Deputatul liberal Alexandru Popa, sprijin substanțial pentru școala profesională de la Cireșu

* Unitatea de învățământ profesional dual, cu un nume de rezonanță – Anastase Simu, va funcționa în satul Scărlătești * Președintele PNL Brăila, având afaceri în domeniul agricol, va oferi sprijin pentru baza materiale, burse elevilor, loc de practică și promite locuri de muncă acelora care se vor dovedi lucrători buni și serioși

Alexandru Popa (foto 1) – deputat și președinte PNL Brăila:

„Unul dintre proiectele mele, ca parlamentar, a fost/ este înființarea în județul Brăila a unor școli profesionale care să funcționeze în sistemul învățământului dual, în care să fie instruiți copiii din mediul rural care vor să lucreze în agricultură, dar care din motive financiare sau de altă natură nu pot urma o clasă cu profil agricol la un liceu din municipiu.Ca fermier, știu foarte bine ce probleme au agriculturii brăileni în a-și găsi angajați calificați în domeniu și, de asemenea, știu și ce greutăți financiare au o mulțime de familii din mediul rural când e vorba de a-și trimite copiii la liceu. De aceea am considerat că astfel de școli profesionale care să funcționeze în mediul rural reprezintă soluția atât pentru fermierii brăileni interesați să se implice în calificarea forței de muncă, cât și pentru familiile sărace, care dacă ar avea la dispoziție o variantă care să nu-i împovăreze cu costuri suplimentare, și-ar trimite copiii în continuare la o școală. Pentru că în agricultura modernă nu mai vorbim despre necalificați care să culeagă la mână recolta de pe câmp, ci vorbim de specialiști capabili să conducă un utilaj modern, care costă zeci sau sute de mii de lei – pe care, ca fermier, nu-l poți da pe mâna oricui, ca să-l folosească în câmp”.

Proiectul-pilot, Școala profesională „Anastase Simu”

„Nu întâmplător, proiectul-pilot l-am implementat în comuna în care m-am născut. Școala profesională <Anastase Simu> va avea sediul în satul Scărlătești, va fi în subordinea Școlii Gimnaziale Cireșu. Am avut mai multe discuții cu conducerea școlii din Cireșu și cu Primăria pentru a ne asigura să sunt îndeplinite toate condițiile legale. Aici se vor putea înscrie absolvenții de gimnaziu la una dintre cele două specializări, agricultor culturi de câmp (12 locuri) și mecanic agricol (12 locuri), cursurile fiind cu o durată de 3 ani. Și fiindcă nu poți învăța agricultura modernă doar în sala de clasă, ci trebuie să ieși în câmp, să faci practică, să folosești mașinile și utilajele despre care citești în manuale, firma la care sunt asociat își asumă asigurarea fondurilor pentru infrastructura școlară, precum și pentru burse și bonusuri pentru elevi. Aceștia vor avea unde să facă practică, iar apoi, vor avea și locuri de muncă, dacă vor dovedi că pot fi lucrători buni și serioși”, subliniază deputatul liberal.

„Intenționez să mă implic in a înființa 6 – 7 școli cu profil agricol”

Președintele PNL Brăila: „Și nu vreau să mă opresc aici. În funcție de modul în care vor merge lucrurile cu noua școală profesională, în baza experienței din acest proiect-pilot, intenționez să mă implic în a înființa încă 6 – 7 școli profesionale cu profil agricol în alte localități brăilene, ca să acoperim cea mai mare parte județului din acest punct de vedere.Investiția pe care o am în vedere pentru început este de până în 50.000 euro, pentru clasele care vor funcționa din toamnă în acest proiect-pilot, dar pe măsură ce lucrurile vor evolua – poate se va mări și numărul de clase – voi investi fonduri suplimentare pentru dezvoltarea școlii. Deja am informații că există un mare interes printre absolvenții de gimnaziu din Cireșu și din localitățile apropiate, pentru locurile anunțate în viitorul an școlar și asta mă bucură.Acest proiect este un mod de a susține comuna din care provin, de a ajuta copiii din Cireșu și din localitățile apropiate. Dacă lucrurile vor merge așa cum sper, voi merge mai departe, cu înființarea altor noi școli profesionale cu profil agricol în județul Brăila”.

** Anastase Simu (25 mart 1854, Brăila – 28 febr 1935, București) a fost un academician, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă și mare filantrop. Toată colecția sa stă la baza actualului Muzeu al municipiului București – inițial a dorit să o doneze Brăilei (dar nu s-a întâmplat… e o întreagă poveste), apoi a mers la București unde a construit pe cheltuiala sa Muzeul Simu (http://muzeulbucurestiului.ro/restituiri-muzeul-anastase-simu/).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Cătălin Canciu, PNL Brăila: așteptarea brăilenilor trebuie să fie mare când vine vorba de promisiunile administrației PSD

*Cătălin Canciu, PNL Brăila: așteptarea brăilenilor trebuie să fie mare când vine vorba de îndeplinirea promisiunile administrației PSD * Secretarul de stat amintește promisele creșe din str. C. Petrescu și din str. Titulescu, Piața de pește (mai degrabă o poveste), stadionul Progresul (un veșnic șantier)

Cătălin Canciu (foto 1) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila – aduce în atenție câteva promisiuni ale actualei administrații publice locale (în fruntea ei se află membri marcanți că ai PSD Brăila) neduse la îndeplinire.

„Anunţurile privind investiţiile care se vor derula în municipiul Brăila din fonduri europene, buget local sau naţional sunt mult trâmbiţate de administraţia PSD, dar până la finalizarea proiectelor este drum lung, prea lung. Culmea, administraţia Dragomir primeşte şi premii pentru <Excelenţă în Educaţie>, deşi şantierele din multe unităţi de învăţământ sunt pustii. Marian Dragomir (primarul) este un fel de rege neîncoronat al şantierelor fără finalizare, expert prin <excelenţă> în anunţuri pe Facebook. În urma acestor proiecte şi megaproiecte desenate pe calculator şi rulate pe reţelele de socializare, brăilenii rămân cu ideea că se face treabă, ceea ce nu reprezintă o realitate, iar între timp lumea uită că ar fi existat vreun proiect.Un astfel de exemplu îl reprezintă corpul de clădire al şcolii de pe str. C. Petrescu nr. 9A, loc părăsit şi transformat în groapă de gunoi, pe care administraţia PSD s-a lăudat că ridică o creşă modernă utilă părinților din cartierele Brăiliţa şi Pisc. Proiectul, care ar fi trebuit derulat prin Compania Naţională de Investiţii, prevedea realizarea unei creşe cu 7 grupe/ 70 de copii, pe o suprafaţă de 1.700 mp. În 2021, primarul Dragomir declara public că <la nivel teoretic, lucrările ar putea fi demarate în 2022>. A fost inspirat să spună că <la nivel teoretic>, pentru că terenul este pârloagă în continuare”, precizează Cătălin Canciu.

Alte promisiuni, tot atâtea neîmpliniri

Cătălin Canciu: „Ne oprim la altă creşă, iarăşi mult lăudată de primar, menită să rezolve problema părinţilor din zonele Viziru şi Buzăului, clădire în curtea grădiniţei de pe str. N. Titulescu nr. 119. Aici s-a lucrat ceva, însă termenul de finalizare a expirat, data limită fiind 1 februarie 2023. Pe panoul amplasat în faţă termenul iniţial a fost şters şi din cariocă, scrisă data 31.01.2024. Trecem la alt capitol, care ţine de o dorinţă a brăilenilor de ani şi ani de zile, realizarea unei Pieţe de Peşte; un proiect accesat cu fonduri europene, care a rămas în coadă de peşte, termenul de finalizare fiind 25 ianuarie 2023. Aici s-au început ceva lucrări suplimentare, separate de proiect, dar nici ele nu s-au finalizat. Cert este că, deocamdată, Piaţa de Peşte rămâne încremenită în uitare. Aici nu vedem nici măcar un panou pe care să scrie că termenul de finalizare s-ar fi prelungit, aşa că pot doar să-mi imaginez că va fi gata când va vrea primarul Dragomir şi va avea bunăvoinţa să anunţe evenimentul cu surle şi trâmbiţe pe Facebook. Despre stadionul Progresul s-a tot spus, termenul de finalizare fiind de mult depăşit, dar, ce să vezi, Dragomir le-a găsit constructorilor o scuză: că nu au putut lucra iarna, motiv pentru care termenul va fi prelungit cu încă trei luni. Aşa beneficiar al lucrărilor să tot găseşti, generos din cale afară, constructorii fiind apăraţi chiar de el, primarul în funcţie. Şantiere peste tot, finalizare spre deloc. Administraţia Dragomir este prima când vine vorba să se laude cu investiţiile din Brăila, dar când trebuie să urmărească termenele de finalizare a proiectelor şi calitatea lucrărilor se face că plouă. Aici intră, evident, toate lucrările de asfaltare din municipiu, care sunt făcute cu foarte mare întârziere, timp în care brăilenii trebuie să suporte tot deranjul şantierelor, şi de mântuială, dovadă că asfaltul este sărit în multe locuri, chiar de-a doua zi după inaugurarea lucrărilor. Asfaltările ar fi trebuit realizate cu mulţi ani în urmă de administraţia PSD, nu toate deodată şi cu multele sincope care se observă în teren.Chiar şi aşa, mai sunt multe străzi neasfaltate şi este greu de ştiut când vor fi recuperaţi atâţia ani de nepăsare.Le recomand brăilenilor să aibă răbdare, că imediat vine 2024, anul alegerilor electorale, când PSD Brăila va scoate din sertar sute de proiecte <finalizate> şi frumos ambalate”.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Școlile, în grevă de luni

*Școlile, în grevă de luni * Discuțiile de duminică de la guvern nu au fost pe placul sindicatelor din învățământ * Sindicaliștii nu vor susține ore, dar profesorii care nu sunt în sindicate vor avea program normal * Fiecare școală și-a transmis către elevi și părinți programul școlar astfel încât să nu se producă haos

Dialogul cu marile sindicate din învățământ, propus de premierul Ionel Nicolae Ciucă pentru duminică (https://brailachirei.wordpress.com/2023/05/20/premierul-ciuca-invitatie-pentru-maine-la-dialog-adresata-sindicalistilor-din-invatamant/), a fost un eșec. Reprezentanții sindicatelor nu au fost mulțumiți de oferta guvernamentală referitoare la salarizare (notă. Sindicaliștii au și alte revendicări, dar salariile stârnesc cele mai multe nemulțumiri) . Cu alte cuvinte, greva generală începe luni, 22 mai 2023.

Reprezentanții partidelor din arcul guvernamental (PSD, PNL, UDMR) au oferit câteva sugestii pentru sindicaliști: un bonus de 1.000 lei pentru profesorii debutanți, bonusuri pentru profesorii care predau în zone defavorizate, creșteri salariale pentru personalul nedidactic. Sindicaliștii au cerut pentru debutanți un salariu egal cu cel mediu pe economie de acum – 4.000 lei, această soluție fiind considerată o șansă pentru păstrarea tinerilor în sistem. Cum acest aspect nu s-a concretizat, negocierile de duminică au fost considerate de sindicaliști un eșec.

Școlile au prevăzut acest lucru și au aranjat orarul în așa fel încât elevii să fie supravegheați dacă nu fac ore. Profesorii care nu sunt membri de sindicat vor susține orele; la fel și directorii, inspectorii școlari (care nu au voie, prin regulament, să facă parte din sindicate).

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Liberalul Cătălin Canciu: deșeurile, o problemă gravă a Brăilei

*Secretarul de stat spune că va exista o dezbatere publică pe acest subiect, organizată de PNL Brăila, pornind de la rezultatele chestionarului aplicat într-un proiect derulat de noua structură neguvernamentală în care s-au implicat mulți membri de partid – Asociația Liberală Brăileană ”Dăruiește un zâmbet”

Cătălin Canciu – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, anunță că noua asociație neguvernamentală înființată – pentru că mai trebuie să faci și treabă, nu doar politică – și la care au aderat mulți colegi de partid (Asociația Liberală Brăileană ”Dăruiește un zâmbet”) derulează un proiect prin care se dorește îmbunătățirea colectării selective a deșeurilor – ”o problemă gravă a Brăilei o reprezintă deșeurile (…) țările civilizate nu mai au gropi de gunoi”, subliniază fostul inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ).

Asociația Liberală Brăileană ”Dăruiește un zâmbet” realizează un chestionar – rezultatele lui vor fi contabilzate, și va urma o dezbatere publică, necesară mai cu seamă la Brăila, crede liberalul, în contextul în care suntem foarte departe de lumea cuvilizată în acest domeniu care generează, în țări ale Uniunii Europene și nu numai, plus valoare prin întoarcerea în economie a materiilor componente din deșeurile reciclate. Au fost invitați să se alăture demersului civic și reprezentanți ai unei structuri asociative care s-a format pe pagina de socializare Facebook, și anume ”Problema de pe strada mea. Brăila”, și ei implicați în rezolvarea unor prbleme reale care dau bătăi de cap locuitorilor urbei de la Dunăre.

Înainte însă (a se vedea înregistarea video) de a prezenta recenta implicare în viața socială, Cătălin Canciu aduce critici atât conducerii ISJ cât și primarului municipiului Brăila care, prezenți la o activitate de plantare a unor bujori într-un liceu, nu au făcut altceva decât să aducă politica în școală. În plus, liberalul subliniază ideea lui Alexandru Popa referitoare la necesitatea construirii unui stadion nou la Brăila – prezentată de deputat în aceeași întâlnire.

Video LIVE pe pagină din rețeaua de socializare

https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/783274196547976

**Declarații în conferință de presă susținută împreună cu deputatul Alexandru Popa – președintele PNL Brăila, Alexandru Bucălău – secretarul general al PNL Brăila, Alexandru Bașno, Dan Căpățănă, Marius Iulian Mitescu.

later edit. Video și pe canalul YouTube al revistei BRAILA CHIREI

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Liberalul Alexandru Bașno: așteptăm implicare în medicina pentru copii la Spitalul Județean Brăila

*Deocamdată, părinții merg la Galați – ”cât o să ne mai suporte Galațiul”, se întreabă cu amărăciune medicul stomatolog – când e nevoie de o intervenție, de parcă Brăila nici nu are spital pentru copii

În recenta conferință de presă de la sediul PNL Brăila, Alexandru Bașno a făcut un apel public la conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, respectiv la medicul Delia Rîșnoveanu, să ia măsuri pentru a dezvolta – pe măsura actualelor cerințe – secțiile dedicate medicinei pentru copii, deoarece în prezent părinții merg la Galați pentru intervenții. ”Cât ne va mai suporta și Galațiul…”, a comentat cu amărăciune medicul medicul stomatolog – care știe foarte bine ce înseamnă să acționezi în medicina de urgență, atunci când pacientul are dureri, când și mai grav, iar d emukte ori este astfel – trebuie să intervii rapid ca să salvezi o viață.

Întreaga declarație a lui Alexandru Bașno, în video (disponibil pe canalul revistei noastre din You Tube):

Declarații, în conferință de presă susținută împreună cu colegi de partid: deputatul Alexandru Popa – președintele PNL Brăila, Cătălin Canciu – secretar de stat, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, Alexandru Bucălău (notar public) – secretar general, Marius Iulian Mitescu (notar public), Dan Căpățână (antrenor și manager de club sportiv).

Foto 1: la conferința de presă din 5 mai 2023, sediul PNL Brăila; foto 2: Alexandru Bașno

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Deputatul liberal Alexandru Popa, apel către social-democrații brăileni pentru construirea unui stadion municipal nou

*Președintele PNL Brăila susține că orgoliile trebuie lăsate la o parte, mai ales că se vede cu ochiul liber în ce hal a ajuns stadionul – situație pe care o remarcă nu doar localnicii pasionați de fotbal, ci și oaspeții * Alexandru Popa a făcut publică dorința sa de a se implica în viitorul proiect dacă primarul și președintele CJ vor face ceea ce așteaptă brăilenii de la ei: acțiuni utile comunității, nu altceva

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – a susținut, în conferința de presă desfășurată la sediul partidului în data de 5 mai 2023, necesitatea implicării administrației locale în contrucția unui nou stadion municipal. De altfel, brăilenii pasionați de fotbal vâd și ei degradarea tot mai acentuată a stadionului, dar o văd și oaspeții, ceea ce este jenant.

Deputatul liberal a precizat că zilele trecute a remarcat cum cresc copaci în tribune. ”Ar trebui lăsate orgoliile deoparte”, este apelul lui Alexandru Popa către primarul Brăilei și către președintele Consiliului Județean Brăila, ambii de la PSD, și făcute urgent demersurile pentru construirea – începând cu 2024 – a unui stadion nou, pe amplasamentul deja existent – pentru că poziția este excelentă. Liberalul a precizat că sunt linii de finanțate, că până și localități mai mici în țară, câteva comune spre exemplu, au deja stadioane noi – cu alte cuvinte, să aplice și administrația brăileană, să depună proiect.

Județul Brăila va avea trei noi săli de sport, deci se poate

De asemenea, liberalul a anunțat că primarii localităților brăilene Bertești, Cireșu, Zăvoaia – membrii și ei ai PNL Brăila – au fost notificați de la Compania Națională de Investiții că au câștigat proiecte pentru săli noi de sport. ”Deci, se poate! Săli moderne care vor ajuta tinerii din localitățile respective să se dezvolte pe partea sportivă”, a precizat Alexandru Popa în conferința susținută împreuncă cu colegii Cătălin Canciu – secretar de stat și președintele Organizației Municipale PNL Brăila, Alexandru Bucălău – secretar general, Alexandru Bașno (medic stomatolog), Marius Iulian Mitescu (notar public la Însurăței), Dan Căpățână (antrenor sportiv și managerul unui club sportiv).

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Comuna brăileană Salcia Tudor, proiect semnat pentru asfaltarea străzilor

*Banii destinați lucrărilor vin prin intermediul programului guvernamental „Anghel Saligny” * Deputatul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, a participat împreună cu primarul Florin Moroiu la evenimentul care deschide astfel o nouă finanțare importantă pentru județul Brăila

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Florin Moroiu – primarul comunei brăilene Salcia Tudor – a semnat ieri contractului de finanțare pentru proiectul „Asfaltare străzi în satul Salcia Tudor, comuna Salcia Tudor”. Valoarea totală a investiției este de 12.927.357,35 lei și se va derula prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

La eveniment a participat și deputatul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila.

„Sunt bucuros că astfel vor veni către județul Brăila noi fonduri, care vor fi folosite – ca și alte sume care au fost alocate deja prin Programul <Anghel Saligny> – pentru realizarea unor investiții ce susțin dezvoltarea localităților din mediul rural”, subliniază deputatul liberal – care a fost la Ministerul Dezvoltării și cu alți primari brăileni care au semnat contracte prin programul „Saligny”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua internațională a libertății presei (3 mai)

*Ziua internațională a libertății presei (3 mai)*De trei decenii această dată punctează necesitatea educației în domeniul media și chiar în cel politic astfel încât publicul că primească informații reale, corecte și care să ajute la o viață mai bună * Noi am subliniat reperele acestei date la clasa a IX-a A din Colegiul Național Pedagogic „Perpessicius„

#WorldPressFreedomDay

later update. Scurtă poveste despre presă și libertatea ei *Cu elevii din clasa a IX-a A, Colegiul Național Pedagogic „Perpessicius”

Și-au „donat” inclusiv pauza numai ca să fim împreună câteva momente și să asculte reperele Zilei internaționale a libertății presei (World Freedom Press Day): elevii clasei a IX-a A (foto împreună cu ei) din Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” au făcut asta. Îi felicit și le mulțumesc. Le-am spus, pe scurt, ce am scris azi aici, în revista mea BRAILA CHIREI, am făcut referiri la jurnaliștii închiși pentru delict de opinie de regimurile politice opresive, le-am sugerat să intre pe pagina web a Muzeului de Sighet, să învețe să își caute informațiile publice de la surse de încredere. Au ascultat cu atenție, i-am simțit interesați și am promis profesoarei Virginia Constantin care era cu elevii în clipele prelegerii (dăduseră lucrare de control la logică), dar și directoarelor Dana Elisabeta Piron și Fănica Lupea să repet întrevederea cu acești tineri minunați, cu mai multe informații despre domeniul presei/ comunicării – foarte important acum când oricine devine jurnalist „de ocazie” (când postează pe rețelele sociale tot felul de informații).

Să fim educați și jurnaliștii să fie liberi!

#WorldFreedomPressDay

În Statele Unite ale Americii s-a celebrat în 2 mai printr-o activitate complexă (https://www.unesco.org/en/articles/world-press-freedom-day-30th-anniversary-recentering-freedom-expression-driver-all-other-human)

Ca de fiecare dată, asociația internațională „Reporters sans frontières”/ „Reporteri fără frontiere” lansează raportul său anual (https://rsf.org/en/2023-world-press-freedom-index-journalism-threatened-fake-content-industry?data_type=general&year=2023), acum tema principală fiind știrile false care circulă pe internet și care sunt folosite (ceea ce este foarte grav) inclusiv de unele state – ex. de Rusia și China – pentru a-și impune anumite idei, politici s.a.m.d. Bineînțeles că în raport sunt menționate și alte cazuri grave de încălcare a drepturilor celor care funcționează ca jurnaliști – ex. Aruncarea în închisoare pentru simplul fapt că își exercită profesia, cum se întâmplă în Rusia și Turcia (acestea fiind doar două exemple… mai sunt și alte țări).

Nota redacției. Noi ne luăm libertatea de a publica acele informații care pot conduce realmente la o viață bună.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Liberalul Alexandru Bucălău: faleza brăileană a ajuns o ruină și vorbește despre nepăsarea administrației PSD

*Liberalul Alexandru Bucălău: faleza brăileană a ajuns o ruină și vorbește despre nepăsarea administrației PSD*Consilierul județean, secretar al Organizației Județene PNL Brăila, aduce în atenție subiectul – dar brăilenii, și alți trecători prin zona de unde admirăm fluviul Dunărea, văd zilnic această degradare

Alexandru Bucălău, consilier judeţean și secretar al Organizației Județene PNL Brăila: „Faleza Dunării, loc de promenadă odinioară pentru brăileni şi turişti, care ar fi trebuit să fie o carte de vizită pentru Brăila, a ajuns o ruină, care vorbeşte despre nepăsarea administraţiei condusă de oameni din PSD… de zeci de ani la butoanele municipiului şi ale judeţului Brăila. Deşi e una din puţinele zone verzi rămase în oraşul sufocat de betoane, faleza a fost abandonată la voia naturii, iar astăzi este plină de bălării… cosmetizate mai nou cu pălării, fix tichia de mărgăritar care îi lipsea orașului. Brăilenii îşi amintesc cum arăta faleza pe vremuri: malul Dunării era amenajat ca la carte, spaţiile verzi bine delimitate, gazonul tuns în permanenţă, iar aleile, inclusiv cele de pe terasament, erau curate şi, mai ales, funcţionale pe toată lungimea lor. De la an la an, faleza s-a degradat, iar astăzi a devenit o adevărată junglă, plină de liane agăţate pe terasament, cu iarbă crescută direct din asfalt, cu alei surpate şi prăbuşite, trepte distruse, ziduri mâzgălite, balustrade lipsă şi gunoaie.Spaţiul verde a fost curăţat doar de ochii lumii, în rest <jungla> a sufocat tot ceea ce ţine de peisagistică. Vegetaţia este crescută de-a valma, nederanjată de angajaţii Seroplant – serviciul Primăriei Brăila care ar fi trebuit să intervină periodic. Mai mult, platforma de la capătul străzii Pensionatului, care oferă o superbă panoramă asupra Falezei, este prăbuşită la propriu, iar balustrada din beton este pe jumătate ruptă. Tratată cu indiferenţă în ultimii zeci de ani de administraţia PSD Brăila, faleza mai are puţin şi se prăbuşeşte în Dunăre”.

Alexandru Bucălău reamintește: „În 2009, s-a încercat un experiment de reabilitare a falezei cu bani de la Fondul de Mediu. S-au montat nişte stâlpi, s-au refăcut câteva alei, câteva balustrade de fier forjat şi s-a consolidat malul. Experimentul s-a realizat pe 20 metri liniari, cu promisiunea că el va continua pe viitor, dar, evident, nu a fost nimeni interesat să se întâmple asta. În 2016, proaspăt ales în funcţia de primar, Marian Viorel Dragomir promitea că va interveni – pe zona de cosmetizări şi igienizări spaţii verzi, și că se va gândi la un plan pe termen lung. I-a luat 7 ani să se gândească, pentru că abia în martie 2023 a fost scoasă la licitaţie reabilitarea taluzului falezei, prin accesarea unui proiect european. Dar va mai curge multă apă pe Dunăre până vor începe lucrările, pentru că ele vor fi trase cu siguranţă spre campania electorală din 2024. Singura grijă a primarului Marian Dragomir o reprezintă asfaltările, măcar dacă lucrările ar fi de calitate, dar toată Brăila este numai petice! Până şi centrul oraşului trebuie parcurs cu grijă, pentru că este plin de gropi şi denivelări. Bani publici aruncaţi pe lucrări făcute de mântuială, în bătaie de joc şi fără simţ de răspundere”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu: ”În Brăila se vede tot mai clar nepăsarea administraţiei PSD”

*Secretarul de stat, și președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, aduce în discuție (Notă. hm! ce bine ar fi să fi existat vreodată una la nivelul decidenților din administrația locală) aspectul oribil datorat mormanelor de cabluri care stau atârnate în principal pe stălpi * Și… da, este corectă observația: administrația trebuia să ia atitudine (să dea avertismente și apoi zeci, mii de amenzi) și să nu permită, nici măcar o zi, să stea acele mormane hidoase de cabluri la vedere!

Am spus-o și noi în repetetate rânduri: cei care conduc administrațiile trebuie să aibă echipe care să facă treabă și care să conducă la un aspect urban (în cazul nostru) cât mai aproape de idealul esteticii așa cum îl definește mediul arhitectural.

Dar acum o spune și Cătălin Canciu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, dar și președinte al Organizației Municipale PNL Brăila:

”În Brăila se vede tot mai clar nepăsarea administraţiei PSD în faţa realităţilor groteşti care se reflectă în municipiu de mai bine de 30 de ani şi care conturează imaginea unui oraş părăsit. condus de un primar fără viziune pe termen lung. Astăzi mă voi referi la cablurile care aparţin furnizorilor de servicii şi pe care le găsim spânzurate peste tot în oraş. Fotografiile care însoţesc acest comunicat spun totul. Brăila este sufocată la propriu de cabluri, care fie sunt strânse în cuiburi pe stâlpi, ca la ţară, în aşteptarea berzelor, fie sunt rupte şi atârnă pe faţadele clădirilor sau direct pe străzi, punând în pericol viaţa trecătorilor”.

Cătălin Canciu: ”Lăsate de izbelişte în mai toate zonele din oraş, firele rupte şi desprinse de pe stâlpi, care au ajuns o povară pentru pietoni şi şoferi, conturează o imagine dezolantă, care vorbeşte despre lipsa de interes a administraţiei PSD, inaptă şi absolut inertă în faţa adevăratelor probleme cu care se confruntă brăilenii. În afară de inconvenienţele pe care le produc pietonilor şi şoferilor, aceste cabluri atârnate în toate direcţiile arată groaznic şi mutilează imaginea Brăilei. Culmea, în Brăila mai găsim încă stâlpi de pe care a căzut betonul, şi a rămas doar oţelul ruginit, adevărate pericole care stau inexplicabil în picioare, sfidând parcă gravitaţia terestră. În Brăila anului 2023, administraţia PSD pare obosită şi depăşită de realitate, nu reuşeşte să înţeleagă nevoile unui oraş care îşi doreşte să fie, dacă nu modern, măcar civilizat. Brăila are clar un primar indiferent la modul în care arată oraşul, aşa-zis gospodărit de el. Are la conducere, din păcate, un om preocupat doar de şlefuitul măştii de primar care se vrea perfect”.

”În Brăila, oraşul pe care îl iubesc şi pe care mi-l doresc modern şi civilizat, problema cablurilor nu reprezintă o prioritate în ochii administraţiei PSD, care merge cu privirea înfiptă doar în asfalt. De ani de zile, brăilenii se întreabă de ce Primăria nu cheamă la ordine societăţile de cablu, pentru a se remedia situaţia. A fost o simulare de interes în anul 2017, când viceprimarul PSD Alexandru Jantea a declarat public că a trimis adrese către toate firmele proprietare ale acestor cabluri, somându-le să le îndepărteze de pe domeniul public până cel târziu pe data de 1 noiembrie. Firmele au fost avertizate atunci că, în caz contrar, cablurile vor fi luate de angajaţii Serviciului de Gospodărire Locală şi duse într-un depozit, pentru recuperarea lor urmând să fie plătită mai întâi o amendă. A fost o declaraţie, şi atât! Nu s-a întâmplat nimic, chiar nimic! De ce? Pentru că nu le pasă, e simplu răspunsul. Nici măcar pe bulevardul Dorobanţilor, modernizat pe bani europeni, nu s-a făcut un tunel pentru aceste cabluri. Nici pe celelalte străzi, principale sau secundare săpate şi asfaltate de curând nu s-a realizat vreo reţea subterană de cabluri. De ani de zile, în Brăila se asfaltează şi se tot asfaltează! Cum se asfaltează este o altă problemă… despre care am mai vorbit. Pentru unii, care au şansa să conducă un municipiu ca Brăila, este prea greu să fie gospodari, este prea greu să arate că îşi iubesc oraşul, în schimb este mult mai uşor să îşi bată joc de el şi să îl sluţească punându-i tot felul de pălării şi umbreluţe, cu intenţia de a ascunde adevărata mizerie şi paragină în care a ajuns”, mai spune Cătălin Canciu.

Fostul inspector școlar general amintește că alți primari, cum e cazul la Sibiu şi Timişoara, au reușit să rezolve problema chiar dacă s-au confruntat cu procese, au stat săptămâni de zile în negocieri cu operatorii de cablu, au fost făcute notificări despre amenzile ce ar putea urma dar şi, în cele din urmă, au reuşit. Multe primării au proiecte prin care se realizează reţele subterane de cabluri. ”Și Sinaia a reuşit să scape de cabluri câştigând un proiect pe fonduri europene, deci se poate. Privirile oamenilor nu se mai încurcă în cabluri. Aşa trebuie să arată normalitatea”, conchide liberalul.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine