La Brăila, primarul Dragomir aplică propunerea liberalilor și cumpără autobuze electrice

*Deocamdată ideea este în faza de proiect, el fiind aprobat în şedinţa de îndată a CLM * De asemenea, liberalii aşteaptă să fie pusă în practică altă iniţiativă liberală, aprobată ca modificare legislativă în Camera Deputaţilor, respectiv cea privind eliminarea taxei pe apa pluvială din facturile brăilenilor 

 

Adrian Tabarac, PNL

Decizia de a cumpăra pentru municipiul Brăila 11 autobuze electrice, 10 tramvaie electrice noi, 11 stații de încărcare rapidă și trei stații de încărcare lentă este un succes al grupului consilierilor PNL Brăila, care au avut această inițiativă încă de la începutul acestui an. Hotărârea a fost aprobată joi, 26 iulie 2018, în ședința de îndată (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/25/consiliul-local-municipal-braila-sedinta-de-indata-2/) a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila. Proiectul de achiziţie a autobuzelor electrice aparţine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Adminstraţiei Publice, se aplică în întreaga ţară (mai multe oraşe municipii au aprobat astfel de proiecte în Consiliile Locale) şi reprezintă o accesare de fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2017 – 2020, Axa prioritară 4, Obiectiv specific 4.1. Altfel spus, mai durează până când ideea devine realitate.

La construcția bugetului pe 2018, una dintre propunerile PNL a fost achiziția de mijloace de transport în comun electrice, care au o serie de avantaje evidente: ele cresc siguranța în trafic, măresc gradul de confort al pasagerilor, diminuează poluarea și, deloc de neglijat, micșorează costurile transportului în comun. Liberalii au identificat și o variantă pragmatică de realizare a investiției: achiziționarea integrală a mijlocelor de transport și plata acestora în decurs de cinci-șapte ani. Propunerea a fost respinsă, așa cum s-a întâmplat cu toate amendamentele liberalilor, indiferent de oportunitatea sau importanța acestora.

După mai bine de jumătate de an, Marian Viorel Dragomir pare să fi înțeles, în sfârșit, importanța transportului electric. Ne bucurăm că, deși a durat atât de mult până să își dea seama că varianta este una viabilă și eficientă, primarul a acceptat și aplică propunerea PNL. și ține cont de propunerea noastră. Până la urmă, important este că se realizează ceva pentru comunitate, că brăilenii vor beneficia de un transport în comun modern și civilizat, iar costurile suportate din bugetul local vor fi minime”, a precizat Adrian Tabarac – consilier local în CLM Brăila, președintele Organizației Municipale PNL Brăila.

Liberalii susţin că următorul pas, după implementarea transportului electric, va fi scăderea prețului la biletele și abonamentele pentru transport public, în condițiile în care costurile cu motorina vor dispărea, iar cheltuielile de exploatare se vor reduce considerabil.

De asemenea, liberalii așteaptă să fie aplicată cât de curând și propunerea lor de eliminare a taxei pe apă de ploaie din facturi, în condițiile în care, în urma demersului deputatului liberal brăilean Vasile Varga, administrațiile locale pot face acest lucru, printr-o simplă hotărâre CLM.

Reclame

La Brăila, ediţia 2018 a Cursurilor de Măiestrie Artistică Master Classes oferite de Mariana Nicolesco

*”Centenarul Marii Uniri ne reuneşte în cânt”, subliniază soprana care anul trecut a fost preşedinte al Festivalului-Concurs internaţional de canto „Hariclea Darclée” (şi la fel din doi în doi ani) * Manifestarea care are loc în perioada 30 iulie şi 5 august, este dedicată şi celor 650 ani de atestare documentară a Brăilei, dar şi comemorării lui Rossini, la 150 ani de la moarte * În 3 august, o nouă întâlnire cu dr. Stephan Poen * În 4 august, concert extraordinar pe scena de la Esplanada Dunării * În 5 august, gala Master Class

 

   Ediţia 2018 a Cursurilor de Măiestrie Artistică Master Classes oferite la Brăila între 30 iulie şi 5 august 2018 de soprana Mariana Nicolesco, așezate sub înaltul patronaj UNESCO, reunind un număr record de aproape 100 de tinere talente din mai multe ţări, are dubla semnificaţie de-a celebra Centenarul Marii Uniri şi totodată cei 650 ani de atestare documentară a Brăilei; şi o a treia, comemorarea unuia dintre geniile creaţiei muzicale, Gioachino Rossini, la 150 ani de la trecerea sa la cele veşnice.

soprana Mariana Nicolesco

        Concertul Extraordinar de pe Esplanada Dunării, din seara zilei de sâmbătă 4 august 2018, va uni în cânt 10-15.000 de spectatori cu participanţii la Cursurile de Măiestrie Artistică, ce vor intona, acompaniaţi de Corul Filarmonicii George Enescu şi de Orchestra Festivalului Darclée, sub bagheta maestrului Marco Balderi, melodii celebre ale compozitorilor români inspiraţi de comoara tradiţiilor naţionale: Hora de Gheorghe Dima, Dans ţărănesc de Constantin Dimitrescu, Hora Staccato de Grigoraş Dinicu, Hora Unirii de Alexandru Flechtenmacher, culminând cu Pe-al nostru steag e scris Unire de Ciprian Porumbescu şi cu Rapsodia Română Nr. 2 de George Enescu. Odată cu ariile încântătoare ale muzicii lui Rossini din Il Barbiere di Siviglia, La Cenerentola sau L’Italiana in Algeri, vor fi interpretate pagini celebre din Carmen de Georges Bizet, din Faust de Charles Gounod, aducând astfel un omagiu, la 200 ani de la naştere, ilustrului compozitor care i-a deschis Haricleei Darclée porţile marii cariere lirice, ori fermecătoare pagini de musical din My Fair Lady de Frederick Loewe sau din Fiddler on the roof de Jerry Bock. Fără a uita minunata muzică a lui Giuseppe Verdi din Il Trovatore, Nabucco şi Aida, pentru a încheia ca întotdeauna, în glorie, cu Brindisi din La Traviata.

Înaintea acestui concert extraordinar, zecile de artişti români şi din alte orizonturi ale lumii veniţi să preia marile tradiţii ale artei cântului, vor da măsura propriilor posibilităţi şi, sub îndrumarea Marianei Nicolesco, vor face progrese ce le deschid căile spre adevăratele performanţe, reuniţi în teatrul în care legendara Hariclea Darclée debuta la 1881. În teatru va avea loc vineri 3 august şi conferinţa susţinută de Stephan Poen, medic foniatru, doctor în muzicologie, pe tema Bucuria perpetuării tradiţiilor, şi tot acolo, duminică 5 august se va desfăşura Gala Master Class, cu participarea tuturor tinerilor artişti.

Organizatorii manifestării sunt Fundaţia Darclée, Fundaţia Internaţională Ateneul Român, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Primăria municipiului Brăila, Consiliul Local Municipal, Consiliul Judeţean Brăila, Prefectura Brăila, Casa de Cultură Brăila, Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Brăila. Parteneri media sunt Televiziunea Română, Radio România Muzical, Radio România Cultural, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, publicaţii locale.

N. red. Anul trecut (https://brailachirei.wordpress.com/2017/08/07/festivalul-si-concursul-international-de-canto-hariclea-darclee-2017-incheiat-in-apoteoza/), la fel din doi în doi ani, Brăila a găzduit Festivalul-Concurs internaţional de cantă „Hariclea Darclée” prezidat de soprana Mariana Nicolesco.

România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

Schimbări tardive la Agenţia Naţională de Transplant

*A fost schimbat directorul după decesul unui tânăr care a aşteptat doi ani un transplant de plămâni… 

   După decesul (în 3 iulie 2018) lui Călin Farcaș, 29 ani, care a aşteptat doi ani un transplant pulmonar şi nu a primit ajutor de la sitemul medical românesc, Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii – a schimbat şeful de la Agenţia Naţională de Transplant https://www.transplant.ro/ (n.red. De parcă această mişcare ar mai ajuta la ceva…!). Astfel, din 4 iulie 2018 director executiv la Agenţia de transplant este Alexandra Anca Mureşan – medic primar de chirurgie generală de la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. A fost înlocuit Radu Deac, cel care a deţinut până acum funcţia. ”Se impune restructurarea Agenţiei Naţionale de Transplant, pentru buna funcţionare şi transparentizare a activităţii de transplant în România. Numirea de astăzi este un prim pas în acest sens. Am încredere că noul director executiv va reuşi să organizeze un sistem care să funcţioneze în condiţii optime, în beneficiul pacienţilor a căror viaţă depinde de efectuarea unui transplant. Mai mult, sperăm că noua lege a transplantului va putea fi gata în cel mai scurt timp pentru consultare. Mi-am propus să continui să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru ca drama tânărului care a pierdut ieri lupta cu viaţa să nu se mai repete”, se arată în comunicatul ministrului Sănătăţii citat de Mediafax,

Între atribuţiile directorului Agenţiei de Transplant se află reprezentarea Agenţiei în relaţiile cu organele statului, precum şi cu persoane fizice sau juridice din tara şi din străinătate, aprobarea regulamentului de ordine interioară şi normele privind disciplina tehnologică şi administrative, acreditarea şi reacreditarea centrelor de transplant, autorizarea importului şi exportului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană destinate transplantării la om sau supravegherea sistemului de calitate, securitate sanitară şi trasabilitate a organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană destinate trasplantării.

** * Nota red. În România, oficial transplantul pulmonar se realizează din 2016, când a fost acreditat primul centru de acest gen la Spitalul bucureștean Sfânta Maria. Dar sunt puţine situaţii în care s-ar putea realiza şi în practică, deoarece lipsa educaţiei face ca să lipsească exact organele. Cei mai mulţi pacienţi, plus familiile lor, refuză să semneze actul prin care sunt de acord cu donarea de organe. Tânărul Călin Farcaş şi familia sa, când au realizat că va fi imposibilă operaţia în ţară, au apelat la ajutor şi au strâns o sumă importantă de bani pentru efectuarea transplantului în străinătate. Dar nici acest lucru nu a fost posibil. Spitalele care au fost contactate au refuzat – unele pe motiv că protocolul de colaborare cu România implică un număr fix de pacienţi, numărul care fusese deja atins. În plus, România nu este membră a Eurotransplant, organizaţia de profil cu sediul în Olanda şi din care fac parte Austria, Belgia, Croaţia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda şi Slovenia. Dacă am fi membri Eurotransplant, ar trebui ca organe disponibile să fie transmise în străinătate – dar nu prea e cazul României, cum am menţionat.
Altă aberaţie: un act normativ a interzis, din 2004, transplantul în străinătate dacă intervențiile se pot face și în România. Pentru ca demersurile de realizare a operaţiei în străinătate să fi fost fructuoase, nefericitul tânăr care a murit luni ar fi trebuit să primească în timp util un document care să precizeze că operaţia nu se face în România. Dar, această hârtie a ajuns la el abia în 22 iunie 2018… Schimbarea de la Agenţia de Transplant, în fapt, nu schimbă cu nimic situaţia – foarte urâtă – din ţară în ceea ce priveşte transplantul, ajutorarea pacienţilor, existenţa unei bănci de organe.

Ziua Dunării, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Ziua Dunării – 29 iunie, este marcată cu evenimente într-un program complex în care sunt implicate Secţia Memoriale – la Casa „Perpessicius”, Secţia Naturale, secţia Artă – la Centrul Nicăpetre şi nu numai * Activităţile au loc vineri, 29 iunie 2018 şi sâmbătă 

   Ziua internaţională a Dunării – 29 iunie – se serbează la Muzeul Brăilei „Carol I” printr-un program amplu, cu activităţi în care sunt implicate aproape toate secţiile.

      Astfel, vineri, 29 iunie 2018, de la ora 10.00 la Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (în strada Cetății nr. 70) se desfăşoară activitatea interactivă cu tema „Dunărea bătrână”.
       Tot vineri, de la ora 11.00, are loc conferința „Dunărea în istoria poporului român” susținută de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” la sediul central muzeal (Piața Traian nr. 3). De asemenea, aici se verniseaă şi fotoexpoziția cu titlul „Cetăți dunărene”. 
       La secţia Ştiinţele Naturii – în Parcul Monument, se prezintă filmului documentar „Dunărea, Amazonul Europei” şi fotoexpoziția „Delta Dunării” – vineri, 29 iunie 2018, de la ora 11.00.
       Iar sâmbătă, 30 iunie 2018, de la ora 11.00 la Centrul Cultural „Nicăpetre” (str. Belvedere nr. 1), drd. Alina Ruxandra Mircea – muzeograf la Secţia Artă – prezintă prelegerea „Brăila, Portul și Dunărea – Pictură și grafică din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.
** * Ziua Internaţională a Dunării e aniversată anual la 29 iunie în toate statele considerate dunărene – cele unde se află bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina) şi cele au semnat Conveţia de strategii comune din partea Comisiei Europene – respectiv Bosnia, Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. De altfel, fiecare stat riveran are datoria să adopte măsuri şi strategii comune pentru protejarea fluviului în faţa unor ameninţări diverse – fenomenele extreme (secetă sau inundaţii), poluări accidentale şi nu numai. Marcarea Zilei Internaţionale a Dunării s-a consfinţit după semnarea, în 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea la Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea. Convenţia, semnată la 29 iunie 1994, la Sofia, oferă cadrul de cooperare al guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţii de cercetare şi industrie. În ţările riverane au loc diverse evenimente: conferinţe, spectacole, concursuri, activităţi sportive pe apă etc.  Există şi un web dedicat http://www.danubeday.org Sloganul sub care au loc evenimentele din acest fiind „Get active for a healthier Danube!”

Festival literar al Sardiniei 2018, la Gavoi

*În perioada 28 iunie – 1 iulie 2018 * Principal organizator, Asociaţia culturală „L’Isola delle storie” * Participă, din România, scriitoarea Doina Ruşti

A XV-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia, se desfăşoară în perioada 28 iunie – 1 iulie 2018. Festivalul este organizat de Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, cu sprijinul Regiunii autonome a Sardiniei, al Primăriei din Gavoi, al Camerei de Comerţ din Nuoro şi în parteneriat cu alte instituţii din sectorul public sau privat (http://www.isoladellestorie.it/). Manifestarea se află sub semnul Anului European al patrimoniului cultural – 2018. Din România, participă scriitoarea Doina Ruşti alături de traducătorul său italian, profesorul Roberto Merlo. Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneția este partener pentru participarea scriitoarei din România. 

Programul festivalului este disponibil la http://www.isoladellestorie.it/programma-2018/

Doina Ruşti

Prezenţa Doinei Ruşti (foto de la lansarea romanului său „Mâţa Vinerii” la Brăila, martie 2017) în festival se întâmplă sâmbătă, 30 iunie 2018, de la ora 17.30, în spaţiul „Alte perspective” din Piaţa Mesu Bidda. Scriitoarea din România va fi împreună cu traducătorul Roberto Merlo, dar şi cu scriitorul Omar di Monopoli la evenimentul literar prezentat de Simonetta Bitasi.

** * După cum aminteşte echipa de la IRCCU, este a opta prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în parteneriatului cu „L’Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă: Institutul Goethe din Palermo, Institutul polonez de cultură din Roma, Forumul austriac de cultură din Roma, Institutul slovac din Roma, Universitatea din Cagliari, IED – Institutul european pentru design din Cagliari şi, din 2011, IRCCU de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanuşi traducătorul Giovanni Magliocco, la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescuşi traducătoarea Irina Ţurcanu, la cea din 2015 Ana Blandiana şi traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, în 2016 Mircea Cărtărescu şi traducătorul Bruno Mazzoni, iar la ediţia din 2017 Liliana Nechita şi Elena di Lernia.

** * Doina Ruşti – profesor universitar, scenarist şi editor. Dintre volumele publicate: „Omuleţul roşu” (2004), „Zogru” (2006), „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca la 11 ani” (2009) şi “Manuscrisul fanariot” (2015), „Mâţa Vinerii” (2017). Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.

** * Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.

Provocările societății civile din UE. Raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale

*Eveniment organizat marţi, 19 iunie 2018, de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi FRA

Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA http://fra.europa.eu/en/cooperation/civil-society) prezintă marți, 19 iunie 2018, de la ora 10.00 raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la inceputul anului. Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr nr. 31, Bucureşti.  

Raportul, publicat la începutului anului 2018, realizat de Waltraud Heller – director Program FRA, Civil Society Cooperation – va fi prezentat de autorul lui. De asemenea, Angela Cristea – șeful RCER – va deschide evenimentul, iar Csaba Asztalos – președinte Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării –  va participa la discuţii. Un rezumat al raportului în fra-2018-challenges-facing-civil-society-summary_ro (click pe document în format PDF pentru detalii).

** * Comisia Europeană derulează mai multe activităţi (https://europa.eu/european-union/topics/justice-home-affairs_ro) în domeniile justiției și drepturilor fundamentale. Se pot afla mai multe informaţii accesând link-ul ataşat.