*Cu ajutorul satelitului european Santinel-2
O frumoasă imagine are România, văxută recent din spațiu.
Imaginea a fost preluată de satelitul Sentinel-2 (parte a programului Copernicus EU – detalii la https://www.copernicus.eu/en).
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Nu e cazul să ne mai întrebăm de ce… doar să ne vaccinăm!
Nota red. Am scris asta pe paginile din rețeaua facebook, cred că e necesar să fie pentru mai mulți ochi (… și minți)!
Degeaba aș da cifre, că nu ele sunt importante. Ci simplul fapt că sunt prea mulți adulți nevaccinați. Și că elevii ar fi putut fi protejați prin organizarea – peste tot (cum fac țările realmente civilizate), urban & rural – a transportului special pentru ei de acasă către școală și invers (pentru că la școală copiii și tinerii știu să se protejeze, respectă regulile de securitate sanitată – mai ales cei mici). 
Deci, oricâte vorbe se spun, sunt inutile. Gargară, cum zic cei mai puțin educați… Singura metodă de rezolvare acum a situației este VACCINAREA. Restul, chiar și banii publici dați pe teste, e apă de ploaie!
Se vede clar efectul benefic al vaccinării în țări unde oamenii s-au imunizat în procent foarte mare (nu ca în România, doar vreo 30%…), au și respectat măsurile de securitate, iar acum stau mult mai bine – în unele s-a renunțat la mască.
Altfel spus, să nu mai aud vociferări. La vaccinare! E gratis (din fonduri UE). E bună.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Peste 90 la sută dintre ei sunt nevaccinați * S-au luat măsuri pentru valul acesta mare de bolnavi pandemici, mărindu-se cu aproape 100 numărul de paturi * Din nefericire, doar jumătate dintre angajații Spitalului Județean de Urgență s-au imunizat împotriva bolii pandemice * Rata cumulată a infectării cu virusul SARS-CoV-2 în municipiul Brăila este de 5,84 la mia de locuitori *
Nu doar în țară. ci și la Brăila situația pandemică pare scăpată din limitele unei așa-zise normalități. Nu doar că populația se vacinează în ritm mult prea lent (tot nu s-a depășit 30 la sută imunizați complet!), dar și îmbolnăvirile se ridică la cifre record care fac din Spitalul Județean de Urgență (SJU) Brăila – singura unitate unde se tratează pacienți cu boala COVID-19 (și, datorită situației explozive nu mai pot fi tratate persoane cu alte boli, care ar fi avut și ele nevoie de ajutor spitalicesc) – locul unde presiunea devine maximă.
Astăzi, 8 octombrie 2021, raportarea Direcției de Sănătate Publică Brăila via Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Dunărea” evidențiază (deci, datele ultimelor douzecișipatru de ore) 158 cazuri noi de îmbolnăviri, 253 pacienți în spital, 3 decese, 391 persoane în carantină la domiciliu, 44 persoane izolate la domiciliu.
Pentru a face cât de cât față avalanșei de infectări, medic Delia Rîșnoveanu – manager SJU Brăila – spune că a efectuat modificări în structura organizatorică, mărind numărul de paturi. Astfel, a fost schimbată pentru moment destinația întregului etaj al corpului B (foto – sau pavilionul B, cum e înscris în documentele SJU) din cartierul Hipodrom – 90 de paturi – astfel încât să fie tratați cei infectați cu virusul SARS-CoV-2. Pacienții aflați acum în spital sunt, din păcate, în proporție mai mare de 90 la sută brăileni – și nu numai – nevaccinați. 
Alt neajuns îl constituie situația vaccinării personalului medical. Doar jumătate dintre angajații SJU s-au imunizat, ceea ce nu arată deloc bine: dacă și personalul medical (și așa cu mai puțini medici decât ar fi nevoie!) se îmbolnăvește, cum vor mai fi tratați pacienții?!? Mai e încă un neajuns al acestui număr foarte mare de pacienți nevaccinați. Chiar dacă s-a mărit numărul de paturi, nu sunt multe posibilități de ajutor cu aparate de oxigen (dacă se ajunge la situații foarte grave, și se ajunge des!) pentru că nu au fost prevăzute și nu se pot efectua lucrări de acest gen peste noapte.
Până la noi date, avem cifrele menționate și de Prefectură: incindența cumulată a infectărilor pe municipiu se apropie de 6 la mia de locuitori (acum e 5,84) ceea ce nu arată deloc bine!
Așa cum susțin toți medicii specialiști imunologi și alți medici (nota red. Care își respectă profesia și pacienții, pentru că au învățat în facultate și se perfecțioenază mereu), vaccinarea – care beneficiem gratuit prin grija UE – este o metodă excelentă pentru a ne feri de stadii urâte ale bolii COVID-19. De altfel și medicul Delia Rîșnoveanu confirmă acest aspect: persoanele, puține, care se infectează chiar dacă s-au vaccinat, nu ajung în spital, se tratează la domiciliu și se recuperează relativ repede. Cei nevaccinați ajung repid, mai ales dacă au și alte afecțiuni, la forme grave; din nefericire, la terapie intensivă locurile sunt limitate.
Să spunem, totuși, că ieri s-au vaccinat ceva mai mulți brăileni: 355 cu primele doze, dar și 343 cu doza a treia (deci, persoane deja vaccinate, ele rămân responsabile – pentru că se apară pe sine, dar și pe ceilalți) la centrele cunoscute (SJU, la Școala ”M. Eminescu” și Liceul ”A. Saligny” – sălile de sport), în cabinetele medicale, la centrul Drive-throu din parcarea Mall. Acum sunt la Brăila doar 57.670 persoane vaccinate cu schemă completă (106.317 în total – deci persoane care nu sunt vaccinate complet).
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Din 20 septembrie 2021, în localitățile unde incidența infectărilor cu noul coronavirus este între 3 si 6 la mie * Este necesar și pentru copiii mai mari de 6 ani * Practic, oricine demonstrează că este vaccinat, testat sau trecut prin boală în ultimele 180 zile are acces neîngradit, în baza certificatului, la activități unde sunt prezente multe alte persoane
De luni, 20 septembrie 2021, certificatul verde Covid este obligatoriu – în localitățile unde incidența cazurilor de infectări cu noul coronavirus este între 3 și 6 la mia de locuitori – pentru accesul în baruri, restaurante, evenimente private, spectacole etc. Măsura adoptată vinerea trecută de guvern se aplică și în cazul copiiilor de peste 6 ani. Astfel că activitatea restaurantelor, cinematografelor, instituțiilor de spectacole nu va fi oprită după ce rata de infectare trece de 3 (fără a depăși 6), accesul clienților/ publicului fiind condiționat de dovada că participanții sunt vaccinați, testați sau trecuți prin boală. În hotararea de guvern se precizează că în județele/ localitățile în care incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori „se instituie o serie de norme pentru desfășurarea activităților, permise doar cu participarea următoarelor categorii de persoane: a) vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare,; b) care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 722 ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 ore; c) care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.Singurii exceptați la prezentarea dovezilor privind testul PCR sau antigen, trecerea prin boală sau vaccinarea contra Covid sunt copiii ce au mai puțin de 6 ani„.
Practic, hotărârea de guvern ajută la protejarea sănătății populației (Notă. În România, foarte vulnerabilă datorită procentului foarte scăzut a vaccinării – cu toate că vaccinul e gratuit, plătit cu fondurile UE), permițând în același timp activităţilor economice să se desfăşoare, cu un control sanitar care se aplică similar și în alte state. Aplicaţia prin care se poate citi varianta electronica (codul QR) a certificatului verde poate fi descărcă gratuit de orice persoană dintre organizatorii evenimentelor sau de la restaurante etc.
Detaliat, măsurile incluse în HG-ul de vineri: 1) în spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane și cu purtarea măștii de protecție; 2) organizarea și desfășurarea activității în cinematografe, instituții de spectacole și/ sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție; 3) organizarea de evenimente private (nunți, botezuri etc.) cu participarea a maximum 200 persoane în interior și cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană; 4) organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru proiecte finanțate din fonduri europene, este permisă cu participmrea a maximum 150 persoane în interior și a maximum 200 persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordin de min. Sănătății; 5) organizarea de conferințe este permisă cu maximum 150 persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății; 6) în condițiile Legii nr. 60/ 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații este permisă cu participarea a maximum 100 persoane; 7) activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00; 8) activitatea în baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00; 9) activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;10) activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului; 11) activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5:00 – 24:00; 12) activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5:00 – 2:00; 13) activitățile sportive și recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condițiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii și ministrului Tineretului și Sportului.
Totodată, în cazul județelor/localităților cu incidența cuprinsă între 4 și 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfășoară activitatăți cu publicul în spații închise în domeniul sălilor de sport și/ sau fitness pot funcționa fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.
Organizatorii/ operatorii economici care desfășoară activități potrivit Hotărârii Guvernului nr. 932/ 2021 (cea cu prelungirea stării de alertă) au obligația de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secțiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă „Check DCC”.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Prima oprire este în Gara de Nord unde este amenajată și o expoziție de fotografie, considerată ilustrativă pentru istroia căilor ferate române
Mâine, 17 septembrie 2021, trenul #ConnectingEurope Express ajunge în România. Întâi în Gara de Nord – la București, unde cu acest prilej a fost organizată o expoziție de fotografie prin care s-ar putea deduce povestea căilor ferate; un curator a selectat în acest sens, zece lucrări foto (unul dintre artiști este Vlad Eftenie) considerate reprezentative pentru căile ferate din România.
Foto via Cennecting Europa Express Blog. Mai multe despre acest proiect dedicat celebrării Anului european al căilor ferate (2021), în articolul nostru de la https://brailachirei.wordpress.com/2021/09/02/connecting-europe-express-trenul-care-va-trece-prin-26-de-tari/
Plecat pe 2 septembrie 2021 din gara Lisabona, după un traseu de 20.000 km, traversand 26 de țări și mai mult de 100 localități, trenul trebuie să ajungă la Paris, pe 7 octombrie 2021, aceasta fiind destinația finală.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Perioada de înscriere a liceelor, cu câte doi până la cinci elevi, este 2 septembrie – 20 octombrie 2021
S-a dat startul înscrierilor în Juvenes Translatores, concursul anual de traducere al Comisiei Europene. Începând cu 2 septembrie 2021, liceele vor putea să se înscrie online, oferind elevilor șansa de a se lua la întrecere cu colegi din întreaga Uniune Europeană. Anul acesta, tinerii liceeni vor primi în vederea traducerii texte cu tema „Să pornim pe calea cea bună, către un viitor mai verde”.
Participanții pot alege să traducă între oricare două dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE (numărul combinațiilor posibile fiind de 552). La ediția de anul trecut a concursului, elevii au utilizat 150 de combinații diferite. Și tot anul trecut,
Înscrierea pentru școli – prima parte a procesului, care cuprinde două etape – este deschisă până la 20 octombrie 2021 la ora 12.00 (CET). Profesorii pot face înscrierea în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. Ulterior, Comisia va invita 705 școli la etapa următoare. Numărul școlilor participante din fiecare țară va fi egal cu numărul de locuri deținut de țara respectivă în Parlamentul European, selecția școlilor efectuându-se aleatoriu, cu ajutorul calculatorului. Școlile alese vor desemna apoi între doi și cinci elevi pentru a participa la concurs. Elevii pot avea orice cetățenie, însă toți participanții trebuie să fie născuți în anul 2004.
Concursul se va desfășura online, la 25 noiembrie 2021, în toate școlile participante. Câștigătorii – câte unul din fiecare țară – vor fi anunțați la începutul lunii februarie 2022. În cazul în care condițiile o vor permite, ei vor fi invitați să își primească premiile în primăvara anului viitor într-o ceremonie la Bruxelles.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
* Joi, 2 septembrie 2021, este data de pornire, în călătoria europeană de 20.000 km și 100 localități, din Lisabona * În România ajunge în 17 septembrie * Este un proiect care pune în evidență 2021 – Anul european al căilor ferate
Connecting Europe Express este un tren special – mai multe țări au oferit vagoane (6, în total), un proiect destinat serbării Anului european al căilor ferate care este 2021. El pleacă din gara Lisabona în data de 2 septembrie și va trebuie să ajungă în gara finală, Paris, după ce parcurge 20.000 kilometri și va trece prin 100 de localități. Trenul ar urma să ajungă în România în 17 septembrie și va opri în mai multe gări – ex. Brașov, Sibiu, București ș.a.
Adina Vălean – comisarul european pentru transporturi: „Căile ferate au modelat bogata noastră istorie comună. Transportul feroviar reprezintă însă și viitorul Europei, este soluția noastră pentru atenuarea schimbărilor climatice și stimularea redresării economice în urma pandemiei, pe măsură ce construim un sector al transporturilor neutru din punctul de vedere al carbonului. În săptămânile următoare, Connecting Europe Express va deveni o conferință continuă, un laborator și un forum de dezbatere publică cu privire la modul în care transportul feroviar poate deveni mijlocul de transport de predilecție atât pentru călători, cât și pentru întreprinderi. Vă invităm să-l întâmpinați călduros când se va opri într-o gară din apropiere”. 
De-a lungul călătoriei sunt prevăzute evenimente astfel încât pasionații de călătorie cu căile ferate să întâmpine acest inedit tren în gări. De asemenea, pasionații pot urmări, dezbaterile de la bord, conferințele privind politica UE în domeniul infrastructurii și rolul rețelei transeuropene de transport (TEN-T), care vor fi transmise în direct pe site-ul web al evenimentului de la Lisabona, București, Berlin și Bettembourg.
Connecting Europe Express (ruta și orarul deplasării trenului la https://www.connectingeuropeexpress.eu) este rezultatul cooperării unice dintre Comisia Europeană și Comunitatea Căilor Ferate Europene și a Gestionarilor de Infrastructură (CER), operatorii feroviari europeni, administratorii de infrastructură și numeroși alți parteneri de la nivelul UE și de la nivel local.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*De asemenea, ES domnul Hiroshi Ueda – ambasadorul Japoniei – a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021)
Oficiali de la nivel central și local (Brăila, Tulcea, Galați) s-au aflat azi pe șantierul Podului suspendat de la Brăila – unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură derulate în România, pod care face legătura cu malul tulcean al fluviului.
Totodată, a fost prezent Excelența Sa domnul Hiroshi Ueda (foto) – ambasadorul Japoniei – care a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021, prilejuind mai multe asemenea manifestări – detalii pe siet Ambasadă la https://www.ro.emb-japan.go.jp/itpr_ro/Relatii.html). Evident că ambasadorul Japoniei a ales acest lucru și pentru că, alături de italienii de la Astaldi cu partener Șantierul Naval Aker, compania japoneză IHI Systems lucrează la proiectului Pod peste Dunăre.
** Să reamintim căteva detalii despre lucrările de la Podul suspendat Brăila – Tulcea
Podul avansează conform graficului, la fel și drumurile de legătură de pe malurile Brăila și Jijila (județ Tulcea). Podul se va deschide la finalului anului 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relația Brăila-DN22 (Smârdan – Măcin). Se execută următoarele lucrări, constructorii din asocierea italo-niponă fiind în ternenii contractuali: de timp blocurile de ancoraj, se montează firele pentru cablul principal (construit prin metoda Air Spinning – un număr mare de fire cu diametrul de 5,38 mm și cu o lungime, în starea de referință, de aproximativ 2.135 m, fire care se întind între ancorajul Brăila și ancorajul Jijila; firele cablului principal sunt din oțel tras la rece și zincate la cald), la drumurile de legătură (unde se fac decopertări și se lucrează la terasamente, poduri și podețe). Proiectul se desfășoară cu bani europeni (nota red. Și dacă nu cereau de la UE dosarul, el ar fi zăcut și acum în sertar!). De la începutul anului și până acum, pentru Podul de la Brăila au fost absorbite fonduri europene în valoare de 466 milioane de lei.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Până pe 5 septembrie * Din România este înscrisă Biserica din lemn de la Urși
Până pe 5 septembrie 2021, europenii pot vota proiectul preferat care să se regăsească printre laureații Premiilor Europene pentru Patrimoniu/ Premiile Europa Nostra 2021. 
Se poate vota la https://vote.europanostra.org/ – o persoană poate da votul său chiar și la trei proiecte, nu doar la unul. Din România, este nominalizată Biserica de lemn din satul Urși (foto), comuna Popești, județ Vâlcea – care ar fi fost ridicată în 1757 și are hram „Buna Vestire”, care a câștigat deja cea mai înaltă onoare a Europei în domeniul patrimoniului.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Ca și primii voluntari, și aceștia s-au înscris pentru că Grecia a solicitat din nou ajutor în stingerea incendiilor prin intermediul Mecanismului european de apărare civilă
Guvernul român anunță că un nou grup important de pompieri militari va pleca în Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor care par că nu se mai opresc. Guvernul elen a solicitat, dn nou, ajutor auropean prin intermediul Mecanismului de apărare civilă (https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/civil-protection/) și pompierii români au răspuns imediat. Pompierii ar urma să plece vineri. 
”Cu sprijinul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, un modul de intervenţie specializat în stingerea incendiilor de pădure va fi dislocat în Grecia pentru a putea sprijini salvatorii eleni în zonele puternic afectate de incendii. Astfel, acest modul este format din 142 pompieri salvatori din IGSU şi 15 unităţi subordonate acestuia cu 28 de autospeciale care includ: 8 autospeciale de stingere incendii de pădure, 2 cisterne, 1 centru de comandă, 2 containere Multirisc, 7 autospeciale de primă intervenţie şi comandă, 2 microbuze, un autocar şi alte mijloace de sprijin logistic incluzând 1 dronă”, se precizează în comunicarea oficială.
Foto din timpul intervențiilor pompierilor români în prima deplasare (6 – 15 august 2021 https://brailachirei.wordpress.com/2021/08/16/ceremonie-de-decorare-a-pompierilor-militari-participanti-la-stingerea-incendiilor-in-grecia/) în Grecia.
Mecanismul de protecție civilă al UE direcționează în continuare sprijin în vederea stopării incendiilor forestiere fără precedent din Grecia și din alte zone mediteraneene. În sprijinul Greciei, Albaniei, Italiei, Republicii Macedonia de Nord și Turciei, UE a mobilizat 14 avioane de stingere a incendiilor, 3 elicoptere, 250 de vehicule și în jur de 1.300 salvatori. Deoarece Grecia are de suferit mai mult, aici au ajuns deja 9 avioane, 200 vehicule și aproape 1.000 de pompieri, ajutoarele venind din Austria, Croația, Cipru, Cehia, Franța, Germania, Polonia, România, Slovacia, Spania, Suedia.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
* Dacă se strâng semnăturile, Comisia Europeană ar putea reacționa dând curs solicitării inițiatorilor
Comisia Europeană a decis să înregistreze, zilele acestea, inițiativa cetățenească europeană intitulată „ReturnthePlastics” (https://europa.eu/citizens-initiative/initiatives/details/2021/000007_en) prin care se solicită organismelor UE să adopte un sistem de garanție-returnare la nivelul Uniunii pentru reciclarea sticlelor din plastic. Astfel, organizatorii inițiativei invită Comisia să prezinte o propunere care să aibă în vedere: a) punerea în aplicare a unui sistem de garanție-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din plastic; b) încurajarea tuturor statelor UE să facă în așa fel ca lanțurile de mari magazine care comercializează sticle din plastic să instaleze distribuitoare pentru reciclarea sticlelor din plastic după ce au fost cumpărate și utilizate de consumator; c) plata din partea întreprinderilor producătoare de sticle din plastic a unor taxe pe plastic pentru reciclare și pentru sistemul de garanție-returnare a sticlelor din plastic (în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”).
Organizatorii pot începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an, inițiativa cetățenească europeană primește 1 milion de declarații de susținere din cel puțin 7 state membre, Comisia va trebui să reacționeze. Comisia ar putea decide fie să dea curs solicitării, fie să o respingă, și va trebui să își argumenteze decizia.
Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă concomitent cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru, în aprilie 2012. Comisia a primit 107 de cereri de lansare a unei inițiative cetățenești europene, dintre care 82 au fost admisibile și s-au calificat pentru înregistrare.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Toți cei peste 100 s-au inscris voluntar, în timp record, pe lista de participare
Astăzi, 16 august 2021, pe platoul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției – Ciolpani la festivitatea prilejuită de întoarcerea din misiune a celor peste 100 de pompieri salvatori, plecați să intervină în sprijinirea colegilor greci din structuri similare pentru stingerea incendiilor de vegetație a avut loc și decorarea acestor militari care au participat voluntar (s-au înscris fără să stea pe gânduri, plecarea fiind a doua zi după inregistrarea pe listă – și sunt din toată țara). Video la https://fb.watch/7q6zCW_cdu/ 
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a trimis pompierii în 6 august 2021, după ce Grecia a solicitat ajutor internațional de urgență – prin Mecanismul de protecție civilă al UE – pentru stingerea incendiilor de vegetație. Marea echipă de pompieri din România s-a întors ieri acasă din misiune.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Documentele care atestă vaccinarea, trecerea prin boală sau un rezultat negativ se obțin de pe platforma oficială aferentă
Începând de vineri, 13 august 2021, pentru trecerea frontierelor la nivelul țărilor Uniunii Europene vor fi recunoscute ca documente doveditoare ale vaccinării, trecerii prin boală și ale rezultatului negativ al unui test RT-PCR doar certificatele digitale COVID.
Doritorii își iau certificatele de la https://certificat-covid.gov.ro/
Tranzitarea frontierelor este posibilă și fără existența acestor certificate, dar trebuie respectate normelor naționale de carantină din fiecare stat.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Obiectivele promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile, dar și deschizătorilor de drumuri în sectorul alimentar, respectiv cei care propun și pun în aplicare angajamente ambițioase în ceea ce privește bunăstarea animalelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră etc. * Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere la acest cod de conduită
Comisia Europeană a lansat zilele acestea codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele strategiei „De la fermă la consumator”. Codul, realizat împreună cu reprezentanți ai sectorului, cuprinde două niveluri de angajamente: 1) pentru Asociații din UE: un set de șapte obiective, fiecare cu acțiunile specifice, respectiv care promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile. Scopul este acela de a îmbunătăți impactul operațiunilor de prelucrare a alimentelor, al activităților de comerț cu amănuntul și al serviciilor de alimentație asupra sustenabilității și de a îmbunătăți sustenabilitatea lanțurilor valorice alimentare, în raport cu producătorii primari și cu alți actori din sector; asociațiile trebuie să prezinte rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate; 2) pentru Întreprinderi: un cadru destinat ”pionierilor” din domeniu pentru angajamente ambițioase cu rezultate măsurabile, acoperind o gamă largă de domenii, de la bunăstarea animalelor la reducerea conținutului de zahăr și a emisiilor de gaze cu efect de seră în întreaga lor gamă de produse. Întreprinderile vor raporta progresele înregistrate prezentând în fiecare an un rezumat al raportului lor privind sustenabilitatea.
Încă de la lansarea Codului, s-a prezentat și lista completă a semnatarilor cu 65 semnatari (26 de producători de alimente, 14 comercianți cu amănuntul din sector, o întreprindere din sectorul serviciilor de alimentație și 24 asociații) care devin astfel primele întreprinderi și asociații deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere în număr mai mare la codul de conduită, care este perceput ca o soluție revoluționară. Abordarea sa bazată pe dialogul multilateral poate servi drept model pentru o transformare globală.
Codul marchează începutul unui proces dinamic. Guvernanța codului instituie instrumente de colaborare între toți actorii implicați pentru a genera angajamente și parteneriate noi și mai ambițioase și pentru a stimula interacțiunea și schimburile. Comisia Europerană va prezinta codul la Summitul Organizației Națiunilor Unite privind sistemele alimentare, care va avea loc în acest an.
Frana Timmermans – vicepreședinte executiv: „Trebuie să depunem eforturi pentru a transforma sistemul nostru alimentar într-un sistem durabil și pentru a atinge acest obiectiv cât mai rapid. Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să stopăm pierderea biodiversității legată de producția de alimente și să creăm un sistem alimentar care să faciliteze alegerea unei alimentații sănătoase și durabile. Abordarea acestor provocări de mediu, de sănătate și sociale în cadrul sistemului nostru alimentar necesită o cooperare de-a lungul întregului lanț alimentar și mă simt încurajat de ambiția demonstrată de părțile interesate care au aderat deja la codul de conduită al UE”.
Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Marcăm unul dintre primele rezultate tangibile ale activității noastre din strategia „De la fermă la consumator”, care vizează stabilirea unui sistem alimentar sănătos și ecologic. O cooperare strânsă între toți actorii din domeniu este esențială pentru realizarea unei tranziții reușite către sisteme alimentare durabile. Codul de conduită al UE va facilita această cooperare, bazându-se pe angajamentele deja asumate de industria alimentară și încurajând acțiuni mai ambițioase. Industria alimentară europeană este deja cunoscută pentru calitatea și siguranța produselor sale. În prezent, ea trebuie să devină și referința prin excelență în materie de sustenabilitate”.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*România stă prost și la capitolul vaccinare, deci și la capitolul imunizare
Belgia este ţara cu cel mai ridicat procent de vaccinare, 78% dintre persoanele adulte primind cu cel puţin o doză de avccin antiCOVID. La polul opus la clasamentului vaccinării se află Bulgaria, unde s-au vaccinat 17% dintre cetățeni. Stau bine în clasament Olanda – 73,3%, Finlanda – 73%, Malta – 72%, Danemarca – 70,5%.
România e, și la acest capitol, aiurea, mai precis spre coada clasării, procentul de vaccinare fiind 30%. Letonia are 39%, Croaţia – 43,7%, Slovacia – 44,3%, Slovenia – 46,7%.
Stau binișor cu vaccinarea țări unde s-a suferit mult în pandemie: Italia – 67,4% (adulţi s-au vaccinat cu o singură doză), Spania – 65%, Germania – 64,2%, Franţa – 63,6%.
Țările membre UE au primit în jur de 430 milioane doze de vaccin (din cele achiziționate cu fonuri UE), fiind folosite peste 364 milioane doze din vaccinurile BioNTech-Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson and Johnson (aprobate în UE).
Aceste date au fost prezentate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, fiind subliniat că din populaţia de 450 milioane persoane, cam 225 milioane au primit cel puţin o doză de vaccin antiCOVID. Deci, 61,5% din populaţia adultă a UE este vaccinată cu o singură, 40,2% dintre europeni sunt vaccinați complat. Practic, la acest moment dorința (anunțată la începutul campaniei de vaccinare) Comisiei Europene de imunizare a 70% din populaţia adultă cu cel puţin o doză de vaccin nu s-a îndeplinit.
Nota red. Repetăm, cu toate că ar fi trebuit până acum să se înțeleagă, de ce e util vaccinul în pandemia de COVID-19. Pentru a reveni mai repede la normalitatea cu care eram obișnuiți, pentru a trăi fără frica bolii care a ucis atâtea persoane dragi. Practic, dacă ne-am vaccina în procent de peste 70 – 80 la sută dn populație am reuși să căpătăm imunitate de grup și asta ar conduce la îmbolnăvirile foarte grave, mai ales la evitarea situațiilor de la începutul pandemiei când mureau sute de pacienți zilnic. Virusul SARS-CoV-2 este mult mai rău decât cel al gripei (cercetările o demonstrează!), se instalează repede în sistemul respirator, dar și în creier, unde produce în timp foarte scurt daune ireversibile pentru organism, pentru sănătate. Practic, încet-încet echipele medicale vor trebui să se concentreze și pe stabilirea de măsuri recuperatorii pentru cei care au trecut prin boala COVID-19.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Se va modela, astfel, mai bine cadrul european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică
Comisia Europeană a prezentat propunerea privind înființarea unei noi unități cibernetice comune cu scopul de a contracara incidentele cibernetice grave, tot mai numeroase, care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune. 
Recomandarea privind crearea unității cibernetice comune reprezintă un pas important în direcția finalizării cadrului european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică. Aceasta constituie un rezultat concret al Strategiei de securitate cibernetică a UE și al Strategiei UE privind o uniune a securității. Va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare.
Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare. Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, va exista o platformă virtuală și fizică de cooperare. Instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare.
***
Securitatea cibernetică este o prioritate de prim rang a Comisiei și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate. Creșterea numărului de atacuri cibernetice în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de importantă este protejarea sistemelor sanitare și de îngrijire, a centrelor de cercetare și a altor infrastructuri critice. Sunt necesare acțiuni ferme în acest domeniu pentru ca economia și societatea UE să fie adaptate exigențelor viitorului. UE se angajează să pună în aplicare Strategia de securitate cibernetică a UE prin investiții fără precedent în tranziția verde și în tranziția digitală a UE, cu ajutorul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în special prin programele Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin Planul de redresare pentru Europa.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Astăzi, spațiul Schengen înseamnă o zonă a libertății pentru 420 milioane de cetățeni și 26 țări * Reamintim că nu fac parte din acest spațiu Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda, România, dar sunt parte (țări care nu sunt în UE) Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein
Comisia Europeană a prezentat în 2 iunie 2021 o nouă stategie al cărui rol e să facă mai puternic și mai rezilient spațiul Schengen, această mare zonă a libertății care înseamnă peste 420 milioane de persoane și 26 țări. De altfel, eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul, alte 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic un stat Schengen către altul.
Pentru a promovarea încrederii comune în aplicarea normelor Schengen și pentru asigurarea, identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia a propus și revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări, accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale. Deocamdată, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din spațiul Schengen, în schimb Islanda, Norvegia, Eleveția și Liechtenstein (care nu sunt membre UE) fac parte.
Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: ”Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză”.
Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și (3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen.
Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)
Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)
Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b) consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne; c) îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței, Comisia propunând revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, dar și extinderea în viitorul apropiat al granițelor acestui spațiu al libertății în UE.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*A fost înregistrat în această lună în Jurnalul Oficial al UE unde mai sunt alte peste 1600 produse alimentare protejate
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță publicarea (la 22 aprilie 2021) Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în care apare și ”Cașcaval de Săveni – IGP), produs în județul Botoșani, înregistrat ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP). Procedura de obţinere a IGP-ului european a fost demarată de o asociație fondată de şase procesatori de lapte din judeţ.
„Cașcavalul de Săveni – IGP” se comercializează în două forme de prezentare: cașcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau cașcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate cuprinsă între 0,450 kg și 9 kg. Felia de cașcaval se desface în fâșii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag și sărat în același timp, simțindu-se o savoare ușor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentației proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn. Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Cașcaval de Săveni – IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” și „Bucșan” încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate. Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius (etapă cu rol important în obținerea carateristicilor produsului) pentru activarea cheagului, lucru care permite acțiunea florei microbiene locale, conducând astfel la diferențierea de alte produse similare.
În registrul Uniunii Europene există peste 1.600 produse alimentare protejate, dintre care mai mult de 60 sunt specialități tradiționale garantate.
** Dintre produsele românești care au deja marcajul IGP se află salamul de Sibiu, magiunul de prune de Topoloveni (primul cu acest marcaj UE, întregistrat la 7 aprilie 2011), cârnații de Pleșcoi, telemeaua de Sibiu, scrumbia de Dunăre afumată (tipică Deltei Dunărei prin rețeta sa), novacul afumat din Țara Bârsei.
Este adevărat că dosarul pentru înregistrare nu este unul simplu, dar cei care au posibilitatea să urmeze procedurile au mult de câștigat – economic și ca prestigiu internațional.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Sublinierea aparține europarlamentarului Cristian Bușoi care aduce detalii despre proiectele și investițiile sanitare care vor primi bani europeni
Medicul Cristian Bușoi (foto) – președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, dar și președintele Intergrupului de Luptă împotriva cancerului din PE și negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, vicepreședinte PNL – a făcut astăzi, 26 martie 2021, declarații referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o dezbatere organizata de un grup media:
„Sunt două direcșii. Unu: Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027. Pentru el există un prim draft de lucru din 2020 – pe POS intră screening și tot ce înseamnă prevenție. Bugetul estimat al POS este 3.8 miliarde euro (spitale regionale, cercetare, prevenție dar screening și investiții în spitalele deja existente în România). Doi: Partea de sănătate din interiorul PNRR, plan care ână la sfârșitul lunii aprilie trebuie trimis la UE. Timp de implementare: 4 ani. În PNRR vorbim de investiții ce se pot finaliza în 4 ani și de infrastructură. Buget estimat PNRR pe pilonul V – domeniul sănătate – 3 miliarde euro. Partea de digitalizare intră și ea în PNRR, inclusiv digitalizarea CNAS. Deci, vestea bună: avem 3 miliarde euro pentru sănătate care vor veni din bugetul UE. Probabil că o mică parte va fi folosită pentru construcția acelor centre multifuncționale. Știu că e o idee a lui Vlad Voiculescu. Sunt un pic rezervat referitor la cum va funcționa în practică. Din acești bani, cam 2,5 miliarde vor fi pentru spitale existente și construirea de spitale noi. Prioritate e spitalul C.C. Iliescu. Mai sunt pe listă și spitale din Brașov, Sibiu, Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență și sunt și alte spitale pe listă. Va fi un concurs de proiecte și vedem câte vor putea fi finanțate. Important e să fie finalizate în cei 4 ani, altfel putem pierde 30% din banii din PNRR. Vor fi proiecte pilot pentru cancerul pulmonar. E nevoie de dosar electronic – care va fi accesat cu ajutorul cardului de sănătate. Programul „EU4Health” va face conectarea între dosarele electronice naționale de sănătate. Urmează să primim aprobarea”.
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Este prima agenție europeană cu sediul în România; de altfel, și ea este abia înființată
Luca Niculescu – ambasadorul României în Franța, enunț pe Facebook după un tweet UE: ”La miez de noapte, o veste extraordinară. În urma unui vot la Bruxelles, România este tara care va găzdui nou înființatul Centru European pentru Securitate Cibernetica. Este practic prima agenție europeană care se va instala în tara noastră de când am intrat în UE, în urmă cu aproape 14 ani. Felicitări tuturor celor care au lucrat de multe luni și cu multă hotărâre pentru ca acest lucru să se întâmple: oameni politici, din administrație și diplomați!”.
Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: ”Succes excepțional pentru România: după demersuri diplomatice intense, inclusiv la nivel înalt, București va găzdui Centrul Cyber al UE – prima Agenție UE de pe teritoriul României. Expertiza României în IT a fost recunoscută în UE. România va contribui la ecosistemul european de Securitate Cibernetică”.
Nicusor Dan – primarul general al Bucureștiului: ”Primăria capitalei și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor colabora pentru a susține operaționalizarea viitorului Centru European pentru Securitate Cibernetică, instituție a Uniunii Europene care va fi găzduită la București. Localizarea acestui Centru aici, în București, e un succes pentru România și pentru Capitală, un pas extrem de util pentru a consolida statutul Bucureștiului în arhitectura europeană de securitate și, în același timp, o recunoaștere a forței României în industria IT în general”.
Cristian Bușoi – europarlamentar, PNL – este cel care conduce, în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE în abrevierile UE) negocierile pentru activitatea și competențele Centrului dintre Parlamentul European și Consiliul UE: ”Este o onoare pentru mine, ca președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European. Activitatea principală a Centrului va fi să protejeze activele UE de atacurile cibernetice și să distribuie fondurile pentru securitate cibernetică în întreaga UE. Centrul va gestiona finanțările pentru acest domeniu din Programul de Cercetare al UE, din Programul Europa Digitală, precum și din alte surse de finanțare europene dedicate inovării și cercetării. Pe lângă prestigiu, acest nou Centru va aduce Bucureștiului și noi locuri de muncă și va ajuta la creșterea afacerilor pentru companiile locale de securitate cibernetică. Centrul va deveni operațional cel mai târziu la finalul anului 2021”.
Finala pentru găzduirea centrului Cyber s-a disputat între Romania, Belgia, Luxemburg, Germania, Polonia, Lituania și Spania. România era unul dintre puținele state membre UE care până în acest moment nu găzduia o agenție europeană.
**Centrul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (Centrul CYBER) are ca scop îmbunătățirea/ coordonarea cercetării și a inovării în materie de securitate cibernetică. Centrul va fi și principalul instrument al UE de punere în comun a investițiilor pentru cercetarea și dezvoltarea tehnologică și industrială în materie de securitate cibernetică.
