Arhive categorie: Traditii populare

La Bran: Răvășitul oilor & Festivalul brânzei și al pastramei

*În zilele de 23, 24 și 24 septembrie 2022 *Răvășitul oilor – ediția 53; e minunat că se duce mai departe tradiția

Măcar în festival să existe tema Răvășitul oilor.. și-au spus oamenii de la Bran și-au gândit un eveniment care spune povestea, adevărată – pe alocuri mai există aievea. Asta că s-a întâmplat un festival, și încă unul… iar acum este la ediția 53. Are loc în aceste zile, concomitent cu un unul cumva mai lumesc, dar tot cu tradiții și cu gastronomie, și el la fel de longeviv: Festivalul brânzei și al pastramei.

Cu un program în care se amestecă (nota red. Eu nu aș face asta!) vechiul și noul, așa cum fac mai toate administrațiile locale (că li se permite… Repet. Eu nu aș face așa. Aș găsi sponsori. Nu aș face cu bani publici). Dar povestea despre răvășitul oilor chiar merită spusă. Și cea despre transhumanță – care a condus la mixarea populației, la îmbogățirea și mixarea tradițiilor (astfel, spre exemplu, și la Brăila au ajuns oieri din Sibiu ori Brașov… nemaivorbind de machedoni/ aromâni care au în tradiție creșterea oilor).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Casa mare Brăila”, evenimente despre tradiții populare

*Sâmbătă, 24 septembrie 2022, la Bibliotecă Județeană și la secția Etnografie – cu oaspeți din Vrancea

Manifestarea „Casa mare Brăila”‘ se desfășoară sâmbătă, 24 septembrie 2022, întâi la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” începând cu ora 12.00 unde va avea loc lansarea albumului „IA românească – veșmânt, strai, podoabă” de Ion Cherciu (*) cu prezentări de Dragoș Adrian Neagu – directorul bibliotecii și Paul Buța – meșter popular (oaspete, ca și autorul cărții album, ca și ansamblul folcloric vrâncean). Tot la sediul bibliotecii va fi o expoziție de cămăși românești, iar ansamblul folcloric „Țara Vrancei” condus de Maria Murgoci va susține un recital. De la ora 16.30 programul se desfășoară la secția Etnografie și Artă populară (str. Polonă nr. 14) din Muzeul Brăilei „Carol I” unde va fi „Șezătoarea dunăreană” – ateliere, întâlniri, discuții cu meșterii populari, se vor vizita expoziţiile muzeale, iar ansamblul „Măxineanca” (foto) din comuna brăileană Măxineni și grupul vocal folcloric „Chiralina” vor prezența cântece și dansuri populare românești.

Organizatorii manifestării sunt atelierul „Poveștile IEI” – inițiat de Corina Ciuraru, șef serviciu la biblioteca brăileană – și „Altițe de Galați” cu sprijinul celor două gazde menționate și al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila.

* Etnologul dr. Ion Cherciu a fost cercetător al Muzeului Vrancei și al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române. A publicat lucrări de referință în care a pus în valoare arta, tradițiile și credințele populare din Țara Vrancei (de unde este originar) și nu numai. Așa este și volumul „Portul popular românesc în cercetările monografice ale Școlii Sociologice de la București” (editura UniCart, București, 2019) care redă activitatea de cercetare din deceniile doi și trei ale secolului XX.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul peștelui, ediția 2022 la Brăila

*A patra ediție, în zilele de 23, 24 și 25 septembrie 2022 – pe faleza Dunării

Din nou Festivalul peștelui, ediția a patra, va avea loc la Brăila, pe faleza Dunării în perioada 23 – 25 septembrie 2022 (o continuare a ceea ce inițial a fost un proiect cu fonduri europene); organizarea este și acum în sarcina administrației locale.

Bineînțeles că toate standurile sunt cu vânzare, dar și anul acesta unele evenimente sunt și de privit, respectiv prezentările de rețete – un invitat este poetul Mircea Dinescu, devenit antreprenor și bucătar la Cetate, județ Dolj, alt prezentator fiind brăileanul Iulian Grigorescu – somelier (știm, că îl întâlnim ori de câte ori dorim la Sunrise Marina – wine bistro ) care va explica anumite potriviri intre vinuri și feluri de mâncare. Nu va lipsi Horia Vîrlan, ca și în edițiile trecute.

.

Între producătorii și firmele invitate sunt și Cherhanaua din Port și Atelier Katiusa (cu stand de produse de vestimentație), ambele de la Jurilovca, județul Tulcea; bineînțeles că nu vor lipsi membri din Comunitarea Rușilor Lipoveni (Crl Braila ) pentru că, nu-i așa, ei sunt păstrătorii unor tradiții gastronomice legate de pește cu adevărat fabuloase.Vineri, 23 septembrie ora 18 00 recital muzical Magdalena Duțu; ora 18.30 rețete prezentate de șef bucătar Horia Vârlan; ora 19.00 recital cu trupa brăileană „Liberi Sâmbătă”Sâmbătă, 24 septembrie ora 17.15 recital al solistei Maria Ciocan (din Brăila); ora 17.30 Mircea Dinescu, lansare de carte; ora 18.00 din nou, Maria Ciocan; ora 18.30 rețete cu Horia Vârlan și șef bucătar Kenan Inci; ora 19.00 Taraful de la VărbilăuDuminică, 25 septembrie ora 18.00 ansamblul local „Pandelașul”; ora 18.30 Mircea Dinescu, prezentare culinară; ora 19.00 Taraf de Caliu și Taraful Cleante

Deci, firme participante sunt Malenren Pește și Vin – din Brăila, La Cherhanaua din Port din Jurilovca – Tulcea, producătorul Doripesco și producătorul de dulciuri turcești Rimaned. Alte standuri vor fi de la Atelierul de Revitalizare a Textilelor Tradiționale al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” (ateliere pentru copii), Atelier Katiusa din Jurilovca și Comunitatea Rușilor Lipoveni Brăila – produse tradiționale lipovenești, meșter popular Matei Geanina – produse tradiționale românești, Tatiana Mincă – păpuși, meșterii populari Ciubotăriță Constantin și Veleșcu Costică, producător Bujor Elena Cocuța – dulcețuri, sosuri de pește și conserve, Producătorii naționali de sucuri și băuturi alcoolice „Produse natural de Spiridoni”, „Antică Marinela și Isis”, Danilov Agafia – decorațiuni confecționate din scoici, Mândroiu Costel – noduri marinărești și ceasuri decor, Doina Popescu Brăila – antreprenor și scriitoare, Honey Loriana – producător brăilean de miere și derivate apicole, Dănilă Viorel – miere și produse din miere, Stefidav SRL și Pifu Ciprian – dulciuri de casă; Lavanda Bio Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul borșului lipovenesc 2022, ediția a treia la Jurilovca

*În 27 și 28 august 2022: borș de pește gratuit pentru toată lumea

O nouă ediție, a treia, a Festivalul borşului lipovenesc se derulează la Jurilovca, judetul Tulcea, sâmbătă și duminică, respectiv în 27 și 28 august 2022. Manifestarea a fost gândită – Primăria Jurilovca, principal organizator – pentru promovarea zonei, a turismului în această parte a Dobrogei, a tradițiilor și culturii dobrogene în care obiceiurile membrilor Comunității Rușilor Lipoveni joacă un rol important. Organizatorii pregătesc borș de pește după rețeta lipovenească în 50 de cazane a câte 50 de litri fiecare, cu alte cuvinte participanții având la dispoziție peste 40.000 porții de borș pescăresc – oferite gratuit. De asemenea, au fost pregătite și alte rețete din bucătăria tradițională dobrogeană.

Concomitent a fost organizat un târg al meșterilor populari și producătorilor din regiune. Iar participanții – public, oaspeți și participanții din programul festivalului – au avut parte și de momente artistice susținute de ansamblurile „Landăș” din Sarichioi, „Cimbrișor” din Isaccea, solistele Diana și Alexandra Amelian, „Băbăianca” din Babadag, „Baladele Deltei”, solistele Diana și Alexandra Amelian, Gjonda și Tanoufara din Tulcea, grupurile „Juraveli” și „Reabinușca” (foto) ale Comunității Rușilor Lipoveni din Jurilovca, plus concerte cu Delia și Radu Captări, Elena Gheorghe și Marcel Pavel.

Festivalul s-a încheiat cu focuri de artificii. Organizatorii au încercat să fie cât mai eficienți: parcarea automobilelor a fost gratuită, voluntari oferind detalii despre locurile de parcare; un microbuz a transportat oaspeții de la parcări la zona de festival.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Iași, Târgul național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață”

*Ediția întâi, în 27 și 28 august 2022, cu invitați din țară, Rep. Moldova și Ucraina

Prima ediție a Târgului național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață” de la Iași are loc în 27 și 28 august 2022, pe esplanada Palas.

Organizatorul, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPC) Iași, a dorit – așa cum subliniază în argumentul manifestării – să aducă în atenția publicului „nu numai detaliile specifice cămășii țărănești autentice, ci să contribuie la delimitarea de kitsch-ul promovat sub denumirea comercială de <ie tradițională>”. Astfel, în târg sunt prezentări tematice, dar și produse autentice pentru cei care doresc să aibă acasă o ie (ie = doar cămașa feminină se numește așa) tradițională, o cămașă populară bărbătească de la meșterii populari sau specialiști invitați, respectiv din județele Brăila – invitat la manifestare este CJCPCT, Botoșani, Buzău, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, din localitățile Colibași, Zîrnești și Chișinău (Republica Moldova), din Odesa (Ucraina). De la CJCPCT Brăila (sau Centrul de Creație) participă Rădița Lascu și Steluța Iancu – țesătoarele de la Atelierului de Revitalizare a Textilelor Tradiționale, dar și directorul CJCPCT – Alina Petronela Sulicu (originară din Iași, deci invitată… acasă). Ca și ceilalți invitați, Atelierul de Revitalizare a Țesăturilor Tradiționale are un stand de prezentare din care nu lipsesc războiul tradițional de țesut, ii și cămăși, ștergare etc. Foto via Centrul de Creație Brăila

Din programul târgului fac parte și discuții ale specialiștilor cu meșterii populari referitoare la specificul și calitatea exponatelor, ateliere de creație desfășurate sub coordonarea meșterilor populari. De asemenea, sunt invitați speciali in program copii din comunele Deleni, Scânteia, dar și ucraineni, dintre cei refugiați în Iași. Duminică, orarul târgului este 20.00 – 21.00.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul ProEtnica 2022, ediția XVIII la Sighișoara

*În perioada 25 – 28 august, cu participarea reprezentanților celor 20 de minorități naționale

ProEtnica, festivalul de la Sighișoara (https://www.proetnica.ro/) organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și cu Consiliul Județean Mureș, finanțat de Ministerul Culturii, sprijinit de Primăria municipiul Sighișoara a ajuns la ediția a XVIII-a, perioada fiind 25-28 august 2022.

Ediția 2022 îi va comemora pe Carol König – cercetător (expert in arme medievale) reprezentant al Comunității Germane – și Aurel Vainer – fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România – care au decedat în toamna lui 2021. În program sunt incluși cu programe artistice specifice reprezentanți ai celor 20 de minorități naţionale din România cu 60 spectacole de dans și muzică tradiționale pe scena în Piața Cetății. În “Salonul literar”, scriitori ai minorităţilor naţionale îşi vor prezenta creațiile, iar ”Agora dialogului intercultural” cuprinde prelegeri, mese rotunde, simpozioane, work-shop-uri. Mai sunt în program expoziții de artă și fotografie, standuri de prezentare ale minorităților naționale și ale unor oganizații etno-culturale. Prezența minorității sorabilor din Germania reprezintă latura internațională a festivalului. Detalii – foto & video – sunt prezentate și pe pagina din rețeaua Facebook (la https://www.facebook.com/ProEtnica)

Organizatorii subliniază de fiecare dată că ProEtnica este un instrument pentru punerea în valoare a diversităţii etnoculturale a patrimoniului cultural naţional, cu un mesaj dedicat păcii. “Considerăm că acest festival contribuie în mod concret la consolidarea păcii într-o societate pluralistă și democratică. El este un semnal că popoarele și etniile nu mai acceptă sisteme dictatoriale care promovează teza că un popor este superior altora, care promovează războaie și genocide drept instrumente legitime pentru îndeplinirea unor vise de hegemonie etnică”, subliniază Volker Reiter – inițiatorul festivalului.

Nota red O bucurie pentru prietenii brăileni este că din program face parte și Comunitatea Elenă Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Târg cu brânză și miere, la Muzeul Astra

*Duminică, 21 august 2022, este program de prezentare a gospodăriilor din Rășinari cu tradiția preparării brânzeturilor și Sebeșu de Jos, cu tradiția apicolă

Muzeul sibian Astra invită publicul la două evenimente îngemănate sub genericul „muzeu în aer liber”, deopotrivă sub semnul tradițiilor populare legate de muncă, gastronomie și meșteșug – artizanat. Astfel, duminică – 21 august 2022 – între orele 10.00 – 17.00 sunt prezentate gospodăria din Rășinari și gospodăria din Sebeșu de Jos prin două târguri, unul de brânză și altul de miere. De asemenea, artiști din cele două localități sibiene vor oferi vizitatorilor mostre de artă populară – cântec, joc cu strigături.

Casa de oier transhumant, adusă din localitatea Rășinari, va fi animată de producători de brânzeturi și lactate (telemea, caș, brânză de burduf, lapte prins etc.) din lapte de oaie, capră, vacă și bivoliță. Casa tradițională din Sebeșu de jos va fi reprezentată de producători apicoli.

Vor fi organizate ateliere interactive de pregătire a laptelui de oaie cu degustare la gospodăria din Rășinari: închegarea laptelui în ciubăr, așezarea brânzei în crintă, pregătirea jintiței și baterea untului în bădău. La gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos va fi atelier de stupărit: se va aprinde afumătorul apicol, se va lipi foița artificială de fagure pe rama apicolă, un muzeograf expert în apicultură va oferi detalii despre beneficiile mierii de albine, despre rolul în stup a propolisului (antibiotic natural) etc.

Târgul face parte din programul ,,Animă ASTRA!” cofinanțat de Primăria municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2022.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului

*În popor, Sântămărie Mare

Adormirea Maicii Domnului se serbează în popor sub numele Sântămărie Mare sau Precista Mare. Sărbătoarea de la 15 august este așteptată cu aproape aceeași bucurie ca Paștele sau Crăciunul, căci postul ei a fost ținut mai abitir decât al Crăciunului. După Înălțarea Domnului Isus la ceruri, Preacurata Fecioara Maria s-a apropiat de preacinstita ei adormire. Dorind să iasă din trup ca să se ducă la Dumnezeu, pentru că era cuprinsă de necontenită dorință de a vedea fața Fiului său, ea se ruga Domnului cu căldură să o ia la dânsul din această vale a plângerii și să o ducă în bucuriile cele de sus și nesfârșite. Cu trei zile înainte de a o lua la sine, Hristos a trimis un înger la Maica sa pentru a-i face cunoscută mutarea la viața cerească. Ea s-a bucurat și a urcat pe Muntele Măslinilor ca să se roage. După aceea a venit acasă, a pregătit tot ce trebuia pentru înmormântare, și-a împărțit hainele văduvelor sărace, le-a promis vecinilor că nu-i va uita și că îi va ocroti, apoi s-a culcat pe pat, s-a rugat pentru viețuirea în pace și și-a dat sufletul. Atunci s-a auzit un tunet mare și de la marginile lumii au venit Apostolii lui Hristos. Petru a fost cel care a început cântarea de îngropăciune și toți i-au purtat patul până în satul Ghetsimani, unde i-au pus trupul în mormânt. Din rânduiala lui Dumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornic să vadă chipul Maicii Sfinte și mormântul a fost deschis pentru el. Dar n-a mai fost găsit decât giulgiul. Maica Domnului urcase la ceruri, cu trup cu tot, fiind purtată de îngeri. De Sântămărie Mare se adună ultimele plante de leac şi putem afla cum va fi toamna ce se apropie. Tot acum este un alt moment important al calendarului viticol: ziua în care se tocmesc pândarii pentru vii și în care se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. În dimineața zilei de Sântămărie, femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copți de la soiurile văratice numită „colivă de pomană” sau „colivă de struguri”. Se împart struguri și prune pentru sufletele celor adormiți. La Sântămărie Mare se culeg flori și se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac. Dacă înfloresc trandafirii pe la Sântămărie Mare, se spune că toamna va fi lungă. Între Sântămărie Mare și Sântămărie Mică se seamănă grâul de toamnă.

**Informații din „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (ed. Humanitas, 1998) și din „Calendarele poporului român” de Antoaneta Olteanu (ed. Paideia, 2001)

Foto: icoană pe lemn „Adormirea Maicii Domnului” de sec. XVIII, din arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Sunet și culoare”, expoziție a Comunității Rușilor Lipoveni la muzeul brăilean

*Eveniment în programul Zilelor municipiului Brăila ” Vernisaj în 11 august 2022, ora 18.00

Sub genericul „Sunet și culoare”, o expoziție a Comunității Rușilor Lipoveni se vernisează joi, 12 august 2022, la ora 18.00 la Centrul Diversității Culturale din Muzeul Brăilei „Carol I” – cu dedicație specială: pentru Zilele municipiului Brăila (10-15 august). Sunt prezente obiecte de port tradițional realizate de Valentina Grigore – meșterul popular din județul Tulcea care a dezvoltat cu fonduri europene atelierul „Katiușa Design Jurilovca”, obiecte de port tradițional și instrumente muzicale din colecțiile Comunității Rușilor Lipoveni (CRL) Brăila – prof. Maria Milea, președinte. De asemenea, tot atunci va fi și un recital oferit de membri ai CRL Brăila. Participă și Traian Avram, Fanasi Ivanov, Adrian Ivanov – artiști populari dar și alți membri ai Comunității Rușilor Lipoveni. Prezentatori vor fi prof. Ana Oprea – secretar al CRL Brăila – și Camelia Hristian – șef Serviciul Relații Publice, coordonator Centrului Diversității.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Târgul meșteșugarilor, la Brăila

*Din 10 până în 15 august 2022, în perioada Zilelor municipiului – pe faleză

O nouă ediție a Târgului meșteșugarilor are loc, în programul Zilelor municipiului Brăila 2022, în perioada 10-15 august, pe faleza Dunării.

Târgul este organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) sau Centrul de Creație Brăila – Alina Sulicu manager.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine