*Creșterea tot mai rapidă a temperaturilor, confirmată de măsurători și de serviciul Copernicus, nu anunță vremuri prea confortabile * Continentul European se încălzește cel mai mult, cauzând probleme de sănătate oamenilor, pierderi economice și dezastre naturale
În 22 aprilie, cu ocazia Zilei Pământului 2024, Serviciul Copernicus privind schimbările climatice al UE ( Copernicus EU – acești „ochi” ai Europei asupra Pământului, este componenta de observare a planetei și mediului ei în Programul spațial al Uniunii Europene finanțat din fondurile UE) a publicat Raportul anual privind starea climei în Europa (pe 2023 – disponibil la https://climate.copernicus.eu/esotc/2023) realizat împreună cu Organizația Meteorologică Mondială a Organizației Națiunilor Unite. Conform datelor și analizelor științifice, în raport este prezintată tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și de accentuare a impactului schimbărilor climatice pentru întreaga Europă.
Astfel, s-a observat că 2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei, locuitorii săi fiind afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Aceste temperaturi ridicate au amplificat apariția și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme – secetă, inundații, incendii forestiere. Nivelurile precipitațiilor au fost cu 7% peste medie în 2023, ceea ce a dus la creșterea riscurilor de inundații în multe zone din Europa. Și temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie.
Raportul subliniază și impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023, în special pierderile economice cauzate de inundații și impactul stresului termic asupra sănătății. Europa este continentul cu încălzirea cea mai rapidă, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie la nivel mondial, după cum arată evaluarea europeană a riscurilor climatice.
Se confirmă, încă o dată, necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice, să accelereze tranziția către o energie curată. Altfel spus, se impun măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică. De altfel, UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a convenit asupra unor obiective și acte legislative menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. În aprilie 2024, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind modalitățile de pregătire eficace a UE pentru riscurile climatice și de consolidare a rezilienței la schimbările climatice.
foto 2 via Copernicus EU – o hartă a creșterii excesive a temperaturilor, din noiembrie 2023
Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine
BRAILA CHIREI 