Antoneta Ioniță, deputat PNL: ”Epidemia de coronavirus nu are culoare politică. Sănătatea oamenilor trebuie să primeze!”

*Esențial acum, în locul unei isterii nefondate, este să ne informăm corect și de la surse credibile și să încercăm, la rândul nostru, să înțelegem care sunt metodele de prevenire

Medic Antoneta Ioniță – deputat PNL, președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila, consilier onorific al ministrului Sănătății, aduce câteva precizări pornind de la isteria care s-a declanșat de câteva zile în contextul creșterii numărului de oameni, în țări europene, infectați cu coronavirusul descoperit în China.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

”Ne aflăm cu toții în fața unei amenințări oarecum fără precedent pentru vremurile moderne: epidemia de coronavirus, plecată din China, a trecut granițele Asiei mai repede decât ne așteptam și a pătruns în Europa. Face ravagii în Italia, una dintre țările de care suntem strâns legați prin numărul mare de români stabiliți acolo și care vin des în România. Din păcate, asistăm în aceste zile la un comportament irațional și lipsit de orice responsabilitate. Sunt tot mai mulți cei care încearcă să politizeze momentul, să-l transforme într-un subiect din care să câștige capital electoral. Preocuparea pentru a fi pregătiți cu spații conforme, în situația apariției unor cazuri de îmbolnăvire, cu materiale sanitare, medicamente, măști și tot ce este nevoie pentru tratament și prevenției a fost înlocuită cu absurde jocuri de imagine. Aflăm acum că am avea nevoie de un guvern tehnocrat, condus taman de secretarul de stat Raed Arafat, văzut ca singurul capabil să salveze România de coronavirus. Absurdul merge până acolo încât să se vorbească de noi guverne, în loc să vorbim despre soluții și realități.

      Inducerea unei stări de panică în populație nu este soluția. Trebuie să ne guverneze pe toți, de această dată, responsabilitatea vorbelor și a informațiilor pe care le oferim publicului larg. Nu avem nevoie de isterii inutile, de temeri și de reacții fără discernământ. Ne aflăm în fața unei situații serioase, care impune măsuri mature și informații serioase. 

      În fața unei asemenea amenințări este nevoie de calm, de echilibru, de decizii luate corect și cumpătat. Este nevoie de controale stricte pe aeroporturi, în vămi și în orice alt loc pe unde ar pătrunde posibile cazuri, care să declanșeze epidemia. Sistemul sanitar românesc trebuie să fie pregătit să intervină, să fie dotat cu toate cele necesare. Dar este la fel de mare nevoie de o informare corectă a populației. Oamenii trebuie să știe cum să reacționeze și, mai ales, cum trebuie să prevină. Trebuie să înțeleagă că nu este o joacă, în condițiile în care ar apărea cazuri, dar și că nu au motive de îngrijorare, cât timp autoritățile își fac treaba și amenințarea pandemiei este încă una rezervată. Epidemia de coronavirus nu are culoare politică, iar ceea ce contează cu adevărat este sănătatea românilor!”

      Antoneta Ioniță – deputat PNL, membru în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților

COVID-19. Peste 232 milioane euro pentru combaterea epidemiei în UE

*Comisia Europeană a anunțat alocarea acestei sume cu scopul dezvoltării măsurilor de prevenție, dar și pentru industria farma în vederea descoperirii unui vaccin, pentru Africa – diagnosticare rapidă și supraveghere, pentru OMS, pentru pregătirea situațiilor de urgentă, pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan 

     În vederea aplicării măsurilor de prevenție și izolare a virusului COVID -19 (noul coronavirus depistat recent în China) la nivel mondial, Comisia Europeană anunță, în 24 februarie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru țările membre UE în valoare de 232 milioane de euro. O parte a acestor fonduri vor fi alocate imediat diferitelor sectoare, iar restul în următoarele luni. Intensificarea eforturilor de sprijinire a statelor membre UE vine și ca urmare a evoluțiilor epidemiologice din Italia. Acum chiar sunt necesare măsuri sporite de pregătire, planificare pentru situații neprevăzute și planificare a răspunsului.

        Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară: „Având în vedere evoluția rapidă a situației, suntem pregătiți să intensificăm măsurile de asistență. În acest sens, o misiune comună de experți ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ai Organizației Mondiale a Sănătății va pleca spre Italia săptămâna aceasta, pentru a sprijini autoritățile italiene”.

