EU4Health, finanțat cu peste 9 miliarde euro

*Europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European, subliniază schimbarea de optică în politica UE în ceea ce privește sănătatea, care devine acum un domeniu prioritar * Cei 9,4 miliarde euro vor putea fi folosiți în infrastructura de sănătate în statele membre UE, în pregătirea pentru orice criză viitoare, în dezvoltarea unui mecanism de gestionare a riscurilor, în schimbarea digitaă a sistemului de sănătate; vor fi finanțate și programe de formare a cadrelor medicale  

 

Medicul Cristian Bușoi, europarlamentar

Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de sănătate al UE 2021-2027, anunță alocare a peste 9 miliarde euro pentru finanțarea programului EU4Health (https://eu4health.eu).

În sfârșit, sănătatea a devenit o prioritate în UE. Salut alocarea a 9,4 miliarde de euro pentru un nou Program de Sănătate independent destinat cetățenilor europeni. Este una dintre cele mai bune investiții ale UE, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ieri – 27 mai 2020 – în plenul Parlamentului European. Acești bani vor finanța un nou program de sănătate, solid și independent, EU4Health. Avem astfel dovada că vocea cetățenilor europeni este ascultată, iar apelurile mele către Comisia Europeană pentru un program de sănătate independent, mai bine finanțat și cu obiective mai ambițioase au avut efectul așteptat. Este clar acum că Sănătatea a devenit o prioritate pentru Europa. Finanțarea propusă pentru EU4Health – de peste 9 miliarde euro – cu mult peste bugetul actual alocat sănătății prin Fondul Social European Plus, de 473 milioane euro, ne va ajuta mult mai bine în confruntarea cu epidemiile, virusurile și alte amenințări de sănătate publică de care ne-am putea lovi în viitor. EU4Healh va investi în infrastructura de sănătate și în pregătirea pentru criză. Va sprijini dezvoltarea unui mecanism european de producere, procurare și gestionare a produselor esențiale în criză: de la medicamente, vaccinuri și materii prime pentru dezvoltarea acestora, până la aparate pentru diagnostic, ventilatoare și echipamente de protecție pentru cadrele medicale. Vom avea astfel un nou cadru de comunicare a riscurilor la nivelul întregii UE, care să acopere toate etapele unei crize. Noul program va ajuta și la consolidarea programelor de Sănătate și Cercetare cheie, precum rescEU (https://ec.europa.eu/echo/what/civil-protection/resceu_en) și Horizon Europe (https://ec.europa.eu/info/horizon-europe-next-research-and-innovation-framework-programme_en). Cu ajutorul acestui program, Europa va avea și o mai bună capacitate pentru prevenirea și supravegherea bolilor și colaborarea transfrontalieră în domeniul sănătății. Cancerul, hepatitele, bolile respiratorii, cardiovasculare sau neurodegenerative sunt provocări care nu cunosc granițe și nu țin cont de statutul social. De aceea este important ca Sănătatea și, implicit, Cercetarea pentru Sănătate să fie în centrul agendei Uniunii Europene. De asemenea, Health4Eu va finanța și programe de formare a personalului medical și va investi în transformarea digitală a sectorului Sănătății, precum și în implementarea infrastructurilor digitale interoperabile, inclusiv pentru cercetare și schimb de date. Garantarea sănătății este un drept fundamental al cetățenilor și cea mai puternică armă pentru un viitor mai bun, o Europă mai competitivă și mai prosperă. Sunt convins că EU4Health ne va ajuta pe toți să facem față mai ușor provocărilor de sănătate și să ținem Europa unită și puternică”, precizează europarlamentarul Cristian Bușoi – medic, reprezentant al PNL în Parlamentul European – despre banii europeni care se vor investi cu folos pentru sănătatea mmebrilor UE. 

Ordinul referitor la obligativitatea purtării măștii de protecție, aprobat

*Scopul este, pe perioada Stării de Alertă, prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 * Pentru cei care tușesc/ strănută, purtarea măștii  este obligatorie și în public

Ministrul Sănătății,  Nelu Tataru, a aprobat Ordinul Comun MS-MAI privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă.
Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecție trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în oricare din spațiile închise ale incintei.

Nelu Tătaru

       În funcție de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicina muncii al unității sau a medicului de medicină școlară, după caz, pot exista unele excepții, astfel:
« angajatul este singur în birou sau se află minim 2 metri între persoanele din acel birou, cu condiția aerisirii camerei, cel puțin la două ore și se asigură dezinfecția suprafețelor;
« persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;
« persoana desfășoară activitați fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc.);
« prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
« vorbitorii în public cu condiția respectării distanței de 3 metri;
« elevii/ studenții doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanțarea corespunzătoare;
« copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

       Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat;
      Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun.
       După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măștilor medicale.
       Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60-90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă.
Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măștilor nemedicale (din material textil).
       În cazul apariției febrei/ tusei/ strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (ex: în spațiile deschise, la domiciliu).

Documentul elaborat de specialiștii în sănătate publică din Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică prevede și reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă. Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă.

Ce înseamnă, de fapt, triajul epidemiologic:

« măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C);
« observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
« dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
« dacă se constată menținerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/ și prezența altor simptome respiratorii, persoana este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical:
– dacă se încadrează în definiția de caz suspect COVID-19, medicul de familie îi va recomanda testarea pentru diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2;
– dacă nu se încadrează în definiția de caz suspect COVID-19, medicul de familie va stabili diagnosticul.

Medicina de familie, în prima linie și în pandemia de COVID-19

*19 mai – Ziua internațională a Medicului de familie * Cei peste 11000 medici de familie din România încă nu se bucură de facilități legislative care să le înlesnească practicarea profesiei întru reala bunăstare de sănătate a pacientului

Medicul Antoneta Ioniță – membru în Comisia parlamentară de sănătate, președintele Organizației Femeilor Liberale Brăila – ne amintește că există o dată în calendar pe care nu trebuie să o uităm: ”În fiecare an, pe 19 mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Medicului de Familie, al cărui loc în construcția unui sistem sanitar modern și eficient, bazat în primul rând pe prevenție și pe cunoașterea îndeaproape a pacientului, este incontestabil. Nu întâmplător, această zi de 19 mai, instituită de Organizația Internațională a medicilor de familie, este recunoscută azi în 140 de țări, o cifră care demonstrează importanța acestei specializări”.

Medic Antoneta Ioniță, deputat PNL

       Parlamentarul liberal subliniază că în țara noastră încă nu este definită, legislativ, importanța medicului de familie, cel care intră primul în contact cu pacientul și care acum, în pandemia de COVID-19 întâmpină la fel de multe greutăți ca și colegii din ambulatoriile de terapie intensivă unde sunt tratați pacienții infectați cu SARS-CoV-2 (cum a fost numit noul coronavirus): ”În România, din păcate, rolul medicinei de familie nu este încă pe deplin înțeles. Medicina primară se confruntă cu lacune legislative, cu insuficiente fonduri, cu decizii care îi afectează activitatea. Și asta, deși, în vremuri complicate, medicii de familie s-au aflat la datorie, în prima linie a luptei COVID – 19, au avut și au un rol determinant în combaterea pandemiei. Ei au stat de vorbă cu pacienții, au supravegheat cazurile suspecte de îmbolnăvire, au sfătuit, au îndrumat. În semn de respect față de pacienți și de solidaritate față de cadrele medicale din spitale, au oferit consultații telefonic sau la cabinet, pe parcursul zilei și al nopții, ori de câte ori au fost solicitați. Pe lângă a fi un bun profesionist, medicul de familie este un prieten al pacientului și al familiei acestuia. El cunoaște istoricul privitor la sănătate, vulnerabilitățile, pentru a se putea ocupa de viitor, pentru a putea informa cu privire la pericole și pentru a integra cele mai bune soluții medicale. Între pacient și mediul său de familie se crează o relație reciprocă de încredere și respect, de responsabilitate și speranță. La asta lucrează în fiecare zi cei peste 11.000 medici de familie români, din toate colțurile țării, care știu că de decizia lor corectă, de prezența lor în cabinet sau de sfatul dat la telefon depinde siguranța și poate chiar viața unui om”.

    Nota red. Le urăm un călduros ”La mulți ani!” medicilor de familie și le mulțumim pentru că, dincolo de faptul că și-au ales această frumoasă și nobilă profesie, ne ajută să ne păstrăm sănătatea, unii dintre ei uitând de orar și de pericole atunci când mai trebuie să ajungă și în casele pacienților cu probleme.

Vămi aglomerate în weekend. Românii s-au mișcat exagerat de mult

*Au fost raportate peste 30000 persoane în zona vămilor * Cei care au intrat în țară nu scapă de izolare, măsura având scopul de a preveni îmbolnăvirea cu COVID-19

Anunțul autorităților referitor la întârzirea aplicării sancțiunilor privind circulația în cazul intrării în vigoare a stării de alertă (după cele 60 zile de stare de urgență, urmare a pandemiei de COVID-19) a condus la un adevărat haos în trafic. Românii au ieșit la plimbare în afara localităților uitând că noul visrus SAR-CoV-2 nu are încă medicament, că sunt mult peste 4 milioane de infectați pe glob și că situația nu e una la care să existe soluții clare de remediere.

Bălbăiala autorităților (care poate au încercat să împace și capra și varza… pentru că au fost destule voci, e adevărat că nu majoritare!) în amânarea intrării în vigoare a măsurilor din starea de alertă (nota mea. mai bine rămâneau fermi, pentru prevenirea îmbolnăvirii!) a făcut ca în întreaga țară, și în zonele de trecere a frontierei, să fie o aglomerație ca de zile normale.

       Astfel, au fost raportate în acest weekend 31.743 persoane în zona vamală, dintre care 16.164 au intrat în țară, restul de 15.579 fiind persoane care au ieșit din România. Duminică seara la granița cu Ungaria era o adevărată nebunie, vama Nădlac fiind blocată de numărul uriaș de români. La frontiera cu Ungaria, numai în 16 mai 2020 au fost înregistrate 21.142 persoane, dintre care 10.909 au intrat în țară și 10.233 au ieșit din România.

Tot în data de 16 mai au fost trimise spre izolare, cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică, 7.999 persoane care au intrat în țară în vederea micșorării impactului contaminării cu COVID-19.

Sugestia Comisiei Europene: până la 15 iunie, restricție pentru călătorii neesențiale către UE

*Având în vederea situația pandemiei în UE, deocamdată măssurile de restricționare a circulației ar trebui să rămână în vigoare pentru țările zonei UE+ cu scopul de a proteja sănătatea cetățenilor UE

    Comisia Europeană a transmis – 8 mai 2020 – către statele membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească cu încă 30 zile, respectiv până la 15 iunie 2020, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Motivația este dată de faptul că deși unele state membre ale UE și unele state asociate spațiului Schengen fac pași preliminari în direcția relaxării măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei, situația rămâne fragilă, atât în Europa, cât și la nivel mondial.

Comisarii au precizat că trebuie menținute măsurile ce vizează frontierele externe pentru reducerea riscului de răspândire a bolii COVID-19 prin intermediul călătoriilor în UE. Eliminarea restricțiilor de călătorie trebuie să se facă eșalonat: după cum se subliniază în Foaia de parcurs europeană comună în ceea ce privește ridicarea măsurilor de izolare, controalele la frontierele interne vor trebui să înceapă să fie eliminate treptat și într-un mod coordonat, și apoi, într-o a doua etapă, să fie relaxate restricțiile la frontierele externe.

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european: „Obiectivul general – de a limita răspândirea  prin intermediul unui nivel scăzut de interacțiune socială – este încă valabil. În ciuda progreselor înregistrate în multe țări europene, situația la nivel mondial este foarte fragilă. Este imperativ ca măsurile să fie luate treptat, diferitele restricții urmând să fie ridicate etapizat”.

Ylva Johansson, comisarul pentru Afaceri interne: „Este necesară o abordare coordonată și etapizată. Restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen de liberă circulație reprezintă primul nostru obiectiv, de îndată ce situația sanitară va permite acest lucru. Restricțiile asupra liberei circulații și controalele la frontierele interne vor trebui ridicate gradual, urmând ca într-o etapă ulterioară să eliminăm restricțiile la frontierele externe și să permitem accesul în UE a cetățenilor din afara UE pentru călătorii neesențiale”.

Restricția de călătorie, precum și invitația de a o prelungi, se aplică „zonei UE+” care include toate statele membre ale spațiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croația, Cipru și România) și cele 4 state asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) – în total, 30 de țări. Comisia invită continuarea abordării coordonate în ceea ce privește prelungirea, deoarece acțiunea la frontierele externe poate fi eficace numai dacă este pusă în aplicare de toate statele membre ale UE și ale spațiului Schengen la toate frontierele, cu aceeași dată de încetare și în mod uniform. Comisia Europeană va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a restricției privind călătoriile neesențiale către UE, inclusiv prin organizarea de reuniuni prin videoconferință cu miniștrii afacerilor interne. Orice nouă prelungire a restricției de călătorie după data de 15 iunie 2020 ar trebui să fie evaluată din nou, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

** * Reamintim că la 16 martie 2020 Comisia Europeană a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE pentru o perioadă inițială de 30 zile. La 8 aprilie 2020, Comisia a solicitat prelungirea restricției de călătorie până la 15 mai. Ulterior, toate statele membre ale UE (cu excepția Irlandei) și țările din afara UE care fac parte din spațiul Schengen au luat decizii naționale de punere în aplicare și de prelungire a acestei restricții de călătorie. Pentru a sprijini statele membre, Comisia a prezentat, la 30 martie 2020, îndrumări privind modul de punere în aplicare a restricției temporare de călătorie, privind facilitarea repatrierilor din întreaga lume și privind gestionarea situației persoanelor care, din cauza restricțiilor de călătorie, sunt nevoite să rămână în UE mai mult timp decât sunt autorizate. Cetățenii UE, cetățenii țărilor din afara UE care fac parte din spațiul Schengen și membrii de familie ai acestora, precum și resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE sunt exceptați de la aplicarea restricției de călătorie în scopul întoarcerii lor acasă. În plus, pentru a limita la minimum impactul restricției asupra funcționării societăților noastre, statele membre nu ar trebui să aplice restricțiile anumitor categorii de călători care au o funcție sau o necesitate esențială. Personalul esențial, cum ar fi medicii, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, cercetătorii și experții care contribuie la combaterea coronavirusului, precum și persoanele care transportă mărfuri, lucrătorii transfrontalieri și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare dreptul de a intra în UE.

Brăila, tot 3 pacienți cu COVID-19. Alții n-au ajuns, cum se speriară EGOIȘTII, NEOMENOȘII brăileni

* Cum s-a petrecut și data trecută, când Galațiul propusese să existe pentru județele Brăila și Galați un singur spital destinat pacienților cu COVID-19, și anume la Brăila – dar nu s-a mai întâmplat asta, în 8 mai 2020 s-a aflat că ar fi urmat să ajungă la Brăila 20 de pacienți din alt județ * Lumea, mai întâi cea politică, s-a inflamat și s-a revoltat; cum la noi, nu la noi! Și pacienții, chipurile că nu au vrut ei, nu au mai ajuns * Din toate (cu mici excepții) comentariile de pe rețeaua Facebook – unde stăm cu toții zilele acestea pandemice – rezultă un singur lucru (îngrijorător pentru specia umană) dinspre zona brăleană de comentatori înfocați: că nu avem Omenie, că lipsește simțul generozității și al carității, că nu se înțelege deloc ce înseamnă spiritul lui Hipocrat și că, în general, majoritarii sunt ghidați de un acut egoism, chiar feroce aș zice… 

Echipa medicală de la Brăila, din zona destinată COVID-19, are în grijă 3 pacienți infectați. Dintre cei 22 (în total) confirmați la Brăila – primul caz a fost anunțat în data de15 martie 2020 – avem deja, de mai multe zile, 19 vindecați. Ceea ce e foarte bine dacă ne uităm pe harta României unde foarte rău stâ județul Suceava, Bucureștiul. Pentru că e un material informativ sensibil, să îmi dați voie să-l tratez în format personal, jumătate știre și restul editorial. pentru că nu mai suport atâta aroganță, atâta ipocrizie, dar mai ales atâta lipsă totală de OMENIE.

    În jurul prânzului, primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila postează (iar… la fel a declanșat tâmpenia și data trecută… a se vedea materiaul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/23/braileni-si-galateni-sa-fim-calmi-si-sa-nu-ne-invrajbim-iar/) pe Facebook un document din care reiese că la Brăila ar urma să fie transferați de la Spitalul Municipal Adjud, 20 de pacienți cu COVID-19. Ce scrie Dragomir în dreptul documentului nici mai trebuie comentat (e rușinos… e politicianist!). Deci: ”Felicitari Tudose Mihai si Iulian Chiriac . Impreuna suntem mai puternci decat ei !!! Pacientii din alte judete nu vor mai veni la Braila. Poate afla acum si prefectul ca tot noi am rezolvat si acum. Fara el !!! O NOUA MIZERIE FACUTA PE ASCUNS !!! De ce au respectat brailenii regulile? Ca sa aduceti voi virusul in Braila pe ascuns ? Ce sa spunem? DEMISIA sau SA VA FIE RUSINE? Spuneti domnule prefect de ce s-a ascuns transferul bolnavilor ? De ce am afat „pe surse” de acest document dupa ce pacientii erau deja pe drum? Ca sa nu va putem bloca la timp ca data trecuta cand s-a intentionat aducerea lor de la Galati? Spitalele sunt in coordonarea Ministerului Sanatatii si acum simtim din plin lipsa implicarii autoritatilor locale in luarea deciziilor. De ce nu au fost consultate Consiliul Judetean Braila si Primaria Braila ? Pentru ca stiati ca ne opunem iar? Brailenii au respectat regulile, autoritatile si-au facut treaba, ne-ati dat amenzi sa stam acasa si acum ne imbolnaviti pe ascuns? Va solicit URGENT sa va recunoasteti incompetenta, slugarnicia si incapacitatea de a va respecta juramantul !!! Si sa plecati …….. deja este prea mult !!! Stiu ca va deranjeaza atitudinea mea, dar NICIODATA nu o sa fiu ca voi !!! NICIODATA !!!

Nota red. Mihai Tudose, fost PSD – pe listele căruia s-a tot ales deputat mai multe mandate – și apoi plecat la Pro România lui Ponta, este europarlamentar ales pe listele Pro România de unde s-a supărat și a plecat din nou în PSD… Nu s-a remarcat prin nimic care să ajute Brăila. Faptul că în mandatul lui scurt de premier s-a semnat investiția pentru Podul suspendat nu i se poate atribui în vreun fel. Că nu are de ce… la acel moment presiunea venea de la europarlamentarii români deoarece exista (s-a și întâmplat!) sprijin de la UE cu fonduri UE pentru podul care zăcea (în atât de lunga administrare pesedistă) prin sertare. Iulian Francisk Chiriac, tot PSD ca și primarul, e președinte la Consiliul Județean. A lucrat o vreme la Ministerul Sănătății. Oare nu a învățat nimic acolo? Nu are o vagă idee că medicina e pentru toți? Că suntem în pandemie? Uită că toată lumea e afectată…

Prefectul Cătălin Boboc (tot pe Facebook): ”O mascaradă politică la care nu vreau să fiu părtaș. Niște politicieni, respectiv președintele Consiliului Județean și primarul municipiului, fac un joc toxic, în care nu mai contează nimic altceva în afară de propriul interes. Cel electoral! Am aflat azi dimineață de transferul pacienților din Vrancea. Azi dimineață! Managerul Spitalului Județean de Urgență Brăila, doamna Delia Râșnoveanu, colega de partid a președintelui CJ, știa de aseară. N-au știut cum să iasă din situație și au zis că cel mai bine e să dea vina pe prefectură. Nu mă sperii, duc! O gașcă pentru care contează doar interesul de partid spune minciuni și jignește doar ca să dea bine la public. Brăilenii să nu uite acest teatru absurd, jucat în vremuri când alte lucruri sunt importante! Repet, nu știam despre acest transfer! Dar domnul Chiriac știa. Nu e vina mea că nu și-a anunțat colegul de partid, pe primarul Dragomir. Și este foarte grav că nu a anunțat niciun membru al echipei care a gestionat criza COVID la Brăila, DSP, ISU, Instituția Prefectului. Inițial, domnul Chiriac a spus că e de acord, apoi s-a răzgândit. Nu așa se gestionează o criză în care e vorba de sănătatea oamenilor, așa se gestionează problemele găștilor de partid. Înțeleg că am devenit o țintă pentru cei care au stat cu mâinile în sân în timpul pandemiei și și-au bătut joc de tot ce s-a făcut bine!

Între timp, pacienții nu mai ajung. La Spitalul Județean de Urgență Brăila, inclusiv în zona destinată COVID-19, totul e în regulă. Medicul Delia Râșnoveanu – managerul SJU – dă asigurări că personalul medical are toate materialele de care e nevoie pentru lipta pandemică. Nota mea. Și nu cred că ar fi fost o problemă, din moment ce suntem sub incidența Ordonanțelor Militare ale căror rost tocmai acesta este, să oblige lumea să fie utilă așa cum trebuie, să se rezolve problemele și pacienții să aibă acces urgent la tratament. Deci, dacă de la Centrul Național de Coordonare și Conducere al Intervenției s-a spus că la Adjud nu e mai loc sau că e mai bine să fie transferați, atunci era ceva cu această idee, nu?

La alte câteva ore, din nou pe pagina Facebok prefectul Cătălin Boboc postează: ”NO COMMENT! Dr. Arafat, la Digi24: Pacienții nu au fost de acord cu transferul la Brăila.

Chiriac: Cei 20 de pacienți nu mai vin (…) la cerința🙊 mea ca președinte al Consiliului Județean

Dragomir: Felicitari Tudose Mihai și Iulian Chiriac!

Instituția Prefectului Județul Vrancea: După o analiză a situației, Instituția Prefectului Județului Vrancea a decis ca pacienții să nu mai fie transferați, către spitalele respective fiind redirecționați viitorii pacienți care se vor încadra la categoria menționată”.

Concluzia zilei de 8 mai 2020. Nota mea. Pacienții nu mai ajung la Brăila. Rămâne gustul amar al unei zile triste. Din care aflu încă o dată că avem niște conducători iresponsabili, și îi numesc fără să îmi fie jenă pe Dragomir, Chiriac și Tudose (dacă și el o fi implicat, cum scrie primarul… cu toate că nu văd cum… nu e în zone de decizie… dar cum are legături cu structurile de informații… mai știi?) și lipsiți complet de omenie, de simțul generozității și al datoriei față de societate. Ce e grav, mai mult decât greu de suportat, e și prezența altor comentarii de bucurie cum că e bine că pacienții respectivi nu mai vin la Brăila… Facebook s-a umplut de vocea egoiștilor…

Oamenilor, omuleților, ce aveți? Chiar așa de rău vă afectează pandemia? Sau așa erați voi dintotdeauna și din când în când vă arătați arama de pe față? Zău, mi-e rușine… și nu mai pot să spun că trăiesc printre semeni! Mă simt, ca și în poezie, în minoritate. Vreau să mă mut de pe pâmânt. O fi vreo planetă prietenoasă pe undeva? Micule Prinț, pe unde ești? Vreau la tine…

Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Lacu Sărat, județul Brăila – declarată stațiune de interes național

*Hotărârea a afost aprobată de Guvern în 7 mai 2020 * În total, au fost aprobate până acum 51 atestate pentru stațiuni de inetres național și 77 pentru stațiuni de interes local 

     Stațiunea Lacu Sărat din județul Brăila a fost atestată ca stațiune de interes național. Guvernul României, la inițiativa Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a adoptat joi, 7 mai 2020, Hotărârea pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local și pentru modificarea anexei nr. 1 și anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice.
În urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, localitățile Tășnad (județ Satu Mare), Lacu Sărat (județ Brăila), Zona Turistică Centrul Istoric – Coridorul Crișul Repede (municipiul Oradea, județ Bihor) și Zona Turistică Borlova – Muntele Mic (comuna Turnu Ruieni, județ Caraș-Severin) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național.

        Având în vedere potențialul turistic, dar și resursele naturale și antropice, localitățile Tăuții Măgherăuș (jud. Maramureș), Vama (județ Satu Mare), Ocnele Mari (județ Vâlcea), Peștișani (județ Gorj), Jucu (județ Cluj) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local. 

        Prefectul brăilean Cătălin Boboc: ”Pe termen lung și mediu, atestarea localităților mai sus menționate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local, va crea un impact socio-economic pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile. Spre exemplu, investitorii ar putea accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, fapt ce va contribui la creşterea numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă. De asemenea, avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera efecte benefice pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii a rezidenţilor acestor zone. Totodată, pentru a sprijini dezvoltarea localităților care au potențial turistic ridicat și dispun de resurse turistice, dar sunt situate în zone montane cu relief neuniform sau cuprind arii protejate în care nu se poate interveni, au fost completate criteriile de atestare a stațiunilor turistice prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, în sensul permiterii sistemelor individuale de colectare și epurare, care asigură același nivel de protecție ca și sistemele centralizate de canalizare și epurare”.
Până acum, în România au primit atestate 51 stațiuni turistice în categoria ”interes național” și 77 în categoria ”interes local”.

Nota red. Poate de-acum nu se mai ciondănesc administrativ Brăila și Chiscani pentru întâietatea în stațiune… Ar trebui văzut binele comun, ar trebui avută în vedere bunăstarea stațiunii balneare (care fie vorba între noi… e cam lăsată de izbeliște sau la cheremul unora care fac ce vor… până și așa-zisa dezvoltare e cam alandala, fără o viziune pe termen lung! Dar cine s-o facă…)!