Despre Mărțișor, conferință CJCPCT susținută de un cercetător de la Institutul ”Brăiloiu”

*Corina Mihăescu este specialistul pe patrimoniu imaterial, invitată la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila vineri, 4 martie 2022, de la ora 12.00

Tradiția de 1 martie la români, Mărțișorul, este prilej de povești folclorice, dar și de revenire – măcar prin intermediul spațiului narativ – la epoci mai vechi, ale tradiției și obiceiurilor de primăvară care au legătură cu reinvierea naturii, cu unele credințe populare străvechi care transferau puteri magice șnurului alb-roșu (se credea și că felul în care el rămâne legat, sub formă rotundă, în jurul încheieturii umane, a coarnelor de animale, a pomilor etc. devine cerc magic care alungă răul și boala). Acest gen de informații vor fi aduse în fața celor interesați de dr. Corina Mihăescu – cercetător la Institutul de etnografie și folclor, invitată în Conferințele CJCPCT de Alina Sulicu – managerul CJCPCT Brăila, deci la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (sau Centrul de Creație). Evenimentul are loc vineri, 4 martie 2022, de la ora 12.00 și vom fi cu atât mai interesați cu cât spațiul oralității populare este unul care se mișcă extarordinar și astăzi, din păcate nu în sensul dorit (acela de valorizare la superlativ și în parlametri culturii înalte a tradiției).

Trebuie să reamintim și că obiceiurile de Mărțișor, românești dar și bulgărești (s-a realizat dosar comun), au fost incluse – încă din 2017 – în Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

Nota red. Noi (Armanda Filipine & revista BRAILA CHIREI) am desfășurat o activitate tematică, deci despre Mărțișor, la secția Etnografie și artă populară din Muzeul Brăilei ”Carol I” împreună cu muzeograful șef Gabriela Dorina Cloșcă și cu elevi de la Școala Gimnazială ”Vlaicu Vodă” în data de 1 martie 2022.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Tradiții și obiceiuri. Sf. Apostol Filip, Filipii de toamnă, lăsatul de sec

*Filipii sunt zei ai casei, în credința populară * Sărbătoarea era, deopotrivă, dedicată lupilor

”Ziua de 14 noiembrie este închinată Sf. Apostol Filip și este miezul unei sărbători populare denumită Filipii de Toamnă. Tot astăzi este Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului. Filipii se țin cu trei zile înaintea fiecărei lăsări de post. Trei se serbează toamna, în ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Crăciunului, aceștia sunt mai buni.
Filipii sunt niște zei ai casei (unu, doi, trei sau chiar șase), niște penați, în onoarea cărora numai femeile măritate sau rămase văduve țin sărbătoarea în intervalul 12 – 17 noiembrie, nemuncind nimic. Când fata, măritându-se, părăsește casa părintească, și mama ei rămâne fără altă fată și moare fără noră, atunci tânăra își ia și ține și Filipii mamei sale sau ai casei părintești, pe lângă cei ai soacrei; în felul acesta ajung Filipii la un număr de șase.
Filipii apără casa de rele, de primejdii, de foc, de lupi, de șerpi. Prin unele părți se crede că Filipii sunt niște sfinți mai mari peste fiarele sălbatice sau peste lupi. Uneori, cât durează Filipii, se ține atârnată de lemnul coșului o secure, pentru ca familia să fie păzită de pagube.
În această zi se lipește gura sobei, ca să se lege și gura lupului. Gospodina n-are voie să măture prin casă sau să dea gunoiul afară. Prin unele părți se mătură noaptea și gunoiul se ține strâns după ușă trei zile, după care se ardeiază și apoi se aruncă afară. De asemenea, gospodina n-are voie să coasă (mai ales cu roșu), să împungă în piele sau să ia acul ori alt lucru ascuțit în mână, să nu macine, să nu toarcă, să nu pieptene lâna și să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături și foc.
În perioada sărbătorilor dedicate lupilor se evită pronunțarea cuvântului lup sau, dacă este absolut necesar, i se spune gădineț. Se credea că numai la simpla pronunțare a cuvântului, lupul auzea și venea la oi. În aceste zile se fierbe porumb și se împarte prin vecini turtă coaptă în vatră. Copiii n-au voie să mănânce boabe de porumb, ca să nu se bubeze: „atât se va face bubatul (vărsatul) de mare, cât de mari sunt boabele de porumb”.
Ca la Lăsatul Secului de Postul Mare, și acum se fac petreceri, cu puști, pistoale, cu mâncare și băutură, între rubedenii. Încep șezătorile, unde fetele și nevestele torc pentru pânză. La Lăsatul de Sec pentru Postul Crăciunului, după masă toate oalele se pun cu gura în jos, pentru ca să fie feriți cei din casă de orice pagubă. După Lăsatul de Sec se adună toate oasele și celelalte rămășițe de mâncăruri, se pun într-o față de masă și a doua zi se aruncă afară spre răsărit, zicându-se: „Paserile cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite!“ In acest chip se crede că vrăbiile mai ales nu vor strica ogoarele” – din volumul „Calendarele poporului român” de Antoaneta Olteanu (Paideia, 2000)

Foto din arhiva Muzeului Țăranului Român, colecția Leopold Adler; o procesiune religioasă din comuna Marga, județ Caraș-Severin (sec. XIX – XX)

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Mărțișoarele Centrului de Creație Brăila, bucurii pentru trecătoarele prin centrul istoric

*Obiectele ”mărțișor”, realizate manual, care inițial au făcut parte din Târgul online au fost expuse în fața Galeriilor de Artă (sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale este la etaj) și doamnele/ domnișoarele care au trecut pe trotuarul aferent din Piața Traian au primit în dar câte un simbol al primăverii

Târgul de mărţişoare organizat (online pentru ediţia 2021) de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila, manager Petronela Alina Sulicu, s-a mutat astăzi, 1 martie, în stradă, mai precis în fața Galeriilor de Artă (Piața Traian nr. 2, sediul CJCPCT este la etaj) iar doamnele/ domnișoarele care au trecut pe trotuarul aferent din Piața Traian au primit în dar câte un simbol al primăveri. De altfel, mărțișoarele, realizate manual din sticlă sau ceramică (pandantive și nu numai în diverse forme – ghiocei, trifoi, potcoavă etc.) de la Atelierul de Ceramică coordonat de profesorul artist plastic Lucian Constantin – atelier din programul de activități al CJCPCT – au putut fi achiziționate la preţul de 1,5 lei bucata.

Au fost și mărțișoare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila) lucrate de doamnele de la Atelierul de Revitalizare a Textilelor Tradiționale, au fost și mărțișare realizate de Geanina Baciu, Monica Cosma, Mădălina Mocanu, artist plastic & terapeut Rodica Neofit de la Asociatia Art-Terapie.CES.AU, Asociația Grupul de Inițiativă Viziru.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăilenii s-au regalat cu muzică populară, în ziua nașterii Maicii Domnului

*În după-amiaza sărbătorii creștine din ziua nașterii Maicii Domnului, artiști din municipiul și județul Brăila au susținut un spectacol în municipiul Brăila, în aer liber * Organizator a fost Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila 

   Cu respectarea regulilor impuse de pandemie, brăilenii s-au bucurat ieri după-amiază de un spectacol de muzică populară oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila, instituție aflată sub coordonarea adminstrativă a Consiliului Județean Brăila. Alina Sulicu – directorul interimar CJCPCT Brăila – și echipa au gândit un program în aer liber, pentru scena amenajată pe fosta Regală (la intersecția cu str. Mihail Sebastian, acolo unde au jucat și actorii de la Teatrul ”Maria Filotti”). Spectacolul a fost susținut sub semnul sărbătorii creștine a Sfintei Maria (numele este unul dintre cele mai frecventate în România), la 8 septembrie fiind în sinaxar ziua nașterii Maicii Domnului – popular, ziua de Sfânta Maria Mică.

Au urcat pe scenă – și au încântat audiența (care a fost și online, pentru că organizatorii au filmat și au promovat evenimentul și pe una dintre paginile instituției din rețeaua Facebook la https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/) artiști locali, din muncipiu și județ. Astfel, au dansat membrii ai Atelierului de revitalizare a patrimoniului imateriale ”Jocul” – doamnele (multe din învățământ) și domnii care au lucrat cu regretatul instructor de dans popular Gheorghe Mihalache, membri ai Ansamblului ”Mușețeanca” din Însurăței, au interpretat cântece de muzică populară interpretele Nicoleta Ghelase, Diana Nuțu, Alexandra Macoveiu, Lavinia Drăghici, Andreea Vizireanu, Alina Popescu.

Revista de cultură și informație Braila Chirei (administrator și redactor unic, Armanda Filipine Armanda Filipine) a fost unul dintre partenerii media al evenimentului.

** Pandemia de COVID-19, chiar dacă pare la fel de virulentă ca la început – cel puțin în țări ca Spania (unde numărul de cazuri noi de infectări cu SARS-CoV-2 ajunge la cifra zecilor de mii), nu oprește de tot evenimentele culturale. Oamenii au nevoie de aceste activități și instituțiile, ajutate de normative legale oferite de Guvern (Legea nr. 55 din 2020 cu modificările ulterioare – inclusiv Măsura din 14 august 2020 pentru diminuarea impactului tipului de risc, publicată în Monitorul Oficial nr. 742 din 14 august 2020, Ordinul 3142/ 1495 din 31 august 2020, ordin comun al ministrului Culturii și al ministrului Sănătății) pot organiza evenimente – la care publicul stă la distanța reglementată, dacă sunt la interior poartă măști de protecție.  

Secvență din spectacol, video LIVE postat pe pagina Facebook a Centrului de Creație Brăila

Armanda Filipine

Invitație la o cafea despre Brăila cu… rușii lipoveni

*Eveniment la Centrul de Creație duminică, 23 februarie 2020, de la ora 11.00

Încununând programul concursului național școlar ”Istoria și tradițiile rușilor lipoveni” (https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/21/istoria-si-traditiile-rusilor-lipoveni-concurs-national-scolar-la-braila/), duminică – 23 februarie 2020 – se desfășoară la sediul Centrului de Creație (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale) unde a avut loc și competiția, un eveniment cultural sub genericul ”La o cafea despre Brăila cu rușii lipoveni” care să destindă organizatorii concursului, oaspeții și concurenții, care să-i aducă împreună pe brăileni – lipoveni ori ba – și pe cei sosiți din toată țară la concurs.

       Evenimentul începe la ora 11.00 și are loc sub ediga Consiliului Județean, în sala ProArte a Centrului de Creațe (Piața Traian nr. 2, la etaj). Evident că în organizare s-a implicat Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL Brăila ) și întreaga echipă condusă de prof. Maria Milea – președinte.

       Un moment din program va fi oferit de Ansamblul ”Verba” al Comunitătii Rușilor Lipoveni din Carcaliu, județul Tulcea. Bineînțeles că vom afla mai multe despre etnicii ruși lipoveni, despre istoria, tradițiile și obiceiurile lor – notă. Sau, cum noi le știm, că doar am fost împreună cu brăilenii din CRL la mai toate evenimentele de importanță, ne vom aminti de ele ori vom fu curioși să aflăm detalii din alte comunități lipovenești din țară.

       Vom avea plăcerea să-i salutăm și pe Silviu Feodor – președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România, pe deputatul Andrian Ampleev, pe Ivan Vasile – președintele CRL Carcaliu. De asemenea, va fi prezent și prof. Mihai Chirsanov, directorul Școlii Gimnaziale „Al. S. Pușkin” unde învață copiii din comunitate și unde au ore dedicate învățării limbii ruse materne – de altfel, elevii școlii au și rezultate foarte bune la concursurile școlare de profil.

     Partenerii evenimentului sunt Atelierul de cafea (https://www.facebook.com/Atelierul-de-cafea-1149899338491799/https://www.facebook.com/Atelierul-de-cafea-1149899338491799/ magazin de desfacere și cafenea în srada Mihai Bravu nr. 43, la Piața Concordia) condus de Irene Costin și Cofetăria ”Poem Caffe” (https://www.facebook.com/PoemCaffeBraila/) condusă de Vera Maxim, membră CRL Brăila.

