A doua zi în Festivalul internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 Brăila, ediţia a XI-a

*Miercuri, 19 iulie 2017, pe scena de la Esplanada Dunarii; concurs și recitaluri de la ora 20.00 

         Miercuri, 19 iulie 2017,  este a doua zi din ediţia a XI-a a Festivalul concurs internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017, ediţia a XI-a la Brăila (anunţat de noi, partener media, la https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/10/festivalul-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2017-braila-editia-a-xi-a/).

Evenimentul începe de la ora 20.00 pe scena de la Esplanada Dunării. Este difuzat și de Etno TV în direct. Acompaniază Orchestra „Lăutarii” din Chișinău condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Foto din prima seară din arhiva revistei de cultură și informație Braila Chirei.

Exemplu de interpretare din prima zi a festivalului concurs (https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/16/festival-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2017-braila-prima-zi/)

 

Festival internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 Brăila, prima zi

*Marţi, 18 iulie 2017, pe scena de la Esplanada Dunării; concurs şi recitaluri, de la ora 20.00; următoarele zile de manifestare sunt 19 şi 20 iulie 2017

              Marţi, 18 iulie 2017,  este prima zi din Ediţia a XI-a a Festivalul concurs internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017, ediţia a XI-a la Brăila (anunţat de noi la https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/10/festivalul-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2017-braila-editia-a-xi-a/). Vizionarea este gratuită.

Aşa cum se observă pe afiş, în afara concursului publicul are bucuria să urmărească în recitaluri solişti îndrăgiţi, din Republica Moldova: Nicolae Ciubotaru, Lidia Bejenaru, Tatiana Jacot, Lilia Roşca. Evenimentul începe la ora 20.00, pe scena de la Esplanada Dunării şi va fi transmis în direct de postul Etno TV.

Cum am precizat în materialul precedent, au fost selectaţi la această ediţie a festivalului concurs solişti din ţară şi străinătate, mai precis din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia. Slovacia, Ucraina. Acompaniamentul este asigurat de orchestra „Lăutarii” de la Chişinău condusă de maestrul Nicolae Botgros – un foarte talentat violonist. Urmează încă două zile de concurs, ultima zi – 20 iulie 2017 – fiind şi Gala laureaţilor.

Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Brăila – preşedinte Iulian Francisk Chiriac – prin Centrul Judeţean de Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (pe scurt, Centrul de Creaţie site la http://centruldecreatiebraila.ro/) Brăila – manager Maria Puşcaciu.

Festivalul internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 Brăila, ediţia a XI-a

* În perioada 18 – 20 iulie 2017, pe scena de la Esplanada Dunării * Au fost admişi la preselecţie concurenţi din România şi din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina  

 

    Ediţia a XI-a a Festivalul concurs internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 de la Brăila intră în linie dreaptă. Au fost selectaţi, de juriul preselecţiei, participanţii la această ediţie. Sunt mai mult de 29 de solişti din ţară şi străinătate, mai precis din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia. Slovacia, Ucraina. Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Brăila – preşedinte Iulian Francisk Chiriac – prin Centrul Judeţean de Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (pe scurt, Centrul de Creaţie site la http://centruldecreatiebraila.ro/) Brăila – manager Maria Puşcaciu.

Astfel, din România vor fi admiraţi – inclusiv pentru că toţi concurenţii vor veni îmbrăcaţi în frumoase costume populare specifice zonei lor, aşa cum cere regulamentul – 22 de concurenţi (ordinea de lista popularizată pe pagina din reţeaua de socializare Facebook a manifestării https://www.facebook.com/canteculdedragostebraila/):  Sînzîiana Oslobanu – zona Neamţ; Anca Manoilă – zona Mureş; Ancuţa Cosma – zona de câmpie a Mureşului; Alexandra Băcilă – zona Valea Târnavei Mari; Iuliana Elena Călin – zona Argeş; Cosmin Scheanu – zona Romanaţi, Olt; Irina Drăgoi – zona Muntenia; Paula Florescu – zona Moldovei, subzona Bacăului; Nicoleta Ghelase – zona Muntenia; Ionela Guzic – sudul Gorjului; Ioana şi Iuliana Luţa – Bucovina; Iulia Andreea Mihai – zona Vlaşca Teleorman; Mădălina Maria Mureşan – zona Valea superioară a Mureşului; Flaviu Pop – zona Someşului Mic; Cosmin Prode -Mărginimea Sibiului; Simona Mazăre – zona Botoşani; Florin Ştefan – zona Muntenia; Stelian Păun – zona Vlaşca Teleorman; Maria Stîngă – zona Dobrogea; Liliana Ursachi – zona Bucovinei; Valentin Vădrariu – zona Banatul de munte.

Concurenţii străini admişi la cea de a Xl-a ediţie a festivalului sunt Adriana Furikova – Slovacia; Elena Ene (Ciobanu) – Republica Moldova; Grupul „Bistrik” – Serbia; Mariana Melinte (Ciobanu) – Republica Moldova; Nicolae Cibănica – Republica Moldova (Cahul); Rhodope quartet – Bulgaria; Trio „Bereghinya! – Ucraina.

Vor fi şi recitaluri în afara concursului, ca de fiecare dată. Celebra formaţie „Lăutarii” condusă de maestrul Nicole Botgros va acompania soliştii din concurs şi recitaluri.  În juriu ar trebui să vină şi Elise Stan – specialist folclorist, realizator de televiziune, cea care a ajutat oganizatorii să creioneze un regulament deosebit al competiţiei – de aceea există aici prevedea cu veşmintele tardiţionale, neapărat autentic şi reprezentative ale zonei, plus obligaţia concurenţilor de a interpreta o piesă reprezentativă a zonei folclorice, veche, şi fără ajutorul ocrhestrei; astfel, festivalul concurs de la Brăila a devenit unic în ţară şi publicul are şansa să audieze muzică populară de mare valoare artistică, iar juriul se edifică mai bine asupra calităţilor interpretative ale concurenţilor. Foto de la o ediţie precedentă din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei, partener media al manifestării.

Cei mai buni concurenţi vor fi recompensaţi cu premii. Organizatorii au pregătit Trofeul festivalului  în valoare de 5.000 euro, Premiul I – 3.000 euro, Premiul II – 1.500 euro, Premiul III – 1.000 euro, şi premii speciale – Premiul pentru autenticitatea costumului popular – 500 euro, Premiul de popularitate – 500 euro.

Festival internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu”, ediția a XI-a

*În Bucureşti, până duminică – 2 iulie 2017; participă artişti populari din ţară şi din Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, meşteşugari şi producători locali din zona bio, reprezentanţi ai comunităţilor etnice

 

Festivalul internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu” din Bucureşti, capitala României, ajuns la ediția a XI-a, are loc în perioada 30 iunie – 2 iulie 2017 în Parcul Cișmigiu. 

Manifestarea își propune să aducă tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și artă populară, promovând frumusețea, unicitatea fiecărei națiuni în contextul globalizării și al păstrării identității socio-culturale. Ediția din 2017 celebrează 11 ani de diversitate culturală, reunind în cele trei zile de festival peste 2.000 de artiști, ansambluri românești, ansambluri din străinătate – Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, minorități și comunități – croată, maghiară, ucraineană, romă, germană, poloneză, turco-tătară, greacă, ruși-lipoveni.

    Din programul festivalului fac parte spectacole de folclor autentic – cam 2000 de artişti invitaţi, parada costumelor populare, un târg de meșteșuguri și produse tradiționale, o zonă dedicată concertelor de folclor reinterpretat – Fân Zone, o secțiune de folclor interpretat de copii, ateliere de creație, teatru pentru cei mici, precum și o zonă gastronomică. Participă şi Lacramioara Simona Mardare-Ţiripa, producător brăilean de lavandă; ex produse – ulei esenţial, ulei de corp, buchete de lavandă, perne medicinale cu 400 grame de floare, săculeţe de lavandă (o pagină Facebook la https://www.facebook.com/Lavanda-Bio-Braila-1512426832306945/).

La ediția din 2016 peste 25.000 pe spectatori s-au bucurat de momentele artistice oferite de cei peste 2.000 de artiști sosiți din toate zonele țării și ale lumii. TVR este în mod tradițional co-producătorul evenimentului. Din anul 2016, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu” este membru al CIOFF – Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice și Artă Tradițională – partener al UNESCO.

Detalii şi la www.fifbucuresti.ro sau la https://www.facebook.com/FIF.MuzicisiTraditiiinCismigiu. Organizatorul evenimentului este Primăria municipiului București prin creart  – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al municipiului București.

Sânzienele şi Ziua Mondială a IEI, serbate la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Sub genericul „Turul ţării în poveşti muzicale şi ii încântătoare” sâmbătă, 24 iunie 2017, de la ora 11.30 

„Haideți să sărbătorim împreună Sânzienele şi Ziua Universală a IEI! Aşteptăm cu drag copiii dornici să afle mai multe despre tradițiile și valorile românești. Bunicii şi părinţii sunt bineveniți și ei„, ne invită Corina Ciucaru – iniţiator al Atelierului Poveştile IEI Brăila – Galaţi (grup în reţeaua de socializare Facebook la https://www.facebook.com/groups/povestileiei/), şef birou la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila (Piaţa Poligon, nr.4) unde de altfel va avea loc şi manifestarea la care iubitorii tradiţiilor sunt aşteptaţi sâmbătă. 24 iunie 2017, de la ora 11.30. 

Practic, vor fi două evenimente legate între ele: Atelierul de carte “Turul ţării în poveşti muzicale şi ii încântătoare” – expoziţie de costume populare, poveşti şi muzică enesciană, dar şi un nou Atelier-şezătoare “Poveştile IEI” – organizatori Biblioteca Judeţeană Brăila şi Editura “Nemi – Cărți pentru copii”. Accesul la evenimente este gratuit.

Primul eveniment face parte din turneul de promovare a cărţii “Enescu şi hora razelor de soare” de Cristina Andone (originară din Brăila). Vor fi gazde scriitoarea Cristina Andone, iedul Gheorghiţă, prinţesa Maruca şi chiar maestrul Enescu – prin muzica sa. Se va încerca răspunsul la mai multe întrebări, cei mici fiind cu siguranţă foarte curioşi: Cum e la şcoala de muzică a iezilor talentaţi? Care e cifrul secret al celor două dulapuri cu note muzicale? Cum e cântarul cu note muzicale al iedului Gheorghiţă? Sunt mai multe cărţi pentru copii din care se poate afla răspunsul, toate din colecţia “Poveşti din Pădurea Muzicală” unde personaje principale sunt mari compozitori. Cărţile, ilustrate de Adriana Opriţa, Sebastian Opriţa şi Thea Olteanu, au rolul de a-i familiariza pe copii cu muzica clasică.

Carol Popp de Szatmary – târgul Drăgaica

** * Sânzienele sau Drăgaica este o sărbătoare populară, care precede tradiţia religioasă creştină dar care are legătură şi cu aceasta din urmă. Astfel, se credea în popor că în noaptea de 23 spre 24 iunie se deschid cerurile, că apar Sînzienele – fiinţe magice, asemănătaore unor femei frumoase – care dansează în poieniţe pe unde nu ajunge omul şi aduc noroc şi spor în recoltă, belşug. Cum la 24 iunie este serbată naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar cu doar câteva zile inainte solstiţiul de vară, sărbătoarea de Sânziene are şi conotaţii magice, fiind considerată o şansă de refacere a legăturilor cu lumea spirituală de unde oamenii îşi iau energia, forţa de a lupta şi a învinge forţele răului, oricare ar fi el. Tot atunci se organiza Târgul de Dragaică, foto stânga Carol Popp de Szatmary (11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac – 3 iulie 1887, București, pictor şi grafician) – Târgul Dragaica.

La Muzeul Ţăranului, Târg de Florii

*De vineri, 7 aprilie 2017, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara

      În fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Naţional al Țăranului Român (MTR site la http://www.muzeultaranuluiroman.ro/, pagină şi la https://www.facebook.com/MuzeulTaranului/) își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an. De vineri, 7 aprilie, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, putem admira și târgui lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri. „Timp de trei zile, veți putea să-i cunoașteți și să stați de vorbă cu cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, olari, iconari, lingurari, pielari, rudari. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea. De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață” – Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român, spun organizatorii (N. red. Informaţii, inclusiv tradiţii şi obiceiuri, preluate de pe pagina web MTR) Prețului unui bilet de intrare este 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari) – sărbătoriţii Floriile intră gratuit.

Despre sărbătorile Floriilor și ale Paștilor

         În ziua de Florii se face dezlegare la pește. Deși se află în post, în această zi mănâncă pește chiar și oamenii săraci, că e slobozenie. Ca să se ferească roadele de piatră, podgorenii leagă primăvara viță de vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu din Vinerea Mare. De Florii se umple ciubărul cu fiertură de pădureț și sovârf care servesc la încondeierea ouălor de Paști. Ouăle se vopsesc în roșu, galben, verde, albastru și negru. Cele negre înseamnă chinul și durerea lui Hristos. Ouăle încondeiate se mai numesc: împistrite, picate, scrise sau muncite. Diavolul întreabă mereu două lucruri: de se mai scriu ouă pe pământ și de mai sunt colinde-n sat. Când nu se vor mai scrie ouă și nu vor mai fi colinde, atunci și el va apărea. Tot creștinul e dator să dea preotului și altor prieteni și rubedenii, câte un ou roșu în ziua de Paști, zicându-i: „Hristos a înviat” ,și cel ce primește e dator să răspundă: „Adevărat a înviat”. Sosind acasă, de la Înviere, se pun cu toții la masă, gustând întâi din pască, și apoi ciocnesc ouă roșii.
Când încep a mânca, de Paști, încep întâi cu oul, și ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinții cu copiii, zicând la ciocnit „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a înviat”. Se crede că cel ce strică oul celuilalt, e mai tare. Se oprește, în ziua de Paști, un ou roșu, se acoperă cu o foaie de ceară pe la mijloc, ca să se poată lega, și apoi se atârnă în cui, în casă, și la un an, la celălalt Paști, se sparge. Dacă se găsește cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos, dacă nu va avea viermi, va fi fără noroc. Alții păstrează oul acesta 40 de zile, și dacă în acest răstimp nu se împuțește, e semn că cel ce l-a păstrat, este norocos. În ziua de Paști, să nu arunci ghiocele ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul. În Bucovina, în ziua de Paști, copiii se dau în scrânciob cu câte un loc, care se fac pe la unele case, și cel ce se dă în scânciob, plătește celui de casă câte un ou roșu.

Primavara, din nou in glorioasa aparitie

          Cum Romania serbeaza primavara si martisorul, nu intamplator prima zi a anotimpului, 1 martie, este numita Martisor dupa minunatul mic obiect legat cu snur alb-rosu pe care ni-l asezam la piept ori la rever, va spunem si noi „Bine ai venit, Primavara”!

De asemenea, uram tuturor prietenilor, colegilor, elevilor, profesorilor, parintilor, colaboratorilor, amicilor si chiar… neprietenilor numai bine si o primavara plina de bucurii. 

 

 

Antonio Lucio Vivaldi „La Primavera”, Concerto Nº 1 in E minor, Op. 8, RV 229 – cu imagini din Venezia