Ziua internațională a cititului împreună 2018

*La Secţia Împrumut pentru Copii. Ludoteca de la Biblioteca Judeţeană Brăila se desfăşoară activităţi cu Liceul Pedagogic, Liceul „Saligny”, Şcolile „Dragomir” şi „Mihai Viteazul” * În multe alte biblioteci din 100 de ţări, şi nu numai, au loc acţiuni similare 

    Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI) – 1 februarie – este un eveniment marcat de milioane de oameni în peste 100 de țări, iniţiativa aprţinând Lit World (http://www.litworld.org/) cu îndemnul „Citim împreună. Schimbăm lumea!”. Activităţi în acest context se desfăşoară şi în România, tema fiind mai mult decât generoasă: citind singur înveţi şi te perfecţionezi, dar citind împreună cu alţii – evident, cu voce tare – devii conştient de emoţii şi sentimente, ai termen de comparaţie, începi să realizezi dacă eşti sau nu artist, teatral etc. şi dacă ştii să citeşti astfel încât să îi faci pe ceilalţi să fie atenţi la tine!

Cu această ocazie, au loc activităţi în biblioteci, şi nu numai, unde sunt invitaţi copii, tineri şi autori pentru a se bucura împreună de lectura unor fumoase texte.

La Brăila,  Secţia Împrumut pentru Copii. Ludoteca din Biblioteca Județeană “Panait Istrati” organizează activităţi dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună 2018 #ZICI2018 #WorldReadAloudDay  sub generosul slogan „Citind împreună, schimbăm lumea! Schimbarea începe cu noi!”. Astfel, Doiniţa Stanciu şi Jeni Petrof – bibliotecarele secţiei – vor fi gazde pentru mai multe grupe de elevi şi profesori joi, 1 februarie 2018. În prima sesiune de lectură, alături de elevi ai Liceului Teoretic „Anghel Saligny” și ai Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” cu prof. înv. primar Camelia Pantazi, prof. înv. primar Giorgiana Meiroșu va veni Elmer, un elefant mai special, un personaj îndrăgit al autorului David McKee, care spre deosebire de ceilalți, este multicolor – el este și un elefănțel poznaș, ce îi face să râdă pe semenii lui. Pentru a doua sesiune, elevi din clasele a II-a și a V-a de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”  cu prof. înv. primar Rodica Bianu, prof. Adriana Tudor vor face cunoștință cu Vivi, veverița jucăușă creată de Dana Cristiana Maier, care va preda lecția dărniciei și a plăcerii de a dărui. Nu în ultimul rând, în a treia sesiune, elevi din clasa a II -a și I a de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” cu prof. înv. primar Aliana Ionescu, prof. înv. primar Daniela Bobocea vor interacționa cu Ursul cafeniu, un personaj din creaţia lui Vladimir Colin.

Concert simfonic cu Orchestra „Cavadia” la Lyra: Schubert, Weber în program

*Sâmbătă, 10 februarie 2018, de la ora 18.00 la Palatul Lyra * Dirijează Petrea Gogu; solist Alexandru Duda la fagot 

     Filarmonica „Lyra – George Cavadia” din Brăila, manager Ionuţ Săndel Balaban, organizează un nou concert simfonic sâmbătă, 10 ianuarie 2018, de la ora 18.00 la sala de concerte a Palatului Lyra. Biletele, în valoare de 20 lei, se găsesc la sediul filarmonicii din Calea Călăraşilor nr. 52, program de luni până vineri de la 8.00 la 18.00.

Orchestra de cameră „George Cavadia” a Filarmonicii “Lyra-George Cavadia”, sub bagheta dirijorului Petrea Gogu, sustine un program simfonic cu solist Alexandru Duda, la fagot. Invitatul este membru al Orchestrei Simfonice Bucureşti şi prim fagotist al Orchestrei Fundaţiei „Principesa Margareta” a României. 

Orchestra de cameră „George Cavadia” a filarmonicii brăilene, dirijor Petrea Gogu

        Din programul primul concert al lunii februarie: Uvertura in stil Italian in Re major, D.590 de Franz Schubert, Andante si Rondo in Do minor pentru fagot si orchestra, Op.35 de Carl Maria von Weber, Simfonia nr.5 în Si bemol Major, D.485 de Franz Schubert. Prezintă prof. Marilena Niculescu.
Evenimentul are loc sub patronajul Consilului Judeţean Brăila, cu sprijinul Primăriei municipiului Braila şi in parteneriat cu Garnizoana Brăila.

N.red. Se poate observa grija de care dau dovadă organizatorii, respectiv managerul prof. Ionuţ Săndel Balaban împreună cu dirijorul col (r) prof. Petrea Gogu – aranjor, secretar artistic al filarmonicii, în a prezenta publicului – văduvit ani şi ani de zile de programe de muzică clasică – cât mai multe variante orchestrale. Astfel, au fost până acum (din mai 2016, de când filarmonica brăileană are stagiune completă şi program lunar de spectacole) solişti în program violonişti, pianişti, o harpistă, flautişti, trompetişti, solişti vocali – soprane, mezzosoprane, tenori, başi, operetă, opera pe înţelesul copiilor etc.  De asemenea, au fost în programul concertelor piese cu pasaje de virtuozitate şi solişti interpreţi la violă, contrabas, toate acestea cu scopul de a contribui la o mai bună educaţie muzicală.

Fragment din concertul vocal-simfonic desfăşurat în 20 ianuarie 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/09/concert-vocal-simfonic-aniversar-la-lyra-braila-650/), postat pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei (partner media al organizatorilor)

După premiera de la TMF sau… Cum ajungem să iubim ”Bădăranii”

*Un spectacol exemplar regizat de Petru Vutcărău * În distribuție: Marcel Turcoianu, Cătălina Nedelea, Ramona Gîngă, Jarcu Zane, Monica Ivașcu, Corina Borș, Dan Moldoveanu, Valentin Terente, Adrian Ștefan, Silviu Debu și Ioana Dragu, Ionel Spălatu * Premiera lunii ianuarie 2018 este o bucurie a oricărui iubitor de teatru

     Poți să știi aproape totul despre Carlo Goldoni și piesa sa ”Bădăranii”, dar cu siguranță, nu cred că ți-ar trece prin cap că de personajele lui te poți, realmente, îndrăgosti. Pentru că ne amintim, nu-i așa, bărbații aceia din alt veac, sunt neciopliți, degeaba sunt plini de bani că nu sentimente uman valabile și nici sensibilitate. Nu degeaba autorul italian i-a catalogat, încă din titlu, pur și simplu… bădărani. Și totuși, după ce veți urmări spectacolul omonim regizat de Petru Vutcărău (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/08/badaranii-lui-goldoni-noua-premiera-la-teatrul-maria-filotti/) la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF) îmi veți da dreptate. În plus, veți realiza că da, este normal ca tema recunoscută și în mai recentul roman „Îl nome della rosa” de Umberto Eco (alt italian celebru) să rămână una de maxim interes pentru filozofie, teologie, psihiatrie, literatură şi, bineînţeles, teatru. Râsul şi comicul, căci despre ele e vorba, au fost mereu asimilate stării de bine chiar şi atunci când, aidoma subiectului central din mai sus menţionata piesă de teatru a repertoriului clasicizat în arta Thaliei, se face din umor armă – mai mult sau mai puţin cu tăiş contondent, țintită moral şi social, cu ascuţimi care duc, inevitabil, şi spre autoironie și persiflare, hilar înconjurate de aura bufă. Exact așa fac și personajele din „Bădăranii” jucat la dramaticul brăilean; ele se autopersiflează prin tot ce zic şi fac pe parcursul celor trei ore scenice. Nici nu simți cum trece vremea în sala de teatru urmărindu-i pe acei bărbaţi numai buni de „înţepat” cu armele ironiei şi umorului, pe acele dame care complotează cu bună credinţă ca să ajute la unirea în cunoştinţă de sine a doi tineri pe care oricum părinţii doreau să-i facă soţ şi soţie – dar în condiţii pe care mulţi dintre noi astăzi le considerăm crude, nedrepte şi anume fără să se cunoască deloc unul pe celălalt înainte de căsătorie, una doar de dragul uniunii de averi şi de păstrare a poziţiei sociale.

