În București, pavilion expozițional „Economie la energie”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România * La București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018 * Evenimentul va fi replicat și la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, apoi la Craiova în 9 – 13 mai 2018

În campania de informare despre modalitățile de reducere a consumului și a facturilor la energie, Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează începând de miercuri, 25 aprilie, ora 12.00, pavilionul expozițional „Economie la energie” la București Mall – Vitan. Deschiderea oficială are loc la ora 12.00. 

        Pavilionul expozițional este organizat sub forma unei “case” interactive și oferă publicului larg informații referitoare la creșterea eficienței energetice. Publicul are ocazia să participe interactiv la concursuri și activități educaționale și distractive, inclusiv copiii. De altfel, întregul proeict este gândit ca unul pentru întreaga familie.

        Pavilionul va fi deschis publicului la București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018, program de vizitare în fiecare zi între 10.30 și 20.30, după care se va muta la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, ajungând în cele din urmă la Craiova în perioada 9 – 13 mai 2018.

Reclame

„Brâncuși împotriva Statelor Unite”, spectacol la Odeon

*În 19 aprilie 2018, de la ora 19.30 * Realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Ambasada Franței la București * Regia Éric Vigner, traducere George Banu

    Teatrul Odeon (http://www.teatrul-odeon.ro/ București, Calea Victoriei 40 – 42) are în repertoriu o superbă piesă care reface povestea, astăzi incredibilă, a adevărat scandal care a produs până la urmă recunoașterii artei moderne în prima parte a secolului trecut. „Brâncuși împotriva Statelor Unite” este o producție Teatrul Odeon și Compania Suzanne M realizată cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Region Bretagne, Hotel Novotel şi Ambasada Franței la București. Unul dintre spectacole este programat pentru data de 19 aprilie 2018, la ora 19.30.

Regizorul francez Éric Vigner a recreat spectacolul, realizat inițial în 1996, pentru a 50-a ediție a Festivalului de Teatru de la Avignon în iulie 1996 și a fost reluat în ianuarie 1997 pentru inaugurarea atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Piesa are la bază documentele celebrului proces intentat de Constantin Brâncuși în 1927. Textul piesei aparține regizorului Éric Vigner, traducerea George Banu (teatrologul binecunoscut).
În distribuție: Mugur Arvunescu, Richard Bovnoczki, Mircea N. Creţu, Marius Damian, Elvira Deatcu, Laurenţiu Lazăr, Relu Poalelungi, Virginia Rogin, Oana Ștefănescu, Carmen Tănase.

** * În 1926, când mai multe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au fost aduse din Europa în Statele Unite, printre care și Pasărea în spațiu, vameșii americani s-au grăbit să le încadreze în categoria „ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc“, aplicând tarifele corespunzătoare. Indignat, Brâncuși a contestat această decize funcționărească nu atât din cauza taxelor vamale, cât din cauza obtuzității cu care era întâmpinată în America arta modernă. Așa a pornit un proces istoric, care s-a judecat în 1927, punând față în față viziuni diferite despre artă, abordări birocratice și dorința puternică a lui Brâncuși de a demonstra că arta poate stârni emoții chiar și prin intermediul unui „obiect neidentificabil“. Din actele acestui proces s-a născut o piesă de teatru.

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

Elena Dumitrescu Nentwig, nouă lansare de carte la Brăila

*Sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 11.oo * Volumul „Iubire la margine de eșafod”, apărut la Editura „Istros”

 

Elena Dumitrescu-Nentwig, mai 2017, Brăila

La Muzeul Brăilei „Carol I” are loc sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 11.oo lansarea cărții „Iubire la margine de eșafod” de Elena Dumitrescu Nentwig, volum apărut la Editura „Istros” a instituţiei muzeale brăilene, anul acesta.

Evenimentul se desfăşoară în sala de festivități, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3). Prezintă dr. Valentin Popa –  scriitor, muzeograf, prof. dr. Viorel Mortu (numr de autor Viorel Coman) – scriitor, critic literar, membru al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor. Moderează prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

În 2017, în ediţia a V-a a Festivalului Internațional „Mihail Sebastian” (2 – 5 noiembrie) Elena Dumitrescu Nentwig a lansat volumul „Credinciosul meu dușman”, tot la Muzeul Brăilei „Carol I”. Cartea este povestea dramelor trăite în perioada comunistă de oameni care nu doreau acest regim (numit şi bolşevic, inclusiv în carte) şi care au avut parte de „şicanele” oamenilor regimului, o teroare care i-a făcut pe unii să-şi dorească plecarea din ţară. Autoarea, plecată şi ea din România în anii ’70, spune lumii întregi poveşti care s-au petrecut în ţara de unde, legal, nu prea aveai voie să ieşi nici măcar în vacanţă. iată una: „Am jucat cărți cu niște colegi, am băut poate puțin mai mult și, în glumă, am cântat <Trăiască Regele!>. N-a fost bine, Unul m-a turnat… Nu știu care. Eram, chipurile, între prieteni! Opt ani de închisoare… Fără proces” (din „Credinciosul meu dușman”, pag. 99). În alte pagini, autoarea vorbește – cu plăcere, dar și cu ușor gust amar –  despre lumea cosmopolită pe care a cunoscut-o în Brăila natală, farmecul acestui spațiu balcano-european fiind păstrat cu sfințenie în amintirile sale: „Pe o tăviță de argint, Magda a pus două cești vechhi, dintr-un porțelan foarte prețios. Meissen! Cea mai faimoasă marcă germană. După cum se vede, România a aparținut, în vremurile ei bune, Europei. Aroma cafelei turcești a umplut salonașul ca un flair oriental. Orientul nu este nici el departe. În asta constă șarmul României. Mereu între lumi și între culturi, de la sud la nord și de la est la vest. Un centru pierdut, central și totuși suprficial văyut, ca fără importanță. România noastră pe care nu o vrea nimeni” (din „Credinciosul meu dușman”, pag, 296)

** *Elena Dumitrescu-Nentwig s-a născut la Brăila. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa profesorilor Valentin Teodorian și Hero Lupescu. Este soprană lirică a cărei recunoaștere internatională a avut loc după anul 1970, imediat după plecarea sa în exil. A cântat cu parteneri celebri pe marile scene din Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Olanda, Cehia, Polonia, Israel. După încheierea carierei scenice, în cadrul studioului pe care l-a inițiat, predă lecții de canto tinerilor din Belgia și Portugalia care se află la început de carieră.
În paralel, talentul literar nu i-a dat pace și de aceea scrie, în limbile română și germană, romane, piese de teatru, cărți pentru copii, care au avut ecouri favorabile în rândul cititorilor și în presa de specialitate.  Odată cu lansarea cărţii „Iubire la margine de eșafod”, publicul va avea acces şi la celelalte volume ale autoarei: „Adevărate sau imaginate, de întâmplat s-au întâmplat…”, Editura Limes (roman, 2017), „Naufragiații din Brăila”, Editura Limes (roman, 2016), „Noi, romii și restul lumii”, Editura Limes (roman, 2016), „De răsfoit”, Editura Limes ((basme și povestiri pentru copii, 2015), „Credinciosul meu dușman”, Editura Limes (roman, 2017). Toate cărțile sale sunt, deopotrivă, scrise și în limba patriei sale spirituale, Germania.

Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germane a vizitat Brăila

*În 11 aprilie 2018 * Înaltul oaspete a fost la cimitirul ostaşilor germani, s-a întânit cu oficialităţile, a vizitat Teatrul „Maria Filotti” şi Muzeul Brăilei „Carol I” 

Cord Meier-Klodt la Centrul cultural „Nicăpetre”

      Excelenţa Sa, Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germane în România, a efectuat miercuri, 11 aprilie 2018, o vizită în oraşul Brăila.

          Unul dintre obiectivele din programul vizitei a fost acela de a ajunge la Cimitirul german din Brăila unde au fost depuse coroane de flori la mormintele ostaşilor care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Nota aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Brala Chirei) Aceste mominte fac de altfel obiectul unui protocol de colaborare între România şi Germania prin intermediul Uniunii Populare Germane pentru ingrijirea mormintelor de razboi si Primăria municipiului Brăila, Garnizoana Brăila – ele au fost îngrijite de nemţi venişi special pentru acest lucru la Brăila (un articol pe acest subiect la https://brailachirei.wordpress.com/2014/03/16/la-cimitirul-ostasilor-germani-din-braila-tabara-de-lucru/)

        Cord Meier-Klodt s-a întâlnit, la Prefectura Brăila, cu oficialităţile locale . prefectul Adrian Paladi, Iulian Francisk Chiriac – preşedinte Consiliului Judeţean, Viorel Marian Dragomir – primarul municipiului, iar după prânz a efectuat scurte vizite la Teatrul „Maria Filotti” (clădire în lista de monumente – în Piaţa Traian, casa Rally, apoi proprietatea lui Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, care lasă municipalităţii prin testament întreaga construcţie – pe atunci două corpuri de clădire, în Holul Momunetal de azi fiind o curte; a fost restaurat cu fonduri europene https://brailachirei.wordpress.com/2014/03/21/restaurarea-teatrului-brailean-maria-filotti-proiect-necesar-in-desfasurare/   ceea ce rămâne de neînţeles este de ce a rămas colţul cu librăria neacoperit de lucrări, dar ami laes cum de s-a putu vinde acel spaţiu… ) şi la Muzeul Brăilei „Carol I” – la Centrul cultural „Nicapetre” (Casa Embiricos – strada Belvedere nr. 1, construcţie deosebită în lista monumentelor,  fostă Casa Colecţiilor, din 2001 Centrul cultural „Nicăpetre” găzduind opera sculptorului Nicăpetre – nume real Bălănică Petrică (27 ianuarie 1936, Brăila – 21 aprilie 2008, Toronto) – care şi-a donat lucrările Brăilei natale). Aici a fost întâmpinat de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” şi  de Alina Ruxandra Mircea – muzeograf la Secţia Artă, care au prezentat expoziţiile permanente „Nicăpetre” şi „Andreas Embiricos”. La finalul întâlnirii (mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2065938477022975), i-au fost oferite oaspetelui cărţi apărute la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I” şi medalii bătite de instituţia muzeală brăileană.

Conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, în Germania

*La Institutul Român din Freiburg în 8 – 11 martie 2018 * Între participanţi, academicienii  Victor Spinei de la Iaşi, Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”

 

acad. Ionel Cândea

Academia Română, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” şi Institutul Român din Freiburg (http://www.rumänische-bibliothek.de), Germania, au organizat la sediul  Institutului Român din Freiburg im Breisgau o conferinţă internaţională dedicată Centenarului Marii Uniri. Manifestarea s-a desfăşurat în perioada 8 – 11 martie 2018.

acad. Victor Spinei

Programul a cuprins conferinţe prin care personalităţi culturale ale contemporaneităţii au subliniat valenţele uriaşului moment istoric de la 1 decembrie 1918 şi al epocii care l-a concretizat, ducând la crearea României mari: academician Victor Spinei de la Iași a prezentat tema „Preliminariile Marii Uniri”, prof. dr. Matei Cazacu de la Paris – „Precursorii și ideile premergătoare Unirii din 1918”,  prof. dr. Gh. Cojocaru de la Chișinău): „27 martie 1918: Întregirea României a început la Chișinău”, prof. dr. Ionel Cândea – cercetător, membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I” – „Brăila în războiul de întregire și lupta politică pentru Marea Unire, 1916-1919”, prof. dr. Ion Șișcanu de la Cahul – „Unirea Basarabiei cu România ca pretext al invaziei Armatei Roșii în România în 1940”, dr. Cosmin Popa din București – „Actul Marii Uniri în percepția comunismului românesc”, prof. dr. Nicolae Brînzea din București – „Cuvântul – liant al identității românești într-un centenar”, drd. Sergiu Boțolea din Chișinău, dr. Mihai Neagu din Freiburg – „Atitudinea minorităților conlocuitoare față de Marea Unire”.

Foto de Cornel Smeu – muzeograf, Serviciul „Editura Istros” Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * Institutul Român din Freiburg funcţionează în sediul Bibliotecii Române din Freiburg, una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic. Prin activitatea culturală pe care a desfăşurat-o în 1949 – 1989, dar şi după căderea regimului comunist până în prezent, a pus în lumină „faţetele exilului românesc”. Bazele instituţionale ale Bibliotecii Române din Freiburg au fost puse la 1 mai 1949 de Virgil Mihăilescu – lucrease în ţară la Biblioteca Academiei Române sub îndrumarea profesorului Ioan Bianu.

Preselecție pentru Festivalul de muzică uşoară „George Grigoriu’ 2018

*La Sala Radio din Bucureşti, în 31 martie * Pot participa tineri cu vârsta între 16 şi 30 ani  

      Ediţia a XIV-a a Festivalului concurs internațional de muzică uşoară „George Grigoriu” de la Brăila, care se va defăşura în 18 – 20 mai 2018, îşi alege concurenţi în preselecţia din 31 martie 2018. Evenimentul are loc la Sara Radio, din capitală. Juraţii vor fi membri ai Uniunii Compozitorilor în frunte cu Ionel Tudor de la Big-Band-ul Radio, preşedintele juriului festivalului ce poartă numele marelui brăilean, unul dintre cei trei fraţi Grigoriu. Ionel Tudor este soţul fiicei lui George Grigoriu (1927, Brăila – 1999, Bucureşti), textiera Andreea Andrei; este și tatăl pianistului și compozitorului Andrei Tudor – și el participant fidel la festival, acompaniind și scriind aranjamente penru concurenți, acum fiind mai ca sigur și preselecție.

George Grigoriu

Festivalul internaţional de muzică uşoară „George Grigoriu” este, ca de obicei, organizat de Consiliul Județean (CJ) Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijin de la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Societatea Română de Radiodifuziune. Se oferă premii consistente, cele mai multe din bugetul CJ Brăila: Trofeul festivalului în valoare de 5.000 de euro, premii de 2500 euro, 2000 şi 1500 euro, trei menţiuni de câte 500 euro. Laureatul Marelui Premiu este invitat să susţină un recital la ediţia următoare.

Ediția cu numărul XIII a festivalului a fost câștigată de italianca Rossella (Rossy) Zitiello, care este așteptată să susțină recital în luna mai 2018.  Reamintesc că bucuria și frumusețea festivalului constau și în aceea că se cântă, obligatoriu concurenții preyintă o melodie, compoziții ale lui George Grigoriu – mai jos, primul video cu laureata trofeului interpretând „Speranțe flori, speranțe vis”.