** * Pentru că avem prieteni în program, secvențe de la eveniment (formate foto & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Tradiții străvechi de Crăciun. Dansul ursului

Se spune că cine primește urarea urșilor are parte de sănătate și de un nou an bun. Așa să fie!

Asociația ”Moara de hârtie”, proiect ”Educație în meșteșuguri și identitate locală”

*Activități tradiționale cu elevi din județul Ialomița în perioada aprilie – noiembrie 2019 * Proiect cofinanțat AFCN 

Asociația Moara de hârtie din Comana a încheiat activităţile creative axate pe meșteșuguri tradiționale românești pentru elevi din judeţul Ialomiţa, acțiuni cuprinse în proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală” (https://www.moaradehartie.ro/mestesuguri-si-identitate-locala/).

Acest proiect de educaţie culturală prin meşteşuguri a implicat activ 470 elevi din ciclul primar și gimnazial, cadre didactice, dar și membri din comunitățile Roșiori, Movilița, Coșereni – comune din Ialomița, care au redescoperit, în şezători, frumuseţea tradiţiilor şi a meşteşugurilor practicate în comunităţile lor, iar la ateliere, pe cea a lucrului făcut de mâna lor, folosind materiale naturale, ca odinioară.

Desfășurat  În perioada aprilie – noiembrie 2019, prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, cofinanțat de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) elevii şcolilor din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni, însoţiţi de dascălii lor, s-au reconectat cu valorile şi modul de viaţă al satului românesc de altădată, participând la şezători, ateliere şi cercuri de meşteşuguri, dar şi la expoziţii cu obiecte lucrate de ei sau de membrii comunităţii lor, readucând în prim-planul preocupărilor lor meşteşugurile tradiţionale, cu utilitatea şi frumuseţea lor.

Centenarul, o călătorie? Da; la un cerc pedagogic brăilean

*Tema Cercului pedagogic nr. 15, clase a IV-a, grupa C coordonat de Camelia Chirchiboi a prilejuit nu doar o incursiune în istorie, ci şi una de reafirmare a dargostei pentru tradiţiile populare, nelipsind nici exemple de bune practici în contextul temei „Centenarul, prilejul unei călătorii inedite” 

Şedința Cercului pedagogic nr. 15, clase a IV-a, grupa C coordonat de prof. înv. primar Camelia Chirchiboi de la Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Brăila s-a desfăşurat în 22 noiembrie 2018 la Școala Gimnazială “Mihu Dragomir”. Au participat învățători care au contribuit – unii cu materiale, alţii cu întrebări şi comentarii – la tema cercului, aleasă întru cinstirea împlinirii celor 100 ani de la înfăptuirea Marii Uniri. 

Activităţile au debutat cu prezentarea unui program artistic susținut de elevi ai claselor a IV-a; de fapt primul moment a fost unul tipic tradiţional, respectiv primirea oaspeţilor cu pâine şi sare (ca în imaginea alăturată). Tema “Centenarul, prilejul unei călătorii inedite” a fost subliniată şi prin materiale prezentate în format power-point, expuneri care au oferit exemple de bune practici selecţionate din activitățile desfășurate de cadrele didactice implicate în cerc. Nu a lipsit nici activitatea interactivă cu învățătorii prezenţi, mulţi îmbrăcaţi în frumosul costum popular românesc la fel ca şi coordonatoarea cercului, învăţător şi poeta Camelia Chirchiboi (a publicat în acest an volumul de poezii „Imperfect solubil” sub pseudonimul Ana Sofian). Mai multe imagini la https://www.facebook.com/vlad.camelia.7/media_set?set=a.2006444212778291 

Camelia Chirchiboi: „Profesionalismul, dăruirea, munca și priceperea, devotamentul și dragostea de profesie au făcut ca schimbul de experiență dintre cadrele didactice să fie la înălțime. Atmosfera de sărbătoare s-a simțit în fiecare moment, cadrele didactice organizatoare prof inv. primar Anamaria Robitu, prof. inv. primar Ştefania Grigore, prof. înv. primar Mioara Martin ne-au primit cu ospitalitate şi cu bucuria unor gazde care au inteles senificatia momentului. În finalul activitatii au fost dezbatute şi alte probleme de actualitate pentru procesul instructiv-educativ desfăşurat în şcoală„.

Cerc pedagogic cu învățători, tema Centenarul Marii Uniri

*În 21 noiembrie 2018, la Liceul de Arte ”Darclee„ Brăila * Cercul nr 12, grupa C, clasele a III a, a fost coordonat de prof. Ioana Butoi de la Școala ”Alecsandri”

 

Ioana Butoi

Liceul de Arte “Hariclea Darclee” Brăila a găzduit în 21 noiembrie 2018 lucrările Cercului pedagogic nr. 12, grupa C, clasele a III a cu tema „Centenarul Marii Uniri a României” – Interdisciplinaritate și activități extracurriculare”. Responsabil de cerc a fost prof. înv. primar Ioana Butoi de la Școala Gimnazială ”Vasile Alecsandri”, unul dintre dascălii pentru care a-și exercita atribuțiile profesiei presupune deopotrivă pasiune și dragoste pentru copii. Foto stânga, Ioana Butoi pe scena sășii de spectacole a Licuelui ”Darclee” (în Corpul C, Calea Galați). Foto dreapta, din spectacolul oferit de elevii de la Arte.
Pentru că tema s-a pliat bine și pe tradițiile populare (Nota red. Cum altfel, doar la momentul 1918 românii își iubeau portul și se îmbrăcau în frumoasele costume pe care astăzi le vede mai rara și nici nu le mai recunoaștem elementele de autenticitate…din păcate), începutul activităților a fost unul tipic tradițional: un atrăgător și apetisant colac împletiti a fost oferit oaspeților (participanților la cerc) din mâinile a doi elevi îmbrăcvați în costume tradiționale. Mai multe imagini de la cerc la https://www.facebook.com/ioana.butoi.3/ la data de 21 noiembrie 2018. 
Cel mai bine ne povestește despre eveniment prof. Ioana Butoi, responsabilul de cerc: ”Profesoarele Sandița Gaceu – director adjunct al Liceului Darclee gazdă, Mihaela Dincă (Notă. Scriitor, a publicat poeme sub numele Ela Mays https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/23/mihaela-dinca-lansare-de-carte-la-teatrul-maria-filotti/) și Elena Silvestru, scumpe româncuțe în straie de sărbătoare, au pregătit totul ca la carte, în colaborare cu alți profesori din liceu. Ne-am bucurat de prezența inspectorului școlar pentru invatamantul primar, prof. Ecaterina Bonciu, care ne-a vorbit despre cât de importante sunt activitățile desfășurate în cinstea marelui eveniment istoric pentru ca elevii noștri să simtă și să se comporte în spirit patriotic. Prof. Marcica Lupu, emerita dirijoare a corului Trison, a deschis spectacolul dedicat Centenarului Marii Uniri cu Imnul de Stat al României, prezentând în continuare câteva cantece patriotice care au fost interpretate magnific, cu dăruire, cu pasiune, cu suflet. Toate acestea vorbesc despre dragostea pe care o poartă copiilor pe care îi păstorește. Nici nu se putea altfel! Rând pe rand, talentați elevi ai liceului au interpretat piese vocale și instrumentale, au dansat și au recitat creând o atmosfera înâlțătoare, de bucurie și sărbătoare. Am ascultat, am aplaudat, am vibrat odată cu ei și i-am felicitat atât pe ei, cât și pe dascalii lor. Din activitățile formale și nonformale ne-au prezentat și alti colegi, îmbogățindu-ne experiența de dascali. Și pentru ca totul să fie la superlativ, în sala de festivități, pe scenă, prof. Adriana Toma a expus o parte din minunata colecție personală de costume populare românești”.

Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

„In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.