        Recunosc că pe mine m-a prins (mai mult ca altele, o prietenă chiar a observat că nu m-am mișcat deloc la premieră… am fost numai ochi și urechi, cum se spune!) spectacolul lui Petru Vutcărău. Dar nu subiectul în sine al piesei, că doar îl ştiam prea bine, m-a atras, ci arta maestrului Petru Vutcărău aureolată de farmecul jocului actoricesc – o echipă de milioane! – şi de simplitatea elegantă a decorului, de frumuseţea (puţin exagerată, dar neeclipsând absolut deloc noţiunea de estetic) a costumelor, elocvenţa coloanei sonore etcetera etc. În fapt, totul şi toate împreună contribuie la succesul acestui spectacol care aduce un plus de strălucire atractivului (ca arhitectură) teatru dramatic brăilean.

        Comedia nu e uşor de dus în luminile rampei. De multe ori se pierde în hlizeala tâmpă a celor care se amuză şi aplaudă doar la replică, la cuvinte „tari” sau la glumiţe fără perdea. Dar comedia banală se uită după primul şir de aplauze, şi acelea de complezenţă, din obişnuinţa finalul de oricare piesă, publicul nerămânând cu mare lucru după căderea cortinei… cel mult cu o stare de bine datorată mai mult ca sigur secreţiei hormonilor numiţi ai fericirii. Dar arta Thaliei e altceva. De aceea e ARTĂ. Şi spectacolul la care fac referire tocmai pentru acest înalt statut militează, în toate elementele lui.

       Deci, subliniam scenografia minimalistă pentru virtuţile ei. Da. Aşa e. Nu exagerat de sumară. Ci doar atât cât să sugereze la milimetru fastul şi opulenţa veneţiană din casele acestor oameni bogaţi care gândesc cam obtuz (pentru unele… oare?… gusturi de astăzi) inclusiv când vine vorba de propriile progenituri. Şi e perfect decorul astfel. Scenografii Vladimir Turturică şi Elena Gheorghe s-au achitat cu brio de sarcină.

       Spuneam că personajele sunt îmbrăcate strălucitor, atrăgător din punct de vedere estetic. Aşa e. Sugerează mult, inclusiv ideea de carnaval veneţian, pentru că e acea perioadă în piesa noastră. Şi cum doamnelor le era interzisă prezenţa în îmbulzeala carnavalescă – deh! aşa au hotărât dumnealor, bădăranii de soţi în piesă – noi vedem farmecul şi luxul manifestării în culorile şi formele alese de scenografi şi regizor pentru ele, aceste feminine care până la final ne fac să iubim piesa lui Goldoni, ba încă să-i îndrăgim inclusiv pe… bădăranii care, de ce nu, sunt şi ei oameni – şi nu oricum, ci bogaţi, de lume, iubitori de familie (în felul lor! Dar ce mai contează… au trecut atâtea secole…). Aceloraşi scenografi numiţi mai sus le datorăm asta.

        Din când în când, în spectacol se dansează. E şi acesta un element de noutate (față de alte montări ale piesei), ca şi secvenţele proiectate cu imagini carnaveleşti, noutăţi ca și multiplele momente de comedie ironică şi epatantă – spre exemplu, acelea în care Simon/ Jarcu Zane croşetează… ei, bine, da… ascultând (şi îmbrăcat hilar în ceva care seamănă mai mult a costumaţie de plajă) muzică clasică la volum destul de apropiat de maximum ori cele în care soţia sa, personaj Marina/ actrița Monica Zugravu îşi pictează pereţii casei (de parcă vreo doamnă in vremea sa ar fi făcut vreodată asta…!) agăţată, ca orice meseriaş, de o scară năltuţă… Gelu Baciu, Dana Baciu semnează – bine, am zis! – coregrafia. Și coloana sonoră aleasă de regizor este foarte sugestivă, atrăgătoare. În fapt, e și ea un personaj important în spectacol. 

        Explic acum şi de ce fiecare personaj te face să-l iubeşti, realmente, în așa fel încât la final parcă nu ai vrea să pleci din sală şi să nu-i mai vezi…

** Lunardo – bădăranul tată al fetei, interpretat de Marcel Turcoianu: e cabotin, sever, lăudăros, fanfaron, dar… e calculat cu măsură şi respectuos, e iubitor cu cei dragi. Rolul e meticulos construit, fără fisuri. 

** Maurizio, bădăranul tată al băiatului – Valentin Terente: persoană foarte calculată când vine vorba de bani şi de bogăţie în genere, rece, îngâmfat, vrea să pară un dur, dar regula de bază pare a fi – când vine vorba de familie şi copil – dorinţa unei vieţi bune, aşa că devine maleabil şi tolerant. I se iartă defectele. Publicul ajunge să-l placă pentru că Valentin Terente face un rol pe cinste.

** Simon, bădăranul prieten – interpretat de Zane Jarcu: persoană simplă în forul său interior, cu apucături ciudate pentru oricine are idei preconcepute despre oamenii bogaţi şi serioşi; îi place să… croşeteze. Dar e meloman şi chiar dacă face prea mult zgomot, e un soţ care îşi înţelege soţia indiferent cum se văd din afară reacţiile sale la diferitele ei doleanţe. Zane face din rol o culme şi ne invită să escaladăm un frumos munte artistic. Ne place mult asta!

** Lucietta şi Filippetto, copiii: ascultători, iar când nu sunt exact aşa, nu se duc chiar cu capul în gard. Cer ajutor cui trebuie şi finalul e fericit. Jocul celor doi actori, Ramona Gîngă şi Adrian Ştefan, întrece toate aşteptările. Sunt când copilăroşi, când maturi, când caraghioşi… dar oricum ar fi, sunt foarte bine în roluri. Şi cu o noutate a jocului care ridică, aşa cum tot precizez, ştacheta acestui spectacol mult… foarte mult.

** Margarita, mama vitregă – interpretată de Cătălina Nedelea: e mai bună ca o maşteră, şi se vede asta. Putea fi, cum o arată piesa, doar o femeie care s-a căsătorit din interes. Dar se dovedeşte un om bun. Şi rolul e strunit cu mână severă; îi iese impecabil.

** Marina, mătuşa – interpretată de Monica Zugravu: versatilă, cu ceva apucături de precupeaţă, dar ce bine o prinde rolul (pentru că ştie cum să-l construiască)… o îndrăgim de-a binelea când decide că trebuie să pună la cale viclenia prin care cei doi viitori miri se cunosc (da, ştiu, aşa e piesa, dar alte actriţe nu au reuşit performanţa de a atrage atât de mult simpatia publicului)… şi ce tonic râde!

 ** Dona Felice – interpretată de Corina Borş: o tânără parvenită care ştie să-şi facă jocurile (mofturile). Şi să ajute. O adevărată prietenă. Corina a găsit resursele potrivite pentru rolul care îi iese foarte bine.

** Canciano, soţul donei Felice – interpret Dan Moldoveanu: un ”accesoriu” pentru foarte tinerica sa soaţă, prea în vârsta şi sub papuc (cred că mulţi bărbaţi preferă să joace şi în realitate rolul acesta numai ca să aibă lângă ei o frumuseţe epatantă, bineînţeles una care costă mult… şi necesită inclusiv clipe de închis ochii la infidelităţi… dar aceste neajunsuri par minore pentru dumnealor). Foarte bine în rol Dan Moldoveanu. Ne binedispune!

** Contele Riccardo, tânărul care o însoţeşte pe dona Felice – actorul Silviu Debu: un ”accesoriu” al poveştii noastre bine pus la locul lui. Conturează şi mai bine elementele de bază ale scenariului cunoscut. El colorează unghiurile mai puţin vizibile. Pentru că Silviu Debu ştie cum.

  ** * Echipa de actori e completată de Ioana Dragu, Ionel Spălatu (care sunt oamenii de culise, de fapt), apoi şi de Mihai Ardeleanu – regia tehnică, Mihai Andrei – lumini, Marian Ecmegian – sunet, Ioana Dragu – sufleur (cum am zis!), Ionel Spălatu – recuzită (ce spuneam?), maşinişti – Gheorghe Decu, Gheorghe Staicu, Emanuel Bişa, Ilie Nelu, Ciprian Cristescu, cabiniere — Miţa Voicu, Adriana Tudose.

