Viitorul digital în UE

*Comisia Europeană a lansat Strategia europeană prinvind datele și opțiunile de politică prin care să se dezvolte a inteligență artificială (IA) centrată pe factorul uman

    Comisia Europeană a dezvăluit, în 19 februarie 2020, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. 

Comisarii consideră că soluții digitale țin cont de interesele cetățenilor săi, într-o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind datele și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

        Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea”.

       Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”.

       Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”. 

        În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Scopul este să să fie oferite cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății. Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Tehnologia 5G/ Măsuri luate de Comisia Europeană pentru atenuarea riscurilor de securitate

*A fost formulat un set de măsuri care ar urma să fie puse, împreună cu altele, în aplicare de la 30 aprilie 2020

    Comisia Europeană a aprobat, in 29 ianuarie 2020, setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generație de rețele mobile. Setul a fost formulat la solicitărea Consiliului privind aspectele de securitate a rețelelor 5G și a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei Recomandări.

De altfel, statele membre au identificat riscurile și vulnerabilitățile la nivel național și au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate și a unor măsuri proporționale de atenuare. Odată cu Comunicarea adoptată, Comisia lansează și alte acțiuni relevante în sfera sa de competență și face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

       Margrethe Vestager – vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală: „Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie și rețelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea rețelelor noastre. Numai în aceste condiții schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetățenilor.”

      Margaritis Schinas – vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „O veritabilă uniune a securității este aceea care protejează cetățenii, întreprinderile și infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu prețul securității pieței noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecție a infrastructurilor noastre critice”.

Thierry Breton – comisarul pentru piața internă: „Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice. Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziția statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicații și utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi și a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potențialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”.

Garantarea introducerii în siguranță a tehnologiei 5G este în responsabilitatea actorilor de pe piață, dar și securitatea națională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea rețelelor 5G este o chestiune de importanță strategică pentru întreaga piață unică și pentru suveranitatea tehnologică a UE. De aceea, punerea în aplicare a setului de instrumente trebuie să se facă în strânsă coordonare astfel încât întreprinderile și cetățenii UE să poată beneficia pe deplin de noua tehnologie în condiții de siguranță.

Tehnologia 5G va juca un rol esențial în dezvoltarea viitoare a economiei și a societății digitale în Europa și va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieții cetățenilor, cât și o bază importantă pentru transformarea digitală și tranziția către o economie verde. Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 miliarde EUR în 2025 și că reprezintă un atu esențial pentru competitivitatea Europei pe piața mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Practic, sunt miliarde de obiecte și de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice – cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare și sănătatea, precum și de sistemele de control industrial care transmit informații sensibile și sprijină sistemele de siguranță.

Măsuri de prevenire a gripei aviare. Prefectura Brăila

*În județul Brăila, unde activează 7 firme cu profil creștere și comercializare păsări, nu sunt semnalate suspiciuni de boală

   Reapariția virusului gripei aviare a fost tratată cu maximum de operativitate și la nivelul Prefecturii Brăila unde prefectul Cătălin Boboc a solicitat Direcției Sanitare Veterinare și Siguranța Alimentelor (DSVASA) să ia măsuri de prevenire a răspândirii bolii în județ.

Având în vedere confirmarea recentă a unor focare de influență aviară înalt patogenă H5N8 în Comunitatea Europeană (Polonia, Ungaria, Slovacia etc.), dar mai ales, confirmarea în România, în județul Maramureș, la o fermă de găini ouătoare, în localitatea Seini, în data de 14 ianuarie 2020 a gripei aviare, la solicitarea prefectului județului Brăila, Cătălin Boboc, DSVSA a convocat astăzi, 16.01.2020, la sediul instituției,  o întâlnire cu operatorii economici din sectorul industrial de creștere a păsărilor de pe teritoriul județului Brăila, în vederea informării și instruirii acestora, cu privire la evoluția bolii în comunitatea europeană și în țara noastră, recunoașterea cazurilor de influență aviară, a măsurilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale precum și a măsurilor ce se impun în caz de aparație a bolii. Cu toate că, în județul Brăila nu au fost semnalate suspiciuni de gripă aviară, în scop preventiv, pentru a se evita efectele nedorite ale unui focar de boală ca cel al virusului PPA, Instituția Prefectului județului Brăila a solicitat DSVSA să dispună intensificarea măsurilor de monitorizare și supraveghere a păsărilor domestice din sistemul gospodăresc și cel din fermele comerciale, cât și a păsărilor sălbatice, pentru a preîntâmpina răspândirea acestei tulpini de influență aviară și la alte specii din mediul silvatic, precum și la păsările domestice, În acest sens, DSVSA Brăila a transmis în teritoriu (Consilii locale, AJVPS, Direcția Silvică, AVPS private, ferme comerciale de păsări, medici veterinari), adrese, în scopul aplicării de măsuri de biosecuritate consolidate, precum și de menținere a unei stări de alertă ridicată, astfel încât să poată fi aplicate măsurile necesare de control la cea mai mică suspiciune referitoare la influența aviară. La acest moment, în județul Brăila funcționează un număr de 7 exploatații comerciale de păsări” – comunicat transmis de la Cancelaria prefectului (Ana Maria Curcă).

** * Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a anunțat că pieţa ouălor de consumă nu va fi afectată, dat fiind c numărul păsărilor aflate în focare şi în zonele de protecţie şi supraveghere este foarte mic. Cele 18700 de păsări de la Seini se sacrifică. În acest moment, în UE sunt focare în Polonia (țara cu cele mai mici prețuri la carnea de pasăre, urmată de România) unde a revenit boala și în Ungaria – un focar depistat în data de 13 ianuarie 2020.

Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie)

*În România, 97% dintre oamenii de afaceri consideră că problema corupției este reală și răspândită la nivel național, față de 63% dintre afaceriștii spațiului UE care s-au referit la același subiect * În mesajele transmise cu acest prilej, președintele Iohannis și premierul Orban au subliniat necesitatea și urgența unor măsuri viabile care să contracareze și să reducă acest flagel 

   De Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie), Comisia Europeană a publicat un sondaj privind atitudinea mediului de afaceri european față de corupția din Uniunea Europeană. Rezultatele arată o tendință descendentă, însă un număr semnificativ (63 %) de întreprinderi consideră corupția ca fiind larg răspândită, e drept că ceva mai puțin față de 2013 când 75 % dintre intervievați susțineau asta.

       În România, problema e considerată reală și foarte gravă, 97% din reprezentanții mediului de afaceri susțin că problema corupției este răspândită la nivel național. În plus, 88% dintre aceștia văd corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%. Mai multe detalii despre raportul integral și fișa informativă pentru România, aici. 

       Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Anticorupție: ”Corupția slăbește statul, erodează instituțiile și generează un regres al societății, în ansamblul său. Acest flagel subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, susține rețele de criminalitate organizată, distorsionează piețe și, în final, scade calitatea vieții cetățenilor. Corupția afectează cele mai vulnerabile categorii sociale, ține comunitățile sărace captive într-un cerc vicios, frânează dezvoltarea și reduce capacitatea statului de a oferi cele mai bune servicii celor pe care îi slujește. Pentru a stopa practicile corupte în societățile contemporane sunt necesare mecanisme instituționale și sociale complexe de prevenție și sancționare, astfel încât eficiența instituțiilor în realizarea interesului public și buna funcționare a statului de drept să fie garantate. La 30 de ani de la căderea comunismului, România a făcut imense progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în societate, în general. Acest proces este însă unul continuu, care implică un efort de a schimba mentalități, consecvență și un set de principii de neclintit. Cinstea, corectitudinea, adevărul, empatia sunt valori care se regăsesc tot mai mult în societatea românească, iar reacția societății civile atunci când aceste valori au fost călcate în picioare a fost pe măsură. Am fost și rămân un susținător ferm al luptei împotriva corupției. Primul meu mandat de Președinte a fost unul plin de provocări, însă am reușit, cu sprijinul românilor și al forțelor politice democratice, să păstrăm parcursul european al țării noastre. România a rămas un pilon de stabilitate și un pol de spirit european în regiune, indiferent cât de mult au dorit unii politicieni să subordoneze statul unor interese personale sau de grup. În societate, pe termen lung, lupta anticorupție este direct legată de dezvoltarea unei puternice culturi democratice, europene. Schimbarea comportamentelor individuale, luarea de poziții ferme împotriva corupției și nedreptății, solicitarea unei mai mari transparențe a instituțiilor, toate acestea sunt modalități prin care fiecare cetățean se poate implica și determina o schimbare în bine la nivelul întregii comunități. Informarea tinerilor despre ce înseamnă corupția, despre efectele sale și combaterea acestui fenomen reprezintă, de asemenea, o asigurare pentru generațiile viitoare că țara în care trăiesc va fi una cu un grad ridicat de intoleranță față de corupție. Rezultatele instituțiilor din domeniu, ale profesioniștilor care și-au făcut datoria cu bună-credință și atașamentul românilor față de valorile democratice fac ca România să fie privită astăzi ca un exemplu de acțiune și hotărâre în lupta anticorupție, prin care se asigură un stat funcțional, instituții performante și bunăstare pentru români. Într-o Românie normală, respectarea legii și corectitudinea sunt regula. Îmi doresc ca aceste deziderate să rămână vii, pentru că pe temelia lor clădim împreună o țară mai bună. Printr-un efort comun, prin toleranță zero față de orice act de corupție și prin păstrarea angajamentului civic admirabil vom putea construi România pe care ne-o dorim cu toții

Mesajul premierului Ludovic Orban de Ziua Anticorupție: ”Lupta împotriva corupției este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupției a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății. Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort. Astăzi, de Ziua internațională împotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor și competiția corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității României în plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept. Este un țel al guvernului nostru să creștem performanța în educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț. Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniți în această luptă împotriva corupției!”

Protecție avertizorilor de integritate, în UE

*Directiva aprobată în Consiliul European se referă la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE

    Consiliul de Miniștri a adoptat, în 7 octombrie 2019 – în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene. Acum va fi mai uşor pentru cetăţenii responsabili să transmită informaţii către autorităţile UE referitoare la diversele încălcări ale legii.

Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare (deci, până în octombrie 2021) pentru a transpune directiva în legislația națională. Directiva garantează un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii. Directiva va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor. Detalii, prin intermediul unor întrebări şi răspunsuri, privind protecția avertizorilor sunt disponibile la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_3441 

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen: „Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”.

Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2019

*Tema ediției esteBiblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural” * La Brăila, evenimentul dedicat ZEP are loc la Biblioteca Județeană, cu sprijinul Arhivelor Naționale – vernisaj în 13 septembrie, ora 12.00

   Încă din 1992, în România se organizează evenimente sub genericul Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) la fel cum peste tot în Uniunea Europeană milioane de cetăţeni sunt invitaţi, în luna septembrie, să viziteze monumente istorice sau participe la acţiuni de (re)descoperire a patrimoniul cultural organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. În România, programul ZEP permite participanţilor ocazia să descopere nu doar monumente istorice, ci și patrimoniu cultural mai puţin cunoscut.

La Brăila, activitatea ZEP 2019 este organizată de Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brăila la sediul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” unde va fi deschisă o expoziție realizată de Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale și de Biblioteca Județeană Brăila cu documente repreyentând cărți vechi, românești și străine, apărute până la anul 1900. Întâlnirea pentru vernisaj are loc vineri, 13 septembrie 2019, de la ora 12.00. ”Exponatele nu au mai fost prezentate publicului brăilean până acum. Ele vor fi prezentate de Ștefania Botez – consilier și de Giani Oltianu – șef Serviciul Brăila al Arhivelor. Gazdă va fi Ion Volcu – șef Birou Colecții Speciale din bibliotecă. Ca și în alți ani, DJC Brăila a conceput și editat un pliant dedicat sărbătorii anuale europene și temei dedicate. Menționăm că la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a fost înființat un laborator de conservare și restaurare de carte veche, aici deja titluri se află în diverse procese de restaurare și/ sau conservare”, precizează Ana Hărăpescu – director DJC Brăila.

   ** * Reprezentanţii Ministerului Culturii explică subtratul fundamentării temei ZEP 2019 – Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural: ”În 2019, prin efectul Legii 357/2018, se instituie ”Anul cărţii”, prilej cu ocazia căruia se vor organiza evenimente culturale dedicate acestei iniţiative. Ca activitate principală, Anul Cărţii propune lansarea unui program la nivel naţional, „România Citeşte”, care presupune promovarea lecturii în şcoli. Această promovare se va realiza prin întâlniri cu scriitori, personalităţi publice și voluntari care le vor citi elevilor fragmente din cele mai cunoscute opere literare. Empiric sau conform unor teorii și studii, știm că lectura are nenumărate beneficii, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și de interacțiuni sociale. Stimulează nu doar „gândirea”, ci și creierul, aducându-și contribuția la formarea unor noi conexiuni neuronale. Abilitățile de concentrare, dezvoltarea vocabularului, a cunoștințelor, exprimarea emoțiilor, empatia și imaginația, sensibilitatea pentru patrimoniu cultural – toate cunosc îmbunătățiri în urma lecturii. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene, cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor dedicate, printre care și Zilele Europene ale Patrimoniului. Acestea sunt recunoscute public și au propria lor moștenire, cu un clar caracter incluziv care merită să fie dezvoltat și studiat sistematic”.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Continuă programul UE de încurajare a consumului de fructe şi legume, lapte în şcoli

*Pentru anul şcolar 2019 – 2020, UE a alocat României 18 milioane de euro

     Elevii români vor primi şi în anul şcolar 2019 – 2020, graţie fondurillor europene alocate României special în acest scop. Anunţul a fost făcut de echipa Reprezentanţei Comisiei Europene in România, respectiv că Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli va fi reluat cu o sumă de 18 milioane euro din care 6.86 milioane euro destinate oferirii de fructe şi legume elevilor și 10.8 milioane euro destinate programului de distribuire de lapte și produse lactate.

** * Peste 20 milioane de copii au beneficiat de acest program în anul școlar 2017 – 2018, cifra reprezentând 20 % dintre copiii din Uniune Europeană.

Scopul programului UE pentru școli este promovarea unei alimentații sănătoase și a unor regimuri alimentare echilibrate, prin distribuirea de fructe, legume și produse lactate și prin propunerea, totodată, a unor programe educaționale referitoare la agricultură și la o nutriție adecvată.

Phil Hogan – Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală: „Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă este importantă. Grație programului UE pentru școli, tinerii noștri cetățeni nu doar se vor bucura de produse europene de calitate, ci vor învăța, totodată, despre nutriție, agricultură și producția de alimente, cu munca grea pe care o implică aceasta din urmă”.

În fiecare an școlar, acestui program i se alocă o sumă totală de 250 de milioane EUR. Pentru 2019-2020, au fost alocate 145 de milioane EUR pentru fructe și legume și 105 milioane EUR pentru lapte și produse lactate. Deși participarea la program este facultativă, toate statele membre ale UE au ales să participe, fie la o parte a programului, fie la întregul program. Alocările naționale pentru țările UE care participă la program în acest an școlar au fost aprobate și adoptate de Comisia Europeană în luna martie 2019. De asemenea, țările pot completa ajutoarele UE cu fonduri naționale. Statele membre decid modalitatea de punere în aplicare a programului, inclusiv tipurile de produse pe care le vor primi copiii sau tema măsurilor educative instituite, dar alegerea produselor trebuie să se bazeze pe considerații legate de sănătate și de mediu, de caracterul sezonier, de disponibilitate și de varietate.