La Bucureşti, lansarea oficială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene

*În 10 şi 11 ianuarie 2019, în prezenţa Colegiului comisarilor europeni, a preşedinţilor Comisiei Europene, a Parlamentului european şi a Consiliului Europei  

     Președinţia rotativă (mai multe informaţii la https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/) a României la Consiliul Uniunii Europene, pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, se lansează oficial în 10 ianuarie 2019 cu evenimente în două zile în 10 şi 11 ianuarie, în Bucureşti, la care participă Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene,  Colegiul Comisarilor europeni. Aceşti oficiali vor fi prezenţi inclusiv la un concert la Ateneul Român joi, 10 ianuarie 2019, de la ora 20.00. Concertul este susținut de Orchestra Uniunii Europene (cu muzicieni din state UE, între care mai mulți artiști români recunoscuți internaționa) şi va fi transmis, în direct, de toate posturile Societății Române de Radiodifuziune. Soliști sunt soprana Adela Zaharia (laureata marelui Premiu a Festivalului concurs internaţional de canto „Hariclea Darclee” de la Brăila, în 2012 https://brailachirei.wordpress.com/2012/08/13/festivalul-concurs-hariclea-darclee-editia-2012-de-la-braila-la-final/), mezzosoprana Ruxandra Donose, tenorul Michael Konig și basul Sorin Coliban. Dirijorul orchestrei va fi Ion Marin, iar corul Filarmonicii „George Enescu” va fi dirijat de Ion Iosif Prunner; în program: Rapsodia română op. 11 nr. 1 în La major de George Enescu  și partea a IV-a din Simfonia a IX-a op.125, în Re minor de Ludwig van Beethoven.

Ceremonia oficială de lansare a preşedinţiei României la Consiliul European are loc joi, 10 ianuarie 2019, cu discursuri susţinute de președintele Juncker, de premierul Vasilica Viorica Dăncilă, de  Antonio Tajani – preşedintele Parlamentului European, de Donald Tusk – președintele Consiliului European. Evenimentul poate fi urmărit în direct pe portalul EBS+

În 11 ianuarie 2019, președintele Comisiei Europene va avea întâlniri bilaterale cu Klaus Werner Iohannis, președintele României nefiind singurul interlocutor, ci şi primul-ministru Dăncilă. Cele două reuniuni vor fi urmate de conferințe de presă, una cu președintele Jean-Claude Juncker şi preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, alta cu președintele Juncker şi premierul Dăncilă, la Palatul Victoria.

Agenda vizitei înalţilor oficiali europeni include și întâlniri cu Călin Popescu Tăriceanu – preşedintele Senatului, cu Liviu Dragnea – președintele Camerei Deputaților. Vineri, 11 ianuarie 2019, Colegiul Comisarilor are întâlniri cu președintele României și prim-ministrul României pentru discuţii referitoare la prioritățile președinției române la Consiliul European.

UE: România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

*Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari * Încă sunt 189 de mari aglomerări urbane unde nu se colectează corespunzător apele urbane reziduale şi 198 aglomerări urbane care nu respectă obligațiile de tratare * Există termen de intrare în legalitate: două luni

Comisia Europeană a transmis joi, 7 iunie 2018, României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari și anume, în aglomerări urbane. Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea informaţiile de la MEMO/12/12.

Conform cerinţelor din calitatea de stat membru UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Dar lucrurile nu s-au petrecut astfel. Din datele furnizate UE de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respectă obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE. 

** *  Nu doar România se află în situaşia de a nu respecta Directiva 91. Comisia a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale care, netratate, pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. La fel, dacă Cipru şi Estonia nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

** * Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește obligarea statelor membre, chiar prin acționarea în justiție, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, vizând diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Dezbateri privind Viitorul Europei, cu lideri europeni şi europarlamentari

*,,Un viitor mai bun este încă idealul UE”, a subliniat primul ministru al Irlandei în deschiderea lucrărilor de la Strasbourg

     O serie de dezbateri privind Viitorul Europei între lideri europeni şi europarlamentari a fost deschisă miercuri, 17 ianuarie 2o18, mesajul de bun venit fiind adresat de Leo Varadkar – primul ministru al Irlandei – care a subliniat, între altele, că „idealul european a fost întotdeauna animat de optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum, revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare„. A fost subliniată necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite.

Leo Varadkar

Mai multe despre sesiunea plenară de la Strasbourg, prima din acest an, inclusiv video, la https://multimedia.europarl.europa.eu/en/future-of-europe_3206_pk 

Antonio Tajani – președintele Parlamentului – a precizat: ,,Am insistat din prima zi în care am fost ales, acum exact un an, asupra importanței aducerii Europei mai aproape de cetățenii săi, care ne cer soluții pentru crearea de locuri de muncă, pentru gestionarea migrației şi întărirea securității şi apărării. O dezbatere deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni – acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei„.
Au mai avut intervenții președintele Comisirei Europene – Jean-Claude Juncker care a avut declaraţia de deschidere, Manfred Weber (PPE, DE), Jeppe Kofod (S&D, DK), Peter van DALEN (ECR, NL), Guy Verhofstad (ALDE, BE), Gabrielle Zimmer (GUE/NGL, DE), Philippe Lamberts (Grupul Verzilor/ALE, BE), Nigel Farage (EFDD, UK), Marcel de GRAAFF (ENF, NL).

Raport UE: sistemul sanitar din România, finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice

*Între problemele sistemului sanitar românesc, prevenirea bolilor rămâne subiectul sensibil şi dacă ar axista o politică dezvoltată în acest sens ar conduce la un sistem de sănătate mai eficace și mai eficient; de asemenea, o asistență medicală primară solidă ar orienta în mod eficient pacienții prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile

    Recentul profilul de țară în domeniul sănătății pentru România (întregul material în profil tara sanatate romania – click pe document pentru detalii), publicat în 23 noiembrie de Comisia Europeană, relevă că o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-se de o stare bună de sănătate, însă speranța de viață la naștere rămâne cu aproape 6 ani sub media UE, fiind una dintre cele mai scăzute, numărul persoanelor care fumează zilnic este în concordanță cu media UE, iar rata obezității în rândul adulților este cea mai mică din Europa. Raportul mai arată că sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în UE. se evidenţiază şi că există însă un număr de inițiative pentru a îmbunătăți sistemul, strategia națională de sănătate stabilind obiective strategice în domeniul serviciilor de sănătate publică și de asistență medicală și fiind susținută prin dezvoltarea a opt planuri regionale, pentru a reorganiza serviciile medicale și a direcționa investițiile spre zonele dezavantajate. Un alt aspect subliniat de materialul UE: „Consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaților reprezintă o problemă de sănătate publică gravă, acesta având cel mai ridicat nivel din UE, dar fără niciun program național în vigoare pentru a combate acest lucru„. Nu este uitat nici aspectul privind „plăţile din buzunarul propriu” cu toate că mulţi români sunt incluşi în categoria celor care primesc pachetul minimal de îngrijire.

Nicăieri nu există perfecţiune, pe ansamblu UE profilele de ţară arată necesitatea regândirii sistemelor de sănătate, pentru a garanta faptul că vor rămâne corespunzătoare și vor oferi îngrijiri dedicate pacientului. Din ele se desprind cinci concluzii transversale: promovarea sănătății și prevenirea bolilor netezesc calea pentru un sistem de sănătate mai eficace și mai eficient; o asistență medicală primară solidă îi orientează în mod eficient pe pacienți prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile; o asistență integrată îi oferă pacientului garanția că va primi îngrijiri într-un mod coordonat; planificarea și întocmirea pro-activă de previziuni cu privire la personalul din sectorul sănătății sunt elemente datorită cărora sistemele de sănătate devin rezistente la evoluțiile viitoare; pacienții ar trebui să se afle în centrul următoarei generații de date, mai bune, despre sănătate, care să stea la baza politicilor și a practicii.

** * Autoritățile naționale trebuie să prezinte rapoartele UE către ministerele sănătății din țările lor, pot discuta aceste rapoarte cu experți ai OCDE și ai Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate. Schimburile voluntare vor putea avea loc de la începutul anului 2018 și vor ajuta ministerele să înțeleagă mai bine principalele probleme și să pregătească răspunsuri politice adecvate.

 ** * Starea sănătății în UE”, ciclu de doi ani, este o inițiativă lansată de Comisia Europeană cu rol de a oferi factorilor de decizie politică, grupurilor de interese și personalului din domeniul sănătății informații și analize concrete, comparative, cu privire la sănătate și la sistemele de sănătate din statele membre  UE. Ciclul este elaborat în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate. Profilurile de țară oferă prezentări concise și relevante din punct de vedere politic a sănătății și sistemelor sanitare din fiecare stat membru UE, subliniind particularitățile și provocările specifice fiecărei țări. Datele și informațiile din aceste profiluri de țară se bazează, în principal, pe statistici oficiale naționale furnizate către Eurostat și OCDE, validate în iunie 2017 pentru a asigura cele mai înalte standarde de comparabilitate a datelor.

„Sănătatea în era digitală”, conferinţă europeană la Tallinn

*În 16 – 18 octombrie 2017; subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce sprijină serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice

 

La Tallinn, capitala Estoniei, în  16 -18 octombrie 2017 a avut loc conferinţa europeană la nivel înalt „Sănătatea în era digitală” („Health in the digital society”) organizată de Ministerul Afacerilor Externe ca parte a preşedinţiei Estoniei la Consiliul Europei (notă. România va prelua preşedinţia pentru perioada ianuarie – iunie 2019 ). În lucrările conferinţei, subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce să sprijine serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice.

Vytenis Andriukaitis – comisar european pentru Sănătate

S-a pus accentul, aşa cum subliniază tema, pe ideile transmise de Vytenis Andriukaitis – comisarul european pentru Sănătate şi securitate alimentară în mesajul său (integral aici, lb. engleză – click pe document pentru detalii şi în prezentare conf med UE – scurtă analiză cu date şi grafice, în format PDF), care a fost, clar, în sensul modernizării domeniului nu doar la nivelul activităţii concrete din sănătate, ci şi în ceea ce priveşte relaţia pacient-sistem, practic câteva din provocările identificate în revizuirea intermediară a Strategiei privind piața unică digitală (DSM) în luna mai 2017, obiective pentru care Comisia Europeană elaborează o comunicare specifică privind sănătatea și îngrijirea digitală: Cetățenii UE se îngrijesc în mod clar de inovarea și digitizarea asistenței medicale. Cu toții vedem potențialul soluțiilor digitale în prevenirea și gestionarea bolilor cronice și în menținerea unui stil de viață sănătos. De aceea, Comisia se angajează să depășească obstacolele actuale în calea liberei circulații a pacienților și a datelor. Dacă vrem să protejăm bunăstarea cetățenilor noștri și să susținem modernizarea sistemelor naționale de sănătate, trebuie să punem în evidență dovezile și să declanșăm cercetări și investiții în domeniul sănătății digitale și să ajutăm oamenii să își gestioneze propria sănătate”.

După conferinţa de la Tallinn, comisarul Vytenis Andriukaitis are programată în 19 – 20 octombrie 2017 o vizită oficială în România unde va discuta aceelaşi subiecte cu miniştrii de profil, cu reprezentanții comisiilor parlamentare pentru sănătate, agricultură și afaceri europene.

** *

Între politicile Uniunii Europene, un rol important îl joacă eHealth, respectiv instrumente și servicii ce utilizează tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) cu scopul de a îmbunătăți activitatea medicală în ceea ce priveşte prevenţia, diagnosticare, tratament, monitorizare pacient astfel încât sectorul medical să devină mai eficient, să crească accesul la îngrijiri medicale de calitate. Prin eHealth se doreşte un real schimb de informații și date între pacienți, furnizori de servicii medicale, spitale, personal sanitar și rețele de informare în domeniul medical, crearea de dosare medicale electronice, formarea de servicii de telemedicină, crearea de dispozitive portabile de monitorizare a pacienților, crearea de software pentru programări în sala de operații, chirurgie robotizată, noi proiecte de cercetare fundamentală în domeniul fiziologiei umane virtuale.

Astfel, sunt mai bine puse în valoare obiectivele UE în domeniul sănătăţii: îmbunătățirea sănătăţii cetățenilor punând la dispoziția tuturor, prin instrumentele eHealth, un fond informațional de importanță vitală, creşterea accesibilităţii și calităţii serviciilor de asistență medicală, integrând instrumentele eHealth în politica sanitară și coordonând strategiile politice, financiare și tehnice ale statelor membre, instrumentele eHealth să devină mai eficiente, mai ușor de utilizat și acceptate pe scară mai largă prin implicarea personalului sanitar și a pacienților în fazele de elaborare, proiectare și aplicare a strategiilor.

Comisia Europeană are o strategie privind piața digitală unică din Europa  pentru a favoriza dimensiunea digitală a libertăților pe care se bazează piața unică europeană și pentru a relansa creșterea și ocuparea forței de muncă în UE. Strategia (mai multe informaţii la https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_en#documents) include telemedicina și e-sănătatea, care reprezintă un pas înainte în promovarea interoperabilității și a standardelor acestor tehnologii digitale în UE, în beneficiul pacienților, al profesioniștilor din domeniul sănătății, al sistemelor sanitare și al industriei.

De interes este Articolul 14 din Directiva 2011/24/UE care prevede instituirea unei rețele voluntare menite să conecteze autoritățile naționale responsabile de e-sănătate. Reţeaua e-sănătate (https://ec.europa.eu/health/ehealth/policy/network_en) având ca obiective creșterea interoperabilității între sistemele electronice de sănătate și consolidarea continuității îngrijirii medicale, asigurarea accesului la servicii de sănătate sigure și de calitate, are ca scop elaborarea de orientări în domeniul e-sănătății.

Metroul din Bucureşti, extindere pe linia 5 cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune

*Noua secţiune va lega  vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor; lucrările ar trebui finalizate în iunie 2018

Reţeaua metrolului bucureştean primeşte sprijin pentru extindere de la Uniunea Europeană. Astfel, Corina Crețu  comisarul european pentru politică regională. a aprobat finanţarea cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune pentru lucrările de la linia 5.

Corina Creţu, in Strasbourg

Datorită Uniunii Europene, Bucureștiul va dispune de o rețea de metrou modernă. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra calității aerului din oraș, companiilor locale, turismului și, bineînțeles, asupra locuitorilor din cartierele ce vor fi astfel deservite„, a declarat Corina Crețu

Odată lucrările terminate, noua secțiune va lega vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor, unde se face conexiunea cu liniile 1 și 3. Noua secţiune va avea o lungime de 7 km, cu 10 noi stații și un depou; conform Metrorex, beneficiari vor fi cei  64 mii de bucureșteni, deplasarea între cele două puncte din oraș urmând a fi realizată în mai puțin de un sfert de oră. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru luna iunie 2018.

Metroul din Bucureşti s-a inaugurat la 19 decembrie 1979, în regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 52 de stații (wikipedia), acum extinzându-se pe alte două magistrale.

Emigranţi, refugiaţi şi avantajul în UE de a învăţa limbi străine

*Prin intermediul Platformei Erasmus+ de sprijin lingvistic online, disponibilă şi pentru profesori, studenţi, voluntari SEV

Uniunea Europeană este de câţiva ani ţinta unui flux de emigranţi şi, din motive de război, refugiaţi care speră nu neapărat să aibă o viaţă mai bună, cu toate că asta în mod clar se întâmplă pentru cei din urmă, ci să rămână pur şi simplu în viaţă. Fie că sunt români din mediului rural – ca cei din Vrancea unde sărăcia îşi spune din plin cuvântul – care pleacă în ţări ca Spania, Italia, Portugalia pentru a găsi ceva de muncă fără să fie întrebaţi de acte de studii, fie că sunt sirieni, irakieni cu toţii găsesc în UE un loc care să poată deveni la un moment dat un nou „acasă”.

Chiar dacă subiectul a suscitat şi mulţime de declaraţii politice dintre cele mai surprinzătoare, de la acceptarea fără rezerve a unui număr oricât de mare de refugiaţi cum a făcut cancelarul german Angela Merkel şi până la opoziţia unor state care nu ar fi avut motive temeinice să se sperie de asemenea fenomen – Cehia, România, Slovacia, Ungaria (în 2015 se opunea clar cotelor de refugiaţi propuse la nivelul Comisiei Europene mai ales când venise vorba de relocarea celor 120.000 de refugiaţi aflaţi deja în Grecia, Italia, Ungaria), în final cu toţii ajungem să înţelegem că mişcarea umană liberă în afara graniţelor trebuie să rămână una posibilă. În fond, ce pierde România dacă la acest moment (iulie 2017) are peste 700 de refugiaţi sosiţi din Siria cei mai mulţi, dar şi din Irak, Yemen, Eritreea? Sau ce pierd italienii dacă salvează câteva sute de refugiaţi care vin pe calea apei din ţările unde nu ar supravieţui? Nu pierde nimeni, din contră. 

Este adevărat şi că emigranţii, refugiaţii trebuie să se supună legilor ţărilor unde vin. În plus, trebuie să înveţe limba ca să ajungă să se poată descurca în conversaţii simple, să ajungă să-şi câştige traiul. Acesta este din urmă devine un atu al emigrarii şi refugiului: învăţarea unei limbi străine.

Cei aflaţi în situaţii de care am menţionat, dar şi alte persoane care pur şi simplu doresc să se familiarizeze cu altă limbă decât cea nativă, pot utiliza Platforma Erasmus+ de sprijin lingvistic online (OLS – mai multe la https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/6dffe2b1-61f4-11e7-9dbe-01aa75ed71a1/language-ro?WT.mc_id=Selectedpublications&WT.ria_c=677&WT.ria_f=664&WT.ria_ev=search) care oferă online cursuri de limbă  în bulgară, cehă, daneză, germană, greacă, engleză, spaniolă, franceză, croată, italiană, maghiară, olandeză, poloneză, portugheză, română, slovacă, finlandeză și suedeză pentru studenţii din învătământul superior (HE), cursanţii din sistemul de educaţie și formare profesională (VET) și voluntarii din Serviciul European de Voluntariat (SEV) care participă la programul Erasmus+. Mai multe informaţii prin acces la http://bit.ly/NAsContacts 

          Comisia Europeană a extins (anunţ în prima parte a lunii iulie 2017) acest serviciu în mod gratuit pentru 100 000 de refugiaţi pentru următorii 3 ani. OLS poate fi folosit oricând, de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet. Cursurile de limbă OLS includ mai multe module care acoperă diferite competenţe lingvistice, precum și instruire în timp real, interactivă – cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii MOOC, ședinţe de meditaţii și forumuri.

Conferinţă europeană despre deşeuri şi civism, la Brăila

*În 9 şi 10 iunie 2017; activiăţi la Teatrul „Maria Filotti”, pe strada Eminescu şi la Ceasul monumental * În proiect Erasmus+ derulat de   Asociaţia Iniţiativa Cetăţenilor Seniori cu parteneri din liceele „Gh. Munteanu Murgoci”, “Ana Aslan”, “Edmond Nicolau”, “N. Iorga” , “Panait Cerna”, “Mihail Sebastian şi “Hariclea Darclee”

Asociaţia Iniţiativa Cetăţenilor Seniori – preşedinte Viorica Alexandru si Primăria Braila organizează Conferinta europeană “Împreună spargem zidul indiferenţei” în 9 şi 10 iunie 2017. Se promovează civismul instituţiilor şi al cetăţenilor prin platforma e-learning “O lume fără plastic”, rezultat al proiectului UUD Erasmus+ (mai multe la informatii despre proiect si parteneri la www.plasticsfree.eu sau la https://www.facebook.com/DCOrganic/). Este invitată comunitatea brăileană la o atitudine clară şi hotărâtă faţă de invazia agresivă a deşeurilor în viaţă şi comunitate, după cum subliniază Viorica Alexandru în invitaţie. Conferinţa celebrează rezultatele a 21 de profesori brăileni, a peste 70 de elevi din echipele care, folosind platforma e-learning, au pregătit instalaţii de artă, acţiuni civice şi mesaje tematice. 

Conferinta debuteaza pe 9 iunie 2017, la ora 15.00 cu sectiunea “Seminar de contact “ pentru parteneriate de ONGuri, institutii publice si academice din Braila, Tg Jiu, Iasi , Brasov, Przemysl- Polonia,  Londra- Marea Britanie, Chisinau-Moldova. Se vor initia parteneriate si vor fi elaborate fise de proiecte socio-civice  pe temele : credinte religioase- teorie si joc  pentru tineri; patriotism local pentru toti– spune de ce sa venim in  orasul tau; ciclism in familie – o sansa transgenerationala.  Proiectele vor fi pregatite pentru Erasmus+ Tineret din Octombrie 2017, Erasmus+ Parteneriate strategice – educatia adultilor,  tineret si sport din 2018.

Pe 10 iunie 2017, de la ora 10.00, Viorica Alexandru – coordonator proiect Erasmus+ UUD şi Viorel Marian Dragomir – primarul Brăilei – se vor intalni cu presa în sala Avantgarde a Teatrului “Maria Filotti” pentru a discuta despre eco-civism prin prisma proiectului european si a municipalitatii. In continuare, la ora 11.00 are loc o masă rotundă despre colectarea selectivă. Se vor discuta planul pe termen scurt al municipalitatii privind colectarea selectiva, posibilul efect al  exercitiului de colectare selectiva UUD din martie 2017 asupra taxei de salubritate, politica pasilor marunti – viziunea unei tinere oratoare, castigatoare a concursului de discurs public “Economia circulara”, recompensa si atitudinea fata de mediu – experienta a doua colegii din oras, “Gh. Munteanu Mugoci” si “Ed. Nicolau”.  Alaturi de cei mentionati participa reprezentanti ai RoREC,  echipa UUD, presa, oaspeti din Marea Britanie,  Polonia, Moldova, din oraşele Brasov, Tg Jiu, cetăţeni. De la 13.00 la 15.00 sunt programate ore de amuzament pe strada Mihai Eminescu si la Ceasul monumental din Piaţa Traian: „Veti putea vedea  expozitia de instalatii de arta a liceenilor din Braila, Zidul Indiferentei de langa ceas si punctul de colectare pentru deseuri uscate… veti putea participa la concursurile de la standuri… premiile sunt gustoase si eco: fructe, puieti, glastre cu flori… plus bomboane pentru toata lumea; dansul zombilor de plastic va da semnalul de incepere si va conduce vizitatorii de la un stand la altul…. tot zombii de plastic dar si fetite in rochite din reciclabile, vor incheia evenimentul. Intre timp va puteti fotografia cu instalatiile de arta si autorii lor iar in final vom ataca impreuna Zidul Indiferentei”.

Festivitatea de premiere si certificare a participantilor la proiectul UUD Erasmus+ are loc pe nava „Lacu Sarat“ de la 16:00 la 18:00 . Partenerii din Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila sunt  Colegiul Naţional “Gh. Munteanu Murgoci”, Colegiul  Naţional “Ana Aslan”, Colegiul Tehnic “Ed Nicolau”, Liceul Teoretic “N. Iorga” , Liceul “Panait Cerna”, Liceul Teoretic “Mihail Sebastian şi Liceul de arte “Hariclea Darclee” fără de care nu ar exista rezultatele învăţării practice promovate de acest proiect: instalatiile de arta, filmele de pe Youtube si profesorii studenti, concursul de discurs public sau exercitiul de colectare selectivă.

Organizatorii mulţumesc şi pe această cale directorii colegiilor şi liceelor implicate, dar şi Teatrului  “Maria Filotti”,  SUPAadministrare şi Gospodărire Locală din Primăria Brăila, Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” Brăila, Asociatiei Române pentru Reciclare RoRec, firmelor de salubritate ce activează în brăila – SC ECO SA,  SC BRAI-CATA SRL, SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL, dar şi SC  RECUMED SRL Braila pentru sprijin şi pentru premiile semnificative puse la dispoziţie.

Dincolo de orice, speram ca subiectul colectării selective să devină o obişnuinţă în egală măsură pentru municipalitate şi pentru brăileni. precum în alte ţări europene care deja se îndreaptă către economia circulară, economia în care deşeurile devin materie primă. Este prea mult?!? … Nu uitaţi să aduceţi umbrele, eventual colorate,  pe care să le donaţi la standul decoratorilor voluntari ai oraşului. Nu uitaţi să aduceţi becuri şi baterii uzate la standul RoRec şi înregistraţi-vă tot la acest stand pentru a scăpa de aparatura electrică şi electrotehnică veche din casă„, conchide Viorica Alexandru.

N.aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei) Orice acţiune de educaţie civică cu acest subiect este unul destinat mediului şi sănătăţii şi este binevenit. Cu cât mai mulţi participanţi, cu atât mai mulţi convinşi!