Deputat Vasile Varga: ”Absenteismul de la referendum, vot de blam la adresa clasei politice”

*Liberalul brăilean vede cel puţin două probleme în invalidarea referendumului: o dată că implicarea politică a contat în faţa oamenilor şi unii nu s-au prezentat la vot tocmai din acest motiv; altă implicaţie ţine de faptul că se compromite chiar ideea de referendum

 

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul Vasile Varga, reprezentant în Parlament din partea Partidului Național Liberal, membru al PNL Brăila, a ţinut să precizeze că absența masivă a românilor de la urne, la referendumul din 6 şi 7 octombrie 2018 pentru modificarea Constituției în sensul de a proteja formula tradiţional-religioasă a familiei (barbat căsătorit cu o femeie), este o sancțiune la adresa clasei politice: ”Este un vot de blam, pe care românii l-au dat tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care provin. Referendumul pentru redefinirea în Constituție a căsătoriei a fost inițiat de o organizație civică. Ei sunt cei care au strâns peste trei milioane de semnături și care au pornit acest demers. Politicul nu avea voie să se amestece cu absolut nimic în acest referendum. Coaliția pentru familie era singura care avea cădere să facă o campanie de conștientizare, să explice care este scopul referendumului, ce se dorește a fi schimbat. Politicul nu s-a putut, însă, abține și a încercat să confiște acțiunea civică. De data aceasta, românii au fost solidari și au refuzat să meargă la vot. Nu văd alți vinovați decât politicienii, pentru ceea ce s-a întâmplat sâmbătă și duminică”.

Parlamentarul brăilean vede chiar şi altă consecinţă negativă a invalidării referendumului pe fondul absenteismului: ”La aproape 30 de ani de la Revoluție, am asistat la prima inițiativă civică, pe care clasa politică a compromis-o. Probabil că va trece foarte multă vreme până când cineva, un ONG, o asociație sau pur și simplu un grup de oameni va mai avea curajul să încerce să schimbe ceva prin referendum. S-a compromis nu doar rezultatul în sine, ci a fost compromis un instrument al democrației, care este referendumul. Sper că nu va mai fi nevoie să treacă alți 30 de ani pentru un demers similar, pentru că, dacă există o parte bună a ceea ce s-a întâmplat este că românii au demonstrat că pot fi solidari și nu se lasă ușor manipulați. Alegătorii români au demonstrat că sunt mai maturi, mai lucizi și mai buni decât clasa politică românească”.

** * Nota red. În mijocul lunii septembrie 2018, Parlamentul a adoptat Iniţiativa cetăţenească propusă în urmă cu vreo doi ani de Coaliţia pentru Familie (un ONG care reuneşte şi Biserica Ortodoxă Română, dar şi alte culte religioase din România, organizaţie care a strâns 3 milioane de semnături pentru Iniţiativa Cetăţenească) de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei. S-a stabilit, cu ajutorul unei Ordonanţe de Urgenţă dată de Guvernul Viorica Vasilica Dăncilă (PSD şi ALDE) că referendumul va avea loc în două zile, respectiv în 6 şi 7 octombrie 2018. S-a mai spus că partidele nu fac campanie electorală pentru acest referendum, dar nu prea s-a întâmplat asta. Societatea civilă, în special prin mişcarea #Rezist, a militat pentru o acţiune de boicot generalizat şi a invitat oamenii să nu vină la vot, în spiritul respectării drepturilor omului. Rezultatul votului după cele două zile de scrutin a fost sub necesarul validării referendumului, nefiind întrunită condiţia ca să vină la urne cei 30 la sută prezenţi din totalul alegătorilor de pe liste.

Reclame

La Muzeul Ţăranului, târg al iconarilor și al meșterilor cruceri

*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă

Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă. 

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.

** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)

La Muzeul Satului, Târg de Sfânta Maria

*În 8 şi 9 septembrie 2018 * Sunt organizate şi ateliere de creaţie

    Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” (Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1) din Bucureşti organizează şi găzduieşte în 8 şi 9 septembrie 2018 Târgul de Sfânta Maria, eveniment ce își propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc în preajma sărbătorii Nașterii Maicii Domnului – denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei. Sărbătoriţii zilelor – cu nume Maria şi Ana – au asigurată intrararea gratuită la târg. Programul complet pe pagina evenimentului la http://muzeul-satului.ro/eveniment/targul-de-sfanta-maria/

Meșteri populari, colecționari și artiști plastici sunt prezenţi la târg, iar publicul este invitat atât să achiziționeze frumoase creații dar şi să realizeze împreună cu artizanii populari propriile obiecte în timpul unor atelierele (podoabe populare și opincărit) la care participarea este gratuită.

Duminică – 9 septembrie 2018, de Sfinții şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, se sărbătoreşte familia la Muzeul Satului. Familiile cu copii sunt invitate să parcurgă un itinerariu în muzeu pentru a descoperi patrimoniul legat de tema familiei în arta populară românească. Afişul târgului este o icoană, tipic bizantină (icononografia canonică a ortodoxiei), reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul,

Expoziție „Un veac de frumusețe”, la Muzeul Goethe din Dusseldorf

*Sunt prezentate costume populare din colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” * În perioada 7 – 14 septembrie 2018

În perioada 7 – 14 septembrie 2018, la invitația Asociaţiei Culturale Româno-Germane Atheneum e.V. din Dusseldorf și a Muzeului Goethe din Dusseldorf (fosta reședință a Principelui Carol, devenit regele Carol I al României), Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” participă la festivitățile prilejuite de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Dusseldorf. Este locul unde, acum 152 de ani, a început istoria Dinastiei Române odată cu momentul în care Principele Carol de Hohenzollern acceptă oferta de a primi tronul României. În cei 48 ani de domnie ai săi s-au pus bazele statului român modern, s-au construit principalele instituţii politice, economice, culturale și s-a clădit o naţiune. România Mare s-a născut sub domnia Regelui Ferdinand, după ce suveranul a acceptat să intre în război împotriva Germaniei, patria-mamă a suveranului. Visul românilor – întregirea țării, s-a împlinit în timpul domniei regelui Ferdinand, „un bun român”, care și-a respectat jurământul de credinţă faţă de ţară. Alături de el a fost întotdeauna o femeie puternică: Regina Maria care, în plus (chiar nefiind româncă) a făcut cunoscut peste tot în lume portul femeii din satul românesc. 

Expoziția <Feminitate şi împodobire. Un veac de Frumusețe> este dedicată femeii din satul românesc care, în ultima sută de ani, a împodobit cu creativitate şi trudă, casă, satul, ţara… şi-a dedicat anii împlinirii în Frumos a propriei vieți şi a vieților noastre, palizi moștenitori lipsiți adesea de pasiunea lucrului gândit cu sufletul şi făcut cu mâinile truditoare şi cunoscătoare ale formelor, culorilor şi visurilor țesute în nopțîle lungi de așteptare. Femeile au fost “paznici ai porților” pe care bărbaţii au plecat la război sau să înfăptuiască idealul Marii Unirii şi pe care s-au întors “pe scut sau sub scut”, ele au asigurat echilibrul şi continuitatea vieţii şi au învăluit cu prea frumoase lucruri urâțenia anilor de război şi lupte, a celor de dictatură şi durere. Ele au păstrat în memoria satului Frumosul care a fost totdeauna învingător. De aceea prin această expoziție aducem un omagiu frumuseții şi feminității îndelung răbdătoare”, spune conf. univ. dr. Paula Popoiu – managerul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”.
În expoziția de la Muzeul Gorthe din Dusseldorf vor fi prezentate costume populare din colecțiile de patrimoniu ale muzeului „Dimitrie Gusti”. Sub același titlu, Muzeul Satului prezintă între 26 iulie – 30 septembrie 2018, în Sala H.H. Stahl și Foaier H.H. Stahl o expoziție-document cu peste 200 piese de patrimoniu din colecțiile muzeului care spun povestea femeilor care au creat adevărate opere de artă, în lungile ierni la lumina opaiţului sau lumânării: cu mâinile pline de bătături şi arse de soarele verii  au ştiut să ţeasă o pânză fină ca un abur, au ştiut să  brodeze cu fir de aur şi să croiască cămăşi, rochii, sumane pe care de zeci de ani marii creatori de modă încearcă în zadar să le copieze.

Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, cu Muzeul Brăilei „Carol I” şi Şcoala Valea Cânepii

*În perioada 30 august – 7 septembrie 2018 * Coordonatori muzeograf dr. Brânduşa Ilie şi prof. Aurelia Popescu * Activităţi în Unirea, Valea Cânepii, municipiul Brăila la sediul Secţiei Etnografie 

 

Şcoala de Vară cu muzeul brăilean, 2013

Muzeul Brăilei „Carol I” prin Secția Etnografie – şef, muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – organizează, în perioada 30 august – 7 septembrie 2018, Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, program de educație muzeală, în colaborare cu Școala Gimnazială Unirea și Școala Valea Cânepii, structură a Şcolii Unirea. Activităţile şcolii de vară se desfăşoară în comunele Unirea şi Valea Cânepii (jud. Brăila) şi la sediul Secţiei Etnografie – municipiul Brăila, strada Polonă nr. 14.

secţia Etnografie,
Muzeul Brăilei „Carol I”

Elevii antrenaţi în Şcoala de vară vor participa la discuții cu meșteri populari din mediul rural brăilean, la ateliere de creație, vor viziona filme documentare. De asemenea, vor primi toate detaliile despre expoziția de bază și expozițiile temporare de la sediul Secției Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Coordonatorii Şcolii de vară sunt dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, Muzeul Brăilei „Carol I” (cea care a coordonat şi celelalte şcoli de vară) şi prof. Aurelia Popescu de la Școala Valea Cânepii.

** * Ajuns la a cincea ediție – în trecut având ca partener Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila (foto stânga sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei din activităţile Şcolii de vară 2013 – o vizită la Casa Memorială „Fănuş Neagu” din Gradiştea; în dreapta, Brânduşa Ilie) – programul de educație muzeală este dedicat Centenarului Marii Uniri.

La Brăila, Festival-concurs național de folclor pentru copii „Lină Chiralină”

*În perioada 9 – 11 august 2018, zilnic pe scena de la esplanada Dunării  * Principal organizator, Palatul Copiilor Brăila * Participă ansambluri folclorice din întreaga ţară – judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Călăraşi, Iaşi, Ialomiţa, Prahova, Maramureş, Mureş, Tulcea – şi din Serbia

   O nouă ediţie a Festivalului-concurs de folclor pentru copii „Lină Chiralină”, cu participare internațională, are loc la Brăila în perioada 8 – 12 august 2018. Întâlnirile cu publicul au loc în zilele de 9, 10 şi 11 august pe scena de pe Esplanada Dunării. Competiţia organizată de Palatul Copiilor Brăila – director Ghiţă Nedelcu – deschide evenimentele dedicate Zilelor Brăilei care marchează în acest an şi 650 ani de atestare documentară a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/), dar şi centenarul unirii de la 1 decembrie 1918. Participă solişti şi ansambluri din ţară – judeţul Brăila, Braşov, Brătuleşti – Galaţi, Călăraşi, Irbiceni – judeţ Iaşi, M. Kogălniceanu – judeţ Ialomiţa, Moineşti – judeţ Bacău, Oradea – judeţ Bihor, Pleşoiu – judeţ Olt, Ploieşti – judeţ Prahova, Reghin – judeţ Mureş, Rm. Sărat – judeţ Buzău, Sighetul Marmaţiei şi Şomcuţa Mare – judeţ Maramureş, Sulina – judeţ Tulcea, Telciu – judeţ Bistriţa-Năsăud, – şi din Serbia. 

În prima zi competiţia începe la ora 19.00. A doua zi are loc binecunoscuta paradă a costumelor populare, cu începere de la ora 18.00 – de la Bariera Călăraşilor. Cea de-a treia zi reprezintă şi finalul concursului, respectiv are loc şi Gala laureaţilor. Foto dreapta de la parada unei alte ediţii (2016), arhiva revistei Braila Chirei.

Video (de Armanda Filipine) din ediţia 2017 a festivalului, postare pe reţeaua Facebook în pagina revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

O maramureşeancă a obţinut trofeul Festivalului „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2018

*Tânăra Andreea Ghiţiu, din Ţara Lăpuşului, care a prezentat în competiţie cântec cu noduri şi horea în grumaz, stiluri interpretative arhaice, deosebit de valoroase din punct de vedere muzical a fost răplătită de juriul prezidat de etnologul Elise Stan * Premiul I – Vlăduţ Sărmaş din judeţul Bistriţa Năsăud * Premiul II – Manuela Bălan, reprezentând zona Bucovina * Premiul III – Florin Ştefan, reprezentând zona Muntenia

   Ediţia 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/23/la-braila-festivalul-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2018/), a XII-a a Festivalului internaţional de muzică populară „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (pe facebook la https://www.facebook.com/canteculdedragostebraila/) a atras şi de această dată mulţime de iubitori ai muzicii tradiţionale pe faleza fluviului. Audiţia şi prezenţa publicului la manifestarea, din serile de 24, 25 şi 26 iulie 2018, organizată de Consiliul Judeţean prin Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiei Populare (Centrul de Creaţie) şi Primăria Brăila a fost gratuită. Premiile au fost asigurate din bugetul CJ şi cu sprijinul sponsorilor – Farmaciile Iris şi SC Agricost (care lucrează terenul agricol din Insula Mare a Brăilei) care au susţinut financiar premiile III şi II. Alţi sponsori au fost SC Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, SC Agridor SRL din Chiscani, SC Gropeneanu Com SRL şi Yves Rocher Romania.

Orchestra „Lăutarii” din Chişinău, alcătuită de redutabili profesionişti – unii foarte tineri, şi cu atât mai de apreciat – şi condusă de maestrul Nicolae Botgros a acompaniat concurenţii şi invitaţii speciali din recitalurile fiecărei seri.

Au ajutat organizatorii, în regim de voluntariat, inclusiv pe scenă la oferirea florilor, a diplomelor, tinerele Elena Loredana Panait (Notă. Pe care noi am premiat-o la Festivalul de folk „Seară de Mai”), Maria Cristina Cabat, Denisa Baciu şi Teodora Constantin.

Înregistrare video din seara de gală cu Orchestra „Lăutarii”

Juriul ediţiei a fost format din etnolog Elise Stan – președinte, producător tv, Doina Işfănoni de la Muzeul naţional al Satului „Dimiztrie Gusti”, Daniela Roxana Gibescu – producător la Electrecord, prof. univ. dr. Niță Frățilă de la Universitatea din Novi Sad din Serbia, Oana Petrică – director al Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creatiei Populare, col (r) Gogu Petrea Gogu – conducător al Orchestrei de cameră „George Cavadia” a Filarmonicii „Lyra – Cavadia” Brăila şi secretar muzical al filarmonicii brăilene, iniţiator şi director al Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare de la Brăila, fost conductor al Muzicilor Militare Brăila și Alexandru Mica – Asociaţia Academică Europeană Euroculturalia.

Juriul: Petrea Gogu, Niţă Frăţilă, Doina Işfănoni, Elise Stan, Daniela Gibescu, Oana Petrică, Alexandru Mica

Andreea Ghiţiu – trofeul festivalului 2018

Etnologul Elise Stan, subliniind calităţile festivalului (la care a contribuit încă de la înfiinţate, oferind sfaturi valoare organizatorilor) şi ale solistei. a înmânat trofeul festivalului tinerei Andreea Ghiţiu, din Ţara Lăpuşului – zona Maramureş, care a prezentat în competiţie cântec cu noduri şi horea în grumaz – piese de rezistenţă în arta muzicală populară autentică, stiluri interpretative arhaice, deosebit de valoroase din punct de vedere muzical. Ambele piese muzicale sunt doine pe care maramureşenii străvechi le interpretau într-un fel special, stiluri cunoscute şi acum 100 de ani în urmă – cu siguranţă ele vin mult în urmă din negura vremurilor – şi despre care au scris Bella Bartok şi Tiberiu Brediceanu.

Înregistrare video – Trofeul festivalului, înmânat de etnologul Elise Stan

Mai multe filmări cu laureaţii la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine – secţiunea Video – pe pagina Facebook Armanda Filipine (manager revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, partener media al festivalului) din seara de gală – 26 iulie 2018.

Vlăduţ Sărmaş – premiul I

Premiul I a revenit lui Vlăduţ Sărmaş. din judeţul Bistriţa Năsăud.

Premiul a fost înmânat de Daniela Gibescu – membru al juriului.

Premiul II a revenit tinerei Manuela Bălan reprezentând zona Bucovina. A fost înmânat de Oana Petrică – membru al juriului – şi susţinut financiar de sponsorul Sc Agricost.

Premiul III a fost câştigat de Florin Ştefan reprezentând zona Muntenia în concurs. A fost înmânat de Petrea Gogu – membru al juriului – şi de farmacist Profira Constantinoiu – administrator Farmacia Iris, sponsor al festivalului.

 

Maria Mădălina Colcer – premiul pentru costum

Premiul special pentru autenticitatea costumului a revenit tinerei Maria Mădălina Colcer – costum reprezentativ din Valea Agrişului, Sălaj. Despre valoarea şi splendoarea pieselor care alcătuiesc costumul tinerei a vorbit Doina Işfănoni (Nota mea. Şi sper că veţi audia cu atenţia frumoasa poveste…) care i-a înmânat şi premiul. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1889763904449523

Înregistrarea video cu prezentarea costumului şi cu o piesă înterpretată de Maria Mădălina Colcer

Premiul de popularitate a fost câştigat de grupul vocal „Bistrik” din Serbia.

Au mai fost acordate două premii speciale, oferite de Fundaţia Academice Europene Euroculturalia şi înmânate de Alexandru Mica, pentru tânăra Marta Oprea din Brăila, absolventă a Liceului de Arte „Hariclea Darclee” şi pentru tânărul Alexandru Ionuţ Lilea.

Recitalurile serii de gală au fost susţinute de Marius Ciprian Pop – care a asigurat şi prezentarea manifestării – şi Veta Biriş.