Deputat Vasile Varga, PNL: ”Guvernul actual e ipocrit; dă cu o mână și ia cu două”

*Efectele Ordonanţei 114, chiar modificată, nu aduc nimic bun *Preţurile cresc galopant, iar românii o duc din ce în ce mai prost

Vasile Varga – deputat PNL de Brăila – aminteşte că, în primele trei luni și jumătate ale anului 2019, România înregistrează o majorare a prețului carburanților, de cca.10%, peste media înregistrată în Uniunea Europeană.

Vasile Varga, deputat PNL

       Un plin de carburant costă cu circa 30 de lei mai mult decât la începutul lunii ianuarie, ceea ce atrage scumpiri la produsele și serviciile de bază. Coroborat cu creșterea inflației, deprecierea cursului de schimb și majorarea Robor, avem o imagine a nivelului de trai din ce în ce mai scăzut, pentru majoritatea românilor. Acesta este unul din efectele Ordonanței nr. 114. Guvernul dă dovadă de o ipocrizie maximă, mai ales atunci când prezintă doar date statistice referitoare la creșteri de pensii și salarii, fără să ia în seamă și majorările de prețuri la alimentele de bază, carburanți, gaze naturale și energie electric. Cei câțiva lei aruncați la pensii, nu acoperă nici pe departe scumpirile înregistrate în ultimele luni. De fapt, puterea de cumpărare a scăzut, pe toate segmentele. Ipocrizia este maximă. Avem un guvern care dă cu o mână și ia cu două”, precizează Vasile Varga.

Deputatul liberal consideră (nota red. Ca majoritatea românilor, de altfel!) că politica economică a Guvernului actual este departe de a aduce bunăstare în buzunarele românilor, în special prin diminuarea investițiilor de stat, ceea ce va conduce la șomaj accentuat și o presiune mai mai mare pe bugetele locale și cel de stat: „Deja, comunitățile locale sunt nevoite să caute fonduri suplimentare pentru renegocierea unor contracte publice de  investiții, ca urmare a majorării prețului la materiile prime, în condițiile în care, din acest an, le-au fost transferate și reponsabilități financiare privind asistența socială, fără să li se asigure și sursele de finanțare. Aceste situații ar fi putut fi evitate, dacă guvernanţii s-ar fi așezat la masa dialogului, cu toți actorii din mediul economic, și ar fi luat în seamă avertismentele specialiștilor, cu privire la măsurile greșite din economie„.

Reclame

Parlamentul European, lansarea unui website dedicat rezultatelor alegerilor europene

*Orice va putea avea acces simplu la site-ul https://rezultate-alegeri.eu, înainte şi în data alegerilor pentru PE, 26 mai 2019

Un nou website https://rezultate-alegeri.eu (celălalt, www.alegerile-europene.eu e dedicat alegerilor; am anunţat la https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/30/alegeri-europene-explicatii-online-despre-modul-de-vot-in-fiecare-stat-ue/ mai multe despre asta) dinamic este dedicat de Parlamentul European – prezidat de Antonio Tajani – rezultatelor alegerilor europene (trecute și actuale). Este acum disponibil în toate limbile oficiale ale UE. Instrumentul este comparativ. Utilizatorii pot explora, de asemenea, posibile coaliții parlamentare cu „calculatorul majorității”, odată ce primele estimări oficiale vor fi puse la dispoziție, în 26 mai 2019 (data alegerilor pentru PE). Un widget poate adapta website-ul la nevoile dumneavoastră. Va publica pe site-ul dvs. rezultatele trecute ale alegerilor europene și va furniza rezultate în direct. Se pot descărca foi de calcul în format open data (json, xml și csv) și formate grafice (jpg și png). 

Doritorii se pot abona pentru a primi detalii despre cum se includ și se actualizează datele brute în noaptea alegerilor, prin e-mail la election-results-data@europarl.europa.eu.

         Se vor efectua teste pe 25 aprilie, 7 mai și 14 mai 2019 pentru verificarea funcționării corectă a transmisiei, recepției și a altor funcții. Cine doreşte să participe la aceste sesiuni de testare, trimite o cerere prin e-mail la election-results-data@europarl.europa.eu. De asemenea, Dosarul de presă oferă mai multe informații despre alegeri, cum ar fi date despre procesul electoral, candidați și realizările UE. pe site se găsesc informații actualizate permanent despre sondajele Eurobarometru; sunt și contacte utile pentru jurnaliștii care scriu despre activitățile PE.

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

Deputat Vasile Varga: „Politicieni fără şapte ani de acasă transformă în maidan Parlamentul României”

*Liberalul atrage atenţia asupra faptului că parlamentarii uită pentru ce sunt acolo, că disputa trebuie dusă elegant, pe idei şi cu idei, nu cu vorbe urâte şi limbaj de prost gust

Vasile Varga, deputat PNL

Desele scandaluri din Parlamentul României îl îndreptăţesc pe Vasile Varga – deputat PNL de Brăila, să militeze pentru un discurs public civilizat și pentru dispute politice axate doar pe argumente și idei, fără derapaje de limbaj. De altfel, deputatul Vasile Varga a făcut şi în alte ocazii apel la colegii parlamentari, de la toate partidele, să înceteze cu ironiile ieftine, cu atacurile la persoană, cu tot ceea ce înseamnă comportament indecent şi agresiv.

        Vorbele aruncate fără responsabilitate, într-un limbaj de mahala, transformă în maidan Parlamentului României, o instituție care ar trebui să fie dominată de eleganță și responsabilitate. Ce poţi să crezi despre un politician care susține în fața camerelor de filmat că PSD este singurul partid format din oameni normali, sau despre huiduielile proferate în plenul parlamentului în timpul discursului susținut de un președinte al României? Acest tip de manifestare agresivă în public se propagă tot mai mult, ca o epidemie printre organismele cu imunitate scăzută, nevaccinate cu cei șapte ani de acasă. Și, din păcate, constatăm că nu doar unii suferă de lipsa de educație, ci ne confruntăm cu o boală extinsă pe tot spectrul eșichierului politic! Să nu ne mai mire că încrederea românilor în politicieni este din ce în ce mai scăzută, cât timp există senatori sau deputați care confundă tribuna parlamentară cu maidanul! Să nu ne mire lipsa de toleranță care devine tot mai acută la nivelul societății, când sunt politicieni  convinși că urletele şi jignirile pot înlocui argumentele, că prostul gust, agresivitatea sau gesturile obscene conving sau pun la punct un adversar. Acestea sunt palme la adresa românilor, la adresa educației, la adresa tuturor celor care cred în bunul simţ dat de cei şapte ani de acasă!”, subliniază Vasile Varga.

Deputatul brăilean se întreabă, retoric, „cum ar privi, astăzi, Brătienii, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş sau Ion Agârbiceanu manifestările unora din Parlamentul României? Personal, consider că ţine de noi, de maturitatea şi de educația noastră, să sancționăm acest tip de comportament, fie că vorbim despre colegi de partid sau despre parlamentari din alte formațiuni politice. Dacă nu luăm nicio atitudine, dacă stăm impasibili, înseamnă că ne place şi suntem de acord. Girăm. Devenim complici. Eu, personal, refuz să fiu complice la modul în care tribuna Parlamentului României se transformă în maidan. Refuz să cred că eleganța şi bunul simţ nu-şi mai pot găsi locul în Parlamentul României!”.

WiFi4EU – înscriere în 4 aprilie 2019

*O nouă rundă de înscrieri – eligibile la finanțare sunt municipalitățile și grupuri de municipalități – pentru WiFi4EU începe în 4 aprilie 2019 și se termină în… 5 aprilie 2019 *Rețeaua Wi-Fi va fi disponibilă în spații publice – primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe * Cluj-Napoca și Dej au deja Wi-Fi gratuit după primul apel al UE, cel din noiembrie 2018  

    Comisia Europeană dă startul În data de 4 aprilie 2019, ora 13.00 CET/14.00 EET, unei noi serii de înscrieri pentru WiFi4EU. Municipalitățile și grupurile de municipalități din UE interesate se vor putea înscrie până în data de 5 aprilie 2019, ora 17.00 CET/ 18,00 EET. Altfel spus, date fiind condițiile, cei interesați de banii europeni ar trebui să aibă toate datele pregătite. Documentele necesare sunt explicitate la https://ec.europa.eu/inea/en/connecting-europe-facility/cef-telecom/wifi4eu Pentru mai multe informații se poate consulta pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri 

Uniunea Europeană pune la dispoziție, în această etapă, 3400 de vouchere în valoare de 15000 euro fiecare, pe care municipalitățile le pot folosi pentru a instala rețele Wi-Fi în spații publice, inclusiv în primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe.

Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ”Mă bucur să anunț a doua etapă de înscrieri în cadrul inițiativei Wi-Fi4EU, un pas concret pentru cetățenii europeni către un acces mai bun la internet. După un prim apel încheiat cu succes, suntem nerăbdători să vedem același nivel de entuziasm, având în vedere cele 600 de vouchere în plus disponibile față de prima rundă”.

     ** *Proiectul WiFi4EU, cu un buget în valoare totală de 120 milioane EUR, se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 state membre, dar și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii respectând principiul primul venit, primul servit, asigurând respectarea echilibrului geografic.

Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile care au accesat programul în primul apel, și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

Deputat Antoneta Ioniţă: „Planul național de control al cancerului, îngropat în sertarele Ministerului Sănătății”

*Medicul brăilean, preşedintele Organizaţiei Femeilor Liberale Brăila, aminteşte că România este una dintre ţările europene unde mor multe prea mulţi oameni de cancer 

Medicul Antoneta Ioniță (pagini la https://antonetaionita.ro/ şi https://www.facebook.com/AntonetaIonitaPNL/) – deputat PNL de Brăila, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale (OFL https://www.facebook.com/OFLBraila/) Brăila, atrage din nou atenţia asupra faptului că cele aproximativ 48300 decese cauzate anual de cancer (deputatul nu uită deloc aceste subiecte în activitatea sa parlamentară https://antonetaionita.ro/intrebare-adresata-ministrului-sanatatii-stadiul-implementarii-proiectului-pilot-al-subprogramului-de-depistare-precoce-a-cancerului-de-san/), situează România mult peste media Uniunii Europene.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

Se menține astfel ţara cu cele mai înalte rate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din spațiul european. Anual, sunt diagnosticate peste 4300 de noi cazuri și aproape 2000 de românce își pierd viața din cauza cancerului de col uterin, pe fondul unui diagnostic tardiv. Situație similară și în cazul cancerului de sân, 80% dintre cele aproximativ 7.000 de noi paciente descoperite anual fiind în fază avansată. De trei ani, România are un Plan Național Multianual Integrat de Control al Cancerului, pentru perioada 2016-2020, dar acesta nu a fost niciodată adoptat printr-o Hotărâre de Guvern. Planul Național Multianual de Control al Cancerului s-a rătăcit prin niște sertare ale Ministerului Sănătății, deși a fost realizat de experți, în cadrul unor parteneriate finanțate de Comisia Europeană. Cu această incidență pe care o înregistrăm, este evident că avem nevoie de programe de prevenție, de depistarea formelor de cancer în stadii incipiente, de acces la tratamente inovative, de servicii medicale preventive și curative, pentru a diminua numărul românilor victime ale cancerului. Și nu, niciodată asta nu se va întâmpla cu programe naționale peste care se așterne praful, nepăsarea unor funcționari și indiferența celor care ne conduc. De trei ani, guvernul, prin Ministerul Sănătății, a ignorat realitatea bolnavilor de cancer, pe care îi condamnă la dispariție”, afirmă deputatul liberal.

Parlamentarul liberal reclamă și faptul că Ministerul Sănătății a demarat, la nivel declarativ, în august 2018, implementarea a șapte programe de screening, care vizează depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul mai multor boli, printre care cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal. „Dintre toate acestea, doar în cazul programului pentru cancerul de col uterin s-au achiziționat unități mobile pentru depistarea bolii, dar lipsa de transparență face ca nimeni să nu știe în ce stadiu se află programul, care sunt centrele naționale prin care se derulează și dacă au existat paciente care să beneficieze de testare. Aceeași situație se întâlnește și în cazul programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân, despre care nu se știe dacă cineva a beneficiat până acum de diagnosticare, altfel decât pe hârtie”, aminteşte Antoneta Ioniţă..

Forum Regional pentru Dezvoltare Durabilă, la Geneva

*În 21 şi 22 martie 2019 * Au participat şi reprezentanţi ai Departamentului român pentru dezvoltare durabilă

La Geneva (Elveţia) s-a desfăşurat în 21 şi 22 martie 2019 Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă (mai multe despre agenda manifestării la https://www.unece.org/rfsd2019.html pe site The United Nations Economic Commission for Europe – UNECE). Câteva din temele de pe agenda înaltei reununi au vizat adoptarea de politici în vederea responsabilizării cetăţenilor cu privire la acest amplu subiect – https://sustainabledevelopment.un.org/sdgs agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (detalii în document 2030 Agenda for Sustainable Development web) a fost adoptată de statele membre ONU în 2015, România aderând abia în 2018 – sau cum se pot utiliza înaltele tehnologii şi noile descoperiri ştiinţitifice în dezvoltarea durabilă, cum să se dezvolte cooperarea regională pe acest subiect etc.

   La evenimente au participat şi reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din România. Spre exemplu, Csilla Lőrincz – șef de birou în acest Departament, a moderat discuțiile într-o dezbatere privind drepturile omului în contextul Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă și a participat în calitate de speaker la un eveniment conex organizat de European Youth Forum – la acesta a subliniat importanța implicării tineretului în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă care reprezintă o prioritate intersecțională a președinției României la Consiliul UE. Consilierul de stat László Borbély și Csilla Lőrincz au prezentat delegației UE de la Geneva activitatea Departamentului în perioada președinției României la Consiliul UE (ianuarie – iunie 2019).

** * Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (la nivelul UE, Consiliul Uniunii şi-a luat rolul în serios şi a propus 17 obiective de atins – detalii la https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/20/agenda-sustainable-development/) „Transformarea lumii în care trăim” a fost adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă (New York, 25-27 septembrie 2015). Aceasta include un set de obiective de dezvoltare durabilă globale care au înlocuit obiectivele de dezvoltare ale mileniului de la 1 ianuarie 2016. Agenda 2030 oferă un răspuns provocărilor de la nivel global abordând, într-o manieră cuprinzătoare, problema eradicării sărăciei și dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile. Cele 17 noi obiective de dezvoltare durabilă împreună cu cele 169 de ținte aferente se referă la domenii-cheie, precum sărăcia, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul și producția sustenabile, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, oceanele, schimbările climatice și egalitatea de gen.

Nota red. Comunicatul guvernului titrează „România, reprezentată cu succes la Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă de la Geneva”, subliniind că „Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă a oferit oportunitatea de a face mai vizibilă activitatea României în acest domeniu, dar și de a consolida astfel poziția de hub regional pe care țara noastră o ocupă în interiorul UNECE”…

Nu ştiu de unde au scos-o, pentru că dacă privim cu atenţie obiectivele noi propuse în 2016 la nivelul Consiliului Uniunii, nu văd care dintre ele sunt de interes pentru actualul guvern şi nu par să fie promovate în România, aşa cum sunt ele conturate în spiritul dezvoltării durabile gândite la nivelul ONU şi le-am prezentat aici… Chiar nu pricep de ce se laudă!