Centenarul, o călătorie? Da; la un cerc pedagogic brăilean

*Tema Cercului pedagogic nr. 15, clase a IV-a, grupa C coordonat de Camelia Chirchiboi a prilejuit nu doar o incursiune în istorie, ci şi una de reafirmare a dargostei pentru tradiţiile populare, nelipsind nici exemple de bune practici în contextul temei „Centenarul, prilejul unei călătorii inedite” 

Şedința Cercului pedagogic nr. 15, clase a IV-a, grupa C coordonat de prof. înv. primar Camelia Chirchiboi de la Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Brăila s-a desfăşurat în 22 noiembrie 2018 la Școala Gimnazială “Mihu Dragomir”. Au participat învățători care au contribuit – unii cu materiale, alţii cu întrebări şi comentarii – la tema cercului, aleasă întru cinstirea împlinirii celor 100 ani de la înfăptuirea Marii Uniri. 

Activităţile au debutat cu prezentarea unui program artistic susținut de elevi ai claselor a IV-a; de fapt primul moment a fost unul tipic tradiţional, respectiv primirea oaspeţilor cu pâine şi sare (ca în imaginea alăturată). Tema “Centenarul, prilejul unei călătorii inedite” a fost subliniată şi prin materiale prezentate în format power-point, expuneri care au oferit exemple de bune practici selecţionate din activitățile desfășurate de cadrele didactice implicate în cerc. Nu a lipsit nici activitatea interactivă cu învățătorii prezenţi, mulţi îmbrăcaţi în frumosul costum popular românesc la fel ca şi coordonatoarea cercului, învăţător şi poeta Camelia Chirchiboi (a publicat în acest an volumul de poezii „Imperfect solubil” sub pseudonimul Ana Sofian). Mai multe imagini la https://www.facebook.com/vlad.camelia.7/media_set?set=a.2006444212778291 

Camelia Chirchiboi: „Profesionalismul, dăruirea, munca și priceperea, devotamentul și dragostea de profesie au făcut ca schimbul de experiență dintre cadrele didactice să fie la înălțime. Atmosfera de sărbătoare s-a simțit în fiecare moment, cadrele didactice organizatoare prof inv. primar Anamaria Robitu, prof. inv. primar Ştefania Grigore, prof. înv. primar Mioara Martin ne-au primit cu ospitalitate şi cu bucuria unor gazde care au inteles senificatia momentului. În finalul activitatii au fost dezbatute şi alte probleme de actualitate pentru procesul instructiv-educativ desfăşurat în şcoală„.

Reclame

Cerc pedagogic cu învățători, tema Centenarul Marii Uniri

*În 21 noiembrie 2018, la Liceul de Arte ”Darclee„ Brăila * Cercul nr 12, grupa C, clasele a III a, a fost coordonat de prof. Ioana Butoi de la Școala ”Alecsandri”

 

Ioana Butoi

Liceul de Arte “Hariclea Darclee” Brăila a găzduit în 21 noiembrie 2018 lucrările Cercului pedagogic nr. 12, grupa C, clasele a III a cu tema „Centenarul Marii Uniri a României” – Interdisciplinaritate și activități extracurriculare”. Responsabil de cerc a fost prof. înv. primar Ioana Butoi de la Școala Gimnazială ”Vasile Alecsandri”, unul dintre dascălii pentru care a-și exercita atribuțiile profesiei presupune deopotrivă pasiune și dragoste pentru copii. Foto stânga, Ioana Butoi pe scena sășii de spectacole a Licuelui ”Darclee” (în Corpul C, Calea Galați). Foto dreapta, din spectacolul oferit de elevii de la Arte.
Pentru că tema s-a pliat bine și pe tradițiile populare (Nota red. Cum altfel, doar la momentul 1918 românii își iubeau portul și se îmbrăcau în frumoasele costume pe care astăzi le vede mai rara și nici nu le mai recunoaștem elementele de autenticitate…din păcate), începutul activităților a fost unul tipic tradițional: un atrăgător și apetisant colac împletiti a fost oferit oaspeților (participanților la cerc) din mâinile a doi elevi îmbrăcvați în costume tradiționale. Mai multe imagini de la cerc la https://www.facebook.com/ioana.butoi.3/ la data de 21 noiembrie 2018. 
Cel mai bine ne povestește despre eveniment prof. Ioana Butoi, responsabilul de cerc: Profesoarele Sandița Gaceu – director adjunct al Liceului Darclee gazdă, Mihaela Dincă (Notă. Scriitor, a publicat poeme sub numele Ela Mays https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/23/mihaela-dinca-lansare-de-carte-la-teatrul-maria-filotti/) și Elena Silvestru, scumpe româncuțe în straie de sărbătoare, au pregătit totul ca la carte, în colaborare cu alți profesori din liceu. Ne-am bucurat de prezența inspectorului școlar pentru invatamantul primar, prof. Ecaterina Bonciu, care ne-a vorbit despre cât de importante sunt activitățile desfășurate în cinstea marelui eveniment istoric pentru ca elevii noștri să simtă și să se comporte în spirit patriotic. Prof. Marcica Lupu, emerita dirijoare a corului Trison, a deschis spectacolul dedicat Centenarului Marii Uniri cu Imnul de Stat al României, prezentând în continuare câteva cantece patriotice care au fost interpretate magnific, cu dăruire, cu pasiune, cu suflet. Toate acestea vorbesc despre dragostea pe care o poartă copiilor pe care îi păstorește. Nici nu se putea altfel! Rând pe rand, talentați elevi ai liceului au interpretat piese vocale și instrumentale, au dansat și au recitat creând o atmosfera înâlțătoare, de bucurie și sărbătoare. Am ascultat, am aplaudat, am vibrat odată cu ei și i-am felicitat atât pe ei, cât și pe dascalii lor. Din activitățile formale și nonformale ne-au prezentat și alti colegi, îmbogățindu-ne experiența de dascali. Și pentru ca totul să fie la superlativ, în sala de festivități, pe scenă, prof. Adriana Toma a expus o parte din minunata colecție personală de costume populare românești”.

Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Liceul cu Program Sportiv Brăila, vizită în Grecia prin proiect Erasmus+

*A fost a treia mobilitate, în Chios – Grecia, din proiectul „My Europe, My Life, MyFuture” – „Europa mea, viaţa mea, viitorul meu” derulat cu parteneri Bulgaria, Croaţia, Grecia, Polonia, Portugalia si România; perioada 25 – 30 septembrie 2017

„My Europe, My Life, MyFuture” – „Europa mea, viaţa mea, viitorul meu” este proiectul finanţat cu fonduri europene prin programul Erasmus+ şi derulat de unităţi de învăţământ din Bulgaria, Croaţia, Grecia, Polonia, Portugalia si România – Liceul cu Program Sportiv (LPS) din Brăila.  

La începutul noului an școlar (ca şi în alte dăţi – ex. https://brailachirei.wordpress.com/2016/12/30/liceul-cu-program-sportiv-din-braila-reuniune-in-portugalia-in-proiect-erasmus/), o echipă de proiect de la LPS Brăila a participat în perioada 25 – 30 septembrie 2017  la a treia mobilitate din proiect, mai precis elevele Baciu Ani, Moroianu Simina şi Negru Alina însoţite de prof. Canciu Liliana şi prof. Oancea Adina. Grupul brăilean a călătorit spre Chios, în Grecia, unde s-au întâlnit cu elevi și profesori din şcolile şi ţările partenere – Bulgaria, Croația, Grecia, Polonia, Portugalia. Cu toţii au împărtășit modelele educaționale din fiecare țară și au discutat despre viitorul educației în Europa, prezentând câteva propuneri.

      De asemenea, mobilitatea din Grecia a fost şi prilej de cunoaştere a tradițiilor și obiceiurilor fiecărei țări partenere. În acest sens, fiecare partener a  pregătit o expoziție deschisă comunității școlare gazdă, cu standuri de prezentare (foto din expoziţia brăileană şi echipa din mobilitate, elevele în frumoase costume populare şi doamnele profesoare cu ii). S-a mai realizat şi un calendar al tradiţiilor populare. Pe 26 septembrie s-a celebrat Ziua Europeană a Limbilor.

Elevii  Școlii Gimnaziale din Kallimasia ne-au oferit un frumos program artistic de muzică și dans iar, la finalul întâlnirii, a avut loc o cină traditională grecească. Întâlnirea a fost dominată de spiritul prieteniei și de promovarea valorilor cuturale proprii țărilor participante”, spune prof. Canciu Liliana.

În timpul discuțiilor de proiect s-a abordat şi tema următoarei întâlniri, din Bulgaria, care va avea loc în luna octombrie 2017. De asemenea, s-au vizitat monumente arhitecturale şi obiective de interes cultural: Primăria din Chios, Muzeul Citricelor şi Muzeul de Mastica, Mănăstirea „Nea Moni”, orasele Pyrgi, Mesta, Emporio.

Festival internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu”, ediția a XI-a

*În Bucureşti, până duminică – 2 iulie 2017; participă artişti populari din ţară şi din Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, meşteşugari şi producători locali din zona bio, reprezentanţi ai comunităţilor etnice

 

Festivalul internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu” din Bucureşti, capitala României, ajuns la ediția a XI-a, are loc în perioada 30 iunie – 2 iulie 2017 în Parcul Cișmigiu. 

Manifestarea își propune să aducă tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și artă populară, promovând frumusețea, unicitatea fiecărei națiuni în contextul globalizării și al păstrării identității socio-culturale. Ediția din 2017 celebrează 11 ani de diversitate culturală, reunind în cele trei zile de festival peste 2.000 de artiști, ansambluri românești, ansambluri din străinătate – Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, minorități și comunități – croată, maghiară, ucraineană, romă, germană, poloneză, turco-tătară, greacă, ruși-lipoveni.

    Din programul festivalului fac parte spectacole de folclor autentic – cam 2000 de artişti invitaţi, parada costumelor populare, un târg de meșteșuguri și produse tradiționale, o zonă dedicată concertelor de folclor reinterpretat – Fân Zone, o secțiune de folclor interpretat de copii, ateliere de creație, teatru pentru cei mici, precum și o zonă gastronomică. Participă şi Lacramioara Simona Mardare-Ţiripa, producător brăilean de lavandă; ex produse – ulei esenţial, ulei de corp, buchete de lavandă, perne medicinale cu 400 grame de floare, săculeţe de lavandă (o pagină Facebook la https://www.facebook.com/Lavanda-Bio-Braila-1512426832306945/).

La ediția din 2016 peste 25.000 pe spectatori s-au bucurat de momentele artistice oferite de cei peste 2.000 de artiști sosiți din toate zonele țării și ale lumii. TVR este în mod tradițional co-producătorul evenimentului. Din anul 2016, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu” este membru al CIOFF – Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice și Artă Tradițională – partener al UNESCO.

Detalii şi la www.fifbucuresti.ro sau la https://www.facebook.com/FIF.MuzicisiTraditiiinCismigiu. Organizatorul evenimentului este Primăria municipiului București prin creart  – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al municipiului București.

La Muzeul Ţăranului, Târg de Florii

*De vineri, 7 aprilie 2017, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara

      În fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Naţional al Țăranului Român (MTR site la http://www.muzeultaranuluiroman.ro/, pagină şi la https://www.facebook.com/MuzeulTaranului/) își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an. De vineri, 7 aprilie, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, putem admira și târgui lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri. „Timp de trei zile, veți putea să-i cunoașteți și să stați de vorbă cu cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, olari, iconari, lingurari, pielari, rudari. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea. De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață” – Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român, spun organizatorii (N. red. Informaţii, inclusiv tradiţii şi obiceiuri, preluate de pe pagina web MTR) Prețului unui bilet de intrare este 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari) – sărbătoriţii Floriile intră gratuit.

Despre sărbătorile Floriilor și ale Paștilor

         În ziua de Florii se face dezlegare la pește. Deși se află în post, în această zi mănâncă pește chiar și oamenii săraci, că e slobozenie. Ca să se ferească roadele de piatră, podgorenii leagă primăvara viță de vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu din Vinerea Mare. De Florii se umple ciubărul cu fiertură de pădureț și sovârf care servesc la încondeierea ouălor de Paști. Ouăle se vopsesc în roșu, galben, verde, albastru și negru. Cele negre înseamnă chinul și durerea lui Hristos. Ouăle încondeiate se mai numesc: împistrite, picate, scrise sau muncite. Diavolul întreabă mereu două lucruri: de se mai scriu ouă pe pământ și de mai sunt colinde-n sat. Când nu se vor mai scrie ouă și nu vor mai fi colinde, atunci și el va apărea. Tot creștinul e dator să dea preotului și altor prieteni și rubedenii, câte un ou roșu în ziua de Paști, zicându-i: „Hristos a înviat” ,și cel ce primește e dator să răspundă: „Adevărat a înviat”. Sosind acasă, de la Înviere, se pun cu toții la masă, gustând întâi din pască, și apoi ciocnesc ouă roșii.
Când încep a mânca, de Paști, încep întâi cu oul, și ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinții cu copiii, zicând la ciocnit „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a înviat”. Se crede că cel ce strică oul celuilalt, e mai tare. Se oprește, în ziua de Paști, un ou roșu, se acoperă cu o foaie de ceară pe la mijloc, ca să se poată lega, și apoi se atârnă în cui, în casă, și la un an, la celălalt Paști, se sparge. Dacă se găsește cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos, dacă nu va avea viermi, va fi fără noroc. Alții păstrează oul acesta 40 de zile, și dacă în acest răstimp nu se împuțește, e semn că cel ce l-a păstrat, este norocos. În ziua de Paști, să nu arunci ghiocele ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul. În Bucovina, în ziua de Paști, copiii se dau în scrânciob cu câte un loc, care se fac pe la unele case, și cel ce se dă în scânciob, plătește celui de casă câte un ou roșu.

Cerc al profesorilor de Educație Tehnologică din județul Brăila, la Berteștii de Jos

*Tema a fost „Tradiții și obiceiuri din județul Brăila’ * Responsabilul de cerc, prof. Esmeralda Ghiorghiţă, s-a ingrijit sa existe și moemente artistice, ba inca și un punct… culinar in program, unul care a avut gust de pește 

19       Cercul profesorilor de Educație Tehnologică din județul Brăila s-a desfășurat sâmbăta, 26 noiembrie 2016. la Scoala Gimnazială Bertestii de Jos – prof. Jurubita Ionel Eugen, director. Responsabilul de cerc, prof. Esmeralda Ghiorghiţă (pentru cerc a imbracat costum popular) a ales tema „Tradiții și obiceiuri din județul Brăila’, de comun acord cu profesorul Daniela Condei – inspector şcolar Învăţământ profesional şi tehnic. Motto-ul activitătii a fost „Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fără tradiţie” – Vasile Parvan.  29

2     Participantii – 20 de profesori, de la scoli din municipiu si judet, intampinati după minunatul obicei stravechi – cu paine și sare, ba incă și cu dușca de tărie – au avut ce vedea, admira, aplauda și… chiar degusta; pentru că nu a fost un simplu cerc pedagogic, ci o adevărată incursiune in istoria locală a Brăilei, cu toată bogatia ei socio-culturala. Astfel, după prezentările devenite clasice – realizate cu ajutorul video-proiectorului, profesorii au efectuat o vizită la Muzeul Pescăresc al comunei Berteştii de Jos. 4

26     La muzeu, o mare parte a temei cercului a avut sustinere in obiectele expuse – ustensile de pescuit, ex. crâsnice (halău), setci (plase de pescuit, vârșe (unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite), mobilier sătesc, obiecte de uz casnic si gospodăresc (război de tesut s.a.) etc, dar si in expozitia fotografică. Si in sala unde s-a desfasurat cercul au fost amplasate obiecte traditionale; ex. oale, vârtelnite. 22

15 Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1223432337749353 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie BRAILA CHIREI.

Si cum omul harnic merită să primească o răsplată pentru munca sa, la fel și participantii la cerc au fost gratulati – tot in spiritul temei cercului pedagogic – cu un program artistic oferit de reprezentanti ai etniilor ce vietuiesc, istoric si traditional, pe teritoriul Brailei, aici cu momente de dans grecesc – cu Ansamblul „Pandora” din municipiul Braila – si tiganesc – un grup de tineri acompaniati de Costel Popa, lautar din Spiru Haret, plus dansuri populare românesti. De asemenea, pentru ca oferta de traditii și obiceiuri să fie foarte bogată, ea a avut si componentă gastronomică – de o concretete care a putut fi… gustată! Practic, s-a pregătit (de fapt, a fost o parte a temei… pentru ca profesorii au urmarit „procesul tehnologic de preparare’), servit, consumat ciorbă de pește, ca la baltă – de care nu ar trebui să ducă lipsă brăilenii – că doar au bucuria vecinătătii cu Dunărea!