* * * Noile fonduri UE vor fi folosite în dezvoltarea măsurilor de detectare și diagnosticare a bolii, la îngrijirea persoanelor infectate și la prevenirea infectării altor persoane în acest moment critic. Din pachetul de ajutor de 232 mil. euro, 114 mil. euro merg Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru planul global de pregătire și de răspuns la nivel mondial – pregătirea pentru situații de urgență și răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate slabe și cu reziliență limitată (o parte din această finanțare se obține cu acordul autorităților bugetare ale UE); 15 mil. euro merg în Africa, inclusiv la Institutul Pasteur Dakar din Senegal, în vederea diagnosticării rapide și supravegherea epidemiologică; 100 mil. euro (din care 90 mil. euro sunt destinate unui parteneriat public-privat cu industria farmaceutică) pentru dezvoltarea unui vaccin; 10 mil. euro pentru proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii și gestionarea clinică a izolării și prevenției; 3 mil. euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetățenilor UE din regiunea Wuhan (unde a izbucnit epidemia), China.

Viitorul digital în UE

*Comisia Europeană a lansat Strategia europeană prinvind datele și opțiunile de politică prin care să se dezvolte a inteligență artificială (IA) centrată pe factorul uman

    Comisia Europeană a dezvăluit, în 19 februarie 2020, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. 

Comisarii consideră că soluții digitale țin cont de interesele cetățenilor săi, într-o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind datele și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

        Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea”.

       Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”.

       Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”. 

        În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Scopul este să să fie oferite cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății. Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Ședință cu scandal în Consiliul Județean Brăila. Liberalii au ieșit din plen

*Toți consilierii PNL, la fel, și Viorel Botea de la PMP, au părăsit sala la subiectul referitor la creșterea prețului apei în județ, urmare a unui proiect cu finanțare europeană * Alexandru Dănăilă-Zaharia, liderul PNL Brăila, a subliniat că în patru ani prețul apei se va dubla dacă se urmează planul propus de social-democrați 

((UP DATE. Am descoperit detaliile lipsă… proiectul e încă în lucru. Încă nu a fost depus… urmează. Am notat detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/))

Ședința de plen de la Consiliul Județean (CJ) Brăila din 13 februarie 2020 (ordinea de zi, cu toate proiectele de hotărâri propuse, la ORDINE de zi FEBRUARIE 2020 (1) – click pe documentul în format DOCX pentru detalii) a avut cel puțin un punct fierbinte, după care consilierii de la PNL dar și Viorel Botea, PMP, au păsăsit sala, moment în care se supunea la vot creșterea prețului per metru cub de apă furnizat prin intermediul Companiei de Utilități Publice ”Dunărea” Brăila. Subiectul a intervenit ca urmare a proiectului de hotărâre privind derularea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa și Apă Uzată din județul Brăila.

Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ – a precizat, după ce deja toată lumea se inflamase, că proiectul în valoare de 240 milioane euro riscă să nu poată fi dus la bun sfârșit (N. red. Oare de ce? a fost trecut acolo un preț al apei fără un studiu prealabil, fără ca oamenii să fie înștiințați?) mai ales că alte primării din județ au votat creșterea de preț la apă.

Consilierii liberali Ovidiu Nechita și Alexandru Dănăilă-Zaharia (președintele PNl Brăila) au luat cuvântul și au susținut că solicitarea de creștere a prețului este nefondată și neavenită. ”Astăzi plătim 4,8 lei pe metru cub de apă și peste patru ani vom plăti 7,6 lei pe metru cub. Bravo PSD…” – Ovidiu Nechita. ”Efectul acestor investiții, pe care dvs, cei care conduceți acum CJ, spuneți că le faceți… va fi că – în următorii patru ani – se va dubla prețul apei” – a afirmat Alexandru Dănăilă-Zaharia, enervat că în documentele de la mapa consilierilor nu au fost menționate cifrele discutate la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Dunărea” (condusă de Didina Stănescu; nu a răspuns la criticile liberale, nu a explicat nici de ce se cere creșterea prețului apei, a spus doar că e o creștere graduală și că în primul an ae ar fi doar de 40 de bani), structură asociativă din care fac parte doar primarul municipiului și președintele CJ.

Și dacă consilierii județeni liberali, cum am precizat, au ieșit din ședință și nu au votat proiectul de hotărâre, le fel făcând și Viorel Botea de la PMP, ceilalți consilieri au votat cum li s-a cerut. Inclusiv colegul lui Botea din PMP, Ionel Adetu.

N.red. Am căutat pe net unde ar putea fi postat, în detalii, acest proiect, să aflăm exact ce se va dezvolta și cum… din finanțarea europeană la care făcea referire Chiriac. Nu l-am găsit. E doar menționat, într-o notită pe site-ul ADI Dunărea, după o ședință AGA. Acolo se face referire doar la un studiu de fezabilitate și la indicatori tehnico-economici… repet, sunt doar referiri. În momentul când îl găsim, postăm detalii… poate vom înțelege mai mult despre acest proiect! Deocamdată, mai mulți brăieni din județ beau apă din puțuri și fântâni decât cei care beau apă de la robinet. Și tot așa… canalizarea e ceva mai degrabă fictiv (sau pe hârtie) prin județ. De ce? Întrebăm și noi, așa… după 30 de ani de la decembrie 1989…

Legea scutirii de impozit pentru jurnaliști: imorală; poate finanța propaganda politică

*Avertismentul vine de la ActiveWatch, asociația care trimite astăzi o scrisoare deschisă președintelui Iohannis în care îi cere să nu promulge legea (propusă de social-democrați mai demult, dar introdusă și votată abia acum) * Ne raliem acestei doleanțe întrucât legea este discriminatorie și, în plus, induce ideea (deja s-a vehiculat în spațiul public…) că unii jurnaliști ar putea să facă și concesii în profesie în favoarea unora dintre cei care au propus legea

Pe data de 11 februarie 2020, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist. Proiectul de Lege PL-x 270/ 2019 pentru completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal propune scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe veniturile din salarii și drepturi de autor.

Situația, plus luarea de poziție a unor jurnaliști cunoscuți (între ei, Cosmin Prelipceanu de la Digi tv care a spus în emisunea sa de știri că el vrea să plătească impozit) care și-au experimat idignarea, l-a determinat pe Mircea Toma și echipa de la ActivWatch (https://www.facebook.com/ActiveWatch/) să ia atitudine. Așa s-a ajuns la următoarea csrisoare.

Domnule Președinte,

vă solicităm să nu promulgați această lege și să solicitați Parlamentului reexaminarea ei. Proiectul a fost inițiat în baza unei expuneri de motive care nu oferă nicio informație de substanță. O colecție de figuri de stil îmbracă propoziția pe care se sprijină întregul document: “mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Niciun argument empiric nu sprijină această concluzie. Soluția propusă pentru salvarea mass-media – de asemenea, în absența oricăror date care să o susțină – este scutirea de la plata impozitelor a două categorii profesionale: jurnaliștii și, respectiv, tehnicienii în radiodifuziune și televiziune. În primul din cele două articole ale Legii este redefinită profesia de jurnalist, într-un mod care prezintă suficiente ambiguități pentru a fi considerat o invitație la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern și de toate comisiile parlamentare în care a fost dezbatut. Ajuns în plenul Camerei Deputaților (camera decizională), proiectul a fost întors în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aici, aceiași deputați care îl respinseseră la prima dezbatere, la a doua încercare, i-au acordat, în unanimitate, aviz pozitiv.

Dincolo de argumentele invocate pentru respingerea Legii în diferitele instanțe de pe acest circuit parlamentar, argumente pe care le considerăm juste, adăugăm următoarele: 1). Legea este imorală; ea include jurnaliștii în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial. Această condiție de “speciali” este de natură a altera imaginea publică a profesiei, imagine aflată deja în declin sever; 2). Legea îi pune pe ziariști într-o poziție de conflict de interese. Condiția de privilegiat poate să genereze, pe de o parte, autocenzură iar pe de altă parte, poate să altereze credibilitatea jurnalistului pus în situația de a investiga sau comenta condiția de privilegiați a altor categorii de persoane. Vă invităm să vă imaginați cum ar fi arătat dezbaterea din mass-media, în măsura în care ar mai fi existat, despre pensiile speciale, dacă această lege ar fi fost deja în vigoare; 3). Declinul vertiginos al încrederii în mass-media este interpretat de specialiști ca fiind cauzat de calitatea îndoielnică a actului jurnalistic, de “angajarea partizană și de discursul violent al unor redacții” care a dominat discursul din media în ultimul an. Sunt binecunoscute performanțele unor instituții mass-media ai căror angajați fac propagandă politică nu jurnalism. Or, Legea scutirii de impozit nu face nicio diferență între jurnaliștii care își respectă meseria și cei care o trădează. Cu alte cuvinte, în mass-media din România, raportul dintre minciună și adevăr, dintre propagandă și jurnalism va rămâne neschimbat, iar declinul de credibilitate al presei nu se va reduce în ciuda eventualului confort economic generat de Lege; 4). Promovarea acestei Legi în pragul unui an electoral care se anunță a fi extrem de tensionat poate să stârnească suspiciuni privind un eventual troc între instituții media și politicieni. Pe de o parte, inițiatorii legii aparțin unor partide care, împreună, constituie majoritatea parlamentară. În piața media, între televiziunile de știri – cele care sunt relevante în dezbaterea politică – , există două canale ale căror audiențe cumulate sunt estimate de ultimele măsurători ca fiind de 840.000 de telespectori, mai mult decât dublul audienței cumulate a celorlalte televiziuni de știri (378.000 telespectori). Cele două canale care domină audiența sunt principalele cutii de rezonanță pentru partidele care domină Parlamentul. Așa cum a fost croită Legea, este vizibil că autorii au avut în vedere în primul rând mass-media audiovizuală, pentru că pe lângă jurnaliști, de scutirea de impozit beneficiază și masa de tehnicieni care, în cazul mass-media online – fosta presă scrisă, platformele independente etc. – nu există. Scutirea de 10% devine, așadar, un combustibil bugetar suplimentar consistent în primul rând pentru televiziunile mari, cu mulți angajați, iar între acestea, celor mai puternice li se oferă posibilitatea să-și consolideze poziția dominantă. Dacă aceste premise sunt corecte, Legea poate să contribuie la accentuarea unui dezechilibru existent deja în spațiul comunicării politice audiovizuale. În ciuda dimensiunii sale, considerăm acest ultim argument ca fiind doar unul de conjunctură. Principalul motiv rămâne cel de la primul punct: faptul că jurnalistul este forțat să apară public ca fiind beneficiarul imoral al unor privilegii. De altfel, există deja ziariști care au declarat că vor refuza să folosească acest privilegiu și vor continua să își plătească impozitele la fel ca orice cetățean și care v-au cerut să nu promulgați legea. Ne exprimăm speranța că veți decide să protejați jurnaliștii din România, atâția câți mai există ei cu adevărat, de această degradantă inițiativă legislativă și să cereți Parlamentului să reexamineze legea.

ActiveWatch

Contact: Mircea Toma mircea@activewatch.ro 

Infrigement pe subiectul poluare atmosferică. România, Gracia și Malta, vizate de Comisie

*Cele trei țări au la dispoziție două luni de zile pentru a adopta și a comunica măsurile de aplicare a Directivei 2016/ 2284

   Comisia Europeană a transmis către România, Grecia și Malta îndemnuri de a-și adopta primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Pentru că deocamdată Directiva nu se aplică în integralitate, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat.

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, la MEMO/12/12. Detalii referitoare la toate deciziile luate, în registrul deciziilor constatarea neîndeplinirii obligațiilor

Practic, Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019. Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare.

** * Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Avertisment pentru România de la UE: să fie stopată tăierea ilegală de păduri

*Procedura înseamnă infrigement * România are la dispoziție o lună de zile pentru a lua măsuri în vederea remedierii deficiențelor idendificate de Comisia Europeană

Ne-am obișnuit să știm, să credem, că pădurile sunt veșnice… Complet fals. Știm și asta, dar nu prea ne pasă. Avem nevoie de lemn pentru foc, pentru mobilă, pentru alte activități economice și nu ne mai gândim la pădurea are nevoie de timp și ajutor să se regenereze. Firmele, la rândul lor, în goana după profit, nu se mai uită la calitatea mediului (cu toate că un antreprenor ar trebui să cunoască bine asemenea chestiuni) și uită sistematic cât de grav este afectată viața umană atunci când nu există un aer de calitate. România, cu un patrimoniu vegetal – constând mai ales în păduri, multe seculare – impreesinant, riscă să rămână fără el pentru că nu are grijă de intregritatea lui. Garda de mediu, poliția, jandarmeria și alte instituții de control nu ăși fac datoria și asta se vede cu ochiul liber deseori. Mai nou, filmările cu drone au scos la iveală că întradevăr se defrișeajă exagerat, chair și în zone protejate – parcuri naturale etc.

Din aceste considerente, Comisia Europeană a transmis către România o scrisoare de punere în întârziere în aplicarea Regulamentului UE privind lemnul (EUTR), acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate. Practic, Comisia revine asupra atenționărilor (transmise încă din 2016) privind punerea în aplicare în mod corespunzător a Regulamentul EUTR care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. Avertismentul înseamnă infrigement – un pas mic până la trimiterea în judecată și amendă substanțială. 

    În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din siturile protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările.

   După primirea scrisorii, România are termen o lună de zile pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.

** * Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, text integral la MEMO/12/12. Detalii referitoare la toate deciziile luate – în registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor