UE: norme pentru sporirea siguranței pacienților împotriva medicamentelor falsificate

*De la 9 februatie 2019 se introduc elemente de verificare şi de siguranţă pe ambalajele medicamentelor eliberate pe bază de reţetă

    O practică despre care se vorbeşte mai puţin – falsificarea medicamentelor, rămâne o amenințare gravă pentru sănătatea publică în UE. De aceea, la nivelul Uniunii Europene se vor aplica norme noi privind elementele de siguranță pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Astfel, s-a impus ca de acum înainte industria farma să aplice un cod de bare 2-D și un dispozitiv de protecție care să fie o siguranţă împotriva modificărilor ilicite de pe cutia medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. Farmaciile, inclusiv cele online, și spitalele vor trebui să verifice autenticitatea medicamentelor înainte de a le elibera pacienților. Acesta este ultimul pas în transpunerea Directivei privind medicamentele falsificate, adoptată în 2011, care vizează garantarea siguranței și a calității medicamentelor vândute în UE.

Vytenis Andriukaitis – comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară:  „La 9 februarie 2019, vom asista la încă un moment important în ceea ce privește siguranța pacienților pe teritoriul UE. La aproape 7 ani de la adoptare, transpunerea Directivei privind medicamentele falsificate va fi finalizată datorită introducerii unor elemente de verificare de la un capăt la altul și de siguranță a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. Cu alte cuvinte, orice farmacie sau spital din UE va trebui să dispună de un sistem care să faciliteze și să eficientizeze detectarea medicamentelor falsificate. Cu toate că va trebui să depunem mai multe eforturi, după lansarea sistemului, pentru a ne asigura că noul sistem funcționează corespunzător în întreaga UE, sunt optimist că oferim cetățenilor încă o măsură de siguranță pentru a-i proteja de pericolele asociate cu medicamentele neautorizate, ineficiente sau periculoase. Încă de la începutul mandatului meu, am încurajat miniștrii de resort din statele membre să monitorizeze punerea în aplicare a acestui nou sistem și să ofere ajutor tuturor părților implicate în pregătirile pentru noile norme care împiedică medicamentele falsificate să ajungă în mâinile pacienților. În săptămânile și lunile următoare, vom monitoriza noul sistem pentru a ne asigura de funcționarea corespunzătoare a acestuia. Cu toate acestea, aștept cu nerăbdare lansarea de mâine, având în vedere că, în ajunul alegerilor europene, ea reprezintă încă un exemplu al valorii adăugate a cooperării la nivelul UE”.

Medicamentele produse înainte de sâmbătă 9 februarie 2019 fără elemente de siguranță pot să rămână pe piață până la data lor de expirare. Noul sistem de verificare de la un capăt la altul va obliga însă persoanele autorizate (în special farmaciștii și spitalele) să le verifice, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, autenticitatea produselor. Noul sistem va permite statelor UE să asigure o mai bună trasabilitate a medicamentelor individuale, în special în cazul în care există vreo preocupare legată de unul dintre acestea.

Reclame

Negocierile pe finanţările UE din politica de coeziune post-2020, în calendar foarte strâns

*Comisarul Corina Creţu a discutat cu ministrul român al fondurilor europene, subliniind că este necesar ca negocierile pe proiecte să înceapă cât mai curând

     Corina Creţu – comisarul european pentru Dezvoltare Regională – a discutat, la Bruxelles, cu Rovana Plumb – ministrul fondurilor europene, pe marginea pachetului legislativ propus de Comisia Europeană pentru politica de coeziune post-2020, precum și despre viitorul cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.

În întâlnirea de miercuri, 6 februarie 2019, comisarul Corina Creţu a preciat faptul că trebuie demarate cât mai curând negocierile în cadrul trialogurilor Comisia Europeană – Consiliul UE – Parlamentul European, pentru a avea un acord până la finalul Președinției române a Consiliului UE, respectiv finalul lunii iunie 2019, fiind astfel asigurată o tranziție lină între actuala și viitoarea generație de programe de investiții realizate prin politica de coeziune.

„Această întâlnire a fost o bună oportunitate pentru a discuta recentele evoluții legate de negocierile pe pachetul de coeziune post-2020. Următoarea perioadă va fi crucială. Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota în plen propunerea Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime; după care vor începe trialogurile. Este important să avem un consens până la jumătatea lunii martie, pentru a putea avea în aprilie votul în Parlament pe acest pachet legislativ. Fără îndoială, calendarul este foarte strâns, dar trebuie să rămânem ambițioși. Îndemn autorităților române să depună toate eforturile pentru a continua progresul înregistrat deja în Consiliul”, a declarat Corina Creţu.

** * O situaţie publicată în august 2018 arăta că România nu stă prea bine la atragerea fondurilor europene, fiind absorbite 13,29% din fondurile europene de investiții (FESI) fără avansurile acordate de Comisia Europeană din oficiu, în perioada de programare 2014 -2020. Cele mai puţin fonduri veneau prin Programul Operațional Capital Uman, gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, iar cel mai bine e derula Programul Operațional Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – cu ajutorul băncilor comerciale.

România primise fonduri europene de aproximativ 11 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020 şi contribuise la bugetul UE cu 6,88 miliarde euro, în perioada 2014 – iunie 2018. Aceşti 4 miliarde euro folosiţi, reprezintă

  • Fonduri europene structurale de investiții (FESI): 4.104.630.837 euro – suma totală a banilor FESI absorbiți de România ca rambursări de cheltuieli efectuate în proiecte europene, primite de la Comisie, reprezentând 13,9% din alocare. Cu tot cu avansurile acordate din oficiu de Comisia Europeană la începutul perioadei de programare (fără ca România să fi demarat proiecte noi și cheltuieli), suma se ridică la la 5.875.436.552 de euro, altfel spus, 19,03% din alocare;
  • Până la cele 11 miliarde euro – plățile directe la hectar acodate fermierlor de UE, fără proiecte (cam 5 miliarde euro) și fonduri acordate de UE pentru alimente persoanelor cu posibilități materiale reduse, circa 117 milioane euro.

Performanța guvernării din pucntul de vedere al atracţiei banilor europeni se vede în absorbția de fonduri europene structurale de investiții (FESI) – banii obținuți în urma unor proiecte, cu obiective de investiții gen drumuri, gropi de gunoi, conducte de apă și canal, construcția de școli și spitale, amenajări agricole, investiții în mici afaceri care creează locuri de muncă, programe de formare profesională etc. Pentru acestea s-au folosit doar 5,87 miliarde euro, cu tot cu avansuri acordate, din oficiu, de Comisie, altfel spus, 19,03% din alocare.

Ziua internațională a cititului împreună 2019, la Brăila

*Gazdă şi organizator, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila – secţia Ludotecă, coordonator Doina Stanciu * În 31 ianuarie; cu elevi, în principal de la ciclul primar, de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” şi de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă”

   La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-au desfăşurat, 31 ianuarie, evenimente dedicate Zilei Internaţionale a Cititului Împreună (ZICI – marcată în peste 100 de țări) ediţia 2019 organizată împreună cu Asociația “Citim Împreună România” care a inițiat proiectul şi a atras anul acesta peste 600 de parteneri din toate județele. Scopul manifestărilor este de a trimite un mesaj celor implicați în creșterea unui copil – părinți, profesori, dar și factorilor de decizie – şi anume că fiecărui copil merită să i se citească minimum 20 de minute pe zi, începând din prima sa zi de viață și până când poate citi singur. Tema de anul acesta este „ZICI ca să ȘTIM” (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) – o simbioză perfectă între lectură și învățare. 

       Au avut loc sesiuni de lectură, la secţia Împumut pentru Copii. Ludoteca,  joi, 31 ianuarie, cu elevi, clasa a III-a, de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă” – cu prof. înv. primar Daniela Vişan – şi elevi, clase a III-a și a VI-a. de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” – cu prof. înv. primar Rodica Bianu şi prof. Adriana Tudor, voluntar Popa Lidia. Evenimentele au fost coordonate de bibliotecar Doinița Mihaela Stanciu de la secţia gazdă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/Secția-de-Împrumut-pentru-copiiLudoteca-394830023982410/

Cu prima grupă s-a lecturat din „Vivi și copacul roditor”, de Dana Cristiana Maier și Cristina Barsony. La final, micuții au fost recompensați cu alune – pentru că făceau parte din poveste, dar şi cu diplome, semne de carte. Elevii de la Pedagogicc au lecturat din „Marea fabrică a cuvintelor” de Agnes de Lestrade şi Valeria Docampo. Au primit şi ei, la final, daruri.

Atelier de storytelling pentru adulți, în proiect Erasmus+ la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Înscrieri până pe 13 februarie 2019, la Ludotecă

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila derulează, până în iunie 2020, proiectul inter-generațional intitulat „Fabrica de poveşti”, finanțat prin programul european Erasmus+ cu scopul de a „îmbunătăți performanțele profesionale a doi angajați și a unui voluntar ai bibliotecii, în ceea ce privește stoytelling-ul, ceea ce va conduce la realizarea unor activități mai atractive pentru publicul brăilean„. Coordonator proiect este bibliotecar dr. Eduard Claudiu Brăileanu – șef Relații cu Publicul. 

        Câteva din activităţi vor fi desfăşurate în 14, 19, 26 februarie și 12 martie 2019 sub genericul „Cum se spun poveştile? Atelier de storytelling pentru adulți„. Doritorii se pot înscrie la Ludoteca bibliotecii – secţia Împrumut pentru copii (Piața Poligon nr 4) până pe 13 februarie 2019.  

      Alte activităţi s-au desfăşurat în decembrie 2018 sub genericul „Povești cu Zâna Măseluță pentru copii și părinți” – atelier de educație privind igiena orală susținut de medicul Oana Pireu. În 16 februarie 2019, de la ora 10.00, încep alte ateliere cu acelaşi generic. pentru copii cu vârste de 3 și 7 ani, dar şi cu vârste între 8 și 12 ani. 

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.
 
         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.
          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

Alegeri europene. Explicaţii online despre modul de vot în fiecare stat UE

*Un website special dedicat alegerilor pentru parlamentarii europeni 

    Cu patru luni înaintea alegerilor europene, Parlamentul European a lansat un nou site www.alegerile-europene.eu  ce detaliază procesul de vot în fiecare stat membru sau în străinătate. Website-ul este conceput pentru a îi ajuta pe cetăţeni să găsească toate informaţiile relevante de care au nevoie într-un singur loc. Este pentru prima dată când Parlamentul oferă un asemenea instrument ce permite tuturor cetăţenilor să acționeze astfel încât votul lor să conteze în alegerile europene. Pagina web cuprinde informaţii în 24 de limbi despre fiecare ţară UE, plus informaţiile despre posibilitate de a vota şi pentru cetăţenii UE care locuiesc în afara Uniunii.

Regulile electorale naționale pentru fiecare ţară sunt explicate într-un format tip Q&A (întrebări şi răspunsuri), inclusiv informații despre data votului, vârsta necesară, termenele pentru înscriere, documente necesare, pragul electoral, numărul deputaților europeni care vor fi aleşi în fiecare țară şi link-uri către website-urile autorităților electorale naționale. Întrucât aceste informaţii sunt specifice la nivel naţional, website-ul oferă informaţii despre fiecare ţară în limba oficială a țării respective şi în limba engleză. 

Alte informaţii pe site: secţiune Q&A (întrebări şi răspunsuri) despre Parlamentul European, candidații „cap de listă” şi despre ce se întâmplă după alegeri; cum se pot implica cetăţenii în acţiuni de popularizare a alegerilor; secţiune dedicată ştirilor despre alegeri, care foloseşte conţinut de pe site-ul principal al Parlamentului; link către o pagină dedicată rezultatelor alegerilor; link-uri către paginile grupurilor politice din Parlamentul European şi a partidelor politice europene.

Votul din străinătate

         Website-ul oferă informaţii despre cum se poate vota din străinătate (din alt stat UE, sau dintr-un stat terț), sau prin reprezentant. Acest lucru ar putea avea o relevanţă specială, de exemplu, pentru cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni UE 27 care sunt rezidenţi în Regatul Unit. 

Nota red. Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în România la 26 mai 2019.

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.