Deputat liberal Antoneta Ioniţă: „PSD pune în pericol statutul european al României”

*Punctul de vedere al medicului brăilean, susţinut întro declaraţie politică, atenţionează colegii din parlament şi doreşte să atragă atenţia colegilor din partidul de guvernământ, pentru a nu se continua cu modificările la legile justiţiei, modificări nu întotdeauna benefice actului de justiţie şi care vin în contradicţie cu prevederile europene şi internaţionale 

„Adoptarea în Camera Deputaților a modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, modificări supuse dezbaterii parlamentare în 24 aprilie 2019 (în miercurea din Săptămâna Patimilor), amenință statutul și respectabilitatea României în Uniunea Europeană. Parlamentarul consideră că poziția oficială a Comisiei Europene, imediat după adoptarea modificărilor legislative, demonstrează îngrijorarea acesteia față de această nouă ”șmecherie” a actualei guvernări„, este de părere deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniță – medic de familie, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale (OFL) Brăila.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

”De dragul lui Liviu Dragnea și numai pentru interesul lui personal, PSD pune într-un real pericol statutul României în Uniunea Europeană, Numai că viitorul României nu poate fi în afara Uniunii Europene, așa cum dorește PSD. Retorica partidului lui Liviu Dragnea, de a se plasa împotriva Uniunii Europene, face rău României, pe termen mediu și lung. De acord, în Europa există și atitudini euro-sceptice, este dreptul cetățenilor să se îndoiască de anumite măsuri adoptate în cadrul uniunii. Numai că, la PSD, putem vorbi despre un adevărat euro-cinism: de fapt, vrem bani europeni, dar să-i cheltuim cum vrem noi, fără control, fără reguli, fără sfaturi și opinii din partea partenerilor europeni sau de la instituțiile europene. Călcăm statul de drept în picioare de dragul unui singur om, condamnat penal într-o primă instanță. Modificăm legi pentru a scăpa infractorii dovediți de pușcărie. Ca țară, ne-am asumat responsabilități în cadrul Uniunii Europene, dar le nesocotim. Tocmai ca urmare a acestei politici duplicitare, PSD nu mai este bine primit în grupul socialiștilor europeni, la Comisia Europeană nu îi mai ascultă nimeni, iar credibilitatea actualului Guvern Dăncilă este nulă. Ați putea spune că este o chestiune care privește doar partidul lui Liviu Dragnea și relațiile pe care PSD le are cu partenerii externi, dar nu este așa! Prin gesturile sale iresponsabile, PSD pune în pericol statutul României în Uniunea Europeană și diminuează șansele țării noastre de a obține finanțări europene și, prin urmare, de a ne dezvolta și de a reduce decalajele”, atenționează parlamentarul brăilean.

Antoneta Ioniţă a susținut astăzi, 7 mai 2019, o declarație politică în Parlamentul României pe aceste teme sperând că va atrage astfel atenţia colegilor de la PSD să se abţină de la a mai susţine idei care fac rău României şi românilor.

Reclame

UE: norme pentru sporirea siguranței pacienților împotriva medicamentelor falsificate

*De la 9 februatie 2019 se introduc elemente de verificare şi de siguranţă pe ambalajele medicamentelor eliberate pe bază de reţetă

    O practică despre care se vorbeşte mai puţin – falsificarea medicamentelor, rămâne o amenințare gravă pentru sănătatea publică în UE. De aceea, la nivelul Uniunii Europene se vor aplica norme noi privind elementele de siguranță pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Astfel, s-a impus ca de acum înainte industria farma să aplice un cod de bare 2-D și un dispozitiv de protecție care să fie o siguranţă împotriva modificărilor ilicite de pe cutia medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. Farmaciile, inclusiv cele online, și spitalele vor trebui să verifice autenticitatea medicamentelor înainte de a le elibera pacienților. Acesta este ultimul pas în transpunerea Directivei privind medicamentele falsificate, adoptată în 2011, care vizează garantarea siguranței și a calității medicamentelor vândute în UE.

Vytenis Andriukaitis – comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară:  „La 9 februarie 2019, vom asista la încă un moment important în ceea ce privește siguranța pacienților pe teritoriul UE. La aproape 7 ani de la adoptare, transpunerea Directivei privind medicamentele falsificate va fi finalizată datorită introducerii unor elemente de verificare de la un capăt la altul și de siguranță a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. Cu alte cuvinte, orice farmacie sau spital din UE va trebui să dispună de un sistem care să faciliteze și să eficientizeze detectarea medicamentelor falsificate. Cu toate că va trebui să depunem mai multe eforturi, după lansarea sistemului, pentru a ne asigura că noul sistem funcționează corespunzător în întreaga UE, sunt optimist că oferim cetățenilor încă o măsură de siguranță pentru a-i proteja de pericolele asociate cu medicamentele neautorizate, ineficiente sau periculoase. Încă de la începutul mandatului meu, am încurajat miniștrii de resort din statele membre să monitorizeze punerea în aplicare a acestui nou sistem și să ofere ajutor tuturor părților implicate în pregătirile pentru noile norme care împiedică medicamentele falsificate să ajungă în mâinile pacienților. În săptămânile și lunile următoare, vom monitoriza noul sistem pentru a ne asigura de funcționarea corespunzătoare a acestuia. Cu toate acestea, aștept cu nerăbdare lansarea de mâine, având în vedere că, în ajunul alegerilor europene, ea reprezintă încă un exemplu al valorii adăugate a cooperării la nivelul UE”.

Medicamentele produse înainte de sâmbătă 9 februarie 2019 fără elemente de siguranță pot să rămână pe piață până la data lor de expirare. Noul sistem de verificare de la un capăt la altul va obliga însă persoanele autorizate (în special farmaciștii și spitalele) să le verifice, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, autenticitatea produselor. Noul sistem va permite statelor UE să asigure o mai bună trasabilitate a medicamentelor individuale, în special în cazul în care există vreo preocupare legată de unul dintre acestea.

Alegeri europene. Explicaţii online despre modul de vot în fiecare stat UE

*Un website special dedicat alegerilor pentru parlamentarii europeni 

    Cu patru luni înaintea alegerilor europene, Parlamentul European a lansat un nou site www.alegerile-europene.eu  ce detaliază procesul de vot în fiecare stat membru sau în străinătate. Website-ul este conceput pentru a îi ajuta pe cetăţeni să găsească toate informaţiile relevante de care au nevoie într-un singur loc. Este pentru prima dată când Parlamentul oferă un asemenea instrument ce permite tuturor cetăţenilor să acționeze astfel încât votul lor să conteze în alegerile europene. Pagina web cuprinde informaţii în 24 de limbi despre fiecare ţară UE, plus informaţiile despre posibilitate de a vota şi pentru cetăţenii UE care locuiesc în afara Uniunii.

Regulile electorale naționale pentru fiecare ţară sunt explicate într-un format tip Q&A (întrebări şi răspunsuri), inclusiv informații despre data votului, vârsta necesară, termenele pentru înscriere, documente necesare, pragul electoral, numărul deputaților europeni care vor fi aleşi în fiecare țară şi link-uri către website-urile autorităților electorale naționale. Întrucât aceste informaţii sunt specifice la nivel naţional, website-ul oferă informaţii despre fiecare ţară în limba oficială a țării respective şi în limba engleză. 

Alte informaţii pe site: secţiune Q&A (întrebări şi răspunsuri) despre Parlamentul European, candidații „cap de listă” şi despre ce se întâmplă după alegeri; cum se pot implica cetăţenii în acţiuni de popularizare a alegerilor; secţiune dedicată ştirilor despre alegeri, care foloseşte conţinut de pe site-ul principal al Parlamentului; link către o pagină dedicată rezultatelor alegerilor; link-uri către paginile grupurilor politice din Parlamentul European şi a partidelor politice europene.

Votul din străinătate

         Website-ul oferă informaţii despre cum se poate vota din străinătate (din alt stat UE, sau dintr-un stat terț), sau prin reprezentant. Acest lucru ar putea avea o relevanţă specială, de exemplu, pentru cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni UE 27 care sunt rezidenţi în Regatul Unit. 

Nota red. Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în România la 26 mai 2019.

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.

În exporturile UE, România are cea mai bună reprezentare a femeilor în domeniu

*Din studii recente reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați, în jur de 1,4 milioane, care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene * Exporturile au permis existenţa a 36 milioane locuri de muncă în UE, dintre care 14 miloane sunt ocupate de femei * Totuşi, exporturile au crescut cel mai puţin în România, comparativ cu alte ţări ale UE 

De ce e important ca o ţară facă exporturi, o ştie oricine are cât de cât noţiuni de economie. De ce şi în România domeniul ar trebui să fie mai bine reprezentat, şi politicile din domeniu ar trebui să fie mai bine articulate, o spune şi Comisia Europeană care a identificat politica comercială drept o componentă esențială a strategiei 2020 pentru UE. De aceea, este important să fie înţeles modul în care fluxurile comerciale afectează ocuparea forței de muncă. În context, colectarea de informații și analize sprijină elaborarea de politici bazate pe date concrete.  Astfel, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și Direcția Generală Comerț a Comisiei au colaborat pentru a elabora o publicație care își propune să fie un instrument valoros pentru factorii de decizie și pentru cercetătorii din domeniul comerțului.

    Studii referitoare la exporturile în UE au fost publicate în 27 noiembrie 2018 de Comisia Europeană. De aici reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, respectiv 1,4 milioane de români. Dintre aceștia, femeile reprezintă 44 %, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Jumătate din exporturile României în afara Uniunii sunt legate de servicii.

Exporturile UE la nivel mondial sunt mai importante ca oricând, sprijinind 36 milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, cu două treimi mai multe decât în 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. În plus, exporturile UE către exterior generează în Uniune o valoare adăugată de 2.300 miliarde euro. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Cecilia Malmström – comisarul uropean pentru comerț: „Studiul arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40 % dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume”.

În România, locuri de muncă aferente domeniul export se regăsesc în servicii (50 %), materie primă (24 %), mașini și echipamente de transport (11 %), altele (15 %). Acești angajați reprezintă 16,2 % din forța de muncă la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au educație medie. Cu toate că este a opta țară din UE în funcție de numărul total al angajaților care depind de exporturile Uniunii la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri la acest capitol între 2000 – 2017, de 26 % (de la 1,1 milioane, la 1,4). Țările cu cel mai mare avans au fost Bulgaria (312 %), Slovacia (213 %) și Portugalia (172 %). La nivelul României, din acești cei 1,4 milioane angajați, 300.000 au locuri de muncă legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE. Cele mai multe locuri de muncă din UE susținute de comerțul cu restul lumii depindeau în 2017 de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane). Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă 15,3%. De la preluarea mandatului de către actuala Comisie, în 2014, numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane. Acestea sunt, în medie, cu 12% mai bine plătite decât locurile de muncă din restul economiei.

Semestrul european 2019: recomandări pentru România privind reducerea deficitului structural

*Deja în iunie 2018 Comisia Europeană transmitea României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB * Din păcate, ajustările aşteptate la nivelul UE nu au apărut şi în realitatea românească

Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul 2019 și cuprinde Analiza Anuală a Creșterii, măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, avize pentru planuri bugetare, recomandarea privind politica economică a zonei euro, precum și rapoarte privind mecanismul de alertă, ocuparea forței de muncă și supravegherea consolidată. 

  Pachetul recomandărilor de toamnă, publicat în 21 noiembrie 2018, include și referiri specifice pentru România (mai multe la https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/stability-and-growth-pact/preventive-arm/significant-deviation-procedure_en), Comisia Europeană a constatat că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită în vederea corectării abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice. Statele membre cu dezechilibre identificate în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) vor face, din oficiu, obiectul unui bilanț aprofundat în 2019: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. La acestea se adaugă, în 2019, Grecia și România.

Pachetul se bazează pe Previziunile economice din toamna anului 2018 și pe prioritățile formulate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2018. La nivel european, ciclul de coordonare a politicilor economice și sociale ale UE din cadrul semestrului european pentru 2019 începe în contextul unei creșteri susținute, dar mai puțin dinamice, într-un climat de mare incertitudine.

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes o dezbatere fructuoasă cu Parlamentul European pe tema priorităților de politică ale zonei euro și ale UE în general, precum și o colaborare sporită cu partenerii sociali și cu părțile interesate de la toate nivelurile, în contextul semestrului european.

Dezbatere „Tinerii în dialog cu Parlamentul European”, în București

*Miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept * Participă președintele Antonio Tajani şi liderii grupurilor politice din PE

Antonio Tajani – președinte al Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE – respectiv membrii Conferinţei Preşedinţilor din PE care adoptă cele mai importante decizii în PE – se află în România în aceste zile și participă la un eveniment de dialog cu tinerii în București, o dezbatere unică organizată în contextul în care România preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019. 

        Evenimentul are loc miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36 – 46).

         Biroul de Legătură al Parlamentului European în România a invitat, de asemenea, și reprezentanţi mass-media la dezbaterea „Tinerii în dialog cu Parlamentul European” cu preşedintele Antonio Tajani și liderii grupurilor politice. Accesul în sală este permis până la ora 16.00, pe baza unei înscrieri prealabile. Tinerii pot explica înalților reprezentanți europeni felul în care își doresc să arate Europa generației lor, pot întreba cum pot fi identificate mai multe oportunități pentru tineri și mai multe locuri de muncă pentru ei în UE, plus multe altele – din agenda 2019 a UE, an electoral. Dezbaterea va fi transmisă LIVE, în format video & text, de CaleaEuropeană.ro, iar discuțiile vor fi moderate de jurnalistul Dan Cărbunaru – director publicația Calea europeană.

** * Grupurile politice din PE sunt (în ordinea numărului de membri pe care îi au în componență): Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Europa Libertății și Democrației Directe și Grupul Europa Națiunilor și a Libertății.

        Prezența președintelui PE și a liderilor de grupuri politice are loc în contextul în care România va asuma (Nota aut. Dacă nu se întâmplă lucruri și mai grave în România din punct de vedere poltiic și guvernamental), în premieră, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europenă, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.