O nouă cifră înfricoșătoare a îmbolnăvirilor în pandemie

*Aproape 20.000 cazuri noi raportate în 21 ianuarie 2022 pentru utimele 24 ore *Numărul bolnavilor internați crește și el * Altfel stăm, în România, cu vaccinările – acestea nu cresc așa cum ar trebui, știut fiind că imunizarea vaccinală aduce după sine mai multă securitate în sănătate

Cifrele pandemiei de COVID-19 în România iar au luat-o razna. Evoluția din ultimele 24 ore așa cum e raportată de Grupul de Comunicare Strategică (plus grafice, le puteți vedea pe site la stirioficiale.ro) nu e deloc plăcută:

* 19.649 cazuri noi (în creștere – vezi grafic alăturat)

* 49 decese

* 564 pacienți (dintre care 12 copii) în terapie intensivă

Din păcate, la capitolul vaccinare nu stăm prea grozav (față de alte țări europene unde se folosesc serurile puse la dispoziție de Comisia Europeană, plătite de la bugetul UE). La acest moment sunt imunizate cu schema completă peste 7,9 milioane de persoane.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Permise de călătorie pentru explorarea Europei. 2.300 de tineri români se vor plimba, gratuit, cu trenul

*Este rezultatul rundei din octombrie 2021 * În total, 60.950 tineri europeni vor descoperi continentul prin intermediul facilității oferite prin programul DiscoverEU

Comisia Europeană a anunțat ieri, 6 ianuarie, rezultatele ultimei sale runde de înscrieri lansată în oectombrie 2021 în programul DiscoverEU (https://europa.eu/youth/discovereu_en). În total, 60.950 tineri vor primi permis de călătorie gratuit pentru a vizita continentul, dintre aceștia 2.343 sunt români.

Candidații selecționați vor călători singuri (sau în grupuri de până la cinci persoane) în perioada martie 2022 – februarie 2023, valabilitatea călătoriei fiind până la 30 zile. În conformitate cu Pactul verde, participanții vor călători în principal cu trenul, cu unele excepții pentru a le permite și celor care locuiesc pe insule să participe la program.

Margaritis Schinas – cicepreședintele pentru promovarea modului de viață european: „Sporirea mobilității tinerilor, pe care aceste 60.000 de permise de călătorie o reprezintă, le oferă tinerilor oportunități deosebite de a traversa aceste vremuri dificile. 2022 are un început în forță. Acesta va fi anul tinerilor europeni”. 

Mariya Gabriel – comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Ce început potrivit pentru Anul european al tineretului, prin anunțarea rezultatelor inițiativei DiscoverEU! Ne dorim ca anul acesta să fie dedicat tuturor tinerilor. Vom multiplica oportunitățile pentru aceștia pe tot parcursul anului, de exemplu prin creșterea numărului de bilete pentru DiscoverEU în runda următoare, care va avea loc în primăvara anului 2022”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Siguranța sanitară a copiilor la școală, în drum spre școală și casă

*Pandemia nu s-a terminat, așa că respectarea măsurilor utile în pandemie rămâne un imperativ * Profesorii și familie trebuie să repete sfaturile pentru elevii mari și mici astfel ca ei să rămână sănătoși * Rămân valabile necesitatea vaccinării (pentru vârstele adecvate), purtarea măștii de protecție, distanțarea

Reînceperea școlii în perioada de pandemie pune din nou problema securității sanitare, așa că sfaturile postate pe site-ul UNICEF România (în articolul de la https://uni.cf/3sXzexw) rămân de actualitate.

Școala poate fi un loc sigur pentru copii chiar și în această perioadă – de altfel elevii mai mici sunt conștiincioși, respectă regulile – dar la fel poate fi și familia, dacă se aplică cu strictețe măsurile de prevenție și de protecție recomandate de specialiștii epidemiologi – vaccinarea (ar fi și păcat să nu folosim vaccinurile puse la dispoziție, gratuit pentru beneficiari, de Comisia Europeană), purtarea măștii de protecție (neapărat cu nasul și gura acoperite) în clase, în zone aglomerate, în autobuze etc.

Bineînțeles că atât educatorii/ profesorii cât și părinții trebuie să explice, să repete copiilor toate aceste măsuri de protecție împotriva bolii COVID-19. De asemenea, copiii și tinerii trebuie să fie precauți și pe drumul de la și către școală – acest drum poate aduce cu sine și îmbolnăvirea dacă nu se respetă regulile, inclusiv cele privind distanțarea. Ideal ar fi fost (am mai spus aceasta!) ca și în România să fie dezvoltat transportul dedicat elevilor, indiferent că e în rural sau în urban. Dar pentru că nu se întâmplă asta (administrațiile nu gândesc, nu vor… nu pricep primarii, consilierii această necesitate?!?) călătoria de acasă spre școală și invers ar putea fi realizată pe jos, cu bicicleta (când permite timpul) tocmai pentru ca se evita aglomerațiile.

Bineînțeles că nu trebuie uitată și regula numărul unu: igiena personală. Spălatul mai des pe mâini și față, cu săpun. rămâne de mare ajutor și în această perioadă pandemică.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziție foto, itinerantă, despre personalitățile grecești importante pentru spațiul românesc

*Vernisată în 10 decembrie 2021 la Brăila, la teatrul dramatic și la instituția muzeală în prezența unor oaspeți de prestigiu * De asemenea, tot în 10 decembrie, expoziția s-a vernisat și la Biblioteca ”V. A. Urechia” Galați

Nici nu era nevoie de vreo expoziție care să ne spună un adevăr confirmat istoric: spațiul românesc are multe legături cu spațiul grec, iar această conexiune benefică a început mult înainte de domniile fanariote (hulite de unii români naționaliști – care însă uită că nicio națiune nu este pură din punct de vedere etnic). Dar pentru a sărbători cei 200 ani de la revoluția greacă, Uniunea Elenă din România sub egida Ambasadei Greciei la București, la iniţiativa Asociaţiei Culturale a Grecilor din România „NOSTOS” a organizat expoziția ”Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre” – eveniment care face parte din programul menit să serbeze cei 200 ani de la revoluție. Expoziția este itinerantă și în 10 decembrie 2021 s-a vernisat, la ore diferite, la Brăila și Galați – la Biblioteca Județeană ”V. A. Urechia”. Rămâne disponibilă celor interesați până în 10 ianuarie 2022.

La Brăila, panourile foto-documentare pot fi admirate la Teatrul ”Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei ”Carol I” – Centrul Diversității Culturale (care s-a dezvoltat în colaborare cu grecii brăileni – a fost un proiect în acest sens). La vernisaj au fost prezenți și importanți oaspeți: ES Sofia Grammata – ambasadoarea Greciei, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – președintele Uniunii Elene din România. Bineînțeles că au fost prezenți oficiali locali, dar și Adrian Mavrochefalos – președintele Comunității Elene din Brăila, Veronica Macri – secretarul Comunității Elene.

De fapt, nici brăilenilor nu ar trebui să li se amintească (ar trebui să știe) că istoria locală are destui greci (sau pe jumătate greci) care au sporit prestigiul locului: fam Portocală (de care provine Radu – primar în 1922-1926), Hariclea Darclee, Iannis Xenakis, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati, Edmond Nicolau, George Cavadia, N. Carandino, Jean Moscopol, Nicu Alifantis, armatorii și alți oameni de afaceri care au ridicat Biserica ”Buna Vestire” Greacă și multele clădiri frumoase din centrul vechi – una dintre ele (casa Embiricos) este acum Centrul Cultural Nicăpetre (parte a secției Artă din muzeu), afaceriștii care au ridicat morile Violatos și Lykiardopol (două splndide edificii industriale care ar merita altă soartă… deocamdată sunt lăsate la voia sorții…). Chiar și clădirea teatrului dramatic a fost inițial a unui grec, în lista Monumentelor istorice fig urând cu numele primului proprietar – casa Rally. Și i-am menționat doar pe cei cu nume foarte sonore – mai sunt mulți alții ale căror biografii ar merita și ele mențiuni.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sorin Grindeanu, declarații la Podul peste Dunăre de la Brăila – Tulcea: ”Zona urbană Brăila – Galați se poate dezvolta cu un plus de infrastructură”

*Lucrările la Pod, acum gata la mai mult de 50%, ar putea fi finalizate la termenele din contract, respectiv finalul anului 2022

Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor și Infrastructurii, deopotrivă și viceprim-ministru, a efectuat (cum am anunțat https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/03/noul-ministru-al-transporturilor-vizita-de-lucru-in-braila-si-galati/) o vizită de lucru în Brăila și Galați astăzi, 4 decembrie 2021.

Foto de grup (delegația de la București, oficialii locali, parlamentari) la Podul peste Dunăre, în zona brăileană

Prima etapă a vizitei s-a derulat la Brăila, fiind o întâlnire la sediul administrației cu oficiali locali – foarte mulți colegi de partid (PSD): deputați, senatori, europarlamentarul Miahi Tudose, primarii celor două orașe, conducerile Consiliilor Județene – dar și cu reprezentanți ai firmelor care efectuează lucrări de infrastructură (drumuri comunale, județene ș.a.). Aici a fost prezent și prefectul brăilean Florin Sergiu Dobrescu.

Următoarea etapă a vizitei a fost o deplasare la Podul peste Dunăre (face legătura între Brăila și Tulcea), de asemenea alături de colegii de partid înainte de a merge la Galați.

Câteva dintre declarațiile lui Sorin Grindeanu (foto) în fața presei de la șantierul Podulului peste Dunăre (Brăila – Tulcea) au vizat și acest amplu proiect care se execută cu fonduri europene și care are termen de finalizare (cu tot cu drumurile adiacente) finalul anului viitor. Ministrul Transporturilor a spus că acest obiectiv poate fi atins, la fel cum și alte investiții din transport (ex. pasajul de la Drajna) pot fi terminate la datele menționate în contracte – dar pentru asta trebuie făcute anumite relocări de utilități (în principal TransElectrica are de lucru aici), mai precis acele operațiuni care înseamnă și birocrație, deci motive de întârzieri. În plus, a mai afirmat Grindeanu, zona Brăila – Galați ar mai avea nevoie de ajutor pentru a se dezvolta economic – deci, ajutor pe viitor și în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, Grindeanu a afirmat că așteaptă de la președinții de Consilii Județene și de la primarii celor două orașe-municipii (care împreună formează cea mai mare zonă urbană, după București, din țară) propuneri de solicitare a urmăririi directe a lucrărilor de interes local, lucrări unde sunt beneficiari direcți – aceasta fiind o acțiune binevenită de descentralizare.

La o întrebare referitoare la eliminarea în viitorul apropiat a taxei de pod, ministrul a afirmat că deocamdată nu e posibil pentru că absența taxei ar însemna un minus de circa 30 milioane euro în bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Grindeanu îl are alături pe Cristian Pistol – director general CNAIR în prezentare – video mai jos cu declarațiile ministrului:

Lucrările la Podul suspendat peste Dunăre sunt la mai mult de 50% finalizate, fiind posibilă respectarea termenelor contractuali – finalul anului 2022 să însemne și darea în folosință a podului (al treilea la mărime în Europa). Detalii oferite de reprezentantul contructorilor în video:

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Acordul pentru PNRR, o reușită a Guvernul Cîțu. Au venit primii bani”

*Președintele PNL Brăila reamintește avantajele utilizării fondurilor europene, în investiții necesare României și în dezvoltarea țării

Parlamentarul liberal Alexandru Popa (foto), președintele PNL Brăila, salută primirea primilor bani europeni aferenți Planului Național de Redresare și reziliență (PNRR).

”Vești bune, la final de an: România a primit ieri, 2 decembrie, prima tranșă de 1,89 miliarde euro din PNRR. Această sumă reprezintă avansul de 13% din partea de granturi a PNRR și a fost virată ca urmare a Acordului privind contribuția financiară nerambursabilă dintre România și Comisia Europeană semnat de Florin Cîțu pe 25 noiembrie.

Este o reușită a Guvernul Cîțu, care a negociat un PNRR bun, ce susține interesele României, care a fost apreciat și aprobat de Comisia Europeană și ECOFIN (miniștrii de finanțe/economie din UE) și care începe să se concretizeze, în sensul că au intrat primii bani.

Tranșa a doua a prefinanțării, în valoare de circa 1,94 miliarde euro (aferentă părții de împrumuturi din PNRR) urmează să fie virată tot luna aceasta, iar în anul 2022 România va primi 6,17 miliarde euro prin PNRR.

Noul instrument financiar european de redresare și reziliență, PNRR, este diferit de fondurile europene clasice fiindcă presupune atât investiții, cât și realizarea unor reforme. Cele 64 de reforme și 107 investiții din PNRR se condiționează reciproc și vor reprezenta fundamentul pe care fiecare minister își va concentra eforturile și resursele în următorii ani.

În Guvernul Ciucă, PNL – prin premierul Nicolae Ciucă, ministrul Dan Vîlceanu de la Investiții și Proiecte Europene și ceilalți miniștri – are ca obiectiv prioritar realizarea cadrului instituțional și financiar pentru implementarea PNRR, respectarea calendarului pentru investițiile și reformele angajate și implementarea eficientă a acestora. Prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro până în 2026, dintre care 14,24 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile și 14,94 miliarde euro sunt credite.

Am obținut în PNRR cele mai mari finanțări în domeniile în care România avea cea mai acută nevoie de investiții: transport, sănătate și rducație. Dintre toate planurile naționale aprobate, România a obținut cea mai mare pondere (30%) alocată investițiilor în infrastructura de transport.

  Și amintesc cele mai importante cinci domenii de investiții prin PNRR: 9,4 miliarde euro – TRANSPORT (pe componentele „Transport sustenabil” și „Fondul local”); 3,6 miliarde euro – EDUCAȚIE (finanțarea programului „România educată”); 2,56 miliarde euro – SECTOR PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INVOVARE; 2,45 miliarde euro – SĂNĂTATE (spitale noi și investiții în infrastructura prespitalicească); 2,2 miliarde euro – REABILITAREA ENERGETICĂ ȘI SEISMICĂ a clădirilor.

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa”

Nota red. Și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a salutat (declarația în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/02/primii-bani-din-pnnr-18-miliarde-euro-prefinantare/) transmiterea către țara noastră a acestei prime tranșe din PNRR.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei