Arhive categorie: Traditii populare

Anul Iepurelui. La mulți ani!

*La mulți ani, 2023!

Anul Iepurelui după tradiția chineză (noi îi spunem… după zodiacul chinezesc) începe la 22 ianuarie (azi). Deci, calendarul lor diferă de la nostru – dar și tradițiile, ar merita să le cunoaștem mai bine…

Dând credit caracteristicilor notate în zodiac, anul ar fi cu noroc, dragoste și armonie – mai cu seamă pentru cei născuți în anii cu acest simbol, al Iepurelui (1939, 1951, 1963, 1975, 1987, 1999, 2011).

♥️ Dând credit propriilor noastre aspirații… zic să fie noroc, dragoste și armonie pentru toată lumea!

Armanda FILIPINE & Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Botezul Mântuitorului sau Epifania

*Mare sărbătoare a spațiului creștin, în 6 ianuarie, numită și Teofania * Popular, Boboteaza – ziua când se sfințesc apele

Data de 6 ianuarie încheie, în tradițiile creștine, sărbătorile de iarnă prin Botezul Mântuitorului sau Epifania ori Teofania (din grecescul „theophania” care se traduce prin „apariția / arătarea lui Dumnezeu”) sau, cu terminologia populară, Boboteaza.

În această importantă zi a spațiului creștinătății, și în ziua dinainte, se oficiau slujbe religioase (așa cum se întâmplă și în zilele noastre), aveau loc evenimente publice spectaculoase – în unele țări, parade cu personaje cu aparență princiară, se sfințeau apele (se face și acum), se ofereau daruri (italienii aveau tradiția cadourilor oferite copiilor de Befana – o vrăjitoare bună) și oamenii se aruncau (credința e că în această zi apele au puteri tămăduitoare) în apa rece a râurilor, fluviilor, mării.

Botezul Domnului (foto 1) și Sfânta Treime (inițial, trei îngeri – foto 2), icoane de Andrei Rubliov (Андрей Рублёв, 1360 – 1430) călugăr, pictor și autor de fresce în cnezatul Rusiei, continuator al tradiției iconografiei bizantine considerat unul dintre cei mai mari autor de icoane din epoca medievală.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Obiceiuri tradiționale de An Nou. Umblatul cu Capra și Ursul. Sorcova

*Moșteniri din timpuri străvechi, unele dinainte de creștinism

Tradițiile populare românești la an nou cuprind și mersul/ umblatul cu Capra, dar și colindul Sorcova, umblatul cu Ursul. Cu Capra se mergea prin sate cam de la sărbătoarea Nașterea Domnului până la an nou (revelionul de acum). O descriere a obiceiului apare și la Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldovie”. Colindul (colindă sau corind) are ca element central un personaj întruchipând chiar o capră – bineînțeles, unul dintre colindători se maschează casa întrupeze acest animal. Costumul are o mulțime de fâșii (din material textil) colorate, acoperământul fiind un covor țărănesc sau un cojoc întors pe dos; personajului capră i se fac niște fălci din lemn, cu ajutorul lor colindătorul scoate tot felul de sunete. Ceata de colindători era de obicei formată din tineri care știau să cânte la instrumente pentru că în colindul Caprei aceasta din urmă trebuie să joace realmente – dansează, țopăie etc. Nu întotdeauna era chiar o capră. Cercetătorii folcloriști, etnologi fac trimiteri arhaice, antecreștine la acest obicei având legătură cu renașterea Timpului sau a unei divinități care întruchipează anul sau viața – menționând și diversele tipologii, pe regiuni geografice: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță – termen provenit din cuvântul bour – în sudul Transilvaniei, capră – numită brezaie – în Muntenia și Oltenia. Iată și un colind de acest fel.

Capra

Vine capra de la munte/ Cu steluțe albe-n frunte,/ Și cu barba ei lățoasă,/ A venit să intre-n casă./ Dă-ne drumu’, gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă,/ Și ne pică picurele, De pe garduri de nuiele./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară de ne vezi./ Gazdă, dacă ieși afară,/ Nu ieși cu mâna goală,/ Să ieși cu cârnați vin poală/ Și cu vinu’-n subsuoară./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară și ne vezi./ Dă-ne gazdă, drob de sare,/ Să dăm la capră că moare./ Hei, pițele mele,/ Cu cercei și cu mărgele,/ Și cu lupii după ele./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă./ Vine capra din pădure,/ A fost la cules de mure,/ Fragi și mure n-am găsit,/ Caprii-i arde de iubit./ Capra noastră-i capră bună,/ Ne dă lapte, unt și lână,/ Ne mai dă și iezișori,/ Să-i tăiem de sărbători./ Capra noastră a fătat,/ Lupii iedu’ i-a mâncat./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă” (din veche culegere de colinde).

Un alt obicei, cum spuneam, este mersul cu Sorcova. Acesta era mai degrabă al copiilor și se practica în seara sau dimineața noului an (actualul revelion). Sorcova – o crenguță împodobită cu fâșii de material textil, cu flori naturale sau de hârtie – este elementul ajutător în acest colind. Urările sunt de belșug și sănătate, de recolte bogate – aceasta și pentru că în vechime anul nou nu era ca acum, la 1 ianuarie, iar țăranii în majoritate agricultori, crescători de animale nu evaluau trecerea timpului decât după tipul de muncă pe care-l aveau de făcut în funcție de anotimpuri. Altfel spus, anul nou era mai spre primăvară.

Sorcova

Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Căte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată” (din volumul ”Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut la București în 1943)

O altă colindă a anului nou era cea cu ursul, tot colind cu mascați. Obiceiul umblatului cu Ursul sau Jocul Urşilor are legătură, confirmă specialiștii în etnografie, cu tradiții arhaice referitoare la moarte și renaștere, cu rădăcini în credințele politeiste.

Foto 1: colind cu Capra via publicația alba24.ro; foto 2: Capra via http://blog.hotelguru.ro; foto 3: copii colindători (imagine de arhivă); foto 4: colindători mascați din arhiva Muzeului Țăranului Român

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Oameni buni, primiți cu Plugușorul?

*Nu de alta, dar măcar să păstrăm tradiția populară

Trecerea spre noul an nu e doar o simplă pagină de calendar, cel puțin nu așa se întâmpla în spațiul tradițional popular. Și nu trebuie să gândim în limitele a ceea ce se întâmplă acum, ci să amintim că în cultura populară se amestecă obiceiuri de demult – antecreștine – cu elemente din cultura religioasă și din viața cotidiană. Astfel că la ceasuri din cumpăna anilor se mergea cu colinda/ corinda/ colindul și temele acestui cântec/ incantație nu sunt doar de credință în Dumnezeu, așa cum apar în preajma sărbătorii nașterii lui Iisus. Subiectele sunt extrase, și protejate de o memorie comună, din tradiții dinainte de creștinism: teme de păstorit ori agricole, dar și cosmogonice, istorice (câteodată apar în colinde împăratul roman Traian și conducătorul dac Decebal) ori povești în care se prezintă dragostea, alte relații interumane – ex. nunta (colindele cu domnițe și tineri transformați în cerbi) etc. Imaginația colindătorilor anonimi (pentru ca așa rămân în harta tradițiilor) este foarte bogată și culegerile cercetătorilor – ex. Simion Florea Marian (1847 – 1907), G. Dem. Teodorescu (1949 – 1900), s.a. – folcloriști, etnografi, antropologi, sociologici realizate de-a lungul vremii ar merita reeditate și adunate cu grijă măcar în rafturile bibliotecilor publice.

Drept pentru care, în bună tradiție românească, batem la poartă și strigăm „Primiți cu <Plugușorul>?” Poate nu mai înțelegeți toate cuvintele și va trebui sa căutați în dicționarul de arhaisme… Poate nu aveți pregătite mere, pere, poate nici colacii nu-s pe masă pentru colindători cum era datina… Ne-om mulțumi cu un zâmbet și cu o urare de răspuns la sincerul nostru colind. Și pentru ca darul să fie bine primit vă oferim aici, nu unul, ci două colinde din bogăția populară.

Colind de fereastră

Ici la curtea bună/ Mulți junei se-adună,/ Juni colindători,/ Buni cugetători,/ Stătură,/ Băură./ Din gură-mi grăiră:/ -Dormiți, nu dormiți,/ La masă mai ședeți?/ Doi stolnici de mese,/ Mese să-mi întindeți,/ Făclii să-mi aprindeți/ Curând, mai curând,/ Din ceas de la masă,/ Voi, chelari de buți,/ Vin să-mi pritociți,/ Vin din nouă buți/ Prin oale,/ Prin carne,/ Prin oale frâncești,/ Pahare domnești./ Și tot mai grăiră/ Din ceas de la masă,/ -Voi, comiși de cai,/ Trei cai să-mi aduceți/ Șeuați/ Și-nfrânați,/ Buni de-ncălecați/ Ca noi să-mi petrecem/ Ceștia juni buni,/ Juni colindători,/ Tot din casă-n casă,/ Și din masă-n masă/ Bună vremea-n casă,/ Boieri dumneavoastră/ Să-mi fiți sănătoși!” (din veche culegere de colinde)

Plugușorul

„Într‘o sfântă Joi la vale/ Se aude-un tropot mare./ Este Petre, Sfântul Petre./ Vede îngerul călare:/ – Ce cauţi tu, măi îngeraşe?/ – Cat copii cu bicişoare,/ Să-mi trăsnească,/ Să plesnească,/ Pluguşorul să-mi pornească,/ Pluguşorul cu cinci boi,/ Ca să treacă pe la voi./ La coarnele plugului/ Cu inele clopoţele./ Rămâi, gazdă, sănătoasă!/ La anul, când vom veni,/ Sănătoasă te-om găsi„(din „200 colinde populare culese de la elevii seminarului Nifon în anii 1924-1927” de Gh. Cucu – ediţie îngrijită de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1936)

Secvență foto din arhiva de Imagine Muzeul Țăranului Român: „Copii cu buhaiul la Anul Nou”, Broșteni, Neamț, 1921-1948, fotograf Adolph Chevallier

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Primiți colinda de Ajun?

*Tradiția creștinilor ortodocși se mai păstrează și astăzi… dar puțini copii mai pleacă să vestească nașterea Mântuitorului

„Am venit și noi o dată,/ La un an cu sănătate,/ Dumnezeu să vă ajute/ La covrigi și la nuci multe!/ Bună dimineața la Moș Ajun!/ Ne dați ori nu ne dați?” – așa începea colinda de Ajun.

Copiii și tinerii din familiile de creștini ortodocși mergeau din casă în casă să vestească nașterea Mântuitorului (tema principală a colindelor din ajunului sărbătorii Crăciunului).

Colindătorii primeau colaci sau covrigi, mere, nuci pe care le duceau acasă în trăistuțe – majoritatea erau din pânză lucrată de mâini harnice de țărancă în războiul de țesut. Colindătorii se străduiau să cânte frumos, să impresioneze, să fie apreciați de gazdele bucuroase, și ele, că au primit colinda. Din nefericire astăzi puțini copii mai pleacă la colindat.

Fie ca Ajunul Crăciunului să vă găsească sănătoși și voioși!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Tinerii liberali brăileni, cu daruri de Crăciun la copii și tineri din Dudești

*Au oferit cadouri la peste 300 dintre cei care nu ar fi primit astfel mare lucru de sărbători

Membri ai Tineretului Național Liberal (TNL) Brăila au oferit, cu ajutorul deputatului Alexandru Popa – președintele Organizației Județene PNL Brăila, daruri la peste 300 de copii și tineri din comuna brăileană Dudești.

Romică Andone – președinte TNL Brăila: “Ne-am gândit să fim noi Moș Crăciun anul acesta. Am hotărât împreuna cu ceilalți colegi să le cumpărăm câte ceva copiilor din comuna Dudești. E un sentiment minunat să oferi fără să aștepți să fii răsplătit în vreun fel. Ți se umple sufletul de bucurie când îi vezi pe copii fericiți până la lacrimi pentru niște lucruri care nouă ni se par atât de neînsemnate. Ținem să mulțumim în mod special domnului președinte PNL Brăila, Alexandru Popa, pentru sprijinul pe care ni-l oferă de fiecare dată. Le-am promis celor mici că îi vom mai vizita cât de curând. Le mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și vă anunț pe acesta cale că astfel de acțiuni din partea noastră se vor mai repeta„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua Minorităților, serbată la Centrul de Creație Brăila

*La sediul CJCPCT – Centrul de Creație – are loc un spectacol în care evoluează membri ai unor comunități etnice, este pregătită o expoziție, va fi lansată o carte

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) sau Centrul de Creație Brăila, manager Alina Petronela Sulicu, organizează și prezintă duminică, 18 decembrie 2022, începând cu ora 11.00 o manifestare culturală pentru celebrarea Zilei minorităților naționale (notă. Decretată la 18 decembrie, zi în care pot fi serbate etniile care trăiesc în România și care au făcut ca bogăția culturală să fie cu adevărat neprețuită). Sunt invitați reprezentanți de la Uniunea democrată a tătarilor turco-musulmani din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Brăila, Comunitatea Elenă din Brăila și Comunitatea Romilor din Brăila.

Pe scena sălii „ProArte” a CJCPCT vor evolua ansambluri și soliști aparținând etniilir amintite: ansamblul de dansuri tradiționale tătărești „Qarasu” al Uniunii democrate a tătarilor turco-musulmani, Marina Sîrghie de la CRL, Florinel Caraivan de la Comunității Romilor),grup de de Comunitatea Elenă.

De asemenea, va fi un microrecital susținut de Mihai Constandache și Tudorita Voineag și un alt moment al tradițiilir românești oferit de ansamblului de dansuri „Mușețeanca” din orașul Însurăței, județul Brăila. Va fi și o lansare de carte a unui membru al Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila, iar în spațiul expozițional sunt pregătite desene – o expoziție realizată de Comunitatea Elenă sub îndrumarea artistei plastice și profesor Marilena Ioanid.

Intrarea publicului se face pe bază de invitații. Evenimentul va fi transmis live prin intermediul rețelei Facebook, pagina organizatorului – Centrul de Creaţie Brăila.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Grupul „Zestrea Bărăganului”, câștigător al concursului „Tradiții și obiceiuri”

*Celelalte premii au fost obținute de interpreta Andreea Lorena Roman și de membrii ansamblului „Pandelașul

Concursul județean „Tradiții și obiceiuri”, ediția întâi (https://brailachirei.wordpress.com/2022/12/16/traditii-si-obiceiuri-concurs-judetean-la-centrul-de-creatie-braila/), organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila și desfășurat în 16 decembrie 2022 s-a finalizat în aceeași zi. Era firesc, având în vedere experiența și repertoriul, ca premiul cel mare să fie obținut de formația bărbaților de la Ciocile. Toți competitorii pot fi urmăriți pe înregistrarea (live) postată pe pagina Facebook Centrul.de.Creatie.Braila

Palmares

Premiul I – grupul folcloric „Zestrea Bărăganului” (foto 1) din Ciocile – coordonator, Ion Ciucă;

Premiul al II-lea – Andreea Lorena Roman;

Premiul al III-lea: grupul folcloric „Pandelașul”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

„Tradiții și obiceiuri”, concurs județean la Centrul de Creație Brăila

*Cu participanți din municipiu și județ – ansambluri folclorice, grupuri de tineri interpreți; competiție cu premii în bani * În 16 decembrie 2022, în sala ProArte a CJCPCT Brăila

Concursul județean „Tradiții și obiceiuri” organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație), manager Alina Petronela Sulicu – se desfășoară astăzi, 16 decembrie 2022, în sala ProArte a CJCPCT. Se oferă premii în bani, din bugetul organizatorului (de la Consiliul Județean Brăila).

Participă ansamblul „Mușețeanca” din Însurăței, „Hora Măxinenilor” de la Măxineni, ansamblul „Pandelașul” de la Casa de Cultură Brăila, ansamblul „Dunărenii” de la Chiscani, grupul folcloric „Zestrea Bărăganului” (foto 2) de la Ciocile – conducător, prof. Ion Ciucă, grupul de colindători „Zestrea Bărăganului” juniori (Ciocile), grupul „Flori de câmp” de la Școala Jirlău, un grup de la Grădinița nr. 56 din municipiul Brăila și foarte tânăra solistă Lorena Andreea Roman. Poate fi urmărit pe pagina Facebook CentruldeCreatieBraila.

Juriul este alcătuit din regizorul Radu Nichifor – directorul Teatrului „Maria Filotti”, prof. Aurelia Ion – inspector școlar, Adina Hulubaș – cercetător științific la Filiala Iași Academia Română. Este prezent la eveniment și Ionuț Ciprian Dobre – vicepreședinte CJ.

foto: Armanda Filipine

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

La Brăila, Moș Crăciun vine cu alai și paradă

*Vineri, 16 decembrie 2022, traseul de paradă fiind platoul Independenței – Calea Călărașilor – parc Monument unde se deschide Orășelul copiilor

Special pentru sărbătorile de iarnă, echipa de la primăria municipiului Brăila a pregătit orășelul copiilor – în parcul Monument – și pentru că, mai nou – se pare, lui Moş Crăciun îi place să sosească în oraș cu alai și paradă, asa se va întâmpla. Deci, vineri – 16 decembrie 2022 – se dă seama startul paradei, de pe platoul Independenței (in fața sediului primăriei) și se va ajunge in parcul Monumentelor pentru deschiderea Orăşelului Copiilor.

De la ora 16.00, Moş Crăciun şi Crăiasa Zăpezii îi aşteaptă pe cei mici la o ședință foto, după care vor pleca în alai, în jurul orei 16.15. Alaiul include trăsura lui Moș Crăciun, spiriduși, personaje din povești și desene animate, zâne, prinți și prințese. Traseul paradei este Calea Călăraşilor – Bariera Călăraşilor – strada Pietății – aleea centrală a parcului Monument cu destinație finală zona rondou.

Copiii vor avea parte de program muzical în parc, cu Alexandru Iarina, Ivan Robert, ansamblul vocal-instrumental Mărtăcești, Antonia Anton și grup de colindători de la Liceul de Arte “Hariclea Darclée”. Luminile de sărbătoare din parc, anunță oficialii, vor fi aprinse de anul nou și de Crăciun. Vor fi și jocuri de artificii.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine