Deputatul liberal Alexandru Popa, din nou despre mincinosul discurs al social-democraților

*Președintele PNL Brăila dă câteva exemple de la PSD Brăila, unde cu un discurs dublu se încearcă mințirea electoratului și păstrarea în partid a unor oameni care nu au – în orice lume civilizată – ce căuta în spațiul public

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – își arată indignarea față de unele declarații recente ale unor social-democrați, declarații care arată că discursul lor este nu doar părtinitor, ci și mincinos. Referirile PSD- iștilor sunt la un incident de la școala de vară a tinerilor liberali, activitate – cum se știe – și cu rol de socializare, dar oricum una internă de partid, deci care nu are consecințe asupra activității de guvernare.

Alexandru Popa: „Constat că unii lideri PSD Brăila fac o dramă națională dintr-un comportament regretabil al unor tineri liberali la o petrecere. Nu vreau să scuz acel comportament și în calitate de președinte al PNL Brăila mă voi ocupa de acea chestiune așa cum consider de cuviință, dar pe de altă parte, nu pot să nu observ cine afișează o indignare proletară pentru faptul că niște tineri au înjurat PSD, cine s-a găsit să ne dea lecții de moralitate politică. Văd cât de îngrijorați se arată primarul Marian Dragomir (PSD) și președintele Consiliului Județean, Iulian Francisk Chiriac (PSD) că niște tineri liberali care au vorbit urât la o petrecere ar putea ajunge să ne conducă județul și țara la un moment dat și ne-ar duce pe toți de râpă. Și mai sunt îngrijorați de exemplul pe care îl dau eu tinerilor brăileni, liberali și nu numai. Până una-alta, dincolo de petrecerile la care am participat eu în urmă cu mai mult de 10 ani, dincolo de faptul că-mi place să ascult lăutarii și dincolo de faptul că ascult uneori și manele, sunt un fermier care știe meserie, am obținut rezultate recunoscute în domeniul meu, am accesat fonduri europene, fac investiții importante și am o situație financiară bună, pe care am obținut-o fără să fac afaceri cu statul, doar din activități private. Nu mi-am clădit cariera exclusiv pe slujbe și funcții obținute cu ajutorul partidului și acum, ca președinte, nu sunt doar o marionetă dirijată de altcineva, așa cum sunt alții.Nu i-am văzut pe domnul Dragomir și nici pe domnul Chiriac să fie îngrijorați de exemplul pe care îl dădea cel care a condus județul ani la rând, colegul lor de partid Gheorghe Bunea Stancu, care a ajuns după gratii și care le-a fost mentor în tinerețea lor politică. Nu i-am văzut pe domnul Dragomir și nici pe domnul Chiriac să fie îngrijorați de exemplul pe care îl dă colegul lor de partid, primarul Costică Dobre, care a fost condamnat pentru proxenetism și participare la grup infracțional organizat, care în 2020 a fost considerat numai bun ca să candideze în numele PSD, după ce a fost condamnat prin sentință definitivă. Președintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, spunea recent că nu vede niciun motiv pentru ca Dobre să nu fie candidatul PSD și în 2024. Nu i-am auzit pe domnul primar și nici pe domnul președinte să spună că au o problemă cu această opțiune.Nu i-am văzut pe domnul Dragomir și pe domnul Chiriac să-și exprime îngrijorarea nici în provința exemplului pe care îl oferă colegul lor, deputatul George Adrian Paladi, care în ultimii ani își afișează <moralitatea> la evenimente publice și private fără nicio reținere. Domnii Dragomir și Chiriac n-au nicio problemă că oameni ca Gheorghe Bunea Stancu, Costică Dobre sau George Paladi au ocupat sau ocupă de ani de zile niște funcții publice ca reprezentanți ai PSD, dar sunt îngrijorați că niște tineri liberali care au înjurat PSD la o petrecere ar putea ajunge să conducă județul și tara?PNL Brăila i-a retras sprijinul politic unui primar care a avut un comportament nedemn și a anunțat că acesta nu va mai candida în numele partidului la viitoarele alegeri. PSD Brăila a susținut un primar care a fost condamnat pentru proxenetism și participare într-un grup infracțional organizat, într-un dosar în care membrii rețelei au fost acuzați că au racolat fete din România, unele fiind minore și le-au obligat să se prostitueze în Grecia și Spania, exercitând uneori violențe asupra lor. Și același PSD Brăila, prin vocea președintelui său, anunță că cel mai probabil, Dobre va fi candidatul social-democraților și în 2024. Despre ce vorbim?Și mai și generalizați, ca și cum toți tinerii liberali din Brăila ar fi niște <golani>. Dacă și noi am generaliza, am putea trage concluzia că toți PSD-iștii din Brăila sunt precum Costică Dobre. Uitați-vă mai bine la bârna din ochiul vostru, înainte de a arăta cu degetul scobitoarea din ochiul altuia. Nu vedeți că sunteți penibili?!?„

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputatul Alexandru Popa: „Continui să prezint public modul în care îmi folosesc indemnizația de parlamentar”

*O brăileancă din comuna Surdila Gaiseanca a primit un scaun electric cu rotile de la președintele PNL Brăila, și tot el se va ocupa, plătind, de operația necesară unui copil al femeii

Deputatul Alexandru Popa – președintele PNL Brăila – este, după cum se știe, om de afaceri care are un venit suficient din activitatea practicată. Fiind și om cu suflet mare, a decis că poate să renunțe la banii primiți de la Parlament pentru prestația sa de deputat și să facă bine unor semeni mai puțin norocoși.

Alexandru Popa: „Continui să prezint public modul în care îmi folosesc indemnizația de parlamentar, așa cum am promis pentru donații în diverse cazuri sociale. După cum am anunțat, am folosit banii din indemnizația pe ultimele luni pentru un proiect de mai mare anvergură. Nu am zis încă nimic, pentru că vreau să vorbesc despre ceva ce deja s-a realizat. Proiectul este pe final și în curând voi prezenta public informații despre el.Deocamdată vreau să prezint cel mai recent caz social de care m-am ocupat: o femeie din comuna Surdila Găiseanca care a trecut prin circa 30 de operații și care se deplasează într-un scaun cu rotile. Cazul mi-a fost adus la cunoștință de primarul localității, Gabriel Drăguț, care mi-a spus că este o femeie cu posibilități materiale reduse, care crește doi copii, o femeie harnică, de toată isprava, care are însă nevoie de ajutor. Am decis să-i cumpăr un cărucior electric, pe care i l-am dus în acest weekend, când am participat la evenimentele dedicate Zilei comunei Surdila Găiseanca.Am mers acasă la această femeie, am discutat cu ea și am fost impresionat cât de puternică este aceasta, cu ce curaj face față problemelor sale. Acolo am aflat că și unul dintre copii are probleme de sănătate și necesită o operație, însă din lipsa mijloacelor financiare, el nu a putut fi operat. I-am cerut mamei să pregătească toate documentele medicale pe care le are cu privire la boala băiețelului, o să iau aceste documente și voi căuta în țară o clinică în care se poate face operația. Mă voi ocupa eu de toate cheltuielile legate de spitalizarea și operația copilului”.

Nota red. Cu siguranță, vor citi destui anapoda printre rânduri, vor comenta aiurea și nu vor înțelege că există oameni și Oameni… că unii doar vorbesc, iar alții făptuiesc, și încă în ajutorul semenilor. Bine că există și din categoria a doua câțiva de toată isprava. Noi spunem doar „Bravos, domnule deputat Alexandru Popa!” În lumea noastră sunt rari (cred că așa au fost mereu) oamenii buni, generoși și care se țin de cuvânt. De-ar fi exemplu…

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat Alexandru Popa: „Poziția PNL Brăila se întărește la centru”

*Formațiunea politică brăileană are doi oameni în zona guvernamentală, pe Florin Sergiu Dobrescu și pe Cătălin Canciu

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – anunță că „poziția PNL Brăila se întărește la centru”, formațiunea politică brăileană pe care o conduce având doi oameni în poziții guvernamentale, un aspect pozitiv în condițiile cei doi recent numiți secretari de stat sunt oameni de la care te poți aștepta să facă numai bine: prof. dr. Cătălin Canciu, la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (https://brailachirei.wordpress.com/2022/08/27/catalin-canciu-numit-secretar-de-stat-la-ministerul-antreprenoriatului-si-turismului/) și Florin Sergiu Dobrescu, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (https://brailachirei.wordpress.com/2022/08/27/florin-sergiu-dobrescu-numit-secretar-de-stat-la-ministerul-muncii/).

Alexandru Popa: „Poziția PNL Brăila se întărește la centru. În urma rezultatelor foarte bune obținute de Cătălin Canciu în ultimii ani ca inspectorul școlar general al județului Brăila, am luat decizia de a-l promova pe acesta în funcția de secretar de stat. La rugămintea mea, domnul Canciu a acceptat să meargă la București și a fost numit, în 26 august 2022, în funcția de secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Tot în 26 august 2022, Florin Sergiu Dobrescu, care a fost secretar de stat la ministerul amintit, a fost numit secretar de stat în Ministerul Muncii, în locul ocupat până acum de Cătălin Boboc. Precizez că este pentru prima dată când PNL Brăila are doi secretari de stat în Guvern. Am făcut aceste alegeri cu responsabilitate și sunt convins că atât domnul Canciu, cât și domnul Dobrescu vor reprezenta într-un mod onorabil filiala PNL Brăila, dat fiind că s-au dovedit amândoi profesioniști în domeniul lor”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, numit secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

*Brăileanul, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, pleacă de la conducerea Inspectoratului Școlar Județean Brăila pentru a lucra în zona guvernamentală

Prof. dr. Cătălin Canciu (foto) a fost numit, în 26 august 2022, secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Profesor de geografie, Canciu pleacă din poziția de inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brăila în funcția ministerială, văzută ca o avansare politică – așa cum de altfel au declarat la recentele conferințe de presă Cătălin Canciu și deputatul Alexandru Popa – președintele Organizației Județene PNL Brăila.

Cătălin Canciu este președintele Organizației Municipale PNL Brăila și consilier în Consiliul Local Municipal Brăila, funcții care i-au permis să facă mai multe declarații publice menite să atragă atenția brăilenilor asupra unor situații în care administrația locală (condusă, politic, de reprezentanți ai PSD) nu se descurcă sau nu dă semne că ar face lucruri bune. La Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu va fi cazul să păstreze această linie, ministrul fiind un coleg liberal. Și chiar dacă nu are experiență în domeniu (inițial era vorba de o poziție în Ministerul Educației ori în cel al Culturii), Cătălin Canciu are o provocare în plus: să se inițieze în antreprenoriat și în turism nu doar pentru a face față funcției, ci și pentru a aduce un plus de valoare în cele două domenii – așa cum știm că a încercat până azi în zona educațională.

La Ministerul Antreprenoriatului, secretar de stat (propunerea liberalilor brăileni) fusese Florin Sergiu Dobrescu, acum mutat (https://brailachirei.wordpress.com/2022/08/27/florin-sergiu-dobrescu-numit-secretar-de-stat-la-ministerul-muncii/) la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, tot ca secretar de stat.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Florin Sergiu Dobrescu, numit secretar de stat la Ministerul Muncii

*Liberalul brăilean pleacă din poziția de secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului pentru a-l înlocui pe Cătălin Boboc care a fost eliberat din funcție

La Guvern s-au făcut în 26 august 2022 câteva numiri și eliberări de funcții în ministere. Două dintre ele au legătură cu organizația PNL Brăila, cei în cauză fiind brăileni, ba încă și foști prefecți. Astfel, Florin Sergiu Dobrescu (foto) a fost mutat în pozitia de secretar de stat la Ministerul Muncii, înlocuindu-l pe Cătălin Boboc care a deținut funcția începând cu februarie 2021.

Florin Sergiu Dobrescu, fost ofițer de poliție – ultima funcție fiind de adjunct la Poliția Municipiului Brăila (acum la pensie), a fost prefect al județului Brăila (ca propunere a liberalilor) în perioada octombrie 2021 – februarie 2022. Apoi a fost numit secretar de stat, în 17 februarie 2022, la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului unde a făcut figură bună, ministrul Constantin-Daniel Cadariu având numai cuvinte de laudă la adresa sa.

Cel eliberat din funcție – Cătălin Boboc (foto alăturată), a deținut președinția PNL Brăila, a fost și senator pe listele PNL Brăila, iar în decembrie 2019 – august 2020 a fost prefect al județului Brăila. În februarie 2021 a fost numit secretar de stat la Ministerul Muncii și a rămas până astăzi chiar dacă organizația brăileană de partid, condusă de Alexandru Popa – deputat, nu s-a mai bucurat de prezența lui Boboc de când acesta din urmă nu a mai fost președintele de partid.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat Alexandru Popa: „Aerodromul Ianca a fost gaura neagră în care s-au aruncat bani publici”

*Președintele liberalilor brăileni subliniază cel puțin două aspecte: transferul către Aeroclub este bun, dar mult întârziat – și astfel au fost irosiți bani din bugetul CJ Brăila doar pentru pază, sume necesare cu siguranță în domenii de interes

Deputatul Alexandru Popa (foto) – preşedintele PNL Brăila – atrage atenția, în mod public, asupra unor aspecte referitoare la aerodromul Ianca și recentul lui transfer către Aeroclubul României (https://brailachirei.wordpress.com/2022/08/23/aerodromul-ianca-transfer-catre-aeroclubul-romaniei/), atenția sau mai degrabă lipsa de atenție/ interes pentru bugetul Consiliului Județean (CJ) Braila din partea celor care îl au în grijă, lipsa de transparență în prezentarea realelor consecințe ale unor acțiuni derulate de administrația județului condusă de social-democratul Francisc Iulian Chiriac (aici, evident este vorba despre ceea ce face președintele CJ Brăila și ce declară… două chestiuni care sunt mai degrabă în marja discursului politicianist menit să ascundă de ochiul electoratului fațete ale realității). De aceea, textul semnat de liderul PNL Brăila se cuvine citit cu atenție.

Alexandru Popa: „Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, se bucură că s-a făcut oficial transferul aerodromului Ianca la Aeroclubul României și că va fi folosit pentru cursuri gratuite sau contra cost în planorism, parașutism și zbor cu avioane ultraușoare, antrenamente și competiții de profil. Este o veste bună; dacă se vor desfășura toate aceste activități prezentate de președintele Aeroclubului României, vor exista beneficii nu doar pe zona de petrecere a timpului liber, dar și pentru dezvoltarea economică a orașului Ianca.

Singura chestiune este că domnul președinte Chiriac încearcă să tragă spuza pe turta lui, deși nu e meritul său nici faptul că s-a făcut acest transfer și nu va fi meritul său nici dacă se vor pune în practică toate intențiile frumoase prezentate de președintele Aeroclubului României. Meritul său ar fi fost dacă se făcea ceva semnificativ cu aerodromul cât timp a fost gestionat de Consiliul Județean Brăila. Din câte știu eu, în afara unor curse de mașini care aveau loc din an în Paști acolo, singurul lucru pe care l-a făcut domnul Chiriac a fost să plătească sume substanțiale pentru paza obiectivului care s-a deteriorat de la un an la altul în perioada în care a fost administrat de CJ Brăila, adică din toamna anului 2009 până în prezent. Practic, aerodromul Ianca a fost o gaură neagră în care s-au tot aruncat bani publici; mulți. În 2015 se discuta chiar într-o ședință a CJ Brăila despre cheltuirea a circa 800.000 lei (8 miliarde lei vechi) anual pentru paza aerodromului. Dacă facem un calcul estimativ plecând de la această sumă (deși e foarte probabil ca suma să fi crescut din 2015 până în 2021), vorbim de 12 ani în care s-au cheltuit câte 800.000 lei pentru paza unui obiectiv practic nefolosit. Asta înseamnă 9.600.000 lei (sumă estimativă, probabil mai mică decât cea plătită în realitate), bani publici plătiți pentru paza aerodromului în ultimii 12 ani: 96.000.000.000 lei vechi. O groază de bani aruncați aiurea, bani cu care se puteau face o mulțime de alte lucruri în interesul brăilenilor. Bani care puteau fi investiți în modernizarea drumurilor județene sau în sănătate, ca să amintesc doar două domenii care reprezintă priorități pentru domnul președinte, după cum a declară acesta.

Deci, 96.000.000.000 lei vechi aruncați pe apa sâmbetei. Acesta este meritul președintelui Chiriac. Nu e de mirare că domnul Chiriac sărbătorește faptul că aerodromul a ieșit din administrarea CJ; așa a scăpat de un cartof fierbinte pe care a încercat să-l acopere cât a putut de bine până acum, ca să nu se afle câți bani publici se aruncă în găurile negre sub înțeleapta administrație Chiriac. Dacă tot ați scăpat de o povară financiară și s-a încheiat capitolul <aerodromul Ianca>, domnule președinte, spuneți-le și brăilenilor, fiindcă au dreptul să știe cifrele exacte, nu estimative: câți bani a plătit CJ Brăila pentru paza aerodromului în ultimii 12 ani?”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Industria turismului în România, pas important în dezvoltare: undă verde înființării Organizațiilor de Management al Destinației

*Oferă detalii liberalul Florin Sergiu Dobrescu – secretar de stat în MAT, fost prefect la Brăila

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), fost prefect al județului Brăila, membru al organizației PNL Brăila condusă de deputatul Alexandru Popa – anunță publicarea în Monitorul Oficial a procedurii de avizare a Organizaţiile de Management al Destinaţiei (OMD), entităţi de interes major pentru industria turismului. Liberalul subliniază, așa cum a făcut-o și ministrul Constantin-Daniel Cadariu când a vizitat Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2022/07/22/dialog-la-braila-intre-oameni-de-afaceri-si-reprezentanti-la-varf-ai-ministerului-antreprenoriatului-si-turismului/), că reglementarea dă startul operaţionalizării reformei în turismul românesc.

Procedura de avizare a OMD este publicată în Monitorul Oficial din 19 august 2022. Astfel, OMD-urile se vor putea constitui ca asociaţii cu personalitate juridică de drept privat, în baza avizului emis de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului, respectiv MAT.

Florin Sergiu Dobrescu: „Misiunea OMD-urilor este aceea de a spori notorietatea brandului turistic, de a creşte numărul turiştilor şi durata sejurului acestora. Aceste construcţii asociative vor genera cele mai bune planuri de marketing, având în vedere că membrii noilor entităţi sunt atât reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi naţionale, cât şi reprezentanţi ai mediului privat„. OMD-urile vor derula activităţi din sectorul coordonării procesului de realizare şi implementare a brandului destinaţiei, precum şi a strategiei de dezvoltare şi marketing turistic. Se vor implica în realizarea de cercetări şi studii de piaţă, integrarea şi coroborarea datelor statistice, formarea resurselor umane din turism, atragerea de fonduri naţionale şi europene, precum şi încheierea de parteneriate cu alte destinaţii apropiate geografic sau tipuri de produse turistice, în vederea creşterii competitivităţii regionale.

** OMD-ul local se va înfiinţa „pe baza asocierii unităţii/ lor administrativ-teritoriale din componenţa destinaţiei cu plătitori de taxe speciale pentru promovare turistică şi/sau alte entităţi care plătesc cotizaţie„. Printre criteriile minime impuse: destinaţia să fie atestată ca staţiune turistică de interes local/ naţional sau să existe minimum 100 locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate şi un buget minim de 30.000 euro echivalentul în lei.

** OMD-ul judeţean se va înfiinţa „pe baza asocierii unităţii administrativ-teritoriale judeţene din componenţa destinaţiei cu plătitori ai cotizaţiei de membru conform statutului, inclusiv OMD-urile locale de pe raza judeţului„. Printre criteriile minime impuse: să existe minimum 1.000 locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate şi un buget minim de 100.000 euro echivalentul în lei.

**OMD-ul regional se va înfiinţa „prin asocierea formată din unul sau mai multe OMD-uri judeţene cu unităţi administrativ teritoriale judeţene, care nu fac parte dintr-un OMD judeţean şi/ sau alte entităţi care nu fac parte dintr-un alt OMD local sau judeţean din regiune şi care plătesc cotizaţie conform statutului„. Regiunile sunt Banat-Crişana, Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Muntenia, Moldova, Oltenia şi Transilvania. Printre criteriile minime impuse: să existe minimum 10.000 locuri de cazare în structuri de primire turistice clasificate şi un buget minim de 250.000 euro echivalentul în lei.

**OMD-ul naţional se va înfiinţa „din membri ai autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, ai OMD-urilor regionale, dar şi ai altor entităţi publice şi alte organizaţii private relevante în domeniul turismului, înfiinţate şi înregistrate în conformitate cu dispoziţiile legale, cu reprezentativitate la nivel naţional şi care nu fac parte dintr-un alt OMD, indiferent de nivel, fiind un organism cu rol în realizarea şi implementarea strategiei de dezvoltare şi marketing turistic a destinaţiei România„.

Atingerea indicatorilor de performanţă, stabiliţi prin strategiile de dezvoltare şi marketing turistic, va fi monitorizată de MAT care va putea retrage avizul unui OMD în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza avizării.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Vreau să știe fermierii brăileni că au, mereu, în mine în susținător”

*Președintele PNL Brăila se ocupă zilele acestea de ajutorarea legumicultorilor care i s-au plâns că o anume asociație a udătorilor (așa se numește) nu le respectă contractele, nu le dă apă cu toate că în canale ea există, iar acest aspect îi face să arunce din recoltă – într-un video este exemplificată problema pe ardei

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – a avut în aceste zile întâlniri cu un grup de legumicultori din comuna brăileană Vișani care i-au prezentat cîteva probleme care le întâmpină în raport cu Organizația Udătorilor din localitate. Oamenii au reclamat nereguli și dau vina pe persoana care conduce asociația.

De asemenea, legumicultorii au cerut ajutorul deputatului, în speranța că acesta va urni cumva lucrurile în sensul bun.

Alexandru Popa: ”Legumicutorii mi-au solicitat să intervin prin mijloacele legale care-mi stau la îndemână pentru a-i ajuta să beneficieze de apa pe care o plătesc pentru a-și iriga culturile. La rugămintea lor, am făcut demersurile necesare și am aflat lucruri care au confirmat informațiile furnizate de aceștia: în conducerea asociației respective figurează persoane care sunt decedate, precum și persoane care nu au nicio legătură cu fermierii respectivi. De asemenea, am constatat că prețurile cerute de conducerea acelei organizații pentru apa livrată fermierilor sunt exorbitante. În plus, legumicultorii au mai reclamat faptul că încasarea banilor se face fără chitanță, precum și faptul că cineva încasează banii și altcineva este președinte în acte. Mi s-a mai spus că nu s-a respectat legislația în vigoare cu privire la constituirea Adunării Generale an de an, dar și că apa pentru irigații este livrată după un program pe care domnul Cojocaru îl stabilește după bunul său plac.

Nu este posibil să se întâmple așa ceva! Oamenii au muncit un an de zile și au investit sume importante, iar la sfârșitul anului cineva își permite să-și bată joc de ei. Știm foarte bine cei care suntem de profesie ingineri agronomi că, spre exemplu, la cultura de ardei – dacă în ultima perioadă a vegetației nu se dă apă suficientă – începe un proces de bubare, așa ii spunem noi. Asta a făcut domnul Cojocaru: n-a livrat apă legumicultorilor atunci când aceștia aveau nevoie, iar rezultatul a fost că au fost aruncate mii de tone de legume la Vișani.

O organizație a udătorilor este una nonprofit care are scopul de a ajuta fermierii prin furnizarea apei pentru irigații. Ceea ce se întâmplă la organizația din Vișani nu e corect, iar legumicultorii de acolo vor avea sprijinul meu necondiționat. Am început deja procedurile pentru a-i sprijini cu tot ce e necesar pentru ca lucrurile să revină pe făgașul normal în organizația respectivă. Eu sunt fermier și am cultivat într-o perioadă legume, știu exact cu ce probleme se confruntă aceștia, știu câtă muncă este. Nu e corect ca cineva să-și bată joc de ei!

Vreau ca fermierii brăileni să știe că au în mine un susținător și că le stau la dispoziție pentru a-i ajuta în orice mod posibil„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Liberalul Alexandru Bucălău, consilier județean: „Spitalul Județean Brăila, făcut clinic la apelul bocancilor PSD”

*Liberalul își exprimă nedumerirea față de această situație care nu se prezintă în condiții tocmai fericite câtă vreme spitalul brăilean este departe de a fi locul unde sunt bine tratați pacienții și atunci nu are cum să fie locul bun unde să învețe studenții…

Ministrul Alexandru Rafila de la sănătate a semnat transformarea, de la 27 iulie 2022, Spitalului Județean de Urgență (SJU) Brăila în avem Spital Clinic Judeţean de Urgenţă. Liberalul Alexandru Bucălău (foto) – secretarul organizației PNL Brăila și membru în Consiliul Județean (CJ) Brăila din partea liberalilor – este de părere că această transformare nu are cum să schimbe fața tristă a realității din spitalul brăilean.

Alexandru Bucălău: „Practic, este aceeaşi Mărie, cu altă pălărie, una mult prea mare, sub care preşedintele Chiriac speră să ascundă tot dezastrul din această unitate medicală. Cu o altă hârtie, semnată pe genunchi cu vecinii PSD-işti de la Universitatea Dunărea de Jos> din Galaţi, pentru că legea prevede că <spitalele clinice trebuie să aibă în componenţă secţii clinice universitare>, a fost înfiinţată Secţia Clinică Chirurgie Generală I, pasul decisiv către transformarea spitalului judeţean într-unul clinic.

Toate acestea în condiţiile în care SJU se află pe avarie atât în ceea ce priveşte condiţiile oferite pacienţilor, cât şi în ceea ce priveşte profesionalismul serviciilor medicale.Domnule preşedinte Francisk Chiriac, un spital unde există cu adevărat responsabilitatea tratării pacienţilor nu devine clinic peste noapte, cu semnături obţinute pe linie de partid! O hârtie nu poate acoperi dezastrul din spital, nu poate face să dispară mizeria din saloane, paturile ruginite, băile infecte, medicamentele şi aparatura medicală lipsă, personalul medical arogant, mai ales cel din Secţia Pediatrie, care este ocolită de brăileni, mulţi dintre ei preferând să meargă la Spitalul de Copii din Galaţi. În SJU Brăila, unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ, cu peste 2.000 de salariaţi, mulţi dintre ei cu adeziune la PSD, este vraişte. Totul este stat în stat aici. Din cabinetul preşedintelui CJ şi din biroul managerului Delia Râşnoveanu nu se văd umilinţele la care sunt supuşi pacienţii. Se aşteaptă marea renovare, iar între timp totul este amorţit în nepăsare. Unde este angiograf-ul care trebuia introdus în programul de stenturi? Unde este clinica de oncologie? Credeţi că am uitat că v-a luat trei ani să deschideţi ATI-ul, după ce constructorul a terminat lucrările? Vă lăudaţi c-aţi demolat un coş de fum, iar în spital domneşte jegul şi dezordinea. Marele adevăr din spatele acestei mascarade cu transformarea spitalului într-unul clinic este acela că se vor putea deconta mai mulţi bani prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după cum a recunoscut public însuşi preşedintele CJ. Asta nu înseamnă că banii se vor regăsi în confortul sau sănătatea pacienţilor, cum nu s-au regăsit nici în ultimii ani, ei se vor regăsi tot în confortul firmelor abonate la bani publici. De acum înainte, să ne ferească Dumnezeu de accidente grave produse la Brăila sau în judeţele alăturate, pentru că, prin transformarea spitalului într-unul clinic, legea prevede ca răniţii să fie trataţi la Brăila. Potrivit Legii spitalelor, spitalul clinic judeţean este unitatea medicală care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale suplimentare necesare, în vederea asigurării îngrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenţelor şi al pacienţilor aflaţi în stare critică, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate la nivel local, în spitalele municipale şi orăşeneşti, la nivelul judeţului respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor judeţene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare>. Legea mai spune că <spitalul clinic are în componenţă secţii clinice universitare care asigură asistenţă medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă>. Rămâne de văzut cum va fi acoperită partea de cercetare, în condiţiile în care abia sunt asigurate serviciile medicale de bază. Spitalul Judeţean este clinic doar cu numele, în realitate este doar o pungă mare plină cu aer. Singurul motiv pentru care Spitalului Judeţean Brăila i se poate alătura termenul de <clinic> este acela că se află în moarte clinică”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Din 18 august, finanțări prin programul „Femeia antreprenor 2022”

*Ministerul Antreprenoriatului și Turismului gestionează fondurile; femeile din afaceri pot primi până la 200.000 lei * Înscrieri, online – sesiunea rămâne deschisă 30 de zile * Secretarul de stat Florin Sergiu Dobrescu oferă detalii

Liberalul Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), membru PNL Brăila – deputatul Alexandru Popa, președinte al formațiunii politice liberale brăilene – anunță deschiderea, în 1implementarea la ora 10.00, a apelului de finanţare pentru programul „Femeia Antreprenor 2022” în care se pot înscrie – în vederea obținerii finanțării afacerilor – femei care deţin cel puţin 50% din părţile sociale/ acţiunile unei societăţi comerciale.

Înscrierea, punerea în lucru şi derularea măsurii de sprijin – exclusiv online, prin intermediul platformei IMM-Recover (accesată la https://granturi.imm.gov.ro). Sesiunea rămâne deschisă 30 de zile lucrătoare. Pentru informaţii legate de particularităţile acestei măsuri de sprijin a fost înfiinţat un Call Center cu numărul 021-9059.

Florin Sergiu Dobrescu: „Prin programul <Femeia Antreprenor 2022> dorim îmbunătăţirea performanţelor economice ale întreprinderilor înfiinţate/ conduse de femei, dezvoltarea capacităţii şi spiritului antreprenorial în rândul femeilor, creşterea gradului de tehnologizare şi digitalizare a societăţilor conduse de femei. Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM va fi pus în aplicare conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei – Componenta <Woman in Tech> din programul de guvernare”.

Prin programul „Femeia Antreprenor 2022” se oferă granturi în valoare de până la 200.000 lei, cu asigurarea unei cofinanţări de minim 5% din valoarea eligibilă a proiectului. Bugetul aferent anului 2022 pentru întreg programul este de 157.624.000 lei, sumă gândită să asigure finanţarea a aproximativ 800 de societăţi comerciale.

Florin Sergiu Dobrescu: „Nu este primul an în care MET dezvoltă programe de sprijin pentru femeilor manager; măsurile gestionate în anii anteriori au fost apreciate atât la nivel european, cât şi în țară de doamnele care conduc afaceri. În afara acestui program special, doamnele din mediul de afaceri pot aplica, în funcţie de activitatea economică desfăşurată, la celelalte scheme de ajutor, care urmează a fi lansate în acest an de MAT, cum ar fi Programul naţional multianual pentru microindustrializare, Programul de dezvoltare a activităţilor de comerţ şi prestări servicii”.

Finanțarea va fi acordată în funcţie de numărul de locuri de muncă nou create, respectiv maximum 100.000 lei/ beneficiar pentru crearea şi menţinerea unui loc de muncă şi maximum 200.000 lei/ beneficiar pentru crearea şi menţinerea a două locuri de muncă. Printre cheltuieli eligibile din programul „Femeia Antreprenor 2022” se regăsesc achiziţionarea de echipamente tehnologice, de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, de mijloace de transport, mobilier, cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, salarii, utilităţi, servicii de contabilitate, consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în prezentul program şi/ sau pentru punerea în practică a proiectului, în valoare eligibilă de maximum 10.000 lei. Alte detalii, declarații ale ministrului Constantin-Daniel Cadariu la http://turism.gov.ro/web/2022/08/11/18-august-2022-ora-1000-deschiderea-apelului-femeia-antreprenor-2022/ în comunicatul de pe pagina web a MET.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine