Ziua internațională a cititului împreună 2018

*La Secţia Împrumut pentru Copii. Ludoteca de la Biblioteca Judeţeană Brăila se desfăşoară activităţi cu Liceul Pedagogic, Liceul „Saligny”, Şcolile „Dragomir” şi „Mihai Viteazul” * În multe alte biblioteci din 100 de ţări, şi nu numai, au loc acţiuni similare 

    Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI) – 1 februarie – este un eveniment marcat de milioane de oameni în peste 100 de țări, iniţiativa aprţinând Lit World (http://www.litworld.org/) cu îndemnul „Citim împreună. Schimbăm lumea!”. Activităţi în acest context se desfăşoară şi în România, tema fiind mai mult decât generoasă: citind singur înveţi şi te perfecţionezi, dar citind împreună cu alţii – evident, cu voce tare – devii conştient de emoţii şi sentimente, ai termen de comparaţie, începi să realizezi dacă eşti sau nu artist, teatral etc. şi dacă ştii să citeşti astfel încât să îi faci pe ceilalţi să fie atenţi la tine!

Cu această ocazie, au loc activităţi în biblioteci, şi nu numai, unde sunt invitaţi copii, tineri şi autori pentru a se bucura împreună de lectura unor fumoase texte.

La Brăila,  Secţia Împrumut pentru Copii. Ludoteca din Biblioteca Județeană “Panait Istrati” organizează activităţi dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună 2018 #ZICI2018 #WorldReadAloudDay  sub generosul slogan „Citind împreună, schimbăm lumea! Schimbarea începe cu noi!”. Astfel, Doiniţa Stanciu şi Jeni Petrof – bibliotecarele secţiei – vor fi gazde pentru mai multe grupe de elevi şi profesori joi, 1 februarie 2018. În prima sesiune de lectură, alături de elevi ai Liceului Teoretic „Anghel Saligny” și ai Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” cu prof. înv. primar Camelia Pantazi, prof. înv. primar Giorgiana Meiroșu va veni Elmer, un elefant mai special, un personaj îndrăgit al autorului David McKee, care spre deosebire de ceilalți, este multicolor – el este și un elefănțel poznaș, ce îi face să râdă pe semenii lui. Pentru a doua sesiune, elevi din clasele a II-a și a V-a de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”  cu prof. înv. primar Rodica Bianu, prof. Adriana Tudor vor face cunoștință cu Vivi, veverița jucăușă creată de Dana Cristiana Maier, care va preda lecția dărniciei și a plăcerii de a dărui. Nu în ultimul rând, în a treia sesiune, elevi din clasa a II -a și I a de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” cu prof. înv. primar Aliana Ionescu, prof. înv. primar Daniela Bobocea vor interacționa cu Ursul cafeniu, un personaj din creaţia lui Vladimir Colin.

Concert simfonic cu Orchestra „Cavadia” la Lyra: Schubert, Weber în program

*Sâmbătă, 10 februarie 2018, de la ora 18.00 la Palatul Lyra * Dirijează Petrea Gogu; solist Alexandru Duda la fagot 

     Filarmonica „Lyra – George Cavadia” din Brăila, manager Ionuţ Săndel Balaban, organizează un nou concert simfonic sâmbătă, 10 ianuarie 2018, de la ora 18.00 la sala de concerte a Palatului Lyra. Biletele, în valoare de 20 lei, se găsesc la sediul filarmonicii din Calea Călăraşilor nr. 52, program de luni până vineri de la 8.00 la 18.00.

Orchestra de cameră „George Cavadia” a Filarmonicii “Lyra-George Cavadia”, sub bagheta dirijorului Petrea Gogu, sustine un program simfonic cu solist Alexandru Duda, la fagot. Invitatul este membru al Orchestrei Simfonice Bucureşti şi prim fagotist al Orchestrei Fundaţiei „Principesa Margareta” a României. 

Orchestra de cameră „George Cavadia” a filarmonicii brăilene, dirijor Petrea Gogu

        Din programul primul concert al lunii februarie: Uvertura in stil Italian in Re major, D.590 de Franz Schubert, Andante si Rondo in Do minor pentru fagot si orchestra, Op.35 de Carl Maria von Weber, Simfonia nr.5 în Si bemol Major, D.485 de Franz Schubert. Prezintă prof. Marilena Niculescu.
Evenimentul are loc sub patronajul Consilului Judeţean Brăila, cu sprijinul Primăriei municipiului Braila şi in parteneriat cu Garnizoana Brăila.

N.red. Se poate observa grija de care dau dovadă organizatorii, respectiv managerul prof. Ionuţ Săndel Balaban împreună cu dirijorul col (r) prof. Petrea Gogu – aranjor, secretar artistic al filarmonicii, în a prezenta publicului – văduvit ani şi ani de zile de programe de muzică clasică – cât mai multe variante orchestrale. Astfel, au fost până acum (din mai 2016, de când filarmonica brăileană are stagiune completă şi program lunar de spectacole) solişti în program violonişti, pianişti, o harpistă, flautişti, trompetişti, solişti vocali – soprane, mezzosoprane, tenori, başi, operetă, opera pe înţelesul copiilor etc.  De asemenea, au fost în programul concertelor piese cu pasaje de virtuozitate şi solişti interpreţi la violă, contrabas, toate acestea cu scopul de a contribui la o mai bună educaţie muzicală.

Fragment din concertul vocal-simfonic desfăşurat în 20 ianuarie 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/09/concert-vocal-simfonic-aniversar-la-lyra-braila-650/), postat pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei (partner media al organizatorilor)

După premiera de la TMF sau… Cum ajungem să iubim ”Bădăranii”

*Un spectacol exemplar regizat de Petru Vutcărău * În disctribuție: Marcel Turcoianu, Cătălina Nedelea, Ramona Gîngă, Jarcu Zane, Monica Ivașcu, Corina Borș, Dan Moldoveanu, Valentin Terente, Adrian Ștefan, Silviu Debu și Ioana Dragu, Ionel Spălatu * Premiera lunii ianuarie 2018 este o bucurie a oricărui iubitor de teatru

     Poți să știi aproape totul despre Carlo Goldoni și piesa sa ”Bădăranii”, dar cu siguranță, nu cred că ți-ar trece prin cap că de personajele lui te poți, realmente, îndrăgosti. Pentru că ne amintim, nu-i așa, bărbații aceia din alt veac, sunt neciopliți, degeaba sunt plini de bani că nu sentimente uman valabile și nici sensibilitate. Nu degeaba autorul italian i-a catalogat, încă din titlu, pur și simplu… bădărani. Și totuși, după ce veți urmări spectacolul omonim regizat de Petru Vutcărău (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/08/badaranii-lui-goldoni-noua-premiera-la-teatrul-maria-filotti/) la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF) îmi veți da dreptate. În plus, veți realiza că da, este normal ca tema recunoscută și în mai recentul roman „Îl nome della rosa” de Umberto Eco (alt italian celebru) să rămână una de maxim interes pentru filozofie, teologie, psihiatrie, literatură şi, bineînţeles, teatru. Râsul şi comicul, căci despre ele e vorba, au fost mereu asimilate stării de bine chiar şi atunci când, aidoma subiectului central din mai sus menţionata piesă de teatru a repertoriului clasicizat în arta Thaliei, se face din umor armă – mai mult sau mai puţin cu tăiş contondent, țintită moral şi social, cu ascuţimi care duc, inevitabil, şi spre autoironie și persiflare, hilar înconjurate de aura bufă. Exact așa fac și personajele din „Bădăranii” jucat la dramaticul brăilean; ele se autopersiflează prin tot ce zic şi fac pe parcursul celor trei ore scenice. Nici nu simți cum trece vremea în sala de teatru urmărindu-i pe acei bărbaţi numai buni de „înţepat” cu armele ironiei şi umorului, pe acele dame care complotează cu bună credinţă ca să ajute la unirea în cunoştinţă de sine a doi tineri pe care oricum părinţii doreau să-i facă soţ şi soţie – dar în condiţii pe care mulţi dintre noi astăzi le considerăm crude, nedrepte şi anume fără să se cunoască deloc unul pe celălalt înainte de căsătorie, una doar de dragul uniunii de averi şi de păstrare a poziţiei sociale.

        Recunosc că pe mine m-a prins (mai mult ca altele, o prietenă chiar a observat că nu m-am mișcat deloc la premieră… am fost numai ochi și urechi, cum se spune!) spectacolul lui Petru Vutcărău. Dar nu subiectul în sine al piesei, că doar îl ştiam prea bine, m-a atras, ci arta maestrului Petru Vutcărău aureolată de farmecul jocului actoricesc – o echipă de milioane! – şi de simplitatea elegantă a decorului, de frumuseţea (puţin exagerată, dar neeclipsând absolut deloc noţiunea de estetic) a costumelor, elocvenţa coloanei sonore etcetera etc. În fapt, totul şi toate împreună contribuie la succesul acestui spectacol care aduce un plus de strălucire atractivului (ca arhitectură) teatru dramatic brăilean.

        Comedia nu e uşor de dus în luminile rampei. De multe ori se pierde în hlizeala tâmpă a celor care se amuză şi aplaudă doar la replică, la cuvinte „tari” sau la glumiţe fără perdea. Dar comedia banală se uită după primul şir de aplauze, şi acelea de complezenţă, din obişnuinţa finalul de oricare piesă, publicul nerămânând cu mare lucru după căderea cortinei… cel mult cu o stare de bine datorată mai mult ca sigur secreţiei hormonilor numiţi ai fericirii. Dar arta Thaliei e altceva. De aceea e ARTĂ. Şi spectacolul la care fac referire tocmai pentru acest înalt statut militează, în toate elementele lui.

       Deci, subliniam scenografia minimalistă pentru virtuţile ei. Da. Aşa e. Nu exagerat de sumară. Ci doar atât cât să sugereze la milimetru fastul şi opulenţa veneţiană din casele acestor oameni bogaţi care gândesc cam obtuz (pentru unele… oare?… gusturi de astăzi) inclusiv când vine vorba de propriile progenituri. Şi e perfect decorul astfel. Scenografii Vladimir Turturică şi Elena Gheorghe s-au achitat cu brio de sarcină.

       Spuneam că personajele sunt îmbrăcate strălucitor, atrăgător din punct de vedere estetic. Aşa e. Sugerează mult, inclusiv ideea de carnaval veneţian, pentru că e acea perioadă în piesa noastră. Şi cum doamnelor le era interzisă prezenţa în îmbulzeala carnavalescă – deh! aşa au hotărât dumnealor, bădăranii de soţi în piesă – noi vedem farmecul şi luxul manifestării în culorile şi formele alese de scenografi şi regizor pentru ele, aceste feminine care până la final ne fac să iubim piesa lui Goldoni, ba încă să-i îndrăgim inclusiv pe… bădăranii care, de ce nu, sunt şi ei oameni – şi nu oricum, ci bogaţi, de lume, iubitori de familie (în felul lor! Dar ce mai contează… au trecut atâtea secole…). Aceloraşi scenografi numiţi mai sus le datorăm asta.

        Din când în când, în spectacol se dansează. E şi acesta un element de noutate (față de alte montări ale piesei), ca şi secvenţele proiectate cu imagini carnaveleşti, noutăţi ca și multiplele momente de comedie ironică şi epatantă – spre exemplu, acelea în care Simon/ Jarcu Zane croşetează… ei, bine, da… ascultând (şi îmbrăcat hilar în ceva care seamănă mai mult a costumaţie de plajă) muzică clasică la volum destul de apropiat de maximum ori cele în care soţia sa, personaj Marina/ actrița Monica Zugravu îşi pictează pereţii casei (de parcă vreo doamnă in vremea sa ar fi făcut vreodată asta…!) agăţată, ca orice meseriaş, de o scară năltuţă… Gelu Baciu, Dana Baciu semnează – bine, am zis! – coregrafia. Și coloana sonoră aleasă de regizor este foarte sugestivă, atrăgătoare. În fapt, e și ea un personaj important în spectacol. 

        Explic acum şi de ce fiecare personaj te face să-l iubeşti, realmente, în așa fel încât la final parcă nu ai vrea să pleci din sală şi să nu-i mai vezi…

** Lunardo – bădăranul tată al fetei, interpretat de Marcel Turcoianu: e cabotin, sever, lăudăros, fanfaron, dar… e calculat cu măsură şi respectuos, e iubitor cu cei dragi. Rolul e meticulos construit, fără fisuri. 

** Maurizio, bădăranul tată al băiatului – Valentin Terente: persoană foarte calculată când vine vorba de bani şi de bogăţie în genere, rece, îngâmfat, vrea să pară un dur, dar regula de bază pare a fi – când vine vorba de familie şi copil – dorinţa unei vieţi bune, aşa că devine maleabil şi tolerant. I se iartă defectele. Publicul ajunge să-l placă pentru că Valentin Terente face un rol pe cinste.

** Simon, bădăranul prieten – interpretat de Zane Jarcu: persoană simplă în forul său interior, cu apucături ciudate pentru oricine are idei preconcepute despre oamenii bogaţi şi serioşi; îi place să… croşeteze. Dar e meloman şi chiar dacă face prea mult zgomot, e un soţ care îşi înţelege soţia indiferent cum se văd din afară reacţiile sale la diferitele ei doleanţe. Zane face din rol o culme şi ne invită să escaladăm un frumos munte artistic. Ne place mult asta!

** Lucietta şi Filippetto, copiii: ascultători, iar când nu sunt exact aşa, nu se duc chiar cu capul în gard. Cer ajutor cui trebuie şi finalul e fericit. Jocul celor doi actori, Ramona Gîngă şi Adrian Ştefan, întrece toate aşteptările. Sunt când copilăroşi, când maturi, când caraghioşi… dar oricum ar fi, sunt foarte bine în roluri. Şi cu o noutate a jocului care ridică, aşa cum tot precizez, ştacheta acestui spectacol mult… foarte mult.

** Margarita, mama vitregă – interpretată de Cătălina Nedelea: e mai bună ca o maşteră, şi se vede asta. Putea fi, cum o arată piesa, doar o femeie care s-a căsătorit din interes. Dar se dovedeşte un om bun. Şi rolul e strunit cu mână severă; îi iese impecabil.

** Marina, mătuşa – interpretată de Monica Zugravu: versatilă, cu ceva apucături de precupeaţă, dar ce bine o prinde rolul (pentru că ştie cum să-l construiască)… o îndrăgim de-a binelea când decide că trebuie să pună la cale viclenia prin care cei doi viitori miri se cunosc (da, ştiu, aşa e piesa, dar alte actriţe nu au reuşit performanţa de a atrage atât de mult simpatia publicului)… şi ce tonic râde!

 ** Dona Felice – interpretată de Corina Borş: o tânără parvenită care ştie să-şi facă jocurile (mofturile). Şi să ajute. O adevărată prietenă. Corina a găsit resursele potrivite pentru rolul care îi iese foarte bine.

** Canciano, soţul donei Felice – interpret Dan Moldoveanu: un accesoriu pentru foarte tinerica sa soaţă, prea în vârsta şi sub papuc (cred că mulţi bărbaţi preferă să joace şi în realitate rolul acesta numai ca să aibă lângă ei o frumuseţe epatantă, bineînţeles una care costă mult… şi necesită inclusiv clipe de închis ochii la infidelităţi… dar aceste neajunsuri par minore pentru dumnealor). Foarte bine în rol Dan Moldoveanu. Ne binedispune!

** Contele Riccardo, tânărul care o însoţeşte pe dona Felice – actorul Silviu Debu: un accesoriu al poveştii noastre bine pus la locul lui. Conturează şi mai bine elementele de bază ale scenariului cunoscut. El colorează unghiurile mai puţin vizibile. Pentru că Silviu Debu ştie cum.

  ** * Echipa de actori e completată de Ioana Dragu, Ionel Spălatu (care sunt oamenii de culise, de fapt), apoi şi de Mihai Ardeleanu – regia tehnică, Mihai Andrei – lumini, Marian Ecmegian – sunet, Ioana Dragu – sufleur (cum am zis!), Ionel Spălatu – recuzită (ce spuneam?), maşinişti – Gheorghe Decu, Gheorghe Staicu, Emanuel Bişa, Ilie Nelu, Ciprian Cristescu, cabiniere — Miţa Voicu, Adriana Tudose.

       Şi cum dragostea străbate, chiar nenumită, povestea italiană, ea învinge. Şi îmblânzeşte nu doar personajele, ci şi publicul. Care rămâne captivat de la început până la sfârşit şi, sunt sigură, se îndrăgostește de spectacol. La fel, de echipa TMF condusă cu delicateţe (aşa pare) de Petru Vutcărău.

        Iată cum, din multiple, fine şi delicate detalii, se naşte nu doar impresia, emoţia, farmecul artei Thaliei ori lacrima (bucuriei, speranţei), ci mai cu seamă o memorabilă reprezentare a sublimului în actul teatral. Uneori îi spunem lucrare măiastră. Alteori o înnobilăm cu apelativul capodoperă. Oricum îi vom spune, spectacolul „Bădărănii” – lucrat la TMF de o echipă care a înţeles exact, a transformat în realitate scenică sugestiile lui Petru Vutcărău, maestrul fără drept de apel în acest caz – rămâne un reper. Pentru ceea ce trebuie să fie Arta (cu majusculă). El – spectacolul – cuprinde, spune, sesizează, transmite, emoţionează, răzbate, răscoleşte şi, mai ales – cu ei, toţi care au contribuit la el – rămâne. În minte şi în suflet.

                                                                                                                    Armanda FILIPINE

Expoziţia taberei „Balcic, iunie 2017”, la Galeriile de Artă Brăila

*Vernisaj sâmbătă, 3 februarie 2018, de la ora 12.00 * Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Crenguţa Macarie, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan

    Artişti brăileni, membri ai Filialei Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, au fost în luna iunie a anului trecut într-o tabără de creaţie la Balcic, loc considerat magic de mulţi pictori – poate de aceea, şi regina Maria a ales să-şi construiasă acolo un spaţiu de refugiu. Lucrări realizate de aceşti pictori vor fi expuse la Galeriile de Artă Brăila din Piaţa Traian în expoziţia „BALCIC – iunie 2017′”. Vernisajul are loc sâmbătă, 3 februarie 2018, ora 12.00. Intrarea este, ca de obicei, liberă. Sunt aşteptaţi toţi cei care iubesc arta şi frumosul. Se va putea discuta cu artişti şi cine doreşte să aibă o lucrare sau mai multe pentru sine, poate negocia direct cu autorul!

Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Macarie Crenguța C, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan. „Tabăra  a avut loc perioada 27 iunie – 3 iulie 2017, organizată de Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Balcicul a fost văzut astfel prin ochii și sufletele noastre… Vă aşteptăm la vernisaj„, spune scenograful Gh. Mosorescu – preşedintele filialei Brăila a UAP.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 – 23 februarie 2018, cu program de vizitare de luni până vineri, de la 9.00 la 16.00.

O parte dintre expozanţi au avut lucrări în Salonul anual al artiştilor plastici brăileni (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/17/salonul-anual-al-artistilor-plastici-braileni-invitatie-la-editia-2017/) care a fost deschis până în 31 ianuarie 2018.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, dezbatere la Brăila

*Organizator este medicul Antoneta Ioniţă – deputat PNL * Participă medici din specialitățile oncologie, chirurgie generală, medicină de familie și psihologi *Evenimentul are loc în 2 februarie 2018, de la ora 17.00

 

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie, este data la care se aminteşte că maladia stă la baza statisticiloe de mortalitate, fiind una dintre cauzele de deces în întreaga lume. Din 2015, potrivit Legii 274 din 2015, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este marcată și în România.  

În Brăila, se marchează această zi prin evenimentul „Nu lupți singur! Nu renunțăm!”, o dezbatere la care sunt invitați medici din specialitățile oncologie, chirurgie generală, medicină de familie și psihologi. Organizator este medicul Antoneta Ioniţă – deputat al Partidului Naţional Liberal, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/26/deputat-antoneta-ionita-medic-noul-presedinte-la-organizatia-de-femei-pnl-braila/).

medic Antoneta Ioniţă, deputat liberal

Deputat PNL Antoneta Ioniță: „Conform datelor oficiale, peste 8 milioane de persoane sunt ucise în fiecare an de această boală. Indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici, cancerul nu iartă, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Anual, peste 12 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer, România deținând un record trist:  locul 1 în Uniunea Europeană la capitolul mortalitatea prin cancer de col uterin, motivul constituindu-l depistarea tardivă a maladiei. În calitate de medic și membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, consider că este datoria fiecăruia dintre noi să transmitem atât un semnal de alarmă autorităților ce gestionează sănătatea românilor, cât și un mesaj de susținere pentru bolnavii ce suferă de această cumplită boală.  „Nu lupți singur! Nu renunțăm!” este parte din campania universală de luptă împotriva cancerului, o dezbatere ce are scopul de conștientizare a problemelor grave pe care le generează această maladie„.

Dezbaterea are loc în dată de 2 februarie 2018, la ora 17.00, în sala de conferințe a Restaurantului Regal Events Ballroom.

N.red. Poate cea mai la îndemână metodă de luptă împotriva cancerului ar fi vizita periodică la medic plus analizele medicale periodice, realizate corect. Acestea ar putea să ducă la depistarea la timp a cancerului şi astfel bătălia ar fi mai aproape de un rezultat pozitiv pentru pacient, cel puţin aşa afirma majoritatea specialiştilor.

FREE FALL cu Lucian Ban & Alex Simu – un proiect inspirat de Jimmy Giuffre

*Concerte de jazz în Bucureşti, Braila, Braşov, Bistriţa, Zalău * O sinteză între muzica clasică şi jazz, având improvizaţia ca element central

      Pe 7 februarie 2018  are loc premiera şi primul concert, la sediul Institutului Cultural Francez din Bucuresti, FREE FALL cu Lucian Ban & Alex Simu – un proiect inspirat de Jimmy Giuffre, unul dintre cei mai fascinanti si influenti clarinetisti si muzicieni in jazz  (un articol in New York Times despre contributiile lui J.Giuffre la https://mobile.nytimes.com/…/jimmy-giuffres-music-finds-new… )

Pianistul Lucian Ban şi clarinetistul Alex Simu (care a făcut parte din juriul Festivalului Internaţional de jazz „Johnny Răducanu” în 2013 la Brăila când a şi concertat alături de Michael Creţu, a fost în acelaşi juriu şi în 2013, când l-am aplaudat împreună cu Oldfish jazzband) vor susţine un turneu cu spectacole nu doar la Bucureşti, ci şi la Braila (8 februarie), Braşov (10 februarie), Bistriţa (11 februarie) şi Zalău (12 februarie). Vor interpreta piese de Jimmy Giuffre , compozitii originale inspirate de muzicianul american şi improvizaţii.

Pianistul Lucian Ban revine după două decenii pe scena sălii Elvire Popesco a Institutului Francez din capitală, în concertul din 7 februarie 2018, de la ora 19.30 alături de clarinetistul şi saxofonistul Alex Simu. Free Fall este o seară de jazz şi improvizaţii dedicată unuia din marii clarinetişti americani ai jazz-ul modern – Jimmy Giuffre. Începând cu anii ’50, pe când era parte din Stan Kenton’s Four Brothers, şi mai ales în înregistrările cu diverse grupuri proprii din anii ‘60, Jimmy Giuffre s-a afirmat ca una dintre forţele artistice de mare impact ce aveau sa modifice jazz-ul de la mijlocul sec. XX. El a popularizat ideea de “third stream” (o sinteză între muzica clasică şi jazz, având improvizaţia ca element central), devenind, în acelaşi timp, una dintre cele mai originale personalităţi ale clarinetului din jazz-ul modern.

Lucian ban

** *Originar din Cluj-Napoca, pianistul Lucian Ban ( www.lucianban.com) este unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni români de jazz. El și-a câștigat renumele pe scena newyorkeză grație unei serii de proiecte și albume de primă mână, sound-ul pianului său aducându-i din partea criticilor comparații cu Vladimir Horrowitz și McCoy Tyner, artistul fiind considerat ”unul din cei mai buni pianiști care s-au mutat la New York în ultimul deceniu” (Bruce Lee Gallanter). Împreună cu renumitul contrabasist american John Hebert, Lucian Ban a iniţiat şi condus Octetul Enesco Re-Imagined ansamblu dedicat reinterpretării lucrărilor celebrului compositor român George Enescu. Proiectul s-a bucurat de o excelentă primire în presa internațională, câştigând o serie de premii BEST OF 2010 şi fiind aplaudat pe mari scene ale lumii precum London Jazz Festival/Royal Elizabeth Hall, Barcelona Jazz Festival, Jazzdor din Strasbourg, sau în contextul evenimentelor din cadrul Guimaraes – Capitală Culturală Europeană 2012 (Portugalia) etc. Considerat de cunoscutul ziar britanic The GUARDIAN drept ”un nume de urmărit / a name to watch” pianistul, compozitorul și aranjorul Lucian Ban activează la New York unde este liderul mai multor grupuri (Tuba Project, Elevation, Sam Newsome & Lucian Ban), toate implicând muzicieni de prim rang, recunoscuți în întreaga lume. A editat 8 albume solistice pentru case de discuri americane și europene; in 2013 si-a facut debutul la celebra casa de discuri ECM Records (Keith Jarrett, Jan Garbarek etc) cu ”Transylvanian Concert” album ce-i va aduce consacrarea internaţională. Criticul Terrell Holmes de la All About Jazz spunea in 2003 despre pianistul român : ”Pianistul Lucian Ban cântă cu o fluenţă şi o sensibilitate care amintesc atât de un Vladimir Horowitz cât și de un McCoy Tyner”

** * Clarinetist, saxofonist, compozitor şi aranjor de origine română, Alex Simu (www.alexsimu.nl) s-a stabilit la Amsterdam în 2003.

Alex Simu

Muzicianul are cunoştinţe vaste în domeniul familiei clarinetelor, iar îmbunătățirile inovatoare pe care le-a adus acestui instrument au condus la dezoltarea la nivel global a unei noi abordari artistice atât din punct de vedere tehnic cât şi stilistic. Alex Simu a ameliorat sunetul acestui instrument de suflat şi a dezvoltat clarinetul tenor şi clarinetul «d’amore»; a extins posibilităţile de expresie ale clarinetului bas. Instrumentele lui Alex Simu au devenit unice în lume, fiind concepute să satisfacă exigenețele sonore și expresive ale imaginației artistului. Activ pe scena muzicii de jazz si world music incă din 1999, Alex Simu a concertat pe cele mai mari scene ale lumii, în 41 de țări de pe 5 continente. Printre cele mai recente recunoaşteri internaţionale se numără premiul “Golden Calf” acordat de Academia de Film a Țărilor de Jos pentru coloana sonoră a filmului “Beyond Sleep”, realizat de Boudewijn Koole. Presa internațională a scris despre el: “Virtuoz fară nici un dubiu și cu o profunzime emotională pe care o aștepți de la un veteran ca Ivo Papasov” (DeVolkskrant 5*****, Olanda). „Muzica sa creează dialoguri și pasaje în care existența unui text nerostit se impune în imaginația fiecărui ascultător” (Málaga Hoy 5*****, Spania)

Proiectul european „Remedy – The Voice of the Past, Recalling Memory in Diversity”, la final

*Un proiect despre dialogul dintre generaţii pe tema regimurilor totalitare * Eveniment de prezentare în România, la sediul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Sud-Est din Brăila, partener în proiect alături de instiţii şi organizaţii din Italia, Polonia, Spania, Germania, Albania, Portugalia, Bulgaria, Estonia, Grecia 

     „Remedy – The Voice of the Past, Recalling Memory in Diversity” („REMEDY – Vocea trecutului – Rememorare in diversitate”, pagina web la www.remedyproject.org) este un proiect despre dialogul dintre generaţii pe tema regimurilor totalitare, despre valorile democratice şi europene, despre toleranţă şi reconciliere cu trecutul (detalii şi pe pagina dn reţeaua Facebook https://www.facebook.com/REMEDY-Project-982548728557563 ). El s-a derulat cu finanţare europeană prin intermediul Programului “Europa pentru cetăţeni” şi a fost dezvoltat de instituții si organizații din state UE si nu numai: Italia – primaria Geraci Siculo (coordonator proiect), Polonia, Spania, Germania, Albania, Portugalia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Romania – Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est (ADR SE) cu parteneri Direcţia Județeană pentru Cultură şi Muzeul Judeţean Buzău. 

         Finalul proiectului european „Remedy. The Voice from the Last – Recalling Memories in Diversity” a prilejuit un eveniment de prezentare la sediul ADR SE (Brăila, str. Anghel Saligny nr. 24) în data de 26 ianuarie 2018, care a avut ca obiectiv îmbunătăţirea cunoştintelor tinerei generaţii cu privire la consecinţele regimurilor totalitare asupra dezvoltarii societăţii. Întâlnirea a fost organizată cu sprijinul Directiei Judeţene pentru Cultură Brăila si a Muzeului Judeţean Buzău, parteneri asociaţi – actori cheie în proiectul Remedy. Peste 30 de participanţi, elevi şi profesori – directorul Nicoleta Brânzia, actorul Jarcu Zane – de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” din Braila, au discutat despre toleranţă, reconciliere şi aprecierea valorilor democratice, reflectând asupra consecinţelor evenimentelor din trecut. De asemenea, au participat Luminița Mihailov – director ADR SE, Ana Harapescu – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Daniel Costache Bolocan – manager Muzeul Buzău, Grigore Ciobică – preşedinte filiala Brăila Asociația Fostilor Deținuți Politici şi Deportați, Alina Irimia – director in ADR. Partenerii români din proiect au realizat un material video sub genericul „Deportaţii din Bărăgan” şi au mers cu oaspeţii, când a fost momentul vizitei partnerilor străini în România, în câteva locuri care poartă amprenta comunistă a intoleranţei şi teroarei – închisorile. Din păcate, în satele formate după deportare – în Bărăgan – nu s-a putut vizita nimic pentru că au fost şterse (de timp şi indiferenţă) urmele… unele sate au fost încorporate cu timpul în altele, altele s-au dezvoltat şi sunt de nerecunosut, altele au dispărut. 

      Toţi participanţii la conferinţa brăileană de final au primit, pe lângă mapa de prezentare a proiectului, câte un CD cu filmul „Deportaţi în Bărăgan” şi cartea profesorului Toader Buculei „Personalităţi brăilene”, reeditată prin grija Direcției Județene pentru Cultură Brăila. Mai multe imagini (mobil photo Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) de la eveniment la https://www.facebook.com/BrailaChirei/posts/1668671876558728 pe pagina Fb a revistei Braila Chirei şi alte foto la https://www.facebook.com/adrse.ro/posts/776922322496792

         Despre proiect au vorbit Luminița Mihailov, directorul ADR SE făcând sublinieri asupra importanţei proiectului care aduce informaţii mai puţin frecventate de tineri şi care a promis tuturor celor prezenţi o excursie la Sighet – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței., a vorbit Ana Harapescu (profesor de istorie) – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Daniel Costache Bolocan (fost elev al Anei Hărăpescu) – manager Muzeul Buzău. Informaţii detaliate – despre bătăi, tortură, cele 100 grame de pâine care se dădea zilnic în închisorile comuniste deţinuţilor politici, care erau acolo doar pentru că îşi exprimaseră dezacordul faţă de regimul comunist – a oferit Grigore Ciobică, fost deţinut politic. Tinerii au fost şocaţi – ei nu cunosc asemenea date, în manualele de istorie nefiind dezvoltat subiectul aproape deloc!

        Cei interesaţi de subiect pot studia documentele realizate în proiect pe pagina web menţionată şi cea din reţaua Fb unde sunt şi filme tematice.

Consiliul Judeţean Brăila, şedinţa ianuarie 2018

*În 31 ianuarie 2018, de la ora 9.00

Prima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Brăila are loc în data de 31 ianuarie 2018, de la ora 9.00 în sala mare a clădirii administrative (Brăila, Piaţa Independenţei nr. 1). Foto de la o şedinţă similară anterioară din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei. 

       Consilierii judeţeni, Iulian Francisck Chiriac – preşedintele CJ, Ionel Epureanu – vicepreşedinte, Dan Cătălin Murea . vicepreşedinte se reunesc în plen pentru a discuta problemele la zi ale judeţului.  

       Ordinea de zi a şedinţei este următoarea:  

1)  Proiect de hotarare privind aprobarea darii in administrarea Spitalului Judetean de Urgenta Braila a unor bunuri ca urmare a implementarii proiectelor  „Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Braila” si „Modernizarea Ambulatoriului Integrat Spitalului Judetean de Urgenta Braila, Corp D, cu cabinete in specialitatile obstetrica si ginecologie” prin Programul Operational Regional 2007-2013; 2)  Proiect de hotarare privind aprobarea transmiterii in folosinta gratuita catre Secretariatul tehnic al Comisiei Mixte de Rechizitii a judetului Braila, a unui autoturism proprietate privata a Judetului Braila, pe o perioada de un an; 3)  Proiect de hotarare privind atribuirea licentelor de traseu pentru efectuarea transportului public judetean de persoane prin curse regulate speciale, operatorului de transport SC Robteo Trans SRL Braila pe traseele Braila – Mircea Voda, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL – Braila – Bertestii de Sus, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL – Braila – Gradistea, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL; 4)  Proiect de hotarare privind modificarea Hotararii Consiliului Judetean nr. 266 din 27 octombrie 2017, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru consumul lunar de carburanti al aparatului propriu si al institutiilor si serviciilor publice subordonate; 5)  Proiect de hotarare privind aprobarea executiei bugetului propriu al judetului Braila pentru  trimestrul  IV al anului 2017; 6) Raport privind activitatea de solutionare a petitiilor si audientelor anul 2017; 7) Raport privind adoptarea Hotararilor de catre Consiliul de Administratie al Spitalului de Pneumoftiziologie pentru anul 2017; 8)  Raport privind adoptarea Hotararilor de catre Consiliul de Administratie al Spitalului Judetean de Urgenta Braila pentru anul 2017;  9)  Alte probleme. 

Coloviu la Centrul Cultural „Nicăpetre”. Tema – opera sculptorului Nicăpetre

*Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 11.00

Primul eveniment organizat în acest an la Centrul Cultural „Nicăpetre”, parte a Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” (fosta Casa Colecţiilor de Artă, în frumoasa casă Embiricos – str. Belvedere nr. 1) este dedicat sculptorului Nicăpetre (nume real Bălănică Petrică, 27 ianuarie 1936, Brăiliţa, Brăila, România – 21 aprilie 2008. Toronto, Canada). 

Reuniunea comportă dezvoltarea temei „Perspective asupra operei lui Nicăpetre” susţinută de dr. Maria Stoica – şef Secţia Artă şi muzeograf Alina Ruxandra Mircea. Vor fi prezentate subiectele „Tema îngerilor în opera lui Nicăpetre” şi „Naiv, provincial şi capul în nori – Nicăpetre, artist român în Occident”. Evenimentul este dedicat aniversării a 82 de ani de la nașterea artistului. Pe afiş, lucrarea lui Nicăpetre „Vignetă (în stil gotic)”, nedatat (anii 1970), tuș negru pe hârtie în colecţia Centrului Cultural „Nicăpetre” (care a devenit spaţiu dedicat sculptorului brăilean din anul 2001, unde este pusă în valoare opera lui Nicăpetre, donată muzeului brăilean).

Nicapetre – autoportret, 1978

N.red. (Date preluate de pe site https://www.muzeulbrailei.ro/) Nicăpetre a absolvit Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu, în anul 1964. S-a afirmat, încă de la debut, ca desenator şi sculptor original, de mare valoare. Până în 1980 a trăit şi a creat în România. A publicat desene în revistele Luceafărul, România Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Ifiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balş, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Veşmânt şi culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârşit de Mircea Eliade.

Prima expoziţie personală, de sculptură şi desen,  Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expoziţiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziţia de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziţia de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti; 1979 expoziţia de sculptură şi desen la Galeriile de artă Bacău; 1980 expoziţia de desen la Galeria Galateea.
Sculpturi monumentale din această perioadă se află la Măgura Buzăului: A fost aici, odată… (1971), Zăbală şi paloş (1979), iar la Târgu-Jiu a realizat decoraţia exterioară de la sediul primăriei – 32 capitele (1971).

La 15 iulie 1980, data la care Nicăpetre a părăsit România, creaţia sa de desenator şi de sculptor, realizată între 1962 şi 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, atelier devastat după refuzul artistului de a reveni în ţară. Plecarea din România i-a fost favorizată de invitaţia la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soţia sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia şi în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deşi a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supravieţui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul „Artistul şi Natura”), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic „Brăiliţa – Downtown – via UAP”) şi să cioplească, în parcuri sau în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnaţi de furtună şi, din ce în ce mai rar, în piatră.
Din anul 1982 a reuşit să expună în Toronto, pictură şi sculptură, la Columbus Center, iar în 1985 a deschis expoziţia personală de sculptură la Goethe Institute. Acesta a fost începutul unei intense activităţi expoziţionale care îi va aduce recunoaşterea internaţională.
Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor şi prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii şi în alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.
În anul 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internaţional de Sculptură „Henri Moore” de la Hakone (Japonia) pentru lucrarea Adam şi Eva, sculptată în marmură.
În 1993 a obţinut Premiul Juriului la a II-a ediţie a Concursului Internaţional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham – Alabama, SUA. Lucrarea „Invocaţie”, sculptată în lemn, a fost achiziţionată pentru colecţia Universităţii.
În 1995 a participat cu lucrarea, în lemn, „Devenire”, la Expoziţia Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sunt instalate în parcuri culturale şi spaţii publice din lume: „Iubirea mea… despre tine” (1974), marmură, la Villany (Ungaria), „Marea Umbră” (1980), marmură, la Skironio (Grecia), „Orgă de linişte” (1988), granit, la Straubing  (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal – St. Paul (Austria), „Devenire”, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), „Păstaie” (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ş.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (1989) şi Nae Ionescu (2000), ambele în marmură, şi portretele scriitorilor români din exil, în bronz: Aron Cotruş (2002), Vasile Posteucă (2003), Mircea Eliade (2005), Horia Vintilă (2006), Horia Stamatu, George Donev.

Avertisment dur de la UE către România: „atenţie la Justiţie şi democraţie!”

*”Urmărim cele mai recente evoluții din România cu îngrijorare. Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană„… aşa începe mesajul semnat de Junker şi Timmermans

După evoluţia deloc pozitivă a situaţiei politice din România care agravează viaţa social-economică, unde partidele de la putere – în special PSD – ignoră total opinia specialiştilor din Justiţiei, plus dorinţa românilor care au ieşit masiv în stradă în proteste care au dat mesajul clar că nu vor o justiţie aservită politic, astăzi – 24 ianuarie 2018 – de la Uniunea Europeană a venit un mesaj, public (n. red. Aşa cum a făcut şi Departamentul de Stat al SUA https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/27/usa-textul-care-a-pus-pe-jar-mai-ales-clasa-politica-din-romania/ … dacă dialogul  diplomatic s-a dovedit în zadar), în care clasa politică este atenţionată că nu face bine ce face… Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi vicepreşedintele Frans Timmermans semnează documentul. Adresarea este şi către Parlamentul României, cu alte cuvinte este invitată şi opoziţia politică să facă ceva…

Jean-Claude Juncker

Mesajul este postat la http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-423_en.htm şi spune cam aşa:

„Declarație comună a președintelui Comisiei Europene, Juncker și prim-vicepreședintelui Timmermans, cu privire la ultimele evoluții din România

Bruxelles, 24 ianuarie 2018

Urmărim cele mai recente evoluții din România cu îngrijorare. Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană.
Ireversibilitatea progreselor înregistrate până în prezent în cadrul mecanismului de cooperare și verificare este o condiție esențială pentru eliminarea treptată a mecanismului.
În cel mai recent Raport al Mecanismului din noiembrie 2017, Comisia a subliniat că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure o transparență deplină și să țină cont în mod corespunzător de consultările din cadrul procesului legislativ privind legile privind justiția. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența judiciară și opinia justiției sunt evaluate și luate în considerare în mod corespunzător, pornind de la opinia Comisiei de la Veneția, este o condiție prealabilă pentru durabilitatea reformelor și un element important în îndeplinirea CVM.
Evaluarea Comisiei a fost sprijinită de statele membre în concluziile Consiliului adoptate în decembrie 2017.
Ultimul raport al MCV a identificat legile justiției drept un test important al măsurii în care interesele legitime ale instanțelor judecătorești și ale altor părți interesate au o șansă de a fi exprimate și sunt luate în considerare suficient în deciziile finale. Evenimentele de atunci nu au făcut nimic pentru a aborda aceste preocupări.
Comisia invită Parlamentul României să regândească direcția de acțiune propusă, să deschidă dezbaterea în conformitate cu recomandările Comisiei și să elaboreze un consens larg privind calea de urmat. Comisia își reiterează disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.
Comisia avertizează din nou împotriva retroactivității și va analiza în profunzime amendamentele finale ale legii justiției, codurile penale și legile privind conflictul de interese și corupția pentru a determina impactul asupra eforturilor de apărare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.

N.red. Raportul Mecanismului de Cooperare şi Veridicare (MCV) la care se face referire a fost negat, banalizat de fostul premier, deputatul (PSD de Brăila) Mihai Tudose, care afirma la vremea respectivă că oficialii europeni nu ar şti ce se întâmplă în România…