COVID-19. Peste 232 milioane euro pentru combaterea epidemiei în UE

*Comisia Europeană a anunțat alocarea acestei sume cu scopul dezvoltării măsurilor de prevenție, dar și pentru industria farma în vederea descoperirii unui vaccin, pentru Africa – diagnosticare rapidă și supraveghere, pentru OMS, pentru pregătirea situațiilor de urgentă, pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan 

     În vederea aplicării măsurilor de prevenție și izolare a virusului COVID -19 (noul coronavirus depistat recent în China) la nivel mondial, Comisia Europeană anunță, în 24 februarie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru țările membre UE în valoare de 232 milioane de euro. O parte a acestor fonduri vor fi alocate imediat diferitelor sectoare, iar restul în următoarele luni. Intensificarea eforturilor de sprijinire a statelor membre UE vine și ca urmare a evoluțiilor epidemiologice din Italia. Acum chiar sunt necesare măsuri sporite de pregătire, planificare pentru situații neprevăzute și planificare a răspunsului.

        Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară: „Având în vedere evoluția rapidă a situației, suntem pregătiți să intensificăm măsurile de asistență. În acest sens, o misiune comună de experți ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ai Organizației Mondiale a Sănătății va pleca spre Italia săptămâna aceasta, pentru a sprijini autoritățile italiene”.

* * * Noile fonduri UE vor fi folosite în dezvoltarea măsurilor de detectare și diagnosticare a bolii, la îngrijirea persoanelor infectate și la prevenirea infectării altor persoane în acest moment critic. Din pachetul de ajutor de 232 mil. euro, 114 mil. euro merg Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru planul global de pregătire și de răspuns la nivel mondial – pregătirea pentru situații de urgență și răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate slabe și cu reziliență limitată (o parte din această finanțare se obține cu acordul autorităților bugetare ale UE); 15 mil. euro merg în Africa, inclusiv la Institutul Pasteur Dakar din Senegal, în vederea diagnosticării rapide și supravegherea epidemiologică; 100 mil. euro (din care 90 mil. euro sunt destinate unui parteneriat public-privat cu industria farmaceutică) pentru dezvoltarea unui vaccin; 10 mil. euro pentru proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii și gestionarea clinică a izolării și prevenției; 3 mil. euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetățenilor UE din regiunea Wuhan (unde a izbucnit epidemia), China.

Expoziție „Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean 1650-1800 (Fliessende Räume. Karten des Donauraums – Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650-1800)”

*În Galeria ”Naum” – Muzeul Brăilei ”Carol I”, în perioada 24 februarie – 24 aprilie 2020 * Vernisaj luni, 24 februarie, de la ora 11.00

    La Galeria de artă ”Gh. Naum” – Muzeul Brăilei ”Carol I” – se vernisează expoziția „Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean 1650-1800 (Fliessende Räume. Karten des Donauraums – Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650-1800)”. Evenimentul are loc luni, 24 februarie 2020, de la ora 11.00. Interesanta expoziție va putea fi vizitată în perioada 24 februarie – 24 aprilie 2020. Intrarea este liberă.

Au fost invitați la vernisaj Cord Meier-Klodt – ambasadorul R. F. Germania la București, Emil Hurezeanu – ambasadorul României la Berlin, dr. Wolfgang Zimmermann – director Arhiva Centrală a Landului Baden-Württemberg, Karlsruhe, prof. dr. Reinhard Johler – director Institutul de Istorie și Studii Regionale al Șvabilor Dunăreni din Tübingen; Josef Wolf – cercetător la Institutul de Istorie și Studii Regionale al Șvabilor Dunăreni din Tübingen; dr. Rudolf Gräf – prorector Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, director Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu.

Pentru realizarea expoziției instituția muzeală brăileană are parteneri Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Landesarchiv Baden – Württenberg, Generallandesarchiv Karlsruhe, Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde, Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Arhivele Naționale. De asemenea, pentru ca expoziția să poată fi prezentată la Brăila se cuvine să mulțumim sponsorilor Botschaft der Bundesrepublik Deutschland Bukarest, L-Bank Staatsbank, Karl Heintz Dietrich International Logistics.

** * Mai multe detalii de la vernisaj veți găsi la https://www.youtube.com/user/Aaarmanda

și, ca de obicei, în formate foto & video pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Viitorul digital în UE

*Comisia Europeană a lansat Strategia europeană prinvind datele și opțiunile de politică prin care să se dezvolte a inteligență artificială (IA) centrată pe factorul uman

    Comisia Europeană a dezvăluit, în 19 februarie 2020, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. 

Comisarii consideră că soluții digitale țin cont de interesele cetățenilor săi, într-o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind datele și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

        Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea”.

       Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”.

       Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”. 

        În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Scopul este să să fie oferite cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății. Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

ACSES, proiect cu fonduri europene prezentat la Universitatea ”Brâncoveanu” Brăila

*Obiective: formarea a 112 persoane în antreprenoriat social și alte domenii tematice, înființarea a 17 afaceri sociale în cele 3 regiuni ale proiectului (NE, SE, SM) și 58 noi locuri de muncă * Se oferă 5,98 milioane de lei pentru înființarea întreprinderilor sociale

    Proiectul ACSES, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020,  este derulat de Addwise European Expertise SRL și Civitta Strategy & Consulting SA în trei regiuni de dezvoltare, Nord-Est, Sud-Est și Sud-Muntenia în perioada 12 septembrie 2019 – 11 septembrie 2022.

O prezentare a proiectului, pentru persoanele interesate din regiunea Sud-Est are loc luni, 17 februarie 2020, la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” de la ora 12.00. Următoarea sesiune de informare va avea loc la Iași, pe 20 februarie.

Proiectul ACSES își propune să contribuie la consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră autosustenabilă prin dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale în domeniul economiei sociale și creșterea numărului de entități de economie socială în regiunile menționate cu scopul facilitării incluziunii sociale, reducerii sărăciei și a oricărei forme de discriminare prin crearea de noi locuri de muncă accesibile persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale nou create.

În proiectul ACSES, după cum precizează inițiatorii, sunt cinci direcții majore de acțiune: promovarea conceptului de economie socială, a oportunităților de dezvoltare a structurilor de economie socială și a impactului pozitiv pe care acestea le au la nivel social; dezvoltarea competențelor și abilităților în domeniul antreprenoriatului social prin formare profesională; asigurarea unui program complet de consiliere și sprijin în vederea dezvoltării de noi afaceri sociale prin: consiliere pentru elaborarea planului de afaceri și monitorizare permanentă pentru eficientizarea afacerilor sociale dezvoltate; sprijinirea antreprenorilor prin acordarea de subvenții în vederea dezvoltării unei întreprinderi sociale și crearea de locuri de muncă; • Dezvoltarea de parteneriate între întreprinderile sociale nou create și factori interesați din regiuni.

Inițiatorii doresc să aibă ca rezultate formarea a unui număr de 112 persoane din punct de vedere profesional în materie de antreprenoriat social și alte domenii tematice, să se poată înființa 17 afaceri sociale în cele 3 regiuni ale proiectului (NE, SE, SM) și un număr de 58 noi locuri de muncă create. Se oferă 5,98 milioane de lei pentru înființarea întreprinderilor sociale.

Brăila vrea proiect european pentru rețeaua de apă-canal. Chiar e nevoie de el!

*În județ s-ar putea amenaja astfel de rețea în 31 de localități unde, deocamdată, apa utilizată e din puțuri forate și fântâni care nu sutn sigure * În municipiu, la fel, e necesar ca actuala rețea – învechită – să fie modernizată, dar și completată… pe foarte multe străzi care nu au! 

Anunțam după ședința Consiliului Județean din 13 februarie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/13/sedinta-cu-scandal-in-consiliul-judetean-braila-liberalii-au-iesit-din-plen/) că liberalii au ieșit din plen și nu au votat propunerea de creștere a prețului apei la punctul de ordiena de zi referitor la Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa și Apă Uzată din județul Brăila, proiect care va fi propus spre finanțare cu fonduri europene pe POIM 2014 – 2020 (va fi cu derogare). Mai scriam atunci că proiectul nu există prezentat pe site-urile instituțiilor.

Nici nu are cum să fie undeva la vedere… proiectul abia se lucrează. E la faza de aprobări, după ce s-au elaborat studiile. Deci… beneficiari – absolut în drept, pentru că rețeaua de apă și canal este în mare suferință – sunt municipiul Brăila și în județ orașele Făurei, Însurăței, Ianca, comunele Bărăganul, Berteștii de Jos, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecăței, Galbenu, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Romanu, Salcia Tudor, Siliștea, Șuțești, Tichilești, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vișani, Zăvoaia.

     În toate aceste localități rurale menționate nu există rețea de apă și canalizare, apa fiind din fântâni (deloc bună de băut, pentru că toaletele din curte conduc la infiltrări cu nitriți, nitrați și alți compuși chimici toxici) și din puțuri. În municipiul Brăila, la fel, e necesară modernizarea rețelei de apă (cele mai vechi conducte au peste 100 de ani) și introducerea canalizării pe destule străzi (Nota red. Chiar dacă e oraș… și capitală de județ, Brăila nu se poate lăuda deloc la capitolul apă-canal…).

Valoarea estimată a proiectului este în jur de 240 milioane euro, cofinanțarea locală fiind de 2 la sută din total. Calculul la apa din factura către populație, subiectul care a nemulțumit pe consilierii liberali (care nu au avut la mapă detaliile proiectului, cum nici ceilalți consilieri nu le-au avut), presupune creșteri în fiecare an. Explicația echipei care lucrează la scrierea proiectului este că această creștere provine din analiza raportului cost – beneficii și că există șanse mari ca prețul, până la urmă, să nu crească în cei patru ani de proiect pentru că rețeaua nouă nu va avea pierderi (care acum, au spus specialiștii, fac parte din calculul de preț și sunt suportate de populație).

În tandem cu ședința CJ amintită a avut loc și la Consiliul Local Municipal Brăila ședință de plen, în 14 februarie 2020, aici ordinea de zi (PROIECT ORDINE DE ZI SEDINTA 14 FEBRUARIE 2020 pentru detalii, click pe documentul în format DOCX) având numai subiecte adiacente acestui proiect care va intra în lista cererilor de finanțare europeană curând.

”Camere moarte/ Dead Rooms”, expoziție Gregor Schneider la Muzeul de artă recentă

*În perioada 13 februarie – 4 mai 2020 * Artistul german expune o instalație, o sculptură de mari dimensiuni, șase produse video și 11 fotografii 

La Muzeul de Artă Recentă (MARe https://www.mare.ro/) din capitală s-a vernisat în 13 februarie 2020 expoziția Gregor Schneider ”Camere moarte/ Dead Rooms”. Spațiile din bulevardul Primăverii nr. 15 găzduiesc expoziția, curatoriată de Erwin Kessler, până în data de 4 mai 2020.

Gregor Schneider prezintă la MARe o instalație de tip ”cameră moartă” (care ”falsifică” spațiul pe care-l ocupă și-l înlocuiește), o sculptură de dimensiuni mari (Weisser Negativ Kern Massiv, 1999, din colecția MARe), șase video-uri produse între 1996 și 2018 și 11 fotografii de dimensiuni medii (42×52 cm), realizate între 1988 și 1996.

     Una dintre fotografii, din seria TOTAL ISOLIERTES GÄSTEZIMMER (…) Haus u r Rheydt 1995 – preluare de pe site-ul artistului (adresa, mai jos)

Expoziția este pe cât de sintetică, pe atât de revelatoare și de demonstrativă. Ea ne arată modul în care artistul a creat noi concepte artistice, bazându-se pe ideea de spațiu interior, de spațiu locuit sau abandonat, de spațiu ca (și cu) memorie. La intersecția dintre arhitectură, design interior și instalație/performance, arta lui Schneider este în primul rând o provocare și un atac frontal la adresa angoaselor, a fricilor și chiar la adresa morții” – organizatorii.

Expoziția a fost precedată de conferința-dezbatere ”Camerele moarte vorbesc tare/ Dead Rooms Speak Loud”, desfășurată în 11 februarie, la Goethe-Institut Bucuresti, unde Gregor Schneider și Erwin Kessler au purtat un dialog moderat de Joachim Umlauf – directorul Goethe-Institut București. Conferința lui Gregor Schneider, unul dintre cei mai provocatori artiști contemporani, a deschis către public sensurile operei și ale gândirii sale complicate.

”Camerele moarte ale lui Gregor Schneider arată precum corpurile delicte ale unor crime afective perfecte, lăsate deschise după o autopsie critică. Emoții reprimate izbucnesc din ele precum sîngele palid din viscerele minții. Prin inhibarea locuirii, ele exhibă expunerea – durerea de a fi într-un spațiu uman clinic, instrument retoric și exoschelet poetic poetic al regretului, al ascunderii și amneziei. În Camerele moarte ale lui Gregor Schneider nu e loc de plăcere, de confort sau speranță, dar e mult loc de dubiu” – curatorul Erwin Kessler. Expoziția și conferința sunt realizate în cadrul parteneriatului dintre MARe/Muzeul de Artă Recentă și Goethe-Institut București

** * Gregor Schneider (născut în 1969, la Rheydt, Germania, site la https://www.gregor-schneider.de), este un star rebel al artei. Lucrările lui pot fi văzute fie ca sculpturi, fie ca instalații, fie ca ”născociri” conceptuale . Sau, mai corect, ele sunt toate acestea la un loc, cât timp ele produc experiențe angoatice neobișnuite în arta curentă. Prima lui expoziție solo a fost realizată pe când avea doar 16 ani. Câștigător al Leului de Aur, la Veneția, în 2001 pentru lucrarea sa din Pavilionul Germaniei, este autorul cărții Mein Erster Brockhaus (2012), subiect a cinci documentare și profesor în unele dintre cele mai importante școli și academii de artă din Germania, de la Berlin, la München și Hamburg. Gregor Schneider este artistul care a cumpărat casa în care a născut și a copilărit șeful propagandei naziste, Joseph Goebbels, doar pentru a o documenta și pentru a o demola din interior (lăsându-i intacte doar zidurile exterioare!), pentru a expune molozul rezultat din acest proces în spații muzeale și simbolice, din Polonia și din Germania. Gregor Schneider este un filozof al spațiului vulnerabil, exhibând memoria unei case, a unui oraș, a unei țări și, în cele din urmă, a unei lumi. În prezent este profesor la Kunstakademie Düsseldorf. Ca orice artist important a șocat, a enervat și  a entuziasmat publicul, a produs dispute și a dizlocat la nivel public și conceptual, percepția cu privire la limitele a ceea ce obișnuim să numim ”artă”.

** * Deschis în octombrie 2018, MARe/ Muzeul de Artă Recentă a prezentat, în premieră în România, expoziții ale unor artiști de talie internațională precum Jeff Wall, Martin Creed, Thomas Ruff, Marcia Hafif.

România acordă sprijin public, 53 milioane euro pentru stații reîncărcare vehicule cu emisii scăzute

*Comisia Europeană a emis acordul în acest sens, comisarii fiind convinși că existența acestor stații va conduce la scăderea emisiilor de carbon și, deci, la scăderea poluării *Conform schemei românești de ajutor public, destinată operatorilor economici, vor fi înființate de întreg teritoriul țării

    Comisia Europeană a admis planul de măsuri prin care România și-a luat angajamentul să susțină crearea unei rețele de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice. Schema va avea un buget de 53 milioane EUR și va acoperi perioada 2020-2025, va stimula investițiile în stații de reîncărcare a vehiculelor hibride și a vehiculelor electrice cu baterie din România; va acoperi zonele urbane, suburbane și rurale și își propune să dezvolte o rețea de stații de reîncărcare pe întreg teritoriul țării. Comisarii au admis schema, măsurile respectând normele UE privind ajutoarele de stat, în contextul în care măsura va contribui la reducerea emisiilor de CO2 și a altor emisii poluante, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică.

Margrethe Vestager – responsabilă cu politica în domeniul concurenței, vicepreședinte executiv la Comisia Europeană: „România va contribui la combaterea schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele stabilite de Pactul ecologic european. Această schemă va reduce emisiile nocive generate de autovehicule și va îmbunătăți sănătatea cetățenilor, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența”.

Schema este deschisă tuturor operatorilor economici care îndeplinesc anumite criterii, de exemplu în ceea ce privește echiparea cu prize. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură deschisă și transparentă de ofertare, iar sprijinul va fi acordat sub formă de granturi. Comisia a evaluat măsura de ajutor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice de interes comun, în anumite condiții.

Comisia Europeană a făcut observația că măsura va favoriza creșterea considerabilă a ponderii vehiculelor cu emisii scăzute, aducând o contribuție majoră la reducerea emisiilor de CO2 și de poluanți, în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă și mediu, precum și cu țintele stabilite de Pactul ecologic european. De asemenea, Comisia a constatat că ajutorul va fi acordat prin intermediul unei proceduri concurențiale de ofertare și că se vor institui garanțiile necesare pentru ca ajutorul să fie limitat la minimul necesar. Comisia a concluzionat că schema aduce o contribuție la obiectivele în materie de mediu și climă ale UE care depășește orice posibilă denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale cauzată de ajutor. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

** * Pactul ecologic european prezentat în decembrie 2019 stabilește măsuri care urmăresc ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru atingerea neutralității climatice, este necesară o reducere cu 90 % a emisiilor generate de transporturi până în 2050. Versiunea neconfidențială a deciziei adoptate astăzi va fi publicată cu numărul SA.49276 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul electronic săptămânal privind ajutoarele de stat include lista celor mai recente decizii privind ajutoarele de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.