Deputat liberal Antoneta Ioniţă: „Criza medicamentelor generice ia amploare”

*În ultimii ani, au fost retarse de pe piaţă peste 2000 medicamente generice produse în România; alte peste 1000 medicamente au fost livrate cu discontinuităţi în farmacii

 

Medic Antoneta Ioniță,
deputat PNL

Medicul brăilean Antoneta Ioniţă – deputat PNL, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila, a atras atenţia în mai multe rânduri că pacienții români se confruntă, în ultimii ani, cu o acută criză de medicamente, în condițiile în care de pe piață s-au retras o serie de produse autohtone şi importate. „Introducerea unei taxe (Notă. a se vedea materialul de la  https://brailachirei.wordpress.com/2018/08/06/refuzul-guvernului-psd-de-aplicare-diferentiata-a-taxei-clowback-disparitia-medicamentelor-ieftine-in-farmacii/) care i-a dezavantajat pe producătorii români, a făcut ca aceștia să înceteze fabricare unor anumite medicamente, în condițiile în care prețurile la vânzare nu acopereau costurile de producție. O serie de medicamente ieftine și eficiente au  fost retrase de pe rafturile farmaciilor, iar cei care au de suferit sunt, evident, pacienții„, afirmă medicul parlamentar.

Antoneta Ioniță: „Am constatat că informațiile oferite de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) referitoare la întreruperea temporară sau permanentă a comercializării medicamentelor care se află în lanțul de distribuție din România nu reflectă realitatea. De aceea, am adresat întrebări suplimentare ministrului sănătății, Sorina Pintea. Am dorit să aflu câte și care sunt medicamentele generice și originale care au fost retrase de pe piață sau care sunt aprovizionate discontinuu în farmacii. Situația nu este deloc una îmbucurătoare, pacienții din România sunt tratați în continuare cu o gravă lipsă de responsabilitate. Iar cei mai afectați sunt bătrânii și bolnavii cronici, pentru care medicamentele autohtone, la prețuri reduse, sunt esențiale. Nu știu când va înceta această degringoladă din sistem, care este tot mai gravă și mai îngrijorătoare și care reflectă lipsa de viziune a Guvernului PSD-ALDE și, în egală măsură, lipsa lor de grijă față de bolnavi”.

Potrivit răspunsului primit de la Ministerul Sănătății de parlamentarul brăilean, cifrele arată dimensiunea dezastrului: în ultimii ani, au fost retrase de pe piață 2.414 medicamente generice, produse în România, și 536 de medicamente originale, provenite din alte țări. „Alte 1.075 de produse românești au fost livrate cu discontinuități către farmacii, iar 452 de medicamente unice pentru o boală au fost retrase de pe rafturi. În aceste condiții, bolnavii se află într-o veșnică alergătură disperată pentru medicamentele de care au nevoie pentru a supraviețui, în funcție de bugetul pe care și-l permit, dar ținând cont și de calitatea produselor de care au nevoie„, concluzionează medicul de familie brăilean care a intrat în parlament în speranţa că va ajuta la reformarea (în bine) a sistemului medical.

Reclame

„România – energie şi geopolitică”, lansare la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Volum semnat Cosmin Păcuraru * Vineri, 7 decembrie 2019, de la ora 16.30

La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila are loc vineri, 7 decembrie 2018, de la ora 16.30 lansarea cărţii „România – energie şi geopolitică” de Cosmin Păcuraru. Vor prezenta amiral (r) dr. Romulus Hâldan, col. (r) dr. Vasile Simileanu, dr. Valentin Ionescu. Moderator va fi bibliotecar dr. Claudiu Eduard Brăileanu – şef Serviciu în bibliotecă. 
Lansarea face parte din programul de evenimente organizate cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Organizatori sunt Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila și Biblioteca „Istrati”. În context, la CCIA are loc tot în 7 decembrie 2018 conferinţa „Economia României în contextul războiului hibrid – vulnerabilități, amenințări, riscuri” în aceeaşi formulă (https://brailachirei.wordpress.com/2018/12/06/economia-romaniei-in-contextul-razboiului-hibrid-conferinta-la-ccia-braila/).

Cosmin Păcuraru

** * Romulus Hâldan, contraamiral de Flotilă, doctor în știinte militare, este membru al Asociației „Clubul Amiralilor”. Între lucrările publicate, se află „Politici, doctrine și strategii navale” și „Forțe Navale ale lumii în sec. XXI” unde este coautor.

Vasile Simileanu, colonel, este vicepreședinte la Asociația Geopolitică “Ion Conea”. Este licenţiat în geografie, masterat în Drept Internațional Umanitar,  diplomat în comunicare și relații publice etc. Este director fondator și senior editor la Revista GeoPolitica, membru de onoare al Asociației Specialiștilor în Securitate din România, membru fondator al Asociației Profesionale a Geografilor din România, membru ADIRI, ARPE, Fundația Titulescu, membru în Consiliul Științific al revistelor GeoPolitica(Italia, Iran) și Eurasia (Italia).

Valentin Ionescu a fost președinte al Agenției Naționale de Privatizare, Consilier Prezidential pe probleme economice și Ministru al Privatizării până în anul 1998, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale. teza sa de doctorat are un subiect în domeniul guvernării corporative.

Cosmin Păcuraru (brăilean), a lucrat ca jurnalist. S-a specializat în management politic, marketing electoral și în Relații Internaționale și Studii Europene.

Lansare „România Educată”, proiect prezidenţial

*După două prime etape de dezbatere publică, derulate în 2016 – 2018, ar urma alţi 12 ani în care politicl publice inteligente ar trebui să aşeze educaţia din România pe coordonatele optime care să ajute cetăţenii şi societatea secolului XXI

Klaus Iohannis – preşedintele României, profesor de fizică, fost primar al oraşului municipiul Sibiu, a iniţiat proiectul naţional „România Educată” cu scopul de a susține reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate, pentru că „la intrarea în cel de-al doilea secol de existenţă ca stat modern şi unitar, este important ca educația să dobândească o fundaţie solidă și predictibilă„. Mai multe pe site la www.romaniaeducata.eu – tot aici pot fi transmise opinii, prin intermediul formularului de contact.

      În context, administrația prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, două prime etape derulându-se în perioada 2016 – 2018. La finalul acestor trei ani, au rezultat o viziune de țară cu obiectivele aferente asupra educației și cercetării din România pentru următorii 12 ani (2018 – 2030) şi propuneri de politici publice pe temele prioritare în proiect. Acestea sunt: (1) Cariera didactică, (2) Echitatea sistemului educațional, (3) Profesionalizarea managementului educațional, (4) Învățământul profesional și tehnic de calitate, (5) Autonomie, internaționalizare și calitate în învățământul superior, (6) Educație timpurie, (7) Evaluarea elevilor și studenților. Rezultatele acestor dezbateri au fost prezentate în 5 decembrie 2018 când începe a treia etape a proiectului strategic.

     În alocuţiunea sa, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că „România Educată” este un proiect strategic, care vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educațional pentru România secolului XXI, care vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaționale bune, să ajute pe dascăli să reușească să predea în așa fel încât să fie și ei, și elevii mulțumiți, dar și părinții, dar și angajatorii.

Schimbare de lege: medicii pot profesa până la 67 ani

*Anunţă deputatul liberal brăilean Vasile Varga * După promulgare, legea se poate aplica * Medicii trebuie să depună o solicitare în acest sens cu trei luni înainte de împlinirea vâstei de pensionare  

    Criza de medici din spitalele românești, o realitate. ar putea fi depăşită dacă medicii vor putea să practice, indiferent de specializare, până la vârsta 67 de ani, aşa cum s-a votat recent în Camera Deputaţilor. Măsura este aplicată atât bărbaților, cât și femeilor și este instituită prin lege. Mai trebuie doar ca președintele Klaus Iohannis să promulge legea.

Notarul Vasile Varga – deputat PNL de Brăila, unul dintre susținătorii legii, precizează că medicii care doresc să rămână în activitate până la 67 ani trebuie să depună o solicitare la unitatea medicală unde profesează, cu trei luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. ”Este o reparație absolut necesară, în condițiile în care știm că există o lipsă de medici specialiști, care se resimte în spitalele mari, dar și în cele mici. Nu puține sunt situațiile în care secții ale spitalelor din provincie pur și simplu s-au închis, din lipsă de specialiști. În aceste condiții, este evident că ne confruntăm și cu o diminuare a calității actului medical, pentru că asupra fiecărui medic este o presiune tot mai mare, fiecăruia îi revine un număr tot mai mare de pacienți, de cazuri pe care trebuie să le rezolve. Ceea ce aduce bun această lege este inclusiv faptul că medicul care vrea să rămână în activitate nu mai stă la latitudinea managerului de spital, care, până acum, îi putea aproba sau nu continuarea activității. Acum vorbim despre o lege care trebuie doar aplicată. Chiar cred că experiența acestor oameni și profesionalismul lor trebuie să fie folosit într-un sistem care și așa se confruntă cu tot felul de lipsuri”, afirmă deputatul Vasile Varga.

Demersul legislativ vine ca urmare a solicitărilor din partea medicilor din mai multe unități sanitare, din diferite regiuni ale țării, care au dorit prelungirea vârstei de liberă practică. Până acum, medicii erau obligați să iasă la pensie la 65 de ani, bărbații, și la 63 de ani, femeile. Pe fondul exodului către străinătate, în special al medicilor tineri, Ministerul Sănătății estimează că din spitale lipsesc aproape 12.000 de specialiști, criza fiind cu atât mai gravă cu cât regiunea este mai puțin dezvoltată.

Conform unor studii ale Băncii Mondiale, numai în perioada 2000 – 2013, din România au plecat peste 14.000 de medici specialiști. Peste 25% din absolvenților facultăților de medicină au preferat să profeseze în străinătate, pe fondul veniturilor salariale insuficiente, dar și a dificultăților în a-și desfășura activitatea din lipsă de aparatură, medicamente sau materiale sanitare din spitale.

Comisarul Corina Creţu, vizită oficială la Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea

*În perioada 1 – 3 decembrie 2018 * Comisarul european va serba şi centenarul în România

 

Corina Creţu,
comisar european

În perioada 1-3 decembrie 2018, Corina Creţu – comisar european pentru politică regional, va efectua o vizită oficială în România, fiind prezentă în Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea.

Astfel, sâmbătă – 1 decembrie 2018 – înaltul oficial participă, alături de reprezentanți de prim rang ai instituțiilor de stat din România, la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Naționale a României și a celebrării Centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia. De asemenea, comisarul Corina Creţu va susține un discurs pe tema Zilei Naționale și a Centenarului Marii Uniri în deschiderea evenimentului festiv organizat de Fundația Transilvania Leaders, la Cluj-Napoca.

Luni, 3 decembrie 2018, comisarul merge la Oradea unde se va întâlni cu reprezentanții autorităților locale și județene și va urmări proiectul cu finanțare europeană „Crearea unor trasee pietonale și îmbunătățirea transportului public de persoane în zona centrală a municipiului Oradea” dezvoltat de Primăria Oradea. Valoarea totală eligibilă a proiectului se ridică la aproape 14 milioane euro, din care contribuția din Fondul european de dezvoltare regională este de 11,8 milioane euro. Peste 2,3 milioane euro au fost alocați construirii Podului Centenarului din valoarea totală a finanțării pentru acest proiect. Construcția podului peste Crișul Repede, numit și Podul Centenarului, a avut ca obiectiv interconectarea traseelor de piste de biciclete și pietonale de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, precum și îmbunătățirea  accesului către zona centrală prin introducerea unor noi linii de transport public.

** * Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile pe Platforma de date deschise

şi în esi_funds_country_factsheet_ro_ro (click pe document în format PDF pentru amănunte).

Deputatul liberal Antoneta Ioniţă, declaraţie în parlament despre criza din spitalele brăilene

*”Din păcate, în An Centenar, constatăm că România ocupă, pentru al doilea an consecutiv, ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un sistem medical mai slab decât Bulgaria sau Albania„, a subliniat medicul brăilean în faţa colegilor parlamentari

 

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

Medicul Antoneta Ioniţă – deputat al Partidului Naţional Liberal (PNL), preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila, membru în Comisia parlementară de sănătate, a susţinut recent o declaraţie politică referitoare la problemele cu care se confruntă pacienții și personalul medical din județul Brăila. Astfel, şi parlamentarii au aflat că în Spitalul Județean de Urgenţă din Brăila au existat, nu de puține ori, şi există în continuare sincope în aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare, unele dintre ele de importanță vitală.

         ”Criza din spitalele brăilene a atins din nou dimensiuni pe care nu le mai credeam posibile. Nu trebuie să fii economist să înțelegi că vorbim despre o  subfinanțare a sistemului, în condițiile în care 80% din buget reprezintă salariile personalului medical. În plus, finanțarea spitalelor prin intermediul consiliilor județene duce la o politizare excesivă a managementului sanitar și la situații de-a dreptul grotești. Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, care a deținut pasager o funcție de conducere chiar în Ministerul Sănătății și se presupune că ar trebui să cunoască problemele sistemului, îi ceartă public pe șefii de secție, pentru criza din spitale. Nu pe managerii care gestionează prost fondurile, dacă acestea au fost cumva alocate, a declarat Antoneta Ioniță.

În loc de consultații, medicii și asistentele dau acum explicații. Le explică pacienților de ce trebuie să-și aducă de acasă medicamente, mâncare și pijamale. Iar cei care ar trebui, de fapt, să dea explicații pentru situația critică a spitalelor aruncă pe umerii medicilor vina pentru crizele care se țin lanț în sistem. Din păcate, în An Centenar, constatăm că România ocupă, pentru al doilea an consecutiv, ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un sistem medical mai slab decât Bulgaria sau Albania. Suntem pe ultimul loc la drepturile și informarea pacienților, la timpii de așteptare pentru consultații și tratament, la rezultatele tratamentelor, la gama de servicii oferite, la prevenție și farmaceutice.În aceste condiții, la Brăila și oriunde în România, calitatea în sănătate rămâne o poveste pe care actualii guvernanți o spun pe la emisiunile de televiziune. În realitate, în sistemul sanitar românesc este criză, subfinanțare și dispreț față de pacienți!”, a subliniat parlamentarul brăilean PNL.

Deputat liberal Vasile Varga: „Am reuşit modificarea Codului rutier”

*Propunerea legislativă vine urmare a accidentului din Brăila în care au fost ucişi oameni care aşteptau autobuzul. şoferul fiind cu antecendente medicale care în mod normal impuneau retragerea carnetului auto

Parlamentul a adoptat modificări la Codului Rutier, la inițiativa notarului Vasile Varga – deputat PNL de Brăila – în care se fac precizări referitoare la şoferii care suferă de afecțiuni ce le pot afecta capacitatea de a conduce şi care din acest motiv nu vor mai avea dreptul să se urce la volan. Demersul parlamentarului liberal brăilean vine urmare a tragediei din primăvara lui 2016, când cinci persoane care așteptau autobuzul au murit după ce au fost lovite de un autoturism care s-a urcat cu viteză pe trotuar, în stația Braicar de pe Șoseaua Râmnicu Sărat, șoferul dovedindu-se a fi diagnosticat cu afecțiuni neurologice.

Vasile Varga, deputat PNL

Modificarea Codului Rutier, prin care se reglementează circulația pe drumurile publice, se impunea mai ales pentru că din vechea formă a legii nu rezulta clar cine era responsabil de starea de sănătate a unui șofer. „Principala modificare a legii constă în faptul că examinarea medicală și psihologică a unui conducător auto se va face nu doar la obținerea sau prelungirea valabilității carnetului de conducere sau la obținerea certificatului de atestare profesională, pentru conducătorii profesioniști, ci ori de câte ori un medic de familie sau un medic specialist are suspiciuni că pacientul său are o afecțiune care îi poate afecta capacitatea de a conduce. Orice medic poate recomanda un consult de specialitate într-o unitate medicală autorizată, existentă la nivelul fiecărui județ”, a precizat Vasile Varga.

Lista unităţilor unde se vor efectua examinările medicale și psihologice va fi stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii, va fi publicată în Monitorul Oficial și pe pagina de internet a Ministerului Sănătății. Orice medic, atunci când va constata că o persoană prezintă afecţiuni de natură să pună în pericol siguranţa traficului, este obligat să îi emită bilet de trimitere către unul dintre cabinetele aflate pe listă, iar pacientul are obligația de a se prezenta la consultul de specialitate, în maximum trei zile. La rândul său, medicul specialist are obligația ca, atunci când constată că posesorul permisului de conducere este inapt să conducă o mașină, un tractor sau un tramvai, să comunice acest lucru, în termen de o zi, către poliția rutieră și medicul care a făcut trimiterea. Poliția rutieră va retrage imediat permisul de conducere al persoanei care are o afecțiune incompatibilă cu șofatul. Medicului care a avut bănuielile inițiale privind starea de sănătate precară a pacientului îi revine obligația ca, în cazul în care, în termen de 30 de zile, nu primește niciun răspuns de la unitatea medicală autorizată, să anunțe poliția rutieră pe raza căreia își desfășoară activitatea și să comunice numele, prenumele, codul numeric personal al pacientului și faptul că acesta a fost trimis spre examinare de specialitate. Sper sincer ca aceste modificări aduse Codului Rutier să elimine riscul ca tragedii precum cea întâmplată la Brăila să mai fie posibile. Am urmărit o responsabilizare comună, atât a medicilor de familie, cât și a medicilor specialiști, precum și a polițiștilor. Cred că, dacă toată lumea își va face onest datoria, cercul se închide, iar riscul ca un bolnav de epilepsie, spre exemplu, să mai ajungă la volan va fi unul aproape inexistent”, mai afirmă deputatul liberal.