Provocările societății civile din UE. Raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale

*Eveniment organizat marţi, 19 iunie 2018, de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi FRA

Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA http://fra.europa.eu/en/cooperation/civil-society) prezintă marți, 19 iunie 2018, de la ora 10.00 raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la inceputul anului. Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr nr. 31, Bucureşti.  

Raportul, publicat la începutului anului 2018, realizat de Waltraud Heller – director Program FRA, Civil Society Cooperation – va fi prezentat de autorul lui. De asemenea, Angela Cristea – șeful RCER – va deschide evenimentul, iar Csaba Asztalos – președinte Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării –  va participa la discuţii. Un rezumat al raportului în fra-2018-challenges-facing-civil-society-summary_ro (click pe document în format PDF pentru detalii).

** * Comisia Europeană derulează mai multe activităţi (https://europa.eu/european-union/topics/justice-home-affairs_ro) în domeniile justiției și drepturilor fundamentale. Se pot afla mai multe informaţii accesând link-ul ataşat.

Reclame

Prin InvestEU, noi locuri de muncă în economie și inovare în Europa

*Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor * Dar, susţin oficialii Comisiei Europene, e nevoie în continuare de reforme structurale în ţările membre

     În următorul buget (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus crearea programului InvestEU cu scopul de a reuni finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții pentru un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene,a declarat: „Planul de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în mobilizarea de investiții private și crearea de locuri de muncă în Europa. Planul a atras deja investiții de aproape 290 de miliarde de euro, care fără el nu ar fi fost posibile, și a oferit finanțare unui număr de 635 000 de întreprinderi mici. Cu InvestEU, dorim să luăm acest model de succes și să-l extindem pentru a acoperi numeroasele programe de finanțare oferite de UE. Simplificăm, facem mai mult cu mai puține resurse și punem un accent sporit pe investițiile sociale”.

Vicepreședintele Jyrki Katainen – responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „Programul InvestEU este o reformă structurală la nivelul bugetului UE. El grupează multitudinea de programe de finanțare ale UE într-o structură unică, sub o marcă unică: InvestEU. Pornind de la succesul Fondului european pentru investiții strategice, vom putea continua să stimulăm crearea de locuri de muncă, inovarea și competențele în Europa, cu avantajul suplimentar de a oferi beneficiarilor proceduri mai simple și mai transparente. InvestEU ne va ajuta să atingem obiective de politică precum sustenabilitatea, excelența științifică, incluziunea socială și sprijinul acordat extinderii micilor întreprinderi, cu scopul de a mobiliza investiții în valoare de peste 650 de miliarde de euro, în majoritatea lor din sectorul privat. În plus, oferim statelor membre opțiunea de exploata mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE prin intermediul fondului de garantare. Un câștig pentru toți”.

Fondul InvestEU va continua să mobilizeze investiții publice și private în UE, pentru a contribui la acoperirea deficitului de investiții încă semnificativ din Europa. Mai exact, noul fond va face mai mult cu mai puține resurse, va crea un portofoliu diversificat și flexibil, va raționaliza și va simplifica, va valorifica expertiza locală, națională și europeană a partenerilor noștri de finanțare, va ajuta statele membre să exploateze mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE.

Pornind de la modelul Portalului european pentru proiecte de investiții al planului de investiții, Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor. Va oferi sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv la consolidarea capacităților.

** * Mai multe informaţii la http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-4010_en.htmhttps://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en şi la https://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en

** * Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, a fost lansat în noiembrie 2014 pentru a inversa tendința descendentă a nivelurilor deja scăzute ale investițiilor și pentru a înscrie Europa pe calea redresării economice. Operațiunile aprobate în cadrul Fondului european pentru investiții strategice al Planului Juncker ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 287 de miliarde de euro până în mai 2018. Se preconizează că un număr de circa 635 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare.

** * Finanțarea din partea UE nu va soluționa, de una singură, problema nivelurilor scăzute ale investițiilor în Europa. E nevoie în continuare de reforme structurale. Statele membre ar trebui să utilizeze tot sprijinul disponibil pentru a elimina barierele naționale din calea investițiilor și pentru a-și îmbunătăți mediile de afaceri, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. La 31 mai 2018, Comisia a propus crearea unui Program de sprijin pentru reforme care va sprijini reforme prioritare în toate statele membre ale UE și va beneficia de un buget total de 25 miliarde euro. Acest nou program include un sprijin financiar pentru reforme, precum și asistență și expertiză tehnică.

Concursul regional „Drepturile copilului” 2018, ediţia a IV-a la Brăila

*Proiectul iniţiat de Şcoala „Vasile Alecsandri” are, de anul acesta, participare naţională * Elevii de la secţiunea de creaţie plastică cu participare directă au fost premiaţi vineri, 8 iunie 2018, la Biblioteca Judeţeană Brăila, partener împreună cu Direcţia pentru protecţia copilului, Centrul Europe Direct Brăila, Şcolile „Eminescu” şi „Fănuş Neagu”, revista Braila Chirei, Comitetul Național pentru Drepturile Copilului – Filiala Brăila

 

Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Brăila – prof. Gabi Mălâia şi prof. Alina Grigoriţă, directori – este principalul organizator al Concursul regional de creație plastică „Drepturile copilului” care în 2018 a ajuns la ediţia a IV-a. În acest an competiţia a fost naţională, cu două secţiuni – participare indirectă (elevi din ţară) şi participare directă (elevi din Brăila, municipiu şi judeţ). Echipa de proiect este formată din  prof. Iustina Gavrilă și prof. Safta Constantin de la Școala ”Vasile Alecsandri”, colaboratori – prof. Daniela Drăghici de la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Brăila și prof. Adrian Gavrilă de la Școala Gimnazială ”Fănuș Neagu” Brăila. 

Și anul acesta, la concurs au participat a peste 300 de elevi. Comisia de evaluare a fost alcătuită din cadre didactice de specialitate: prof. Camelia Ion, prof. Daniela Bărdiganu și prof. Safta Constantin.

Încă de la prima ediție am avut sprijinul Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Brăila și Centrul Europe Direct Brăila. În acest an, am avut noi parteneri: Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, reprezentată de bibliotecar Doina Stanciu, revista de cultură şi informaţie Brăila Chirei – reprezentat de prof. Armanda Filipine și Comitetul Național pentru Drepturile Copilului, Filiala Brăila – coordonator Veronica Dobrin. Premiile au fost înmânate de Armanda Filipine, cea care, așa cum ne-a obișnuit, i-a încântat la final pe copii cu povestea sa <Cum au învățat păsările să cânte>” – organizatorii.

    Festivitatea de premiere pentru elevii brăileni a avut loc vineri, 8 iunie 2018, la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila – Ludotecă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1813318248760756 pe pagina Facebook a revistei Braila Chirei şi la https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=463546684079040&id=100012711366676 pe pagina facebook Scoala Gimnaziala Vasile Alecsandri.

Copiii declarați câștigători au fost premiați în cadru festiv, pentru a le întări convingerea că sunt iubiți, că eforturile lor sunt apreciate și victoriile prețuite. Diplomele și micile cadouri primite de laureaţii brăileani (PREMII.BRAILAAA.2018 – click pe documentul în format DOCX pentru detalii), de la Şcolile „Ion Băncilă”, „Sf. Andrei”, „Mihai Eminescu”, „Mihail Sadoveanu”, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, au fost susținute financiar de Comitetul Național pentru Drepturile Copilului – Filiala Brăila prin Veronica Dobrin și de un părinte al unui elev. Pe lângă poveste, cei prezenţi au ascultat şi cuvântul educatoarei Persi Stanciu care a ţinut să felicite organizatorii pentru acest concurs, încă o activitate utilă în educaţie.

UE: România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

*Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari * Încă sunt 189 de mari aglomerări urbane unde nu se colectează corespunzător apele urbane reziduale şi 198 aglomerări urbane care nu respectă obligațiile de tratare * Există termen de intrare în legalitate: două luni

Comisia Europeană a transmis joi, 7 iunie 2018, României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari și anume, în aglomerări urbane. Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea informaţiile de la MEMO/12/12.

Conform cerinţelor din calitatea de stat membru UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Dar lucrurile nu s-au petrecut astfel. Din datele furnizate UE de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respectă obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE. 

** *  Nu doar România se află în situaşia de a nu respecta Directiva 91. Comisia a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale care, netratate, pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. La fel, dacă Cipru şi Estonia nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

** * Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește obligarea statelor membre, chiar prin acționarea în justiție, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, vizând diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

La Eurosfat 2018, discuţii despre viitorul UE

*În 8 iunie 2018 * Organizat de Europlus cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, al Parlamentului European și sub patronajul Președinției Bulgare a Consiliului Uniuniii Europene

   A VI-a ediție a Forumului Eurosfat (http://2018.eurosfat.ro), din 8 iunie 2018 de la București, își propune o discuție amplă, axată pe viitor: al României, al Uniunii Europene și al României în UE. Angela Cristea – șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România și E.S. Todor Churov – ambasadorul Bulgariei în România, vor participa la sesiunea de deschidere a evenimentului, începând cu ora 9.00. De asemenea, Istvan Jakab – consilier economic la Reprezentanţa Comisiei – va lua parte la dezbaterea „Aderarea României la zona euro. De la necesitate la realitate”.

Ediția 2018 a forumului aduce în prim-plan o dezbatere despre contribuția României la relansarea proiectului european și pașii de urmat până la, dar și după, Summitul de la Sibiu din mai 2019. Principalii decidenți politici din România vor fi prezenți la dezbatere alături de reprezentanți ai societății civile, oferindu-le tuturor posibilitatea de a-și exprima opinia despre locul României în viitoarea Uniune Europeană. Discuția în plen va fi urmată de nouă ateliere de lucru, iar evenimentul se va încheia cu un moment artistic. Forumul a fost precedat, în 6 iunie 2018, de un dialog cu cetățenii al comisarului european Tibor Navracsics (https://brailachirei.wordpress.com/2018/06/05/comisarul-european-tibor-navracsics-vizita-in-romania/).

Forumul este organizat de EUROPULS – Centrul de Expertiză Europeană, cu sprijinul și sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România, al Parlamentului European și al Președinției Bulgare a Consiliului Uniuniii Europene.

O piaţetă în Estoril – lângă Lisabona, botezată cu numele România

*Cu ocazia vizitei premierului român în Portugalia, în 6 iunie 2018 * În oraşul Estoril din Cascais, suburbie a Lisabonei, se află şi o şcoală destinată copiilor familiilor de români 

Vizita oficială a premierului Viorica Dăncilă în Portugalia a coincis miercuri, 6 iunie 2018, şi cu ceremonia de inaugurare a unei piațete dedicate României, în orașul Estoril, situat în Cascais, suburbie a Lisabonei. Rotonda este situată în centrul orașului Estoril, lângă Hotel Palácio (datând din 1930), una dintre cele mai prestigioase locații din Europa, care a găzduit şefi de stat şi diplomaţi care au desenat contururile Europei postbelice. Evenimentul a fost organizat pentru a sublinia relația dintre cele două țări, Portugalia şi România, ale căror relaţii diplomatice se făuresc de 100 ani încoace şi continuă să se dezvolte mai ales în contextul apartenenţie la Uniunea Europeană. În Cascais, care celebrează anul acesta 650 de ani de la înființare, există și o școală a comunității românești. Totodată, Cascais a început negocierile pentru înfrățirea cu orașul Sinaia.

Hotel Palácio

** * Cascais și Estoril prezintă un interes deosebit pentru România, datorită numeroaselor personalități românești care au locuit aici: Lucian Blaga, Mircea Eliade, Elena Văcărescu sau Regele Carol al II-lea etc.  Estorilul, împreună cu Cascais și Sintra, formează încă din perioada interbelică renumitul Triunghi de Aur de la Oceanul Atlantic. 

         Premierul român a vizitat şi sediul Fundației Champalimaud din Lisabona, unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare din Europa. Vizita premierului Dăncilă are loc în contextul semnării Memorandumului de Înţelegere în domeniul cercetării ştiinţifice între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” din România și Fundația Champalimaud.

La CCD Brăila, conferinţă interjudeţeană „Protecţia datelor cu caracter personal”

*În 5 iunie 2018, cu reprezentanţi din şcoli, de la Ministerul Educaţiei şi din judeţul Vrancea

   Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila a organizat (la sediul ISJ din str. Petru Maior), în data de 5 iunie 2018, conferinţa interjudeţeana „Protecţia datelor cu caracter personal” care a permis persoanelor desemnate de şcolile din Brăila – municipiu şi judeţ, să se familiarizeze cu noua legislaţie în domeniu (legislaţie rearanjată după uriaşul scandal al scurgerilor de informaţii personale ale utilizatorilor platformei Facebook, care a condus la audierea lui Mark Zuckerberg în guvernul SUA şi la Parlamentul European).

În principal, şcolile au trimis profesori care se ocupă cu programe, proiecte, dar şi persoane din secretariat. Au fost prezenţi şi Paulina Roşcan – preşedinte SIP  FEN Vrancea – în calitate de invitat, dar şi Partene Valeriu – preşedinte Sindicat Învăţământ „Corneliu Caranica” Brăila.

Temele principale ale conferinţei au fost trei: „Cadrul legislativ, Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR)”, „Standard ocupaţional – responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. Rolul responsabilului cu protecția datelor cu caracter personal”, „Instrumente de lucru – procedura privind protecția datelor cu caracter personal. Managementul riscului și securitatea informației”. Moderatorii lor au fost, în ordine, Raisa Roșcan  – consilier juridic SIP  FEN Vrancea, Dorin Roşcan – inspector la Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Cristina Elena Anton – director CCD Brăila. 

** * Ce au aflat participanţii şi ce trebuie să ştim despre prelucarea datelor (pe scurt):

Unitatile au obligația de a administra în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate, datele personale care le sunt furnizate. Are calitatea de operator unitatea dacă stabileste scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. Are calitatea de utilizator al datelor cu caracter personal, denumit în continuare utilizator, personalul operatorului sau al împuternicitului acestuia ale cărui atribuţii de serviciu presupun operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Unitatea are în principal următoarele obligaţii: să asigure informarea persoanelor vizate şi să respecte drepturile acestora; să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal.

La nivelul unitatii se constituie Comisia pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal, având următoarele atribuţii: asigură elaborarea/ modificarea procedurii pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; asigură implementarea şi monitorizează respectarea normelor procedurale în materia prelucrării datelor cu caracter personal de către conducătorii operatorilor; analizează vulnerabilităţile şi riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al structurii şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora; analizează orice încălcare a normelor de protecţie a datelor cu caracter personal de natură a prejudicia drepturile persoanei vizate, cu privire la măsurile dispuse pentru identificarea persoanei responsabile şi limitarea efectelor unei diseminări neautorizate a datelor, precum şi cu privire la situaţiile în care au fost emise recomandări sau aplicate sancţiuni de către Autoritatea naţională de supraveghere sau când aceasta a dispus efectuarea unui control prealabil ori a unor investigaţii; elaborează Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal.