Preşedintele Iohannis: „Cred în România educată”

*Președintele Klaus Iohannis doreşte ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată” * Demersul este mai mult decât necesar; în prezent, România este pe ultimul loc în UE la numărul de studenţi

Klaus Iohannis, preşedintele României

Președintele Klaus Iohannis participă luni, 30 septembrie 2019, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019 – 2020 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde decorează cele șase universități de stat clujene, la împlinirea a 100 ani de învățământ românesc la Cluj.

În context, se impune o subliniere referitoare la „România Educată” – proiectul președintelui Iohannis prin care doreşte transformarea educației prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. De altfel, încă din decembrie 2018 președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, proiect care este o viziune și strategie rezultate din consultarea actorilor importanți din societate, a publicului larg și care a ținut cont de contextul social-economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament. un rol important îl au universitățile – din Europa, deci şi cele românești, care sunt influențate de globalizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice – astfel că sunt tot mai multe fonduri pe programul Erasmus+. Măsurile vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. Din nefericire, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Proiectul „România Educată” vine cu propuneri de reformă pentru învățământul superior și cel preuniversitar în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie. În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important. Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare. Totodată, „România educată” propune măsuri de creștere a echității și a participării la educația universitară.

Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare. Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată. Toate aceste măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.

Ministrul Teodorovici: „Sunt bani europeni… Sa-i absorbim!”

* Indemnul a fost adresat, in timpul vizitei la Braila, atat pentru reprezentantii institutiilor de stat – administrative, unitati de invatamant si elevi, studenti, dar si pentru reprezentantii institutiilor private – agenti economici, universitati  

DSCN2548        Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Fondurilor Europene  – a efectuat joi – 23 octombrie 2014, o vizita la Braila (http://brailachirei.wordpress.com/2014/10/22/eugen-teodorovici-ministrul-fondurilor-europene-in-vizita-la-braila/). Aici a avut intalniri si  discutii despre accesarea si utilizarea fondurilor europene pentru cercetare si invatamant superior intai in Aula “Edmond Nicolau” a Facultatii de Inginerie si Agronomie (FIA) Braila, apoi la sediul Agentiei de Dezvoltare Regionala II Sud – Est Braila (gazde, directorul Luminita Mihailov si echipa) si, nu in ultimul rand, la sediul Partidului Social Democrat. DSCN2546

In fiecare dintre cele trei reuniuni subiectul principal a fost accesarea fondurilor europene, accelerarea acestui proces care deocamdata nu situeaza Romania pe un loc fruntas in UE. Spre exemplu, la FIA (foto dreapta sus) – unde au fost prezenti foarte multi studenti, dar si cadre didactice de la facultate si de la Universitatea privata „Constantin Brancoveanu”, s-a pus problema multiplelor posibilitati de accesare a sumelor dedicate educatiei si cercetarii. Ministrul Teodorovici a precizat ca si elevii de liceu si studentii au aceasta oportunitate si ar fi pacat sa nu fie ajutati, de Inspectoratele Scolare, de cancelarii sa nu fie beneficiarii banilor destinati lor.  De asemenea, a fost subliniat faptul ca echipa de la minister este disponibila sa ofere consultanta in masura in care aceasta este necesara.

DSCN2636        La intalnirea de la sediul ADR au participat o multime de reprezentanti ai institutiilor si firmelor care deruleaza proiecte europene, Stefan Fusea – presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Braila. La reclamatiile unora dintre oamenii de afaceri, ministrul a oferit  adresa sa de mail si a promis ca verifica personal nemultumirile si incearca sa rezlve, din mers, tot ce e de rezolvat astfel incat sa „ne situam pe o alta pozitie cand vine vorba de absorbtia fondurilor europene„. Totodata, ministrul a facut precizari privind unele modificari aduse in ceea ce priveste simplificarea procedurilor pentru a inlesni lucrul beneficiarilor fondurilor europene.

In toate situatiile si zonele de intalnire, ministrul a fost insotit de o intreaga „delegatie” de reprezentanti locali administrativi si politici: senatorul Ion Rotaru (PSD), deputatii Mihai Tudose (PSD), Marian Viorel Dragomir (PSD) si Silviu Petrea (UNPR), primarul municipiului Aurel Gabriel Simionescu, viceprimarul Doinita Ciocan.

N.aut.  Toate amanuntele despre liniile de finantare, inclusiv cele deschise zilele acestea, ghiduri de aplicare etc, se regasesc pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene si pe site-urile specializate. De asemenea,  cei interesati stiu ca se pot adresa pentru informari la departamentele de specialitate de la Inspectoratele Scolare, universitati, ADR, Asociatia “Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă” Braila cu sediul in statiunea Lacu Sarat etc.

Erasmus, un program european îndrăgit de universitari

* În 2012 – 2013 au beneficiat de mobilități peste 260000 studenți și peste 52000 reprezentanți ai catedrelor universitare * Cifrele sunt un record pentru istoria programului * Destinațiile preferate de studenți au fost Spania, Germania și Franța

      erasmus          Prin intermediul programului european Erasmus (acum Erasmus +  cu site la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/), studenții au posibilitatea să petreacă un an în altă țară, fie pentru studiu direct, fie pentru un stagiu de lucru într-o întreprindere. Participanții la program nu plătesc taxe de școlarizare la universitatea gazdă și primesc o bursă pentru acoperirea costurilor de ședere în străinătate.  De fapt, Erasmus se adresează nu doar studenților ci și cadrelor universitare, altor membri ai personalului din învățământul superior și oamenilor de afaceri. Aceștia pot participa, timp de maximum 6 săptămâni, la activități de predare sau formare profesională în străinătate. La program participă toate țările UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia și, începând din acest an, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Cifrele ultimului an luat în calcul de Uniunea Europeană într-un rapot, mai precis perioada 2012- 2013, arată că Erasmus este un real succes, el atrăgând 270 000 studenți din toată Europa, număr record în istoria de 27 de ani a programului.

Cei peste 269 000 de studenți care au beneficiat de mobilități sunt cu 15 000 mai mulți decât în anul anterior). În medie, se arată ăn raport, studenții Erasmus au petrecut cu puțin peste 6 luni de studiu în străinătate și au primit o bursă de 253 de euro pe lună. Destinațiile preferate de studenți au fost Spania, Germania și Franța, în timp ce stagiarii au optat în special pentru Regatul Unit.

De ce să fii student Erasmus? În primul rând pentru că perioada petrecută în străinătate ajută la un spor de experiență ceea ce conduce la șanse mai mari de angajare. La rândul lor, cadrele didactice își pot îmbunătăți cunoștințele și metodele de predare.

În prezent, aproximativ 10% din studenții europeni învață sau se formează în străinătate. Se preconizează că acest procent se va dubla până în 2020.

În luna septembrie, Comisia va publica primul său studiu privind impactul programului Erasmus asupra capacității de inserție profesională a tinerilor. În perioada 2012-2013, 500 de oameni de afaceri au ținut cursuri în străinătate în cadrul programului Erasmus, ceea ce demonstrează că legăturile dintre educație și piața muncii au început să fie mai strânse.

                     Erasmus+

În 2014, programul a fost extins. Se estimează că în următorii 7 ani, Erasmus+ va oferi sprijin unui număr de 4 milioane de persoane, dintre care 2 milioane de studenți. El se adresează, de asemenea, ucenicilor și voluntarilor și oferă ajutor suplimentar persoanelor cu nevoi speciale și celor care provin din medii defavorizate sau din regiuni izolate. Programul poartă numele filosofului Desiderius Erasmus din Rotterdam (1466 – 1536), care a călătorit în toată Europa, în căutarea cunoașterii.

Universitățile de vară 2013, proiect al Consiliul Național al Elevilor premiat la Gala Societății Civile

* Proiectul continua si in acest an * Elevii pot afla informatii pe pagina web a proiectului

Premiul I la Secțiunea Educație, Învățământ, Cercetare din cadrul Galei Societății Civile a fost acordat in 10 iunie 2014, Universităților de vară pentru elevi, proiect realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România alături de Consiliul Național al Elevilor (CNE). Programul „Universități de Vară pentru Elevi” se bazează pe conceptul proiectului „Junior Summer University” al Organizației Studenților din Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, proiect prin care au trecut deja, de-a lungul timpului, peste 2000 de elevi Români.

summerIS          Proiectul a adus în 2013 peste 750 de elevi în universități pentru a avea experiența studenției încă din clasa a XI-a și a dus mesajul importanței unei alegeri informate și corecte a studiilor în rândul a sute de mii de elevi și părinți, atât direct în licee, cât și prin promovarea media.

            „Am primit premiul cu emoție și bucurie, în numele celor câteva sute de voluntari care l-au făcut posibil anul trecut sau îl fac posibil anul acesta. E o recunoaștere nu doar a impactului pe care proiectul îl are asupra elevilor participanți, ci și a importanței discuției despre abandonul școlar universitar, în special a celui cauzat de alegerea greșită a facultății. În acest moment, 4 din 10 studenți nu termină facultatea începută și încă 1 din 10 nu își ia diploma de licență după absolvire – o pierdere imensă de talent, timp și bani atât pentru cei aflați în această situație, cât și pentru familiile lor și pentru societate în general”, afirma Mihai Dragos -președinte ANOSR.

               „Ne bucurăm că avem posibilitatea de a fi co-parteneri în cadrul unui proiect de o asemenea anvergură. Ca reprezentanți direcți ai elevilor din România, Consiliul Elevilor conștientizează importanța unei alegeri făcute responsabil, în cunoștință de cauză și în conformitate cu înclinațiile fiecărui elev. Încurajăm toți elevii absolvenți ai clasei a XI-a să se implice în cadrul proiectului, având, astfel, posibilitatea de a compara nivelul așteptărillor cu cel al realității mediului universitar și pentru a se acomoda din timp cu exercițiul studențesc”, subliniaza si Tudor Gaitan – secretar al Departamentului de Relații Externe CNE, presedinte al Consiliului Elevilor Suceava.

Elevii interesați de proiect se pot înscrie încă la majoritatea edițiilor locale din acest an, peste 1000 de locuri fiind disponibile în toată țara. Mai multe informații pot fi găsite pe pagina web a proiectului, www.universitatipentruelevi.ro. De asemenea, pe www.wedu.ro pot afla și despre concursul cu premii lansat de ANOSR și CNE.