       Şi cum dragostea străbate, chiar nenumită, povestea italiană, ea învinge. Şi îmblânzeşte nu doar personajele, ci şi publicul. Care rămâne captivat de la început până la sfârşit şi, sunt sigură, se îndrăgostește de spectacol. La fel, de echipa TMF condusă cu delicateţe (aşa pare) de Petru Vutcărău.

        Iată cum, din multiple, fine şi delicate detalii, se naşte nu doar impresia, emoţia, farmecul artei Thaliei ori lacrima (bucuriei, speranţei), ci mai cu seamă o memorabilă reprezentare a sublimului în actul teatral. Uneori îi spunem lucrare măiastră. Alteori o înnobilăm cu apelativul capodoperă. Oricum îi vom spune, spectacolul „Bădărănii” – lucrat la TMF de o echipă care a înţeles exact, a transformat în realitate scenică sugestiile lui Petru Vutcărău, maestrul fără drept de apel în acest caz – rămâne un reper. Pentru ceea ce trebuie să fie Arta (cu majusculă). El – spectacolul – cuprinde, spune, sesizează, transmite, emoţionează, răzbate, răscoleşte şi, mai ales – cu ei, toţi care au contribuit la el – rămâne. În minte şi în suflet.

                             Armanda FILIPINE

Expoziţia taberei „Balcic, iunie 2017”, la Galeriile de Artă Brăila

*Vernisaj sâmbătă, 3 februarie 2018, de la ora 12.00 * Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Crenguţa Macarie, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan

    Artişti brăileni, membri ai Filialei Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, au fost în luna iunie a anului trecut într-o tabără de creaţie la Balcic, loc considerat magic de mulţi pictori – poate de aceea, şi regina Maria a ales să-şi construiasă acolo un spaţiu de refugiu. Lucrări realizate de aceşti pictori vor fi expuse la Galeriile de Artă Brăila din Piaţa Traian în expoziţia „BALCIC – iunie 2017′”. Vernisajul are loc sâmbătă, 3 februarie 2018, ora 12.00. Intrarea este, ca de obicei, liberă. Sunt aşteptaţi toţi cei care iubesc arta şi frumosul. Se va putea discuta cu artişti şi cine doreşte să aibă o lucrare sau mai multe pentru sine, poate negocia direct cu autorul!

Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Macarie Crenguța C, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan. „Tabăra  a avut loc perioada 27 iunie – 3 iulie 2017, organizată de Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Balcicul a fost văzut astfel prin ochii și sufletele noastre… Vă aşteptăm la vernisaj„, spune scenograful Gh. Mosorescu – preşedintele filialei Brăila a UAP.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 – 23 februarie 2018, cu program de vizitare de luni până vineri, de la 9.00 la 16.00.

O parte dintre expozanţi au avut lucrări în Salonul anual al artiştilor plastici brăileni (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/17/salonul-anual-al-artistilor-plastici-braileni-invitatie-la-editia-2017/) care a fost deschis până în 31 ianuarie 2018.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, dezbatere la Brăila

*Organizator este medicul Antoneta Ioniţă – deputat PNL * Participă medici din specialitățile oncologie, chirurgie generală, medicină de familie și psihologi *Evenimentul are loc în 2 februarie 2018, de la ora 17.00

 

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie, este data la care se aminteşte că maladia stă la baza statisticiloe de mortalitate, fiind una dintre cauzele de deces în întreaga lume. Din 2015, potrivit Legii 274 din 2015, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este marcată și în România.  

În Brăila, se marchează această zi prin evenimentul „Nu lupți singur! Nu renunțăm!”, o dezbatere la care sunt invitați medici din specialitățile oncologie, chirurgie generală, medicină de familie și psihologi. Organizator este medicul Antoneta Ioniţă – deputat al Partidului Naţional Liberal, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/26/deputat-antoneta-ionita-medic-noul-presedinte-la-organizatia-de-femei-pnl-braila/).

medic Antoneta Ioniţă, deputat liberal

Deputat PNL Antoneta Ioniță: „Conform datelor oficiale, peste 8 milioane de persoane sunt ucise în fiecare an de această boală. Indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici, cancerul nu iartă, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Anual, peste 12 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer, România deținând un record trist:  locul 1 în Uniunea Europeană la capitolul mortalitatea prin cancer de col uterin, motivul constituindu-l depistarea tardivă a maladiei. În calitate de medic și membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, consider că este datoria fiecăruia dintre noi să transmitem atât un semnal de alarmă autorităților ce gestionează sănătatea românilor, cât și un mesaj de susținere pentru bolnavii ce suferă de această cumplită boală.  „Nu lupți singur! Nu renunțăm!” este parte din campania universală de luptă împotriva cancerului, o dezbatere ce are scopul de conștientizare a problemelor grave pe care le generează această maladie„.

Dezbaterea are loc în dată de 2 februarie 2018, la ora 17.00, în sala de conferințe a Restaurantului Regal Events Ballroom.

N.red. Poate cea mai la îndemână metodă de luptă împotriva cancerului ar fi vizita periodică la medic plus analizele medicale periodice, realizate corect. Acestea ar putea să ducă la depistarea la timp a cancerului şi astfel bătălia ar fi mai aproape de un rezultat pozitiv pentru pacient, cel puţin aşa afirma majoritatea specialiştilor.

FREE FALL cu Lucian Ban & Alex Simu – un proiect inspirat de Jimmy Giuffre

*Concerte de jazz în Bucureşti, Braila, Braşov, Bistriţa, Zalău * O sinteză între muzica clasică şi jazz, având improvizaţia ca element central

      Pe 7 februarie 2018  are loc premiera şi primul concert, la sediul Institutului Cultural Francez din Bucuresti, FREE FALL cu Lucian Ban & Alex Simu – un proiect inspirat de Jimmy Giuffre, unul dintre cei mai fascinanti si influenti clarinetisti si muzicieni in jazz  (un articol in New York Times despre contributiile lui J.Giuffre la https://mobile.nytimes.com/…/jimmy-giuffres-music-finds-new… )

Pianistul Lucian Ban şi clarinetistul Alex Simu (care a făcut parte din juriul Festivalului Internaţional de jazz „Johnny Răducanu” în 2013 la Brăila când a şi concertat alături de Michael Creţu, a fost în acelaşi juriu şi în 2013, când l-am aplaudat împreună cu Oldfish jazzband) vor susţine un turneu cu spectacole nu doar la Bucureşti, ci şi la Braila (8 februarie), Braşov (10 februarie), Bistriţa (11 februarie) şi Zalău (12 februarie). Vor interpreta piese de Jimmy Giuffre , compozitii originale inspirate de muzicianul american şi improvizaţii.

Pianistul Lucian Ban revine după două decenii pe scena sălii Elvire Popesco a Institutului Francez din capitală, în concertul din 7 februarie 2018, de la ora 19.30 alături de clarinetistul şi saxofonistul Alex Simu. Free Fall este o seară de jazz şi improvizaţii dedicată unuia din marii clarinetişti americani ai jazz-ul modern – Jimmy Giuffre. Începând cu anii ’50, pe când era parte din Stan Kenton’s Four Brothers, şi mai ales în înregistrările cu diverse grupuri proprii din anii ‘60, Jimmy Giuffre s-a afirmat ca una dintre forţele artistice de mare impact ce aveau sa modifice jazz-ul de la mijlocul sec. XX. El a popularizat ideea de “third stream” (o sinteză între muzica clasică şi jazz, având improvizaţia ca element central), devenind, în acelaşi timp, una dintre cele mai originale personalităţi ale clarinetului din jazz-ul modern.

Lucian ban

** *Originar din Cluj-Napoca, pianistul Lucian Ban ( www.lucianban.com) este unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni români de jazz. El și-a câștigat renumele pe scena newyorkeză grație unei serii de proiecte și albume de primă mână, sound-ul pianului său aducându-i din partea criticilor comparații cu Vladimir Horrowitz și McCoy Tyner, artistul fiind considerat ”unul din cei mai buni pianiști care s-au mutat la New York în ultimul deceniu” (Bruce Lee Gallanter). Împreună cu renumitul contrabasist american John Hebert, Lucian Ban a iniţiat şi condus Octetul Enesco Re-Imagined ansamblu dedicat reinterpretării lucrărilor celebrului compositor român George Enescu. Proiectul s-a bucurat de o excelentă primire în presa internațională, câştigând o serie de premii BEST OF 2010 şi fiind aplaudat pe mari scene ale lumii precum London Jazz Festival/Royal Elizabeth Hall, Barcelona Jazz Festival, Jazzdor din Strasbourg, sau în contextul evenimentelor din cadrul Guimaraes – Capitală Culturală Europeană 2012 (Portugalia) etc. Considerat de cunoscutul ziar britanic The GUARDIAN drept ”un nume de urmărit / a name to watch” pianistul, compozitorul și aranjorul Lucian Ban activează la New York unde este liderul mai multor grupuri (Tuba Project, Elevation, Sam Newsome & Lucian Ban), toate implicând muzicieni de prim rang, recunoscuți în întreaga lume. A editat 8 albume solistice pentru case de discuri americane și europene; in 2013 si-a facut debutul la celebra casa de discuri ECM Records (Keith Jarrett, Jan Garbarek etc) cu ”Transylvanian Concert” album ce-i va aduce consacrarea internaţională. Criticul Terrell Holmes de la All About Jazz spunea in 2003 despre pianistul român : ”Pianistul Lucian Ban cântă cu o fluenţă şi o sensibilitate care amintesc atât de un Vladimir Horowitz cât și de un McCoy Tyner”

** * Clarinetist, saxofonist, compozitor şi aranjor de origine română, Alex Simu (www.alexsimu.nl) s-a stabilit la Amsterdam în 2003.

Alex Simu

Muzicianul are cunoştinţe vaste în domeniul familiei clarinetelor, iar îmbunătățirile inovatoare pe care le-a adus acestui instrument au condus la dezoltarea la nivel global a unei noi abordari artistice atât din punct de vedere tehnic cât şi stilistic. Alex Simu a ameliorat sunetul acestui instrument de suflat şi a dezvoltat clarinetul tenor şi clarinetul «d’amore»; a extins posibilităţile de expresie ale clarinetului bas. Instrumentele lui Alex Simu au devenit unice în lume, fiind concepute să satisfacă exigenețele sonore și expresive ale imaginației artistului. Activ pe scena muzicii de jazz si world music incă din 1999, Alex Simu a concertat pe cele mai mari scene ale lumii, în 41 de țări de pe 5 continente. Printre cele mai recente recunoaşteri internaţionale se numără premiul “Golden Calf” acordat de Academia de Film a Țărilor de Jos pentru coloana sonoră a filmului “Beyond Sleep”, realizat de Boudewijn Koole. Presa internațională a scris despre el: “Virtuoz fară nici un dubiu și cu o profunzime emotională pe care o aștepți de la un veteran ca Ivo Papasov” (DeVolkskrant 5*****, Olanda). „Muzica sa creează dialoguri și pasaje în care existența unui text nerostit se impune în imaginația fiecărui ascultător” (Málaga Hoy 5*****, Spania)

Proiectul european „Remedy – The Voice of the Past, Recalling Memory in Diversity”, la final

*Un proiect despre dialogul dintre generaţii pe tema regimurilor totalitare * Eveniment de prezentare în România, la sediul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Sud-Est din Brăila, partener în proiect alături de instiţii şi organizaţii din Italia, Polonia, Spania, Germania, Albania, Portugalia, Bulgaria, Estonia, Grecia 

     „Remedy – The Voice of the Past, Recalling Memory in Diversity” („REMEDY – Vocea trecutului – Rememorare in diversitate”, pagina web la www.remedyproject.org) este un proiect despre dialogul dintre generaţii pe tema regimurilor totalitare, despre valorile democratice şi europene, despre toleranţă şi reconciliere cu trecutul (detalii şi pe pagina dn reţeaua Facebook https://www.facebook.com/REMEDY-Project-982548728557563 ). El s-a derulat cu finanţare europeană prin intermediul Programului “Europa pentru cetăţeni” şi a fost dezvoltat de instituții si organizații din state UE si nu numai: Italia – primaria Geraci Siculo (coordonator proiect), Polonia, Spania, Germania, Albania, Portugalia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Romania – Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est (ADR SE) cu parteneri Direcţia Județeană pentru Cultură şi Muzeul Judeţean Buzău. 

         Finalul proiectului european „Remedy. The Voice from the Last – Recalling Memories in Diversity” a prilejuit un eveniment de prezentare la sediul ADR SE (Brăila, str. Anghel Saligny nr. 24) în data de 26 ianuarie 2018, care a avut ca obiectiv îmbunătăţirea cunoştintelor tinerei generaţii cu privire la consecinţele regimurilor totalitare asupra dezvoltarii societăţii. Întâlnirea a fost organizată cu sprijinul Directiei Judeţene pentru Cultură Brăila si a Muzeului Judeţean Buzău, parteneri asociaţi – actori cheie în proiectul Remedy. Peste 30 de participanţi, elevi şi profesori – directorul Nicoleta Brânzia, actorul Jarcu Zane – de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” din Braila, au discutat despre toleranţă, reconciliere şi aprecierea valorilor democratice, reflectând asupra consecinţelor evenimentelor din trecut. De asemenea, au participat Luminița Mihailov – director ADR SE, Ana Harapescu – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Daniel Costache Bolocan – manager Muzeul Buzău, Grigore Ciobică – preşedinte filiala Brăila Asociația Fostilor Deținuți Politici şi Deportați, Alina Irimia – director in ADR. Partenerii români din proiect au realizat un material video sub genericul „Deportaţii din Bărăgan” şi au mers cu oaspeţii, când a fost momentul vizitei partnerilor străini în România, în câteva locuri care poartă amprenta comunistă a intoleranţei şi teroarei – închisorile. Din păcate, în satele formate după deportare – în Bărăgan – nu s-a putut vizita nimic pentru că au fost şterse (de timp şi indiferenţă) urmele… unele sate au fost încorporate cu timpul în altele, altele s-au dezvoltat şi sunt de nerecunosut, altele au dispărut. 

      Toţi participanţii la conferinţa brăileană de final au primit, pe lângă mapa de prezentare a proiectului, câte un CD cu filmul „Deportaţi în Bărăgan” şi cartea profesorului Toader Buculei „Personalităţi brăilene”, reeditată prin grija Direcției Județene pentru Cultură Brăila. Mai multe imagini (mobil photo Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) de la eveniment la https://www.facebook.com/BrailaChirei/posts/1668671876558728 pe pagina Fb a revistei Braila Chirei şi alte foto la https://www.facebook.com/adrse.ro/posts/776922322496792

         Despre proiect au vorbit Luminița Mihailov, directorul ADR SE făcând sublinieri asupra importanţei proiectului care aduce informaţii mai puţin frecventate de tineri şi care a promis tuturor celor prezenţi o excursie la Sighet – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței., a vorbit Ana Harapescu (profesor de istorie) – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Daniel Costache Bolocan (fost elev al Anei Hărăpescu) – manager Muzeul Buzău. Informaţii detaliate – despre bătăi, tortură, cele 100 grame de pâine care se dădea zilnic în închisorile comuniste deţinuţilor politici, care erau acolo doar pentru că îşi exprimaseră dezacordul faţă de regimul comunist – a oferit Grigore Ciobică, fost deţinut politic. Tinerii au fost şocaţi – ei nu cunosc asemenea date, în manualele de istorie nefiind dezvoltat subiectul aproape deloc!

        Cei interesaţi de subiect pot studia documentele realizate în proiect pe pagina web menţionată şi cea din reţaua Fb unde sunt şi filme tematice.

Consiliul Judeţean Brăila, şedinţa ianuarie 2018

*În 31 ianuarie 2018, de la ora 9.00

Prima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Brăila are loc în data de 31 ianuarie 2018, de la ora 9.00 în sala mare a clădirii administrative (Brăila, Piaţa Independenţei nr. 1). Foto de la o şedinţă similară anterioară din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei. 

       Consilierii judeţeni, Iulian Francisck Chiriac – preşedintele CJ, Ionel Epureanu – vicepreşedinte, Dan Cătălin Murea . vicepreşedinte se reunesc în plen pentru a discuta problemele la zi ale judeţului.  

