Inspectoratul Școlar Județean Brăila, acreditare Erasmus+ pe domeniul VET

*Inspectoratul Școlar Județean Brăila, acreditare Erasmus+ pe domeniul VET * Un proiect cu aceeași denumire al ISJ Brăila permite, tot cu fonduri UE, accesul unor profesori și elevi din licee profesionale prezența la activități desfășurate în parteneriat cu scoli și firme din țări europene

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila derulează, aidoma școlilor, proiecte cu finanțare europeană prin care sunt asigurate activități, în parteneriat cu unități din țări ale Uniunii Europene, destinate să ajute profesorii și elevii în creșterea calității actului de predare-învățare. Echipa care pune acum în aplicare proiecte Erasmus+ este coordonată de prof dr. Cătălin Canciu – inspectorul școlar general al ISJ Brăila, și de prof. Daniela Petre – inspectorul școlar pentru proiecte educaționale.

Ultimii șase ani cu proiecte educaționale europene ale ISJ Brăila desfășurate cu succes au permis ca Inspectoratul Școlar brăilean să primească Acreditarea Erasmus+ în domeniul VET – prescurtare folosită pentru domeniul învățământ profesional și tehnic, acreditare valabilă pentru perioada 2023 – 2027. Prin această Acreditare, ISJ Brăila poate sprijini elevii și cadrele didactice din liceele tehnologice din municipiul și județul Brăila care nu au experiență sau au experiență redusă în programul Erasmus+, sprijin care se concretizează în participarea la activități transnaționale de învățare, respectiv cursuri și stagii de observare pentru profesori și stagii de practică pentru elevi în țări ale Uniunii Europene. Altfel spus, finanțarea europeană continuă, tot în baza unui proiect – ”Acreditare Erasmus+ VET”, coordonat de inspector școlar general Cătălin Canciu în calitate de manager general. Valoarea proiectului este de 70.029 euro, fonduri europene neramburabile, pentru primul an.

Primele activități în proiectul „Acreditare Erasmus+ VET” au avut loc în perioada 19 – 25 noiembrie 2023, în Cehia. Șapte cadre didactice de la tot atâtea licee tehnologice din municipiul și județul Brăila au participat la un prim curs de formare, intitulat ”Innovatives Approaches to Teaching”, desfășurat la Praga. Au participat la acest curs prof. Anicuța Visalon de la Liceul Tehnologic ”Gh. K. Constantinescu” din municipiu, prof. Daniela Condei de la Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil” din municipiu, prof. Dumitru Daniel Marcu de la Școala Profesională ”Emil Drăgan” din Grădiștea, prof. Corina Talida Ilie de la Liceul Tehnologic ”N. Oncescu” din orașul Ianca, prof. Mirela Gianina Calu de la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” din Măxineni, prof. Gabriela Laura Apetrei de la Colegiul Tehnic ”Costin. D. Nenițescu” din municipiul Brăila, prof. Veronica Mocanu de la Liceul Tehnologic ”Nicolae Titulescu” din orașul Însurăței. Participanții au avut ocazia să-și dezvolte competențele digitale necesare în activitatea didactică, să dobândească metode de predare inovatoare, să își dezvolte competențele de comunicare în limba engleză prin schimbul de experiențe alături de colegi de proiect sosiți din alte țări europene la stagiul de formare amintit.

ISJ Brăila pregătește în aceste zile un alt grup, format din șapte profesori de la liceele tehnologice amintite, care vor participa în același proiect la un stagiu de observare – job shadowing – în Turcia. Mobilitatea este programată pentru luna ianuarie 2024. De asemenea, la ISJ Brăila se pregătește și un grup de 21 elevi de la cele șapte licee tehnologice amintite care va merge în martie 2024 la Budapesta pentru un stagiu de practică, de două săptămâni, desfășurat a operatori economici din Ungaria.

*** Acreditarea Erasmus+ sprijină instituțiile cu experiență care derulează proiecte de mobilitate Erasmus+ ca parte a unei strategii organizaționale, descrisă prin programul Erasmus. Organizațiile care sunt acreditate astfel au acces simplificat la finanțare și se pot concentra pe dezvoltarea instituției pe termen mediu și lung.

foto: profesori brăileni la cursul din Cehia

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Extinderea Uniunii Europene, linie dreaptă

*Extinderea Uniunii Europene, linie dreaptă * Noul plan de creștere pentru Balcanii de Vest, de 6 miliarde euro, aprobat în 8 noiembrie 2023, înseamnă deschiderea negocierile de aderare cu Ucraina și Rep. Moldova * Georgia privește statutul de țară candidată, iar de la Bosnia Herțegovina se așteaptă câteva eforturi interne * Serbia și Kosovo sunt alte două viitoare partenere, s-a precizat

Comisia Europeană a prezentat în 8 noiembrie 2023 un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, plan care include granturi și împrumuturi în valoare de 6 miliarde euro cu scopul accelerării convergenței economice a acestei regiuni cu UE. Planul de creștere pentru Balcanii de Vest urmărește: să ofere țărilor din regiune posibilitatea de a beneficia de unele dintre avantajele aferente statutului de stat membru al Uniunii înainte de momentul aderării, să stimuleze creșterea economică și să accelereze convergența socio-economică atât de necesară. Obiectivul este acela de a permite partenerilor să intensifice ritmul reformelor și fluxul investițiilor, astfel încât procesul de extindere și creșterea economiilor lor să cunoască o accelerare semnificativă. În acest scop, a fost propus pentru perioada 2024-2027 un nou Mecanism de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, care dispune de fonduri în valoare de 6 miliarde EUR. Sumele vor fi puse la dispoziția beneficiarilor numai odată ce au fost realizate reformele convenite. Practic, s-a propus deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, acordarea statutului de țară candidată pentru Georgia. A fost adusă în discuție și Bosnia Herțegovina, dar de aici sunt așteptate încă unele reforme.

Noul plan se bazează pe patru piloni, care vizează: 1) Consolidarea integrării economice cu piața unică a Uniunii Europene, cu condiția ca partenerii din Balcanii de Vest să se alinieze la normele pieței unice și să își deschidă sectoarele și domeniile relevante către toți vecinii în același timp, în conformitate cu piața regională comună. Sunt propuse în acest sens șapte acțiuni prioritare: a) libera circulație a mărfurilor; b) libera circulație a serviciilor și a lucrătorilor; c) accesul la zona unică de plăți în euro (SEPA); d) facilitarea transportului rutier; e) integrarea și decarbonizarea piețelor energiei; f) piața unică digitală; g) integrarea în lanțurile de aprovizionare industriale; 2) Stimularea integrării economice între partenerii din Balcanii de Vest prin intermediul pieței regionale comune, pe baza normelor și a standardelor UE, acest lucru putând duce la o creștere cu 10 % a economiilor lor; 3) Accelerarea reformelor fundamentale, inclusiv în ceea ce privește grupul tematic referitor la elementele fundamentale, prin sprijinirea perspectivei aderării europene a partenerilor din Balcanii de Vest, îmbunătățirea creșterii economice durabile, inclusiv prin atragerea de investiții străine, și consolidarea stabilității regionale; 4) Majorarea asistenței financiare în sprijinul reformelor prin intermediul unui Mecanism de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest pentru perioada 2024-2027. Acesta este un nou instrument financiar propus, cu o valoare de 6 miliarde euro, dintre care 2 miliarde euro vor fi acordate sub formă de granturi, iar 4 miliarde euro sub formă de împrumuturi concesionale, cu condiția ca partenerii din Balcanii de Vest să îndeplinească anumite reforme socio-economice considerate fundamentale. Ca parte a planului de creștere, fiecare partener din Balcanii de Vest va fi invitat să elaboreze o agendă de reforme pe baza recomandărilor existente, inclusiv a celor din pachetul anual de extindere și din programele de reformă economică ale țărilor UE. Agenda va face obiectul consultărilor cu Comisia; va fi evaluată și adoptată de Comisie.

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: a declarat: „Prin adoptarea astăzi a noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde EUR, aducem economiile din Balcanii de Vest mai aproape de UE. Potențialul acestui plan de creștere este extraordinar. Datorită acestuia, economia Balcanilor de Vest s-ar putea dubla în următorii 10 ani. Prin combinația sa de reforme și investiții, planul va permite Balcanilor de Vest să beneficieze mai curând de domeniile-cheie ale pieței noastre unice, inclusiv de libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, de zona unică de plăți în euro, de transporturi, energie și piața unică digitală”.

Ce urmează?

Propunerea referitoare la mecanism va fi analizată de Parlamentul European și de Consiliu în pachetul de evaluare, la jumătatea perioadei a CFM. După adoptare, cei șase parteneri din Balcanii de Vest vor fi invitați să își prezinte agendele de reforme, în care să stabilească reformele socioeconomice și fundamentale pe care le vor întreprinde în perioada 2024-2027 pentru a stimula creșterea economică și convergența în conformitate cu planul de creștere. Ca o condiție prealabilă necesară în acest sens, Serbia și Kosovo trebuie să se angajeze în mod constructiv în dialogul facilitat de UE privind normalizarea relațiilor, condus de Înaltul Reprezentant.

** Convergența economică este un element esențial pentru apropierea țărilor din Balcanii de Vest de UE. În prezent, progresele în direcția convergenței dintre partenerii din Balcanii de Vest și UE nu sunt suficient de rapide, PIB-ul mediu pe cap de locuitor exprimat în parități ale puterii de cumpărare reprezentând, în cazul partenerilor noștri din Balcanii de Vest, între 30 % și 50 % din media UE. Integrarea cu piața unică a UE a fost principalul motor al creșterii economice pentru toate țările care au aderat la UE. Impactul pozitiv pe care integrarea cu piața unică a UE îl are asupra PIB-ului unei țări și asupra nivelului veniturilor a fost demonstrat în mod clar în trecut.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Uniunea Europeană, trei decenii

*Uniunea Europeană, trei decenii * La data de 1 noiembrie 1993 intra în vigoare Tratatul de la Maastricht

În urmă cu exact 30 ani, deci la 1 noiembrie 1993, a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht – semnat un an mai devreme, cunoscut în mod oficial drept Tratatul privind Uniunea Europeană. Documentul care pune bazele UE a fost semnat la Maastricht în prezența preşedintelui Parlamentului European (PE), Egon Klepsch. Conform tratatului, Uniunea este întemeiată pe Comunitățile Europene – acesta este primul pilon, având două domenii suplimentare de cooperare – pilonii doi şi trei, respectiv Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC), Justiția şi Afacerile Interne (JAI). La intrarea în vigoare a Tratatului privind Uniunea Europeană, CEE a devenit Comunitatea Europeană (CE). Puterile legislativă şi de supraveghere ale PE au sporit. Astfel, PE are dreptul să solicite Comisiei să prezinte o propunere legislativă pentru chestiuni care impun elaborarea unui act comunitar. De asemenea, întreaga Comisie este aprobată de PE.

Prin acest tratat a fost sporită cooperarea dintre țările UE și s-a creat cetățenia Uniunii Europene. Drepturile de cetățenie UE includ, printre altele, dreptul de a vota și de a candida la alegerile europene și locale din țara de reședință. La început au fost șase țări care au dorit să conlucreze: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos. Astăzi, 27 de țări fac parte din Uniunea Europeană. Aceste țări sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.

Doar Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia nu fac parte din grupul celor 20 de țări din Zona Euro, respectiv țările care au ales euro (EUR) ca monedă proprie, considerațiile referitoare la avantaje fiind mai importante în luarea deciziei. De asemenea, important: țările membre UE plătesc o cotizație, în funcție de puterea economică, la bugetul comun. În schimb, primesc o mulțime de alți bani – la noi, în România spre exemplu, sunt mai mulți primiți decât dăm – dacă echipe din diverse domenii scriu și aplică proiecte care au la bază principiile UE.

Acum, obiective îndrăznețe de mediu

În mandatul de președintele al Comisiei, Ursula von der Leyen a solicitat acțiuni coordonate la nivel mondial pentru protejarea climei. UE a fixat printre obiectivele de atins până în 2030 reducerea emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% și, până în 2050, eliminarea combustibililor fosili din uz. Din păcate, războiul ruso-ucrainean s-ar putea să întârzie aceste frumoase obiective, urmare a operațiunilor de embargo impuse Rusiei. Notă. În 2024 avem din nou alegeri pentru Parlamentul European și sunt destui care se lasă târâți de propriile orgolii, nu mai cred în puterea Uniunii. Să ia aminte la ce se întâmplă în Marea Britanie care a ieșit din UE, la ideile (greșite) unor politicieni din 2016, și care acum întâmpină destule probleme în principal economice – dar de acolo derivă și altele – prin comparație cu situația din vremea prezenței în UE.

Foto – vedere generală a auditoriului ceremoniei © Comunitățile Europene, 1992, autor Christian Lambiotte

Armanda Filipine & Armanda Filipine

Președinția Spaniei la Consiliul UE, cu dorința de a consolida unitatea Uniunii

*Deopotrivă, și rezolvarea principalelor probleme cuprinde în dezideratele europene – protectia mediului, adaptarea industriei la secolul XXI, promovarea unei justiții sociale și economice sporite

Conferința de prezentare a priorităților președinției spaniole rotative a Consiliului Uniunii Europene, care se desfășoară în a doua jumătate a anului 2023 a avut loc ieri, 3 iulie. Prezentarea a fost realizată de José Antonio Hernández Pérez-Solórzano (foto, captură din video) – ambasadorul Regatului Spaniei în România, la eveniment participând și Luminița Odobescu – ministrul român al afacerilor externe, Ramona Chiriac – șefa Reprezentanṭei Comisiei Europene în România. Au fost evidențiate cele patru axe principale pe care se va ghida activitatea președinției spaniole: reindustrializarea Europei și Autonomia Strategică Deschisă, realizarea de progrese înspre tranziția ecologică și cea medioambientală, promovarea unei justiții sociale și economice sporite, consolidarea unității europene.

„De la aderarea Spaniei la UE in anul 1986, aceasta este a cincea oară când Spania deține președinția rotativă a Consiliului. Această președinție debutează într-un context deosebit de complex pentru UE, ca urmare a agresiunii ilegale împotriva Ucrainei și a situației economice provocată de pandemia COVID19, printre alți factori. Spania și România sunt țări strâns unite în UE și împărtășesc puncte de vedere și interese asupra celor mai importante aspecte. Între autoritățile noastre există un dialog foarte strâns și frecvent, iar România poate conta pe sprijinul Spaniei în încercarea de a avansa în realizarea unor obiective de maxim interes pentru români, cum ar fi aderarea la Spațiul Schengen” – din cuvântul ambasadorului.

În conformitate cu moto-ul ales pentru acest semestru, „Europa, mai aproape”, președinția spaniolă va depune eforturi pentru o Europă mai unită și mai incluzivă, care să aşeze cetățenii în centrul procesului decizional, continuând tradiția proeuropeană a Spaniei.

Video – conferința (transmisă kude pe rețeaua Facebook) din România de prezentare a președinției rotative spaniole:

https://fb.watch/lzsbRob6ZJ/

De asemenea, ieri a avut la Madrid întâlnirea oficială (foto de grup) a reprezentanților UE prilejuită de preluarea spaniolă a președinției rotative de la Consiliul UE.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Bucureşti, lansarea oficială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene

*În 10 şi 11 ianuarie 2019, în prezenţa Colegiului comisarilor europeni, a preşedinţilor Comisiei Europene, a Parlamentului european şi a Consiliului Europei  

     Președinţia rotativă (mai multe informaţii la https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/) a României la Consiliul Uniunii Europene, pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, se lansează oficial în 10 ianuarie 2019 cu evenimente în două zile în 10 şi 11 ianuarie, în Bucureşti, la care participă Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene,  Colegiul Comisarilor europeni. Aceşti oficiali vor fi prezenţi inclusiv la un concert la Ateneul Român joi, 10 ianuarie 2019, de la ora 20.00. Concertul este susținut de Orchestra Uniunii Europene (cu muzicieni din state UE, între care mai mulți artiști români recunoscuți internaționa) şi va fi transmis, în direct, de toate posturile Societății Române de Radiodifuziune. Soliști sunt soprana Adela Zaharia (laureata marelui Premiu a Festivalului concurs internaţional de canto „Hariclea Darclee” de la Brăila, în 2012 https://brailachirei.wordpress.com/2012/08/13/festivalul-concurs-hariclea-darclee-editia-2012-de-la-braila-la-final/), mezzosoprana Ruxandra Donose, tenorul Michael Konig și basul Sorin Coliban. Dirijorul orchestrei va fi Ion Marin, iar corul Filarmonicii „George Enescu” va fi dirijat de Ion Iosif Prunner; în program: Rapsodia română op. 11 nr. 1 în La major de George Enescu  și partea a IV-a din Simfonia a IX-a op.125, în Re minor de Ludwig van Beethoven.

Ceremonia oficială de lansare a preşedinţiei României la Consiliul European are loc joi, 10 ianuarie 2019, cu discursuri susţinute de președintele Juncker, de premierul Vasilica Viorica Dăncilă, de  Antonio Tajani – preşedintele Parlamentului European, de Donald Tusk – președintele Consiliului European. Evenimentul poate fi urmărit în direct pe portalul EBS+

În 11 ianuarie 2019, președintele Comisiei Europene va avea întâlniri bilaterale cu Klaus Werner Iohannis, președintele României nefiind singurul interlocutor, ci şi primul-ministru Dăncilă. Cele două reuniuni vor fi urmate de conferințe de presă, una cu președintele Jean-Claude Juncker şi preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, alta cu președintele Juncker şi premierul Dăncilă, la Palatul Victoria.

Agenda vizitei înalţilor oficiali europeni include și întâlniri cu Călin Popescu Tăriceanu – preşedintele Senatului, cu Liviu Dragnea – președintele Camerei Deputaților. Vineri, 11 ianuarie 2019, Colegiul Comisarilor are întâlniri cu președintele României și prim-ministrul României pentru discuţii referitoare la prioritățile președinției române la Consiliul European.

UE: România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

*Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari * Încă sunt 189 de mari aglomerări urbane unde nu se colectează corespunzător apele urbane reziduale şi 198 aglomerări urbane care nu respectă obligațiile de tratare * Există termen de intrare în legalitate: două luni

Comisia Europeană a transmis joi, 7 iunie 2018, României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari și anume, în aglomerări urbane. Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea informaţiile de la MEMO/12/12.

Conform cerinţelor din calitatea de stat membru UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Dar lucrurile nu s-au petrecut astfel. Din datele furnizate UE de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respectă obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE. 

** *  Nu doar România se află în situaşia de a nu respecta Directiva 91. Comisia a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale care, netratate, pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. La fel, dacă Cipru şi Estonia nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

** * Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește obligarea statelor membre, chiar prin acționarea în justiție, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, vizând diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Dezbateri privind Viitorul Europei, cu lideri europeni şi europarlamentari

*,,Un viitor mai bun este încă idealul UE”, a subliniat primul ministru al Irlandei în deschiderea lucrărilor de la Strasbourg

     O serie de dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi europarlamentari a fost deschisă miercuri, 17 ianuarie 2o18, mesajul de bun venit fiind adresat de Leo Varadkar – primul ministru al Irlandei – care a subliniat, între altele, că „idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare„. A fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite.

Leo Varadkar

Mai multe despre sesiunea plenară de la Strasbourg, prima din acest an, inclusiv video, la https://multimedia.europarl.europa.eu/en/future-of-europe_3206_pk 

Antonio Tajani – președintele Parlamentului – a precizat: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei„.
Au mai avut intervenții președintele Comisirei Europene – Jean-Claude Juncker care a avut declaraţia de deschidere, Manfred Weber (PPE, DE), Jeppe Kofod (S&D, DK), Peter van DALEN (ECR, NL), Guy Verhofstad (ALDE, BE), Gabrielle Zimmer (GUE/NGL, DE), Philippe Lamberts (Grupul Verzilor/ALE, BE), Nigel Farage (EFDD, UK), Marcel de GRAAFF (ENF, NL).

Raport UE: sistemul sanitar din România, finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice

*Între problemele sistemului sanitar românesc, prevenirea bolilor rămâne subiectul sensibil şi dacă ar axista o politică dezvoltată în acest sens ar conduce la un sistem de sănătate mai eficace și mai eficient; de asemenea, o asistență medicală primară solidă ar orienta în mod eficient pacienții prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile

    Recentul profilul de țară în domeniul sănătății pentru România (întregul material în profil tara sanatate romania – click pe document pentru detalii), publicat în 23 noiembrie de Comisia Europeană, relevă că o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-se de o stare bună de sănătate, însă speranța de viață la naștere rămâne cu aproape 6 ani sub media UE, fiind una dintre cele mai scăzute, numărul persoanelor care fumează zilnic este în concordanță cu media UE, iar rata obezității în rândul adulților este cea mai mică din Europa. Raportul mai arată că sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în UE. se evidenţiază şi că există însă un număr de inițiative pentru a îmbunătăți sistemul, strategia națională de sănătate stabilind obiective strategice în domeniul serviciilor de sănătate publică și de asistență medicală și fiind susținută prin dezvoltarea a opt planuri regionale, pentru a reorganiza serviciile medicale și a direcționa investițiile spre zonele dezavantajate. Un alt aspect subliniat de materialul UE: „Consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaților reprezintă o problemă de sănătate publică gravă, acesta având cel mai ridicat nivel din UE, dar fără niciun program național în vigoare pentru a combate acest lucru„. Nu este uitat nici aspectul privind „plăţile din buzunarul propriu” cu toate că mulţi români sunt incluşi în categoria celor care primesc pachetul minimal de îngrijire.

Nicăieri nu există perfecţiune, pe ansamblu UE profilele de ţară arată necesitatea regândirii sistemelor de sănătate, pentru a garanta faptul că vor rămâne corespunzătoare și vor oferi îngrijiri dedicate pacientului. Din ele se desprind cinci concluzii transversale: promovarea sănătății și prevenirea bolilor netezesc calea pentru un sistem de sănătate mai eficace și mai eficient; o asistență medicală primară solidă îi orientează în mod eficient pe pacienți prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile; o asistență integrată îi oferă pacientului garanția că va primi îngrijiri într-un mod coordonat; planificarea și întocmirea pro-activă de previziuni cu privire la personalul din sectorul sănătății sunt elemente datorită cărora sistemele de sănătate devin rezistente la evoluțiile viitoare; pacienții ar trebui să se afle în centrul următoarei generații de date, mai bune, despre sănătate, care să stea la baza politicilor și a practicii.

** * Autoritățile naționale trebuie să prezinte rapoartele UE către ministerele sănătății din țările lor, pot discuta aceste rapoarte cu experți ai OCDE și ai Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate. Schimburile voluntare vor putea avea loc de la începutul anului 2018 și vor ajuta ministerele să înțeleagă mai bine principalele probleme și să pregătească răspunsuri politice adecvate.

 ** * „Starea sănătății în UE”, ciclu de doi ani, este o inițiativă lansată de Comisia Europeană cu rol de a oferi factorilor de decizie politică, grupurilor de interese și personalului din domeniul sănătății informații și analize concrete, comparative, cu privire la sănătate și la sistemele de sănătate din statele membre  UE. Ciclul este elaborat în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate. Profilurile de țară oferă prezentări concise și relevante din punct de vedere politic a sănătății și sistemelor sanitare din fiecare stat membru UE, subliniind particularitățile și provocările specifice fiecărei țări. Datele și informațiile din aceste profiluri de țară se bazează, în principal, pe statistici oficiale naționale furnizate către Eurostat și OCDE, validate în iunie 2017 pentru a asigura cele mai înalte standarde de comparabilitate a datelor.

„Sănătatea în era digitală”, conferinţă europeană la Tallinn

*În 16 – 18 octombrie 2017; subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce sprijină serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice

 

La Tallinn, capitala Estoniei, în  16 -18 octombrie 2017 a avut loc conferinţa europeană la nivel înalt „Sănătatea în era digitală” („Health in the digital society”) organizată de Ministerul Afacerilor Externe ca parte a preşedinţiei Estoniei la Consiliul Europei (notă. România va prelua preşedinţia pentru perioada ianuarie – iunie 2019 ). În lucrările conferinţei, subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce să sprijine serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice.

Vytenis Andriukaitis – comisar european pentru Sănătate

S-a pus accentul, aşa cum subliniază tema, pe ideile transmise de Vytenis Andriukaitis – comisarul european pentru Sănătate şi securitate alimentară în mesajul său (integral aici, lb. engleză – click pe document pentru detalii şi în prezentare conf med UE – scurtă analiză cu date şi grafice, în format PDF), care a fost, clar, în sensul modernizării domeniului nu doar la nivelul activităţii concrete din sănătate, ci şi în ceea ce priveşte relaţia pacient-sistem, practic câteva din provocările identificate în revizuirea intermediară a Strategiei privind piața unică digitală (DSM) în luna mai 2017, obiective pentru care Comisia Europeană elaborează o comunicare specifică privind sănătatea și îngrijirea digitală:  „Cetățenii UE se îngrijesc în mod clar de inovarea și digitizarea asistenței medicale. Cu toții vedem potențialul soluțiilor digitale în prevenirea și gestionarea bolilor cronice și în menținerea unui stil de viață sănătos. De aceea, Comisia se angajează să depășească obstacolele actuale în calea liberei circulații a pacienților și a datelor. Dacă vrem să protejăm bunăstarea cetățenilor noștri și să susținem modernizarea sistemelor naționale de sănătate, trebuie să punem în evidență dovezile și să declanșăm cercetări și investiții în domeniul sănătății digitale și să ajutăm oamenii să își gestioneze propria sănătate”.

După conferinţa de la Tallinn, comisarul Vytenis Andriukaitis are programată în 19 – 20 octombrie 2017 o vizită oficială în România unde va discuta aceelaşi subiecte cu miniştrii de profil, cu reprezentanții comisiilor parlamentare pentru sănătate, agricultură și afaceri europene.

** *

Între politicile Uniunii Europene, un rol important îl joacă eHealth, respectiv instrumente și servicii ce utilizează tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) cu scopul de a îmbunătăți activitatea medicală în ceea ce priveşte prevenţia, diagnosticare, tratament, monitorizare pacient astfel încât sectorul medical să devină mai eficient, să crească accesul la îngrijiri medicale de calitate. Prin eHealth se doreşte un real schimb de informații și date între pacienți, furnizori de servicii medicale, spitale, personal sanitar și rețele de informare în domeniul medical, crearea de dosare medicale electronice, formarea de servicii de telemedicină, crearea de dispozitive portabile de monitorizare a pacienților, crearea de software pentru programări în sala de operații, chirurgie robotizată, noi proiecte de cercetare fundamentală în domeniul fiziologiei umane virtuale.

Astfel, sunt mai bine puse în valoare obiectivele UE în domeniul sănătăţii: îmbunătățirea sănătăţii cetățenilor punând la dispoziția tuturor, prin instrumentele eHealth, un fond informațional de importanță vitală, creşterea accesibilităţii și calităţii serviciilor de asistență medicală, integrând instrumentele eHealth în politica sanitară și coordonând strategiile politice, financiare și tehnice ale statelor membre, instrumentele eHealth să devină mai eficiente, mai ușor de utilizat și acceptate pe scară mai largă prin implicarea personalului sanitar și a pacienților în fazele de elaborare, proiectare și aplicare a strategiilor.

Comisia Europeană are o strategie privind piața digitală unică din Europa  pentru a favoriza dimensiunea digitală a libertăților pe care se bazează piața unică europeană și pentru a relansa creșterea și ocuparea forței de muncă în UE. Strategia (mai multe informaţii la https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_en#documents) include telemedicina și e-sănătatea, care reprezintă un pas înainte în promovarea interoperabilității și a standardelor acestor tehnologii digitale în UE, în beneficiul pacienților, al profesioniștilor din domeniul sănătății, al sistemelor sanitare și al industriei.

De interes este Articolul 14 din Directiva 2011/24/UE care prevede instituirea unei rețele voluntare menite să conecteze autoritățile naționale responsabile de e-sănătate. Reţeaua e-sănătate (https://ec.europa.eu/health/ehealth/policy/network_en) având ca obiective creșterea interoperabilității între sistemele electronice de sănătate și consolidarea continuității îngrijirii medicale, asigurarea accesului la servicii de sănătate sigure și de calitate, are ca scop elaborarea de orientări în domeniul e-sănătății.

Metroul din Bucureşti, extindere pe linia 5 cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune

*Noua secţiune va lega  vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor; lucrările ar trebui finalizate în iunie 2018

Reţeaua metrolului bucureştean primeşte sprijin pentru extindere de la Uniunea Europeană. Astfel, Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională. a aprobat finanţarea cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune pentru lucrările de la linia 5.

Corina Creţu, in Strasbourg

„Datorită Uniunii Europene, Bucureștiul va dispune de o rețea de metrou modernă. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra calității aerului din oraș, companiilor locale, turismului și, bineînțeles, asupra locuitorilor din cartierele ce vor fi astfel deservite„, a declarat Corina Crețu. 

Odată lucrările terminate, noua secțiune va lega vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor, unde se face conexiunea cu liniile 1 și 3. Noua secţiune va avea o lungime de 7 km, cu 10 noi stații și un depou; conform Metrorex, beneficiari vor fi cei  64 mii de bucureșteni, deplasarea între cele două puncte din oraș urmând a fi realizată în mai puțin de un sfert de oră. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru luna iunie 2018.

Metroul din Bucureşti s-a inaugurat la 19 decembrie 1979, în regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 52 de stații (wikipedia), acum extinzându-se pe alte două magistrale.

Emigranţi, refugiaţi şi avantajul în UE de a învăţa limbi străine

*Prin intermediul Platformei Erasmus+ de sprijin lingvistic online, disponibilă şi pentru profesori, studenţi, voluntari SEV

Uniunea Europeană este de câţiva ani ţinta unui flux de emigranţi şi, din motive de război, refugiaţi care speră nu neapărat să aibă o viaţă mai bună, cu toate că asta în mod clar se întâmplă pentru cei din urmă, ci să rămână pur şi simplu în viaţă. Fie că sunt români din mediului rural – ca cei din Vrancea unde sărăcia îşi spune din plin cuvântul – care pleacă în ţări ca Spania, Italia, Portugalia pentru a găsi ceva de muncă fără să fie întrebaţi de acte de studii, fie că sunt sirieni, irakieni cu toţii găsesc în UE un loc care să poată deveni la un moment dat un nou „acasă”.

Chiar dacă subiectul a suscitat şi mulţime de declaraţii politice dintre cele mai surprinzătoare, de la acceptarea fără rezerve a unui număr oricât de mare de refugiaţi cum a făcut cancelarul german Angela Merkel şi până la opoziţia unor state care nu ar fi avut motive temeinice să se sperie de asemenea fenomen – Cehia, România, Slovacia, Ungaria (în 2015 se opunea clar cotelor de refugiaţi propuse la nivelul Comisiei Europene mai ales când venise vorba de relocarea celor 120.000 de refugiaţi aflaţi deja în Grecia, Italia, Ungaria), în final cu toţii ajungem să înţelegem că mişcarea umană liberă în afara graniţelor trebuie să rămână una posibilă. În fond, ce pierde România dacă la acest moment (iulie 2017) are peste 700 de refugiaţi sosiţi din Siria cei mai mulţi, dar şi din Irak, Yemen, Eritreea? Sau ce pierd italienii dacă salvează câteva sute de refugiaţi care vin pe calea apei din ţările unde nu ar supravieţui? Nu pierde nimeni, din contră. 

Este adevărat şi că emigranţii, refugiaţii trebuie să se supună legilor ţărilor unde vin. În plus, trebuie să înveţe limba ca să ajungă să se poată descurca în conversaţii simple, să ajungă să-şi câştige traiul. Acesta este din urmă devine un atu al emigrarii şi refugiului: învăţarea unei limbi străine.

Cei aflaţi în situaţii de care am menţionat, dar şi alte persoane care pur şi simplu doresc să se familiarizeze cu altă limbă decât cea nativă, pot utiliza Platforma Erasmus+ de sprijin lingvistic online (OLS – mai multe la https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/6dffe2b1-61f4-11e7-9dbe-01aa75ed71a1/language-ro?WT.mc_id=Selectedpublications&WT.ria_c=677&WT.ria_f=664&WT.ria_ev=search) care oferă online cursuri de limbă  în bulgară, cehă, daneză, germană, greacă, engleză, spaniolă, franceză, croată, italiană, maghiară, olandeză, poloneză, portugheză, română, slovacă, finlandeză și suedeză pentru studenţii din învătământul superior (HE), cursanţii din sistemul de educaţie și formare profesională (VET) și voluntarii din Serviciul European de Voluntariat (SEV) care participă la programul Erasmus+. Mai multe informaţii prin acces la http://bit.ly/NAsContacts 

          Comisia Europeană a extins (anunţ în prima parte a lunii iulie 2017) acest serviciu în mod gratuit pentru 100 000 de refugiaţi pentru următorii 3 ani. OLS poate fi folosit oricând, de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet. Cursurile de limbă OLS includ mai multe module care acoperă diferite competenţe lingvistice, precum și instruire în timp real, interactivă – cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii MOOC, ședinţe de meditaţii și forumuri.

Conferinţă europeană despre deşeuri şi civism, la Brăila

*În 9 şi 10 iunie 2017; activiăţi la Teatrul „Maria Filotti”, pe strada Eminescu şi la Ceasul monumental * În proiect Erasmus+ derulat de   Asociaţia Iniţiativa Cetăţenilor Seniori cu parteneri din liceele „Gh. Munteanu Murgoci”, “Ana Aslan”, “Edmond Nicolau”, “N. Iorga” , “Panait Cerna”, “Mihail Sebastian şi “Hariclea Darclee”

Asociaţia Iniţiativa Cetăţenilor Seniori – preşedinte Viorica Alexandru si Primăria Braila organizează Conferinta europeană “Împreună spargem zidul indiferenţei” în 9 şi 10 iunie 2017. Se promovează civismul instituţiilor şi al cetăţenilor prin platforma e-learning “O lume fără plastic”, rezultat al proiectului UUD Erasmus+ (mai multe la informatii despre proiect si parteneri la www.plasticsfree.eu sau la https://www.facebook.com/DCOrganic/). Este invitată comunitatea brăileană la o atitudine clară şi hotărâtă faţă de invazia agresivă a deşeurilor în viaţă şi comunitate, după cum subliniază Viorica Alexandru în invitaţie. Conferinţa celebrează rezultatele a 21 de profesori brăileni, a peste 70 de elevi din echipele care, folosind platforma e-learning, au pregătit instalaţii de artă, acţiuni civice şi mesaje tematice. 

Conferinta debuteaza pe 9 iunie 2017, la ora 15.00 cu sectiunea “Seminar de contact “ pentru parteneriate de ONGuri, institutii publice si academice din Braila, Tg Jiu, Iasi , Brasov, Przemysl- Polonia,  Londra- Marea Britanie, Chisinau-Moldova. Se vor initia parteneriate si vor fi elaborate fise de proiecte socio-civice  pe temele : credinte religioase- teorie si joc  pentru tineri; patriotism local pentru toti– spune de ce sa venim in  orasul tau; ciclism in familie – o sansa transgenerationala.  Proiectele vor fi pregatite pentru Erasmus+ Tineret din Octombrie 2017, Erasmus+ Parteneriate strategice – educatia adultilor,  tineret si sport din 2018.

Pe 10 iunie 2017, de la ora 10.00, Viorica Alexandru – coordonator proiect Erasmus+ UUD şi Viorel Marian Dragomir – primarul Brăilei – se vor intalni cu presa în sala Avantgarde a Teatrului “Maria Filotti” pentru a discuta despre eco-civism prin prisma proiectului european si a municipalitatii. In continuare, la ora 11.00 are loc o masă rotundă despre colectarea selectivă. Se vor discuta planul pe termen scurt al municipalitatii privind colectarea selectiva, posibilul efect al  exercitiului de colectare selectiva UUD din martie 2017 asupra taxei de salubritate, politica pasilor marunti – viziunea unei tinere oratoare, castigatoare a concursului de discurs public “Economia circulara”, recompensa si atitudinea fata de mediu – experienta a doua colegii din oras, “Gh. Munteanu Mugoci” si “Ed. Nicolau”.  Alaturi de cei mentionati participa reprezentanti ai RoREC,  echipa UUD, presa, oaspeti din Marea Britanie,  Polonia, Moldova, din oraşele Brasov, Tg Jiu, cetăţeni. De la 13.00 la 15.00 sunt programate ore de amuzament pe strada Mihai Eminescu si la Ceasul monumental din Piaţa Traian: „Veti putea vedea  expozitia de instalatii de arta a liceenilor din Braila, Zidul Indiferentei de langa ceas si punctul de colectare pentru deseuri uscate… veti putea participa la concursurile de la standuri… premiile sunt gustoase si eco: fructe, puieti, glastre cu flori… plus bomboane pentru toata lumea; dansul zombilor de plastic va da semnalul de incepere si va conduce vizitatorii de la un stand la altul…. tot zombii de plastic dar si fetite in rochite din reciclabile, vor incheia evenimentul. Intre timp va puteti fotografia cu instalatiile de arta si autorii lor iar in final vom ataca impreuna Zidul Indiferentei”.

Festivitatea de premiere si certificare a participantilor la proiectul UUD Erasmus+ are loc pe nava „Lacu Sarat“ de la 16:00 la 18:00 . Partenerii din Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila sunt  Colegiul Naţional “Gh. Munteanu Murgoci”, Colegiul  Naţional “Ana Aslan”, Colegiul Tehnic “Ed Nicolau”, Liceul Teoretic “N. Iorga” , Liceul “Panait Cerna”, Liceul Teoretic “Mihail Sebastian şi Liceul de arte “Hariclea Darclee” fără de care nu ar exista rezultatele învăţării practice promovate de acest proiect: instalatiile de arta, filmele de pe Youtube si profesorii studenti, concursul de discurs public sau exercitiul de colectare selectivă.

Organizatorii mulţumesc şi pe această cale directorii colegiilor şi liceelor implicate, dar şi Teatrului  “Maria Filotti”,  SUPAadministrare şi Gospodărire Locală din Primăria Brăila, Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” Brăila, Asociatiei Române pentru Reciclare RoRec, firmelor de salubritate ce activează în brăila – SC ECO SA,  SC BRAI-CATA SRL, SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL, dar şi SC  RECUMED SRL Braila pentru sprijin şi pentru premiile semnificative puse la dispoziţie.

„Dincolo de orice, speram ca subiectul colectării selective să devină o obişnuinţă în egală măsură pentru municipalitate şi pentru brăileni. precum în alte ţări europene care deja se îndreaptă către economia circulară, economia în care deşeurile devin materie primă. Este prea mult?!? … Nu uitaţi să aduceţi umbrele, eventual colorate,  pe care să le donaţi la standul decoratorilor voluntari ai oraşului. Nu uitaţi să aduceţi becuri şi baterii uzate la standul RoRec şi înregistraţi-vă tot la acest stand pentru a scăpa de aparatura electrică şi electrotehnică veche din casă„, conchide Viorica Alexandru.

N.aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei) Orice acţiune de educaţie civică cu acest subiect este unul destinat mediului şi sănătăţii şi este binevenit. Cu cât mai mulţi participanţi, cu atât mai mulţi convinşi!

 

Consultare publică privind viitorul Europei

*CESE organizează o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei Europene

       Comitetul Economic și Social European (CESE) organizează în 29 mai 2017, la București, o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei  (poate fi descărcată și din cartea_alba_privind_viitorul_europei_ro – click pe document în format PDF, 32 pagini în limba română) a Comisiei Europene. Dezbaterea va fi găzduită de o delegație alcătuită din membri ai CESE: Ana Bontea – grup „Angajatori”, Minel Ivașcu – grup „Lucrători”, Cristian Pîrvulescu – grup „Activități diverse”. Dintre participanți fac parte reprezentanți ai organizațiilor patronale, ale sindicatelor și alte organizații ale societății civile. Este așteptat și Cristian Buchiu, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România (https://ec.europa.eu/romania/). Programul integral in program_dezbatere_viitorul_europei_0 (click pe document pentru detalii) 

Ideile prezentate în cursul dezbaterilor vor fi încorporate în avizul CESE cu privire la viitorul Europei, care va fi publicat în iulie 2017. Avizul are ca obiectiv influențarea deciziei UE cu privire la direcția de urmat în lunile care urmează în ce privește structura viitoare a Europei, în pregătirea alegerilor europene din iunie 2019. Punctul de plecare al dezbaterilor, Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, a fost publicată de Comisia Europeană la 1 martie 2017. Ea oferă cinci scenarii referitoare la modul în care Europa s-ar putea dezvolta până în 2025 în diverse domenii, printre care piața unică și comerțul, migrația și securitatea sau uniunea economică și monetară.

** *  CESE – organismul care reprezintă societatea civilă la nivelul UE – organizează dezbateri cu privire la viitorul Europei în fiecare stat membru, pentru a afla care sunt opiniile, prioritățile și preocupările societății civile europene. Aceste dezbateri la nivel național fac parte dintr-un proces de discuție amplu cu privire la „calea de urmat pentru Europa”, inițiat de instituțiile europene în întreaga UE, cu intenția de a implica deopotrivă cetățenii, autoritățile și organizațiile de la nivel național.

„Europa ta, părerea ta”, reuniune la Bruxelles si cu liceeni

*Din Romania au fost selectati elevi de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Târgu-Jiu *Evenimentul are loc în perioada 30 – 31 martie 2017

 

     Your Europe, Your Say (YEYS) – „Europa ta, părerea ta” – este reuniunea la care participă tineri europeni din UE și țări candidate pentru a dezbate viitorul Europei, și care va avea loc la Comitetul Economic și Social European (CESE), la Bruxelles, în perioada 30 – 31 martie 2017. Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Târgu-Jiu este una dintre cele 33 de școli selectate din peste 680 de candidaturi depuse atât din statele membre ale UE, cât și din 5 țări candidate – Albania, Turcia, Muntenegru, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Elevii vor putea prezenta membrilor CESE propuneri privind viitorul Europei. La sfârșitul acestei manifestări, elevii vor vota pentru trei propuneri pe care le consideră a fi cele mai eficace pentru a schimba viitorul Europei.

 

Cristian Pîrvulescu

Pentru a pregăti această prezența la sediul CESE, elevii și un profesor de la liceul menționat, se întâlnesc în 16 februarie 2017 cu Cristian Pîrvulescu (președintele de onoare al Asociației Pro Democrația) – membru al Grupului „Activitati diverse’ (III) din CESE – care va lucra cu elevii  în vederea pregătirii răspunsurilor referitoare la câteva chestiuni esențiale în acest moment privind Europa: beneficiile, realizările și eșecurile Uniunii Europene, provocările și oportunităţile cu care se confruntă Uniunea Europeană, viitorul Europei din perspectiva tinerilor europeni și ideile lor pentru a-l îmbunătăți. De asemenea, oaspetele le va prezenta activitățile CESE, inclusiv publicatii (ex. publicatie-cese-05-16-050-en) și felul cum acest organism reprezintă vocea societății civile din întreaga Europă.

***CESE (https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-economic-social-committee_ro) este un organism consultativ al UE format din reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și ai altor grupuri de interese. CESE transmite avize pe probleme europene către Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European, acționând, astfel, ca o punte între instituțiile europene cu rol de decizie și cetățenii UE. Are 350 de membri; Sunt desemnați de guvernele naționale și numiți în funcție de Consiliul UE pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective.. CESE oferă grupurilor de interese posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu propunerile legislative ale UE. CESE îndeplinește trei misiuni principale: garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun; promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea; promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile. 

S-au anunțat rezultatele ediției a IX-a Concursului național „Euroscola” 2016

*Echipajele, 13 la număr, din tot atâtea licee, vor participa la Zilele Euroscola de la Strasbourg

Biroul de Informare al Parlamentului European în România (http://www.europarl.ro/) și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (http://www.edu.ro/) au anunțat încheierea evaluării proiectelor prezentate în a IX-a ediții a Concursului național „Euroscola” 2016. 

Echipa Colegiul „Balcescu’ Braila, pe scena teatrului

Primele treisprezece echipe clasate în concurs vor participa la Zilele Euroscola de la Strasbourg în datele indicate în tabelul care cuprinde rezultatele finale: Colegiul Național „George Coșbuc’ din Cluj Napoca, Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat’ din Alexandria – Teleorman, Colegiul Național „Dimitrie Ghica’ din Alexandria, Liceul Teoretic Filipeștii de Pădure – Prahova, Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif’ din Bacău, Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea – Bihor, Colegiul Național Pedagogic „C. Brătescu’ din Constanța, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu’ din Brăila (despre care am scris – ex. https://brailachirei.wordpress.com/2016/10/05/in-cautarea-unui-nou-acasa-proiectul-colegiului-national-n-balcescu-braila-in-euroscola-2016/; echipa proiectului „In cautarea unui nou acasa’ este formata din elevii Radu Pupezeanu, Maria-Cristina Barac, Andrei-Cristian Rădulescu, Raluca Sbîrnea, Alex Tatomir, Gabriel Moise, Cristina-Ioana Bălășoiu, Cristina-Adriana Constantin, Alin-Cătălin Mocanu, Andreea-Iulia Iorgulescu, Cristian-Ștefan Ciochină, Petre-Călin Șerban, Anamaria Ason, Oana Chiriță, Andra-Georgiana Ilie, Andreea-Alexandra Cîrlan, Andreea-Ștefania Ion, Raisa-Adriana Lazăr, Tudor-Vlad Decu, Valentin Neacșu, Ștefan-Andrei Cîineanu, Luigi Negulescu, Vlăduț-Adelin Ungureanu si profesorii Cristian Toncea, Corina Roberta Pavel ), Colegiul Național „Barbu Știrbei’ din Călărași, Colegiul Național „George Coșbuc” din Motru – Gorj, Colegiul Național „Nicolae Titulescu’ din Pucioasa – Dâmbovița, Colegiul Național „Al. I. Cuza’ din Alexandria, Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani – Iași.  

Clasarea după notele obtinute la scenariu/ film în euroscola-2016-tabel-scenariu_film-_final (click pe document pentru detalii). Liceele din care provin din cele 13 echipe  vor primi o invitație oficială – premiul lor! – de participare la Zilele Euroscola în care vor fi prezentate mai multe informații despre  evenimentul Euroscola de la Strasbourg.

*** Pentru realizarea proiectului, organizatorii concursului au propus, orientativ, un număr de cuvinte cheie de la care se poate porni – cu recomandarea unei selecții din listă: Uniunea Europeană, stat membru al Uniunii Europene, Parlamentul European, valorile europene, drepturile omului, criza refugiaților, Siria, solidaritate, responsabilitate comună, Centrul European de Combatere a Terorismului, combaterea terorismului, situația din Mediterana, discriminare, criza economică, intensificarea sărăciei, război, consecințele umanitare ale actualei crize a refugiaților, solicitanți de azil, integrare, integrare culturală, situația femeilor refugiate, locuri de muncă, stereotipuri, combaterea sărăciei, accesul la sănătate, educație, cultură, fonduri europene pentru integrarea refugiaților, voluntari, voluntariat, asistență alimentară, asistență de sănătate de urgență, adăpost, apă, servicii sanitare și de igienă, protecție, educație, ajutor umanitar, trecerea ilegală a frontierei, centre de primire, poziția vulnerabilă a copiilor, dreptul fiecărui copil de a fi tratat în primul rând ca un copil. 

La Şcoala „Ion Creangă” Brăila, concurs in proiect Erasmus+

*Competitia a fost de desene matematice şi a fost castigată de Andreea Gavrilă, a VIII-a * Proiectul este „Maths is fun!”, finanţat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ şi e derulat în perioada 2015 – 2017

La Şcoala „Ion Creangă” Brăila – prof. Victor Buzea director, prof. Livica Elena Băcanu director adjunct, în 31 mai 2016 a avut loc festivitatea de premiere a concursului de caricaturi matematice realizate de elevi ai claselor V – VIII.  

Concursul, coordonat de profesor Glugă Gabriela, a fost inclus in Proiectului „Maths is fun!”, finanţat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ şi pe care şcoala îl derulează în perioada 2015 – 2017 (cateva date despre proiect si la https://brailachirei.wordpress.com/2015/12/13/echipa-scolii-creanga-din-braila-vizita-in-turcia-prin-proiect-erasmus/).

           Au participat 12 elevi cu talent artistic deosebit şi creativitate, care au realizat 14 lucrări expuse pe holul şcolii. Premiul I a fost obţinut de Andreea Gavrilă, a VIII-a pentru două lucrări (foto stanga).

De asemenea, în cadrul acestei activităţi profesor pentru învăţământul primar Jianu Violeta a prezentat numărul doi al revistei proiectului, realizată integral de elevi, 

iar elevi ai clasei a IV-a C, indrumaţi de profesor învăţământ primar Teşileanu Mihaela au jucat piesa de teatru „Geometrie cu Roxana şi Marius!”, demonstrând  participanţilor – părinţi, elevi, cadre didactice – că matematica poate fi şi distractivă.

La Brăila, Bursa locurilor de muncă sub egida “Zilele europene ale angajatorilor“

*In 14 aprilie 2016, cu participarea a peste 60 de angajatori, oferind in jurul a 500 locuri de munca * Interesati au fost cam 900 de braileni, inclusiv liceeni

 

Un eveniment Bursa generală a locurilor de muncă a avut loc la Brăila joi, 14 aprilie 2016, actiune organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila sub egida “Zilele europene ale angajatorilor“. Evenimentul s-a derulat in municipiul Braila la Sala Polivalenta „Danubius” (foto), in orasul Faurei la Casa de Cultura, in orasul Insuratei la Casa de Cultura. 

     „AJOFM Braila a contactat peste 1200 angajatori, dintre acestia 62 au participat la bursa cu 574 locuri de munca vacante, in mai multe domenii de activitate: fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea utilajelor pentru extractie si constructii, fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice, fabricarea de motoare si turbine, industrie alimentara, constructii, industrie metalurgica, hoteluri si restaurante, activitati de protectie si garda, activitati de telecomunicatii prin retele cu cablu, constructia de nave si structuri plutitoare, activitati de consultanta in tehnologia informatiei, repararea si intretinerea navelor si barcilor, comert, cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie, activitati de servicii anexe transporturilor pe apa, activitati generale de curatenie a cladirilor, coafura si alte activitati de infrumusetare, activitati juridice si de contabilitate, activitati ale agentiilor de publicitate, alte activitati„, subliniaza Monica Bratu (foto) – director executiv AJOFM Brăila intr-un comunicat transmis de Laureantia Vasilescu de la Compartimentul Analiza pietei muncii, programe de ocupare, implementare masuri active si economie sociala al agentiei.

La sala “Danubius” au participat 45 angajatori cu 455 locuri de munca vacante, in urmatoarele ocupatii: formator, maistru instructor, sef departament dezvoltare, manager productie, inginer mecanic, proiectant inginer mecanic, inginer prelucrari metalurgice, expert in securitate si sanatate in munca, programator, manager al sistemelor de management al calitatii, confectioner cablaje auto, agent comercial, confectioner asamblor articole din textile, agent de vanzari, tehnician CATV, lacatus constructii metalice si navale, polizator, sudor, ambalator manual, ingrijitor cladiri, manipulant marfuri, servant pompier, agent de securitate, strungar la masini de alezat, electrician intretinere si reparatii, cofetar, patiser, croitor confectioner imbracaminte dupa comanda, operator confectioner industrial imbracaminte, menajera, vanzator, coafor, cosmetician, laminator, spalator vehicule, frizer, manichiurist, zugrav, tubulator naval, capitan fluvial, manager al sistemelor de management al calitatii, ajutor ospatar, montator pereti si plafoane din ghips-carton, controlor calitate, macaragiu portuar, marinar, tehnician normare, salarizare, organizare, inspector resurse umane, agent reclama publicitara, tehnician echipamente de calcul si retele, operator introducere, validare si prelucrare date, lucrator comercial, cadru tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, zidar rosar – tencuitor, lacatus mecanic de intretinere si reparatii universal, frezor universal, strungar universal, mecanic utilaj, motorist, timonier fluvial, muncitor necalificat. La “Bursa generala a locurilor de munca” de la Punctul de Lucru Faurei, au participat 12 angajatori cu 47 locuri de munca (muncitor necalificat in agricultura, mecanic agricol, tractorist, manipulant marfa, gradinar, sofer de autoturisme si camionete, muncitor necalificat in constructii, barman, muncitor necalificat in confectii, confectioner asamblor articole din textile, agent de securitate). La “Bursa generala a locurilor de munca” organizata de Punctul de Lucru Insuratei au participat 5 angajatori cu 72 locuri de munca vacante (muncitor necalificat in agricultura, mecanic agricol, manipulant marfa, strungar universal, paznic, lacatus mechanic, confectioner cablaje auto).

Au  fost prezenti la bursa aproximativ 900 solicitanti de loc de munca (715 in municipiul Braila, 96 in orasul Faurei, 84 in orasul Insuratei), 600 fiind selectati in vederea incadrarii. Persoanele participante au primit brosuri realizate in proiectul ”Fii activ la orice varsta!” (detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2015/11/12/proiectul-european-fii-activ-la-orice-varsta-final-la-ajofm-braila/), implementat de ANOFM („Cum sa iti dezvolti spiritual antreprenorial”, „Cum sa depasesti momentul pierderii locului de munca”, “Cum sa realizam un bun CV”, „Cum sa alegem anunturile de angajare”, “Cum sa alegi ce cursuri de formare profesionala sa urmezi”, “Cum sa pregatim interviul de angajare”, “Cum sa redactam o scrisoare de intentie”, „Cum sa ne identificam abilitatile si calitatile”, „Cum sa profiti de beneficiile unei diploma de formare profesionala”, „Cum sa depasesti momentul pierderii locului de munca”), precum si alte materiale informative privind serviciile oferite de AJOFM.

* * *

Evenimentele au loc ca urmare a inițiativei Rețelei Serviciilor Publice de Ocupare (SPO) din Uniunea Europeană care organizează, în perioada 4 – 15 aprilie 2016, evenimente adresate în special angajatorilor, sub egida “European Employers’ Days”. Obiectivele acestei inițiative sunt de a realiza un contact cu un număr cât mai mare de angajatori, de a întreține un dialog între Serviciile Publice de Ocupare și de a crește gradul de conștientizare a problemelor legate de ocuparea forței de muncă. Această inițiativă a SPO va sublinia importanța angajatorilor ca fiind unul dintre cele mai relevante grupuri țintă, fiecare stat membru concentrându-se asupra nevoilor specifice pieței muncii.

Scoala „Eminescu” Braila, vizita Erasmus+ in Grecia

*A doua mobilitate, in 14 – 18 martie 2016, in proiectul european „Music to decrease inequality at school” derulat de unitatea scolara in parteneriat cu scoli din Grecia, Italia, Lituania, Portugalia, Turcia

 

A doua mobilitate din parteneriatul strategic “Music to decrease inequality at school” finanţat de Comisia Europeană a avut loc în Grecia la Salonic, în perioada 14 – 18 martie 2016.  

Liceul 1er EPAL THESSALONIKIS a găzduit programul activităților dedicate proiectului “Music to decrease inequality at school”, la care au participat câte patru profesori și șase elevi din cele șase țări partenere: Grecia, Italia, Lituania, Portugalia, România și Turcia. Din echipa Școlii Gimnaziale ”Mihai Eminescu” din Brăila au făcut parte profesor Lidia Nistor – coordonator de proiect, profesorii Laura Buteseacă, Camelia Stoian și Ileana Savu, alături de elevi din ciclul gimnazial: Bolovan Maria Denise de la clasa a VII-a A,  Stan Ioan de la clasa a VII-a A, Gavaz-Nicolae Nicolas (n.red. Membru si al Comunității Grecești din Brăila – fericită coincidență!) de la clasa a V-a A, Lupu Gheorghe de la clasa a VI-a A, Paraschiv Cosmina de la clasa a VII-a B și Gurgu Maria Mădălina de la clasa a VI-a C, elevi dotați cu aptidudini muzicale deosebite și posesorii unui nivel avansat de comunicare în limba engleză, necesar pentru a facilita dialogul într-un grup internațional de elevi.

Coordonatorul brăilean de proiect – Lidia Nistor, ne oferă câteva date din perioada vizitei grecești.  

              Oraș cosmopolit, capitală culturală de prim rang a Greciei antice și moderne, Thessaloniki are o istorie milenară, cu rădăcini în perioada elenistică. În spiritul clasicității elene, manifestările muzical-educative au exprimat întoarcerea la tradiție atemporală, la valori perene ale culturii. Leitmotivul etapei grecești a proiectului s-a concentrat pe stiluri muzicale și instrumente tradiționale ale fiecărei țări. Scena Conservatorului din localitate, instituție de înalt prestigiu și recunoaștere, a celebrat în această săptămână ritmuri însuflețite și tinere, cântate sub bolta sa de voci emoționate, dar sincere și luminoase, care au dăruit publicului acorduri prețioase. A fost un spectacol al interpretărilor sensibile, mai puțin al virtuozităților pedante. Echipa României, sub dirijarea profesoarei Laura Buteseacă, s-a remarcat printr-un recital coral deosebit, un aranjament pe patru voci, pe melodiile unor compozitori de renume.

 Un prim moment emoționant și emblematic a fost întâlnirea de început de drum, la care s-au schimbat impresiile inițiale, s-au consolidat relații de camaraderie și respect înnodate anterior, în etapa portugheză și s-au elaborat obiectivele principale ale activităților propuse. Pe parcursul  întrunirilor de lucru s-au discutat aspecte tehnice ale organizării, precum și abordarea genurilor muzicale ale mobilităților ulterioare, în paralel cu fixarea unor repere interdisciplinarare în curriculumul proiectului. Vizionarea materialelor pregătite de reprezentanții fiecărei țări a fost însoțită de mesajele entuziaste ale vorbitorilor, menite să promoveze, prin sunet, imagine sau chiar animație, specificul muzical al patriei sale.

Mai presus de identitatea națională și sistemul educativ pe care îl reprezintă, participanții s-au apropiat, sub semnul toleranței și al respectului pentru diversitate, unul dintre obiectivele principale ale proiectului. Suma realizărilor și impactul activităților desfășurate pot fi sintetizate în câteva idei principale, dar acestea reușesc mai greu să cuprindă întreaga dimensiune umană a proiectului. Avantajul colaborării s-a observat prin valorificarea identității culturale, a personalității unice  a fiecărui elev și cadru didactic, căruia i s-a oferit oportunitatea de a dezvolta prin muzică un limbaj aparte, aflat deasupra prejudecăților și segregărilor de orice criteriu,  un limbaj câștigat și pus în comun, spre beneficiul tuturor. Elevii  au  creat împreună o lecție de armonie  și  reușit să demonstreze, sub îndrumarea organizatorilor și ai dascălilor muzicali, că originea, statutul social sau pregătirea școlară nu pot împiedica afirmarea relațiilor de prietenie dintre cetățenii Uniunii Europene.

          Esența sufletului grec, deschis, generos și dinamic și-a făcut simțită prezența în atitudinea gazdelor, în detaliile organizării și în asistența permanentă care a fost acordată, cu mult tact, în orice situație. Profesorii școlii gazdă au stat la dispoziția vizitatorilor, cu informații specializate despre istoria localității, un adevărat muzeu al artei bizantine și un patrimoniu arhitectural de valoare universală. Acest aspect a înlesnit ca vizita de studiu în perimetrul istoric al Thessalonikului, dar și în împrejurimi, să devină extrem de captivantă și relevantă pentru simțul apartenenței la o comunitate vastă, bogată în influențe și moșteniri extinse pe tot continentul european, de la care ne revendicăm apartenența. Etapa următoare, care se va desfășura în luna aprilie, în Lituania va aduce cu siguranță o nouă paletă de experiențe muzicale plăcute, pe fondul apropierii de alte mentalități, obiceiuri, culturi.