Arhive etichetă: universitar

Ne luăm adio de la profesorul Ioan Cârâc

*Va fi înmormântat în data de 31 octombrie 2021

Prof. univ. dr. IOAN CÂRÂC (n. 12 decembrie 1941) ne-a părăsit, după o îndelungă suferință. E depus la capela cimitirului brăilean „Sf. Constantin”. Slujba de înmormântare va avea loc duminică, 31 octombrie 2021, de la ora 12.00.

Sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Nota mea. Unul dintre puținii profesori de la Brăila care venea la evenimente culturale; ne-am întâlnit ades la vernisaje, lansări de cărți (de altfel la acest gen de întâlniri era invitat, câteodată, să vorbească), teatru…

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Cum îți alegi… bunic

     Acesta nu este un editorial, ci o confesiune. E un râu de lacrimi convertit în text, e o pagină de cer coborâtă pe pământ fără să știu cum, fără să fi dorit măcar asta… Lacrimile au venit singure, multe și exagerat de fierbinți; ascultând o emisiune in memoriam Grigore Constantinescu (5 decembrie 1938 – 21 ianuarie 2020) – muzicolog, profesor universitar, autor de emisiuni radio și de cărți, de cursuri pentru studenți, de dicționare etc. Nu l-am întâlnit, dar nici pe bunici nu i-am cunoscut; pe cel din partea tatălui nici nu aveam cum pentru că nici tata nu l-a mai prins în viață. Pe bunicul matern l-am văzut puțin; a plecat dintre noi când aveam 4 ani. Așa că acum, ascultând vocea caldă, de bunic bun a muzicologului Grigore Constantinescu într-un interviu (de acum 10 ani) radiofonic m-am simțit ocrotită de parcă eram lângă un bunic. Universitarul a vorbit despre profesie și despre muzică, despre pasiune și muncă, despre perseverență, despre oameni care l-au ajutat și de alții care nu l-au înțeles și nu l-au iubit. Timbrul vocii, pronunția, ritmul, volumul vorbirii, alegerea cu seninătate a acelor expresii care să nu distoneze și să nu jignească – inclusiv în contexte nu tocmai plăcute ale povestirii – și faptul că a preferat să îndulcească notele biografice, să le dea o tentă moralizatoare fără să sune strident a morală, m-au făcut să plâng, să plâng… nu am mai plâns astfel de la moartea tatălui și de la plecarea mamei… Și la vestea că a plecat pe steaua lui saxofonistul Garbis Dedeian am plâns mult, dar în aceste situații au existat motive.

         Acum, în timpul emisiunii radio realizate de Luminița Arvunescu am decis să îmi aleg bunic. Pe regretatul Grigore Constantinescu. Pentru tot ce-a spus în acel interviu și pentru felul cum a spus, pentru că este autorul a peste 40 de cărți (care, în mare parte, s-au cerut scrise… a reieșit din interviu), pentru că a iubit din toată inima tot ce a făcut în viață, pentru că a suferit dar nu s-a descurajat. Din poveste a rezultat și că a avut noroc. A cunoscut oameni providențiali. Oameni care au luminat acolo unde era întuneric. Eu știu ce înseamnă asta. Și am înțeles, chiar și din lacrimile care nu mai conteneau, care m-au oprit în lumea radio o vreme, incremenită în singuratatea casei, înconjurată doar de cărțile mele dragi, prinsă în plasa confensiunii unui Om. Care a știut să trăiască pentru ceilalți; pentru familie, studenți și public – inclusiv pentru cel de la radio, pe care nu îl cunoști. 

           Am plâns altfel când l-am auzit spunând despre N. Steinhardt și despre rugăciune cuvinte fără emfază și fără pompă, dar cu atât mai mare putere fiind vorba de simplitate… De altfel, Luminița Arvunescu și-a început emisiunea cu un citat din regretatul Grigore Constantinescu din care reieșea că muzicologul punea accent mult pe ”simplitate”, ceea ce nu însemna deloc că ar fi apreciat cumva ”simplismul”. Nuanțe care s-au regăsit peste tot în interviu (sigur el va putea fi audiat și altă dată, fiind disponibil ca toate emisiunile Radio România Muzical și Radio România Cultural, la rubrica ”Arhivă”), un model de conversație în care intervievatul răspunde punând sufletul acolo unde auditoriul (reporterul etc) așteaptă (doar) cuvinte și idei.

        Cum s-ar spune, chiar dacă nu l-am cunoscut pe Grigore Constantinescu, de-acum încolo e ca și cum am fost o parte din viață în preajma domniei sale. M-a emoționat și când a vorbit de Roma, unde a stat doar trei zile și i-ar fi plăcut să vadă mult mai mult… când a vorbit de fiica sa, Irina, și ea în domeniul muzical, ca despre un copil perfect compatibil cu părinții, în principal cu sine, tatăl care i-a fost deopotrivă și dascăl.

        Și nu voi lăsa ca timpul să schimbe cu ceva aceste emoții. Îi voi căuta cărțile, le voi lectura și voi vorbi peste tot și tuturor despre Grigore Constantinescu așa cum trebuie vorbit despre Maeștri. Pentru că avem nevoie de astfel de semeni: bunici buni, profesori de calitate, formatori de oameni și de public, buni cunoscători ai fenomenului artistic care pot să ghideze, să descurce, să lumineze.

        Repet. Acest text nu e un editorial (dar poate fi pentru că se încadrează în calitățile jurnalistice ale editorialului, unde autorul își poate permite să aibă opinii personale, spre deosebire de articole unde nu are voie). E doar o rază de lumină căzută pe o frântură de viață. Și dacă v-am ales pe voi, stimați cititori, drept auditoriu e nu doar pentru că aceste cuvinte simțeau nevoie să fie spuse, ci și pentru că el, domnul Grigore Constantinescu, merită și această formă de reverență. La o despărțire care e numai aparentă. În realitate, așa cum s-a auzit la radio, cum vom descoperi în biblioteci, omul acesta minunat continuă să ne fie aproape, să ne îndrume, să ne dezvăluie, să ne transmită…

        Doamne, fericită lume care poate primi acest fel de lumină!

                                                                     (Armanda Filipine – în foto, revista de cultură și informație Braila Chirei)

Conferinţa „Octavian Smigelschi, artistul, omul şi Îngerul păcii”, la Institutului Român de Cultură din Veneţia

*In 22 septembrie 2015, eveniment sustinut de universitarul Nicolae Sabău de la Universitatea “Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca *Prezentandu-l pe pictorul Octavian Smigelschi, vorbitorul are ocazia sa parcurga cu auditoriul o epoca a inceputurilor culturii moderne in spatiul romanesc, una plina de miez si savoare, cu puternice ancore in zona culturala europeana 

afis Venezia conf. 22 sept       Marţi, 22 septembrie 2015, orele 18.30, în sala de conferinţe „Marian Papahagi” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia, va avea loc conferinţa „Octavian Smigelschi, Artistul, Omul şi … Îngerul Păcii” susţinută de prof. univ. dr. Nicolae Sabău * de la Universitatea “Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca. Evenimentul este organizat de IRCCU de la Veneţia şi beneficiază de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român.

            „Personalitatea artistică şi opera lui Octavian Smigelschi (1866-1912) ocupă un loc deosebit în contextul străduinţelor de formare a unei şcoli naţionale de pictură în Transilvania de la răscrucea veacului al XIX-lea spre secolul XX. Oricare cercetător atent al vieţii şi creaţiei pictorului – între care, mai apropiaţi în timp, amintim pe Virgil Vătăşianu, Nicolae Sabău şi Gheorghe Mândrescu, Cornel Tatai-Baltă, Gheorghe Vida, Ioana Savu-Gruiţă, Alexandru–Constantin Chituţă, Iulia Mesea şi Negoiţă Lăptoiu cu un medalion consacrat maestrului sibian într-o galerie de artişti transilvani – descoperă, ca o permanenţă de o puritate admirabilă, conştiinţa că nu se poate vieţui şi nu se poate crea cu adevărat fără a fixa trainic rădăcinile în mediul cultural autohton. Această conştiinţă, pe care au subliniat-o la Octavian Smigelschi ctitori de cultură românească precum au fost Nicolae Iorga şi Octavian Goga, a constituit însăşi nucleul generator al comportamentului spiritual, a acelui feeling uman ranforsat de activitatea artistică remarcabilă a pictorului transilvan„, subliniaza organizatorii.

             Conferinţa susţinută de profesorul Nicolae Sabău la IRCCU Veneţia prezintă o latură inedită a activităţii sale, aceea de beneficiar al bursei teologului Fraknoi la Roma (1909), de explorare a frescei şi a mozaicului din bisericile oraşului de pe Tibru dar şi din Florenţa, Ravenna şi Veneţia.

            *Nicolae Sabău a fost şeful Catedrei de Istoria artei în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş–Bolyai”. În anii universitari a studiat cursurile generale şi cele speciale de istoria României, istorie universală, istoria artei europene, istoria Bizanţului, istoria artei bizantine, paleografie chirilică-română, paleografie latină, ştiinţe auxiliare etc. propuse de iluştri dascăli ai şcolii clujene de profil: Constantin Daicoviciu, Virgil Vătăşianu, Kurt Horedt, Francisc Pall, Nicolae Lascu, Mihail Macrea, Ştefan Pascu, Mihail Dan, Camil Mureşanu.

Gellu Naum și miscarea românească de avangardă, conferințe la ICR New York

* Ambele teme vor fi prezentate de universitarul clujean Ion Pop, ilustru critic dar si interesant poet

conf Gellu Naum cu Ion Pop, la ICR N Y         „Gellu Naum și suprarealismul românesc” este tema conferinței pe care o sustine profesorul Ion Pop de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj marti, 21 aprilie 2015, la Institutul Harriman de la Universitatea Columbia (Afaceri International Building, 420 West, Strada 118, Cazare 1219 (etajul 12), New York, NY 10027).  Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) de la New York – director Doina Uricariu, scriitoare, traducator, editor – în colaborare cu Centrul de Est Centrale Europene, Institutul Harriman, Catedra de Limba si Cultura română „Nicolae Iorga ‘. Intrarea este gratuita.

Acelasi universitar român sustine in 22 aprilie 2015, la ICR New York (Auditorium200 East, 38th Street, New York, NY 10016) conferinta “Manifestele avangardei românești în context European”. afis avangarda

Precizările gazdelor de la ICR N Y: Aceste conferințe vor fi însoțite de un amplu material ilustrativ, organizat de marele specialist al avangardei românești, prof. dr. Ion Pop, constând în pagini ale revistelor unde s-au publicat manifestele avangardei, portrete și documente referitoare la creatorii avangardei românești și universale, agenda avangardelor, pe anii 2014, 2015, 2016, lecturi din poemele și proza lui Gellu Naum, fragmente din spectacole de teatru și monologuri dintr-o antologie a literaturii de avangardă. Conținutul celor două conferințe este diferit. Dacă evenimentul de la ICR New York este o prezentare sintetică a avangardei românești și a manifestelor ei, conferința de la Columbia University este dedicată prezentării creației marelui scriitor avangardist Gellu Naum și aniversării unui secol de la nașterea sa. Pornind de la Gellu Naum, în conferință vor fi prezentați alți scriitori români avangardiști  – Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Isidore Isou și lettrismul, teatrul absurdului creat de Eugen Ionescu.

* * *

Ion Pop este profesor dr. la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista “Echinox”, între anii 1969 şi 1983. A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011). Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), «Echinox». Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013). Prof. dr. Ion Pop a realizat două serii de interviuri, publicate în volumele: Ore franceze, I-II (1979, 2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008. Premiul Academiei Române (1985). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. Traduceri din: Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

             Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) – eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. Este autorul unor foarte sensibile si interesante poeme, dar si parintele literar al celui mai simpatic pinguin – Apolodor (are si alte carti frumoase pentru copii).

Prima promotie de ingineri agronomi se intalneste la FIA

* Joi, 6 noiembrie 2014, de la ora 11.00 * Acum, facultatea a devenit – cu drepturi depline – si una agricola: Facultatea de Inginerie si Agronomie Braila * Se implinesc zece ani de cand acestia au finalizat studiile

Garcia Studio, Inc. 933 Fielder Avenue NW Atlanta, GA 30318 404-892-2334                   Joi, 6 noiembrie 2014, de la ora 11.00, in sala de lectura a Facultatea de Inginerie si Agronomie (FIA) Braila are loc intalnirea de zece ani a primei promotii de ingineri agronomi (specializare inginerie). DSCN0097

Daca la vremea absolvirii, sarbatoritii inca spuneau ca au urmat cursurile Facultatii de Inginerie Braila (FIB), in prezent, asa cum deja am prezentat – amanunte la http://brailachirei.wordpress.com/2014/10/03/facultatea-de-inginerie-si-agronomie-braila-2014-primul-an-cu-noua-denumire/ – facultatea braileana si-a imbogatit aria curriculara si cuprinde, din acest an universitar, sectii de agronomie – profil agricultura, urmand ca in anii urmatori sa se adauge la acestea si profilul Horticultura, ambele atat de necesare intr-un judet la Braila, preponderent agrar.

Schimbarile in admiterea universitara, contestate de CNE

* Membrii Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) sunt de parere ca introducerea la admitere a mediilor din liceu nu va duce la o selectare a celor mai buni studenti, ci din contra, va conduce la perpetuarea situatiei actuale in care o multime de tineri ajung sa primeasca diplome universitare fara acoperire in pregatire de inalt nivel

Printr-un ordin al Ministerului Educatiei, publicat in Monitorul Oficial la 18 aprilie 2103, se schimba – n.aut. din nou! – regulile privind admiterea in inavatamantul superior. Astfel, de acum inainte – n.aut. cat timp oare? – universitatile vor putea tine cont si de mediile din timpul studiilor preuniversitare.  students

Pe acest subiect, am primit un comunicat din partea lui Cristian Gîrneață – secretar al Departamentului de Relații Externe al Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) – pe care il prezint aici:

 „Unul dintre aspectele cele mai importante ale sistemului educațional preuniversitar este examenul de bacalaureat. Examenul maturității reprezintă o etapă  decisivă pentru conturarea viitorului elevilor. În prezent, media sau notele obținute la examen pot reprezenta criteriul de admitere a elevilor în învățământul universitar. Totodată, rezultatele reflectă munca și cunoștințele elevilor acumulate în cei 12 ani de studiu. În contextul adoptării de către Ministerul Educației Naționale a Ordinului Ministrului numărul 3544 din 15.04.2013 prin care a fost stabilit cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul superior, Consiliul Național al Elevilor manifestă dezaprobarea privind reintroducerea prevederii de la punctul 3 al Art. 12 la mai puțin de un an de la introducerea admiterii pe bază de examen, considerată a fi cea mai bună metodă de a realiza o selecție relevantă și corectă.
Conform articolului 12, punctul 3 al OMEN,  “La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de master pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, licenţă şi/sau notele din anii de studii, după caz, conform metodologiei proprii.” Facultățile au posibilitatea să stabilească pe baza propriei metodologii utilizarea notelor din anii de studiu ca metodă de admitere, influențând astfel elevii să se îndrepte spre aceste facultăți, în detrimentul celor care organizează examen de admitere. CNE reiterează ideea că, în calitate de structură consultativă a Ministerului Educației Naționale, astfel de propuneri trebuie dezbătute, atât  în cadrul structurilor reprezentative ale elevilor, cât și a studenților și chiar a păriniților, iar decizia aplicării unor modificări ar trebui să reflecte necesitatea măsurilor, analiza nevoilor și să corespundă soluționării acestora. De asemenea, considerăm că aceste modificări tardive ale regulilor de organizare a procesului de admitere în universități îi determină pe elevi să pună accentul pe notele obținute în timpul liceului și nu pe calitatea cunoștiințelor și competențelor, care necesită a fi acumulate pentru promovarea examenului de Bacalaureat și a unui examen de admitere.
 
Nu în ultimul rând, o asemenea schimbare în contextul unei perioade foarte scurte de timp, înaintea examenului, poate creea confuzii în rândul elevilor, aceștia nefiind orientați spre a obține notele necesare admiterii la facultate pe parcursul ultimului an de studiu,admiterea realizându-se până în prezent doar prin cele două modalități anunțate la începutul anului școlar. În urma analizării situației, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației Naționale păstrarea ca modalități de admitere în învățământul universitar a mediei/notelor obținute la probele examenului de bacalaureat și a examenului de admitere, organizat de către facultăți, în baza propriei metodologii. Astfel, facultățiile vor fi nevoite să mențină standardele calitative ridicate, prin evaluarea corectă a nivelului de pregătire al elevilor. În speranța unei soluționări pozitive, manifestăm interesul de a colabora cu MEN în sensul elaborăriii unor politici educaționale privind domeniul de învățământ preuniversitar participând activ la adaptarea lor la nevoile elevilor„.

CNE  este structura care reprezintă, la nivel local și național, elevii din România, un factor important al democratizării școlii și al încurajării relației de parteneriat între profesori şi elevi. De asemenea, este promotor al dezvoltării climatului școlar favorabil furnizării educației civice autentice și de formare a unor cetățeni responsabili.

N.aut. Sunt sigura ca multi dintre dumneavoastra aveti ceva  de spus pe acest subiect… intrebarea este: cine asculta?

 

Aniversare Dan Anghelescu, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, şi lansarea numărul 3 al revistei “Carmina Balcanica”

      Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila a găzduit, fiind şi organizator principal, o manifestare sărbătorească menită să-l aniverseze pe poetul şi eseistul, criticul literar, jurnalistul Dan Anghelescu (născut la 2 mai 1945 la Brăila, absolvent al Academiei de Muzică Iaşi) la aniversarea celor 65 de ani. Evenimentul, desfăşurat în după-amiaza zilei de 30 aprilie 2010, a reunit prieteni şi colegi din Cenaclul literar brăilean “Mihail Sebastian” unde Anghelescu vine la şedinţele lunare – de la Bucureşti, unde activează în mediu universitar – încă de la înfiinţarea cenaclului, acum şase ani. Cu acest prilej au fost prezentate publicului brăilean nr. 3 al revistei internaţionale “Carmina Balcanica” şi cartea “Presa românească din afara graniţelor ţării noastre”, Editura România de Mâine.

       Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a fost amfitrion şi moderator al întâlnirii. Au fost invitaţi în prezidiul întâlnirii, aşa cum se vede şi din imagini, scriitoarea şi profesorul universitar Mihaela Albu, scriitorul Vasile Datcu, poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului „Sebastian”, director al Liceului Pedagogic „D. P. Perpessicius”,  Sterian Vicol – redactor şef al revistei „Porto Franco” din Galaţi.

       Fiecare dintre cei menţionaţi a subliniat acele calităţi ale aniversatului care îl situează în rândul semenilor pentru care viaţa înseamnă mai mult decât simpla petrecere comună, banală a celor 24 ore ale unei zile: talent, forţă în acumularea şi transmiterea ideatică, dorinţă de a oferi şi altora din acumulările intelectuale proprii. Primul care s-a „încumetat” să spargă „gheaţa” prezentărilor a fost Vasile Datcu, prozatorul fiind şi partener lui Dan Anghelescu în bordul conducător al revistei „Carmina Balcanica” – din care s-a lansat la eveniment numărul 3 – dar fiind, deopotrivă, şi unul dintre cei care au termen de comparaţie în realizarea unor portrete de contemporani, cu repere socio-culturale în perioada istorică dinainte de 1989, dar şi în cea postdecembristă. Astfel, una din primele idei subliniate de vorbitor a fost aceea de scoate în evidenţă curajul şi altruismul de care dă dovadă atât sărbătoritul, cât şi Mihaela Albu – redactor şef la „Carmina Balcanica” – pentru că fac un gest de o generozitate rară, nefiind plătiţi pentru munca la revista, bilingvă (în română, engleză, limbile native ale semnatarilor) cu distribuţie internaţională.

„Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”

     „Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”, a ţinut să refacă Vasile Datcu un traseu ideatic mai mereu conturat în perioada postdecembristă de unii sau alţii dintre  aşa-zişii cercetători ai fenomenului cultural românesc, dar niciodată găzduit în paginile unor publicaţii de specialitate, în temele de dialog public, în dezbaterile de la talk-show-uri televizate ori în Parlament. Dar în Diaspora, a precizat Datcu (foto mai jos) – reluând tema centreală a cărţii „Presa românească…”, au existat intelectuali care şi-au luat în serios rolul de mentori pentru tânăra generaţie, de voci moralizatoare: „Când intelectualul nu este elită, nu poate conduce, moral, o naţiune. Dar presa de peste graniţă a continuat să reprezinte acest deziderat; revistele din spaţiul occidental sunt dovada unei vitalităţi extraordinare a unor oameni care încercau să-şi păstreze fiinţa şi conexiunea cu spaţiul în care s-au născut. Totuşi, i-a marcat şi pe ei comunismul, aşa cum s-a petrecut cu majoritatea scriitorilor rămaşi între graniţele României”, a se vedea anumite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu – „Mitrea Cocor”, spree exemplu, roman tipic pentru genul de aservire la care se putea ajunge şi chiar s-a ajuns în perioada de tristă amintire.

        Ca unul care s-a luptat personal cu regimul comunist, Vasile Datcu – n.aut. Care are la activ şi înfiinţarea unui partid anticomunist, ilegalist se înţelege, care chiar dacă nu a făcut „carieră” în epocă şi nici nu l-a trimis la ocnă ca pe alţii, i-a dat curaj să reziste în anii ceauşismului – a adus de mai multe ori în discuţie regimul politic dinainte de 1989, mai ales pentru a sublinia meritele volumului prin care cei doi, Anghelescu şi Albu, aduc în atenţie scrieri ale românilor trăitori în afara graniţelor pe care românii din interiorul ţării nu aveau cum să le cunoască. De altfel, aşa cum a afirmat Mihaela Albu, în prezent aceste documente – majoritatea dintre ele, care le-au fost sursă de inspiraţie pentru carte – nici nu se află, în copie măcar, în interiorul graniţelor româneşti, spre cercetare, aşa cum ar fi firesc pentru o lume care se vrea a fi civilizată…, ci doar prea puţine dintre acestea se află la biblioteca Academiei.

Foto: Mihaela Albu şi Dan Anghelescu

       „Aceşti români de peste hotare, prezenţi acum în volumul de faţă, au dat dovadă de un adevărat simţ civic, şi de un curaj deosebit, pentru că – aşa cum am aflat între timp – şi acolo îi putea ajunge barţul lung al Securităţii”, a mai afirmat Vasile Datcu, în consens cu unele idei sosite de această dată din sală, cei prezenţi la eveniment dorind să se alăture la acest punct discuţiei. Tot acum a fost precizat şi faptul că volumul este, în fapt, un document necesar în derularea cursului despre jurnalismul din Diaspora, destinat studenţilor de la Universitatea „Spiru Haret”, curs universitar unic în ţară, şi pe care îl susţin Mihaela Albu şi Dan Anghelescu.

Numărul 3 din „Carmina Balcanica”  – un reper al dialogului cultural Est – Vest

       „Este important să putem construi o punte de legătură între spaţiul sud-este european şi cel occidental. Noi ne încăpăţânăm să credem în acest dialog, prin această revistă”, a precizat Datcu făcând referire la „Carmina Balcanica” unde specialist consultant este Mircea Muthu de la Universitatea „Babes-Bolyai”, balcanologul fiind şi preşedintele juriului la ultima ediţie, din octombrie 2009, a Festivalului Poeţilor din Balcani, eveniment brăilean, organizat de Biblioteca „P. Istrati” şi Filiala Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Muthu este semnatar în revistă al unui text intitulat „Sud-Estul şi modelul francez în relaţia centru-periferie”, alături de alţi specialişti şi scriitori: Apostolos Patelakis şi Anastasia Moula-Hatzi din Grecia, Thede Kahl din Austria, Jane Cogeabaşia din Republica Macedonia, Jean Poncet din Franţa, Marius Chelaru, Paula Scalcău din România, nu în ultimul rând Dan Anghelescu – „Balcanitatea difuză a Oedipului enescian”. De asemenea, sunt prezenţi cu lucrări poeţi în paginile revistei – din Bosnia şi HerţegovinaBulgaria, Grecia, Macedonia şi România, creatori de haiku din Bulgaria, Grecia, România, Serbia.

       Şi tot Vasile Datcu mai spune despre „Carmina… ” nr. 3: „Se deschide astfel o cutie secretă, un fel de chivot, eu sper că este o cutie cu nestemate, nu una a Pandorei. Timp de peste 100 de ani această romanitate sud-dunăreană a fost uitată. Dar acum, istro-românii, aromânii se trezesc după ce românii înşişi i-au uitat… Iată provocările acestui număr al revistei”.

      În „Carmina Balcanica”, ai cărei directori şi fondatori sunt Dan Anghelescu şi Vasile Datcu, cuvântul înainte aparţine Mihaelei Albu (foto următoare) –

prin care cadrul universitar de la Craiova subliniază întocmai scopul pentru care a fost înfiinţată revistei: „Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urmă a acumulat – în timp – o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă – şi nu tocmai inocentă – a unui Occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cărţile, de înţeleciune, ca şi toate formele de interpenetraţie spirituală ar trebui să justifice o depeiorativizare a modului în care este privită şi înţeleasă lumea Levantului. În acest sens, există deja solide argumente: toate temeiurile civilizaţiei europene îşi au sorgintea în spaţiul balcanic. Ideea de democraţie s-a născut la poalele Athenei. Ideea de consituţie a apărut în spaţiul grecesc. Creştinismul avea să se răspândească în Europa prin marea operă apostolică începută în Grecia (…)”.

      Sterian Vicol nu a uitat să semnaleze virtuţile şi pregătirea de muzicolog ale aniversatul, nu întâmplător Dan Anghelescu prezintă în revistă textul despre George Enescu, iar Constantin Gherghinoiu a amintit auditoriului o interesantă reuniune, la Pedagogicul brăilean în amfiteatru, unde au fost invitaţi de onoare şi conferenţiari Dan Anghelescu şi Mihaela Albu. Un splendid dar pentru aniversat a fost lecturarea unui poem, de către Gherghinoiu – deh! Ca de la un alt poet… – din primul volum de versuri al lui Anghelescu, „Lumina ca adiere”, 1980, Editura Junimea.

        Faptul că revista „Carmina…” primeşte din ce în ce mai multe solicitări de difuzare – inclusiv în America unde vorbitoarea a fost visiting professor la Columbia University din 1999 până în 2005 (a şi scris o carte pe acestă temă, „Et in America” subintitulată „Oameni, locuri, întâmplări”), şi aprecieri, a fost subliniat de Mihaela Albu, iar sărbătoritul  nu a avut de făcut decât să adresese mulţumiri organizatorilor, publicului prezent, dar şi  colegei de… scris Mihaela Albu: „Carmina nr. 3 este o mare bucurie pentru noi. Eforturi au fost, ami aels din partea Mihaelei pentru că vrem să-şi păstreze o ţinută academică şi în acest sens redactorul şef are o mare contribuţie, inclusiv în asigurarea traducerii în limba engleză, pentru o mai bună recepatre şi difuzare. De asemenea, un rol important îl joacă şi scriitorul Marius Chelaru de la Iaşi, redactorul şef adjunct al publicaţiei”.

       Cu ocazia aniversării, Aurel Furtună – bibliotecar, poet, membru al Cenaclului Mihail Sebastian şi al Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea” – a realizat, aşa cum face mereu cu prilejuri similare, în cinstea lui Dan Anghelescu o vitrină/ casetă de autor (foto mai sus).

      Au ţinut să prezinte public calde şi sincere felicitări sărbătoritului poetul Gheorghe Lupaşcu, dar şi umoristul, prozatorul Vasile Mandric, acesta din urmă dedicându-i şi o epigramă.

       Cum era şi firesc, momentul nu se putea finaliza decât cu o sesiune de autografe (foto mai sus, Dan Anghelescu), pe nr. 3 „Carmina Balcanica” semnând pe lângă Dan Anghelescu, şi Mihaela Albu, dar şi Vasile Datcu.