       Ordinea de zi a şedinţei este următoarea:  

1)  Proiect de hotarare privind aprobarea darii in administrarea Spitalului Judetean de Urgenta Braila a unor bunuri ca urmare a implementarii proiectelor  „Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Braila” si „Modernizarea Ambulatoriului Integrat Spitalului Judetean de Urgenta Braila, Corp D, cu cabinete in specialitatile obstetrica si ginecologie” prin Programul Operational Regional 2007-2013; 2)  Proiect de hotarare privind aprobarea transmiterii in folosinta gratuita catre Secretariatul tehnic al Comisiei Mixte de Rechizitii a judetului Braila, a unui autoturism proprietate privata a Judetului Braila, pe o perioada de un an; 3)  Proiect de hotarare privind atribuirea licentelor de traseu pentru efectuarea transportului public judetean de persoane prin curse regulate speciale, operatorului de transport SC Robteo Trans SRL Braila pe traseele Braila – Mircea Voda, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL – Braila – Bertestii de Sus, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL – Braila – Gradistea, pentru beneficiarul SC Solo Textil SRL; 4)  Proiect de hotarare privind modificarea Hotararii Consiliului Judetean nr. 266 din 27 octombrie 2017, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru consumul lunar de carburanti al aparatului propriu si al institutiilor si serviciilor publice subordonate; 5)  Proiect de hotarare privind aprobarea executiei bugetului propriu al judetului Braila pentru  trimestrul  IV al anului 2017; 6) Raport privind activitatea de solutionare a petitiilor si audientelor anul 2017; 7) Raport privind adoptarea Hotararilor de catre Consiliul de Administratie al Spitalului de Pneumoftiziologie pentru anul 2017; 8)  Raport privind adoptarea Hotararilor de catre Consiliul de Administratie al Spitalului Judetean de Urgenta Braila pentru anul 2017;  9)  Alte probleme. 

Coloviu la Centrul Cultural „Nicăpetre”. Tema – opera sculptorului Nicăpetre

*Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 11.00

Primul eveniment organizat în acest an la Centrul Cultural „Nicăpetre”, parte a Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” (fosta Casa Colecţiilor de Artă, în frumoasa casă Embiricos – str. Belvedere nr. 1) este dedicat sculptorului Nicăpetre (nume real Bălănică Petrică, 27 ianuarie 1936, Brăiliţa, Brăila, România – 21 aprilie 2008. Toronto, Canada). 

Reuniunea comportă dezvoltarea temei „Perspective asupra operei lui Nicăpetre” susţinută de dr. Maria Stoica – şef Secţia Artă şi muzeograf Alina Ruxandra Mircea. Vor fi prezentate subiectele „Tema îngerilor în opera lui Nicăpetre” şi „Naiv, provincial şi capul în nori – Nicăpetre, artist român în Occident”. Evenimentul este dedicat aniversării a 82 de ani de la nașterea artistului. Pe afiş, lucrarea lui Nicăpetre „Vignetă (în stil gotic)”, nedatat (anii 1970), tuș negru pe hârtie în colecţia Centrului Cultural „Nicăpetre” (care a devenit spaţiu dedicat sculptorului brăilean din anul 2001, unde este pusă în valoare opera lui Nicăpetre, donată muzeului brăilean).

Nicapetre – autoportret, 1978

N.red. (Date preluate de pe site https://www.muzeulbrailei.ro/) Nicăpetre a absolvit Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu, în anul 1964. S-a afirmat, încă de la debut, ca desenator şi sculptor original, de mare valoare. Până în 1980 a trăit şi a creat în România. A publicat desene în revistele Luceafărul, România Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Ifiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balş, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Veşmânt şi culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârşit de Mircea Eliade.

Prima expoziţie personală, de sculptură şi desen,  Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expoziţiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziţia de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziţia de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti; 1979 expoziţia de sculptură şi desen la Galeriile de artă Bacău; 1980 expoziţia de desen la Galeria Galateea.
Sculpturi monumentale din această perioadă se află la Măgura Buzăului: A fost aici, odată… (1971), Zăbală şi paloş (1979), iar la Târgu-Jiu a realizat decoraţia exterioară de la sediul primăriei – 32 capitele (1971).

La 15 iulie 1980, data la care Nicăpetre a părăsit România, creaţia sa de desenator şi de sculptor, realizată între 1962 şi 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, atelier devastat după refuzul artistului de a reveni în ţară. Plecarea din România i-a fost favorizată de invitaţia la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soţia sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia şi în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deşi a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supravieţui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul „Artistul şi Natura”), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic „Brăiliţa – Downtown – via UAP”) şi să cioplească, în parcuri sau în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnaţi de furtună şi, din ce în ce mai rar, în piatră.
Din anul 1982 a reuşit să expună în Toronto, pictură şi sculptură, la Columbus Center, iar în 1985 a deschis expoziţia personală de sculptură la Goethe Institute. Acesta a fost începutul unei intense activităţi expoziţionale care îi va aduce recunoaşterea internaţională.
Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor şi prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii şi în alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.
În anul 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internaţional de Sculptură „Henri Moore” de la Hakone (Japonia) pentru lucrarea Adam şi Eva, sculptată în marmură.
În 1993 a obţinut Premiul Juriului la a II-a ediţie a Concursului Internaţional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham – Alabama, SUA. Lucrarea „Invocaţie”, sculptată în lemn, a fost achiziţionată pentru colecţia Universităţii.
În 1995 a participat cu lucrarea, în lemn, „Devenire”, la Expoziţia Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sunt instalate în parcuri culturale şi spaţii publice din lume: „Iubirea mea… despre tine” (1974), marmură, la Villany (Ungaria), „Marea Umbră” (1980), marmură, la Skironio (Grecia), „Orgă de linişte” (1988), granit, la Straubing  (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal – St. Paul (Austria), „Devenire”, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), „Păstaie” (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ş.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (1989) şi Nae Ionescu (2000), ambele în marmură, şi portretele scriitorilor români din exil, în bronz: Aron Cotruş (2002), Vasile Posteucă (2003), Mircea Eliade (2005), Horia Vintilă (2006), Horia Stamatu, George Donev.

Avertisment dur de la UE către România: „atenţie la Justiţie şi democraţie!”

*”Urmărim cele mai recente evoluții din România cu îngrijorare. Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană„… aşa începe mesajul semnat de Junker şi Timmermans

După evoluţia deloc pozitivă a situaţiei politice din România care agravează viaţa social-economică, unde partidele de la putere – în special PSD – ignoră total opinia specialiştilor din Justiţiei, plus dorinţa românilor care au ieşit masiv în stradă în proteste care au dat mesajul clar că nu vor o justiţie aservită politic, astăzi – 24 ianuarie 2018 – de la Uniunea Europeană a venit un mesaj, public (n. red. Aşa cum a făcut şi Departamentul de Stat al SUA https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/27/usa-textul-care-a-pus-pe-jar-mai-ales-clasa-politica-din-romania/ … dacă dialogul  diplomatic s-a dovedit în zadar), în care clasa politică este atenţionată că nu face bine ce face… Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi vicepreşedintele Frans Timmermans semnează documentul. Adresarea este şi către Parlamentul României, cu alte cuvinte este invitată şi opoziţia politică să facă ceva…

Jean-Claude Juncker

Mesajul este postat la http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-423_en.htm şi spune cam aşa:

„Declarație comună a președintelui Comisiei Europene, Juncker și prim-vicepreședintelui Timmermans, cu privire la ultimele evoluții din România

Bruxelles, 24 ianuarie 2018

Urmărim cele mai recente evoluții din România cu îngrijorare. Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană.
Ireversibilitatea progreselor înregistrate până în prezent în cadrul mecanismului de cooperare și verificare este o condiție esențială pentru eliminarea treptată a mecanismului.
În cel mai recent Raport al Mecanismului din noiembrie 2017, Comisia a subliniat că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure o transparență deplină și să țină cont în mod corespunzător de consultările din cadrul procesului legislativ privind legile privind justiția. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența judiciară și opinia justiției sunt evaluate și luate în considerare în mod corespunzător, pornind de la opinia Comisiei de la Veneția, este o condiție prealabilă pentru durabilitatea reformelor și un element important în îndeplinirea CVM.
Evaluarea Comisiei a fost sprijinită de statele membre în concluziile Consiliului adoptate în decembrie 2017.
Ultimul raport al MCV a identificat legile justiției drept un test important al măsurii în care interesele legitime ale instanțelor judecătorești și ale altor părți interesate au o șansă de a fi exprimate și sunt luate în considerare suficient în deciziile finale. Evenimentele de atunci nu au făcut nimic pentru a aborda aceste preocupări.
Comisia invită Parlamentul României să regândească direcția de acțiune propusă, să deschidă dezbaterea în conformitate cu recomandările Comisiei și să elaboreze un consens larg privind calea de urmat. Comisia își reiterează disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.
Comisia avertizează din nou împotriva retroactivității și va analiza în profunzime amendamentele finale ale legii justiției, codurile penale și legile privind conflictul de interese și corupția pentru a determina impactul asupra eforturilor de apărare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.

N.red. Raportul Mecanismului de Cooperare şi Veridicare (MCV) la care se face referire a fost negat, banalizat de fostul premier, deputatul (PSD de Brăila) Mihai Tudose, care afirma la vremea respectivă că oficialii europeni nu ar şti ce se întâmplă în România…

Expoziţie Vespasian Lungu, la galeria „Gh. Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Lucrările sub genericul „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982” pot fi admirate până pe 17 februarie 2018

     Iubitorii graficii şi picturii pot admira la Galeria „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi) a Muzeului Brăilei „Carol I”, din 17 ianuarie 2018, expoziţia Vespasian Lungu „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982”. Pe afis: „Sihla. Schitul «dintr-un lemn»”, lucrare a lui Vespasian Lungu din 1974, creion şi acuarelă pe hârtie – colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”.

Vespasian Lungu

         Lucrările din expoziţie pot fi vizualizate până în 17 februarie 2018. Program de vizitare: de miercuri până duminică, între 900 şi 17.00. Intrarea este liberă.

Foto dreapta, artistul Vespasian Lungu (un artist al acuarelei, născut la 21 iulie 1927 în Costişa, Suceava; decedat în 1994, astăzi, numele său îl poartă Şcoala Populară de Arte din Brăila unde a profesat începând cu 1968) în curtea Casei Embiricos (astăzi, Centrul Cultural Nicăpetre), anii 1980. Fotografie din arhiva Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I”, secţia de Artă fiind şi organizatoarea expoziţiei.

Emisiunea de mărci poștale „Brăila, 650 de ani de atestare documentară”

*Romfilatelia a colaborat cu Primăria Brăilei pentru a selecta obiectivele vizibile pe timbre, 5 la număr: Ceasul baroc din centrul istoric, Catedrala „Nașterea Domnului”, Fântâna cinetică, Teatrul „Maria Filotti”, Casa Memorială „Panait Istrati”

 

    Romfilatelia (http://romfilatelia.ro/) introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale Brăila, 650 de ani de atestare documentară, alcătuită din cinci timbre care ilustrează obiective reprezentative ale orașului de la Dunăre. În 2018 se împlinesc 650 de ani de la prima atestare documentară a târgului medieval Brăila (20 ianuarie 1368) https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/

„Până la cucerirea otomană din 1538, orașul a fost un centru comercial și meșteșugăresc foarte important al Ţării Românești. Turcii au construit o cetate și au inclus Brăila în sistemul de apărare al Dunării. În 1828, noii cuceritori ruși au demolat cetatea și au întocmit un plan urbanistic modern. Urbea avea un parfum special, prin clădirile sale publice sau particulare, ori prin lăcașurile de cult, fiind loc de convieţuire pașnică între mai multe religii și culturi. Brăilenii se mândresc cu bogata istorie locală, fiindu-le foarte greu să facă o ierarhie a obiectivelor care dau identitate orașului. Călător fiind, poţi vedea Ceasul baroc din centrul istoric, Catedrala „Nașterea Domnului”, Fântâna cinetică, Teatrul „Maria Filotti” sau Casa memorială „Panait Istrati”. Romfilatelia mulţumește Primăriei municipiului Brăila, Muzeului Brăilei „Carol I” și Asociaţiei Filatelice „Dunărea Brăila” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale, precum și fotografului George Avanu”, se mai arată în comunicatul Romfilatelia. Emisiunea, timbre şi albume filatelice (tiraj limitat – 283 exemplare), a fost introdusă în circulaţie la 19 ianuarie 2018.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrat Ceasul baroc din centrul istoric al Brăilei, monument remarcabil (n.red. Cu banii lăsaţi moştenmire de brăileanul Petru Naum Petru), realizat în anul 1909 de Carol Sakar. A fost construit din metal turnat și sudat, fiind o piesă râvnită în acele timpuri pentru decorarea parcurilor. La baza ceasului au fost așezate o inscripţie pe plăci de metal cu textul „Carol Sakar; Praga-Karkin; Bohemia-Austria”, precum și o corabie pictată, simbol al Dunării care mărginește orașul. 

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei este ilustrată Catedrala „Nașterea Domnului”. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii. Catedrala este construită după un plan bizantin în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul, cu o lungime de 42 de metri și o înălţime de 50 de metri la turla mare, este înzestrat cu cinci clopote acţionate electric și domină zona de miazăzi a orașului. Biserica preia elemente din arhitectura tradiţională, pe care o adaptează normelor de construcţie actuale. (N.red. De preferat ar fi fost o biserică de valoare arhitecturală… „Sf. Nicolae”, Sf. „Petru şi Pavel”, Greacă)

Fântâna cinetică este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei. Situată în apropierea clădirii administrative, opera aparţine remarcabilului artist Constantin Lucaci, comparat adesea cu Constantin Brâncuși, apreciat în special pentru sculpturile sale în oţel. Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, o instituţie de tradiţie a culturii românești, construit în jurul anului 1850, este prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Este un monument de arhitectură remarcabil, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul naţional. Edificiul cuprinde săli de spectacol, sala de conferinţe, foaiere etc. În 1969, teatrul a primit numele actriţei Maria Filotti. (N.red. Casa Rally, în lista monumentelor, a fost ultima dată proprietatea lui Dumitru Ionescu, fost primar, care a lăsat-o moştenire municipalităţii)

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este reprodusă imaginea Casei Memoriale „Panait Istrati” – parte din Muzeul Brăilei „Carol I”. Imobilul, construit în stil neo românesc la începutul secolului al XX-lea, se află în Grădina Publică (Grădina Mare). Casa nu a fost vreodată reședinţă a lui Panait Istrati. În 1984, cu ocazia centenarului nașterii scriitorului, aici s-a organizat o expoziţie memorială, iar în anii următori au fost achiziţionate alte manuscrise și obiecte personale ale scriitorului.

Brăila, 650 de ani serbaţí la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”

*Sâmbătă, 20 ianuarie 2018, de la ora 14.00 * Se lansează „Artele plastice la Brăila în epoca modernă și postmodernă” de Elisabeta Volcu şi albumul foto-documentar „Brăila – 650 de ani de atestare documentară” 

   Atestarea documentară a Brăilei (13 ianuarie 1368, într-un document semnat de domnitorul Vladislav I al Ţării Româneşti), adevărata sărbătoare a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/), este punctată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila sâmbătă, 20 ianuarie 2018, de la ora 14.00 cu două lansări de carte. Evenimentele au loc în Sala „Fănuș Neagu” de la etajul 3 al sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4) şi fac parte din amplul program dezvoltat de instituţii brăilene sub egida Consiliul Județean şi Primăria municipiului Brăila (care sunt şi organizatorii evenimentelor aniversare de la Teatrul „Maria Filotti” – amănunte la https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/18/braila-650-ani-evenimente-aniversare-la-teatrul-maria-filotti/ ; de asemenea, atestarea documentară este serbată la Muzeul Brăilei „Carol I” – detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Moderator va fi Dragoș Adrian Neagu – manager Biblioteca Judeţeană Brăila. 

Astfel, se prezintă albumul foto-documentar „Brăila – 650 de ani de atestare documentară” realizat la Biblioteca Judeţeană Brăila, ccordonator Ion Volcu – şef Colecţii Speciale la bibliotecă şi apărut la Editura Proilavia a bibliotecii brăilene. „Albumul reprezintă omagiul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” adus comunității prin publicarea unui set de 24 de cărți poștale ilustrate vechi și noi, ce prezintă crâmpeie din Brăila de altădată și simboluri ale orașului modern. Toate monumentele din imagini sunt prezente astăzi în viața urbei, multe dintre ele fiind sediul unor instituții reprezentative pentru istoria și cultura Brăilei. S-a dorit crearea unei punți între trecut și prezent, precum și promovarea unor repere cultural-turistice, dezvăluind publicului povestea fascinantă a orașului de la Dunăre” – iniţiatorii. Prezentarea va fi realizată de Ion Volcu și de prof. dr. Viorel Mortu – critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Sud-est (nume de autor Viorel Coman).

Elisabeta Volcu

Se lansează și volumul „Artele plastice la Brăila în epoca modernă și postmodernă” de prof. Elisabeta Volcu – inspector şcolar Arte Plastice la Inspectoratul Şcolar Brăila, membru Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) filiala Brăila. Şi această carte a apărut la Editura Proilavia. Prezentarea va fi realizată de prof. Marilena Ioanid – membru al UAP din România (colegă de cancelarie cu autoarea la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”) şi Mihai Vintilă – poet, jurnalist.  „Volumul semnat de d-na Elisabeta Volcu reprezintă prima sinteză istoriografică privind evoluția și impactul artelor plastice în municipiul nostru și totodată prima monografie dedicată Muzeului de Artă din Brăila. Cartea are un pronunțat caracter instructiv-educativ, dar și un puternic mesaj civic, pe care-l propune ca manifest estetic al tineretului brăilean„, afirmă Marilena Ioanid în prefață.

Brăila – 650 ani de atestare documentară, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Evenimente organizate la sediul muzeal sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 11.00 * Se vernisează expoziţiile  „România – Centenarul Marii Uniri. Brăila, 650 de ani de atestare documentară” şi „Regina Maria – Regina soldat” * Se lansează medalii, publicaţii

Adevărata zi a municipiului Brăila este cea de 20 ianuarie, când se punctează atestarea documentară a vechii cetăţi (data celui mai vechi document – descoperit până acum – în care apare numele Brăilei). Ca de fiecare dată, Muzeul Brăilei „Carol I” (site la http://www.muzeulbrailei.ro, pagină în rețeaua Facebook la https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/) – manager prof. dr. Ionel Cândea, membru corepondent al Academiei Române – este instituţia care onorează cum se cuvine aniversarea, anul acesta fiind contabilizaţi 650 de ani de când domnitorul Vladislav I Vlaicu al Ţării Româneşti semna, la 20 ianuarie 1368, documentul unde este numită Brăila şi în care sunt referiri la anumite privilegii oferite neguţătorilor braşoveni în călătoriile lor – motiv pentru care, în alţi ani, aniversarea s-a realizat cu partener Muzeul Braşovului. Notă. Anivsersarea documentară a Brăilei este serbată şi cu evenimente la Teatrul „Maria Filotti” – detalii în https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/18/braila-650-ani-evenimente-aniversare-la-teatrul-maria-filotti/

    Programul Zilei municipiului Brăila din 2018 se desfăşoară sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 11.00 la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” – în Piața Traian nr. 3. Evenimentele, sub egida Consiliului Județean Brăila, au loc prin parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al României, din București, și cu Muzeul Peleșului. Se vor vernisa expozițiile „România – Centenarul Marii Uniri. Brăila, 650 de ani de atestare documentară” şi „Regina Maria – Regina soldat”, organizator Secția Istorie – șef Ghena Pricop. Pentru prima expoziție au fost aduse de la Muzeul Peleș (http://peles.ro) mantiile purtate de regele Ferdinand I şi regina Maria la încoronarea de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, iar de la de la Muzeul Naţional de Istorie al României au fost aduse sceptrul şi coroana regală (coroana regilor României, făcută din oțel de țeavă de tun turcesc capturat de armata română sub comanda lui Carol I în luptele de la Plevna – cu ea a fost încoronat Carol I, mai apoi Ferdinand I și Mihai I).

Expoziția „Regina Maria – Regina soldat” cuprinde imagini din proiectul cultural „Regina Soldat” (https://www.facebook.com/Proiectul-cultural-Regina-Soldat-1412699675514607/) cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și derulat de Asociația România Culturală din Bucureşti în perioada 2017 – 2018. Între partenerii proiectului, care presupune și expoziții itinerante, simpozioane etc, este și Guvernul României – Departamentul Centenar, dar și Muzeul Brăilei „Carol I”. 

       De asemenea, din programul zilei de 20 ianuarie 2018 fac parte locuțiuni, lansarea medaliilor „România – Centenarul Marii Uniri / 1918-2018” şi „Brăila 650 / 1368 – 2018”; se vor lansa publicația anuală „Brăila 650” realizată de muzeul brăilean ilustrând activitatea tuturor secţiilor în anul 2017, se va lansa „Istros XXIII” – buletinul științific al Muzeului Brăilei „Carol I”. Nu în ultimul rând, va fi prezentat şi un moment artistic oferit de elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclee” Brăila, ccoordonator prof. Ionel Filip.

Între cei care au confirmat prezența la manifestarea aniversară se află dr. Ernest Oberländer Târnoveanu – manager Muzeul Național de Istorie, dr. Narcis Dorin Ion – manager Muzeul Peleș, istoricul dr. Georgeta Filitti, Beatrice Todireanu – președinte Asociația România Culturală.

Dezbateri privind Viitorul Europei, cu lideri europeni şi europarlamentari

*,,Un viitor mai bun este încă idealul UE”, a subliniat primul ministru al Irlandei în deschiderea lucrărilor de la Strasbourg

     O serie de dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi europarlamentari a fost deschisă miercuri, 17 ianuarie 2o18, mesajul de bun venit fiind adresat de Leo Varadkar – primul ministru al Irlandei – care a subliniat, între altele, că „idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare„. A fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite.

Leo Varadkar

Mai multe despre sesiunea plenară de la Strasbourg, prima din acest an, inclusiv video, la https://multimedia.europarl.europa.eu/en/future-of-europe_3206_pk 

Antonio Tajani – președintele Parlamentului – a precizat: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei„.
Au mai avut intervenții președintele Comisirei Europene – Jean-Claude Juncker care a avut declaraţia de deschidere, Manfred Weber (PPE, DE), Jeppe Kofod (S&D, DK), Peter van DALEN (ECR, NL), Guy Verhofstad (ALDE, BE), Gabrielle Zimmer (GUE/NGL, DE), Philippe Lamberts (Grupul Verzilor/ALE, BE), Nigel Farage (EFDD, UK), Marcel de GRAAFF (ENF, NL).

Brăila 650 ani, evenimente aniversare la Teatrul „Maria Filotti”

*Sâmbătă, 20 ianuarie şi duminică, 21 ianuarie 2018 * Cu oaspeţi din Republica Moldova *În program, şi spectacolele „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, „Neranţula” după Panait Istrati

Aniversarea a 650 ani de atestare documentară a Brăilei este organizată de Primaria Municipiului Braila – primar Marian Viorel dragomir, Consiliul Judeţean Brăila – preşedinte Iulian Francisk Chiriac, şi Teatrul „Maria Filotti” – manager Lucian Sabados – cu un amplu program în zilele de sâmbătă, 20 ianuarie şi duminică, 21 ianuarie 2018. Afişul a fost realizat cu sprijinul artistului plastic Cristian Radu. Evenimentele au loc la dramaticul brăilean (unele gratuite, altele cu bilet). 

„Jocul de-a vacanţa”

        Din program fac parte expoziţie documentară, expoziţie de carte, momente cu Muzica Militară a Garnizoanei, vizite ghidate, lansarea unei emisiuni de timbre aniversare „Brăila 650”, expoziţie de antichităţi cu vânzare în Holul Monumental etc.

       În programul artistic avem invitaţi speciali din Republica Moldova: ansamblul național ”Izvorașul” al Palatului Culturii din Cahul, ansamblul ”Baștina” al Consiliului Raional Strășeni (biblioteca din localitate, condusă de poeta Nadejda Pădure, are o relaţie specială cu biblioteca brăileană care oferă periodic în dar cărţi tipărite cu alfabetul latin pentru uzul comunităţii româneşti din ţara vecină şi soră), Silvia Zagoreanu și Anatol Marzencu – Artişti ai Poporului. 

         Din program face parte şi spectacolul „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian (premiera în 2015 https://brailachirei.wordpress.com/2015/09/18/jocul-de-a-vacanta-de-mihail-sebastian-deschide-stagiunea-la-tmf/), o montare plină de sensibilitate în regia lui Erwin Şimşensohn, scenografia Alinei Herescu – artista subliniază bucuria vacanţei şi farmecul zilelor de vară prin culori delicate ale decorului şi costumelore (sâmbătă, 20 ianuarie, în sala mare de la ora 18.00), spectacolul „Neranţula” după Panait Istrati – regia Bogdan Budeş (duminică, în sala studio de la ora 18.00).

           De asemenea, caricaturistul Costel Pătrăşcan şi cantautorul Daniel Iancu revin cu un spectacol de umor şi muzică, de această dată sub genericul „La noi, la Brăila…” (duminică, în sala Avantgarde de la ora 20.31). Notă. Ca şi la spectacolele de teatru, biletele se găsesc la Agenţia teatrală. 
Parteneri ai organizatorilor sunt Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, Cercetaşii României Club Brăila, Valerică Butoi – colecţionar. 

Iarna și-a intrat în drepturi și în România

*Viscol și ninsori abundente, coduri portocalii și galbene în aproape toată țara anunțate de ANM până joi seara

     Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a transmis avertizari cod portocaliu și cod galben de viscol și ninsori, valabile pentru 18 județe din Moldova, Dobrogea si Transilvania joi, 18 ianuarie 2018, până seara. Intensificări ale vântului cu rafale de 70 – 85 km/h ninsoare viscolită, vizibilitate redusă sub 50 m – codul portocaliu. Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h, izolat 70 km/h – codul galben.

Vremea rea, viscol în principal, a întrerupt cursuri școlare in peste 80 unitati de invatamant din 13 județe. În peste 13o de localități a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Pe aeroportul de la Iași, aeronavele au avut dimineață întârzieri. Mai multe drumuri au fost închise  – ultimul anunțat fiind în Vâlcea, DN 7, blocat la Calimănești, traficul fiind deviat.

UE şi prima strategie privind materialele plastice: obiectiv 2030, recuperabile/reciclabile 100%

*Strategia adoptată în 16 ianuarie 2018 propune, cu titlu imperativ, ca toate ambalajele din plastic din UE să fie reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință să fie mult redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului să fie limitată 

Lupta împotriva poluării şi încercarea de a realiza o economie circulară au determinat oficialii Uniunii Europene să dezvolte strategii ăn acest sens. Prima strategie a fost adoptată de Comisia Europeană în 16 ianuarie 2018 şi priveşte materialele plastice. Practic, se doreşte atât protejarea mediului de poluarea cu plastic dar şi stimularea creșterii economice și a inovării. Strategia propune, cu titlu imperativ, ca toate ambalajele din plastic de pe piața UE să fie reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință să fie mult redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului să fie limitată. 

Frans Timmermans

Frans Timmermans – prim-vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Dacă nu schimbăm modul în care materialele plastice sunt produse și folosite, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca aceste materiale să nu mai ajungă în apa, mâncarea și organismul nostru. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și guvernele trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem, de asemenea, un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre”.

Noile inițiative includ informaţii privind o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, idei referitoare la interfața dintre legislațiile referitoare la substanțe chimice, produse și deșeuri, un cadru de monitorizare privind economia circulară și o nouă directivă privind instalațiile portuare de preluare. Acestea sunt completate de un raport privind materiile prime critice și de unul privind plasticul oxodegradabil.

Strategia va transforma modul în care produsele sunt concepute, fabricate, folosite și reciclate în UE. Obiectivul este de a proteja mediul și, în același timp, de a pune bazele unei noi economii a materialelor plastice, bazată pe metode de concepție și producție care să respecte pe deplin necesitățile de reutilizare, reparare și reciclare și pe elaborarea unor materiale durabile.

          Prin noua strategie, UE doreşte ca reciclarea să devină profitabilă pentru companii, prin intermediul unor noi norme privind ambalajele, modernizarea instalațiilor de reciclare și instituirea unui sistem optimizat de colectare selectivă; se vor reduce deșeurile din plastic, prin planuri axate pe alte tipuri de materiale de unică folosință, campanii de sensibilizare, limitarea utilizării microplasticului și stabilirea sferei de aplicare a viitoarelor norme UE; se va pune capăt poluării cu deșeuri a mărilor, prin noi norme privind instalațiile portuare de preluare, măsuri de gestionare pe uscat a deșeurilor generate sau acumulate pe nave și de reducere a sarcinii administrative a porturilor, navelor și autorităților competente; se vor stimula investițiile și inovarea, prin elaborarea de orientări privind reducerea la minimum a deșeurilor din plastic și prin majorarea sprijinului pentru inovare; se va încuraja schimbarea în întreaga lume, prin colaborarea cu parteneri de pe întregul glob pentru găsirea de soluții la nivel mondial și dezvoltarea de standarde internaționale.

Strategia va fi urmată de alte reglementări, în etape. Noua Directivă privind instalațiile portuare de preluare urmand sa fie transmisă Parlamentului European și Consiliului European în vederea adoptării.  De asemenea, în 2018 Comisia Europeană va prezenta şi o propunere privind articolele din plastic de unică folosință. Cei interesaţi pot contribui la consultarea publică în curs, până la 12 februarie 2018. Comisia Europeană va lansa procesul de revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și va pregăti orientări privind colectarea separată și sortarea deșeurilor – vor fi publicate în 2019.

** * Comisia Europeană a început mai demult acest proces, de luptă împotriva poluării, adoptând la 2 decembrie 2015  un pachet ambițios privind economia circulară, din care fac parte și măsurile de acum. Strategia privind materialele plastice ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

N. red. Strategia presupune si ca toate firmele care lucreaza cu materiale plastice, in orice forma, vor trebui sa isi dezvolte programe de reciclare si refolosire – ceea ce oricume era necesar de realizat mult mai de mult…

„Eminescu – Luceafărul, Eu – o mică stea”, la Biblioteca Brăila. Ludoteca

*Activitate cu elevi de la Școala Gimnazială Tichilești dedicată Zilei Culturii Naţionale 

Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) şi aniversarea naşterii poetului Mihai Eminescu au fost subliniate în 2018, serbate cum se cuvine la Secția Împrumut pentru copii. Ludoteca a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” din Brăila. 

Doiniţa Stanciu, bibliotecar, a organizat activitatea „Eminescu – Luceafărul, Eu – o mică stea” în parteneriat cu Școala Gimnazială Tichilești, oaspeţi şi personaje principale fiind elevi din clasa a IV-a şi profesorul Viorica Peneș. 

Copiii au pregătit trei momente distincte pentru oamgierea marelui poet: o prezentare în format power-point a vieții și operei eminesciene, un recital de poezie (evident, din lirica eminesciană), realizarea unei scrisori-fluviu. S-au făcut şi desene inspirate din lirica marelui poet, iar creaţiile tinerilor au devenit lucrări într-o expoziţie amenajată pe un panou în bibliotecă.  Mai multe foto de la eveniment la https://www.facebook.com/pg/Secția-de-Împrumut-pentru-copiiLudoteca-394830023982410/photos/?tab=album&album_id=1176605982471473 pe pagina Facebook a Ludotecii.

La final, eroii întâmplării aniversare au fost răsplătiţi cu insigne pe care se află chipul lui Mihai Eminescu şi au primit cărticele. Doiniţa Stanciu, despre partenerii care au înnobilat activitatea: „… dar cel mai mare câștig este acela că au reușit să aducă un omagiu marelui poet al neamului nostru„.

Mihai Eminescu, lecturat la Viena

*Eveniment în organizarea ICR de la Viena

     Ziua Culturii Naţionale și aniversarea nașterii poetului Mihai Eminescu au fost serbate de Institutul Cultural Român de la Viena în 15 ianuarie 2018, la sala Eroica a Theatermuseum din Viena, cu un recital de poezie eminesciană. Au interpretat, lectura fiind bilingvă, actorii Mercedes Echerer şi Gerhard Brössner. De asemenea, pianista Lia Popa a interpretat Suita nr. 10 în Re major „Sarabanda“ de George Enescu.

         Printre cei 100 de participanţi s-a aflat și Liliana Țuroiu – președintele ICR, dar și Victor Osipov – ambasadorul Republicii Moldova la Viena. Evenimentul a fost organizat de ICR Viena în colaborare cu Asociaţia „Mihai Eminescu“ din Viena, cu sprijinul Ambasadei României la Viena.