*Nici nu am mai fi prezentat, aproape în serial, aceste dueluri verbale, dacă ele nu ar demonstra că și furtunile în pahare cu apă pot fi cu… miez, în sensul că trebuie să privim cu atenție substratul, cu nuanțele lui * E adevărat și că mai e o variantă posibilă: anume, ca fiecare (privitor de pe marginea ringului) să priceapă doar ce vrea… sau doar cât poate înțelege (uf!)
”De luni încoace, gura nu le mai tace” – ar fi spus rapsodul popular reperformulând Miorița în formulă contemporană dacă ar fi fost de față la duelul verbal dintre primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila, membru PSD, și deputatul liberal Alexandru Popa. Totul a început luni, după ședința extraordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila când s-au discutat proiecte de hotărâri referitoare la bugetul municipiului și pentru care consilierii de la PNL s-au abținut la vot. Cineva a considerat atunci că trebuie să transforme (am mai spus asta) acest aspect în subiect de presă și să ăi atace pe liberali că nu votează bugetul, că nu le pasă etc. Adevărul e mai degrabă la mijloc, ca să spunem așa: consilierii liberali din CLM se abțin de principiu la votul în plen când vine vorba despre buget – ”unul care e construit la Brăila pe principii comuniste, mai mult pe consum, nu pe dezvoltare așa cum ar fi firesc”, a precizat prof. dr. Cătălin Canciu – inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Brăila, și el criticat fără rost (și cu vorbe urâte, nu le reproducem că nu merită) când a venit vorba de votul din CLM și de bugetul școlilor (unde, de fapt, primăria ar trebuie să se abțină de orice comentariu, pentru că nu dă decât bani de întreținere… de restul, se ocupă, oricât ar vrea unii altfel, Școala! Iar Cătălin Canciu chiar a învățat pe bune la școală). Dar abținerea liberalilor, sau chiar vot negativ de-ar fi, tot nu schimbă lucrurile. Pentru că în conformitate cu votul de la ultimele alegeri (”au ales ce-au cules!”, bine zice o vorbă din popor… să mai explic ce înseamnă?!? cred că nu e cazul…), CLM are majoritate cu membri de la PSD. Deci, îmi cer scuze că repet, subiectul nu era de pus pe tapetul niciunei știri. Nu era! Și-a mai fost și o replică a liberalului Costel Petrică Popa, vechi în CLM (cu multe mandate la activ) la care tot așa, primarul Dragomir a avut câte ceva de transmis – deloc de reprodus – tot prin intermediul unei părți din media locală.
Dar. deputatul Alexandru Popa (foto) și președintele PNL Brăila s-a simțit dator să transmită câteva gânduri (le-am prezentat, cu sublinierile noastre la https://brailachirei.wordpress.com/2022/03/15/alexandru-popa-pnl-braila-mirare-pentru-stupidul-atac-mediatic-al-psd-stilor-la-un-vot-care-nu-schimba-cu-nimic-situatia-din-clm/). Era atât de clar acolo… dar altcineva a continuat tirul întrebărilor de genul ”ce părere aveți?” și primarul Dragomir a replicat ceva (nu pentru noi, că nu am întrebat nimic) care din nou l-a supărat pe Alexandru Popa. Iată ce spune (și vă invit să citiți cum trebuie, să faceți abstracție de atributele puse în text la nervi și să vedeți miezul discursului – că de aceea îl publicăm**):
Alexandru Popa: ”De câte ori nu au argumente legate de subiectul discutat și vor să mă atace, PSD-iștii intră în lături (la propriu și la figurat) și trag din chiștoace deja fumate acum câțiva ani: cârciumă, lautari, parai, etc. Așa face și Vulturașul Marinel, care a fost cumințel (na că am făcut o rimă), spre deosebire de mine, care zice el că am sărit gardul la școală și am ratat lecția despre finanțarea școlilor. Da, am sărit garduri, am urcat în copaci și am făcut toate acele lucruri pe care le fac copiii de la țară atunci când se joacă. Din disprețul pe care-l afișează intelectualul Dragomir față de cei care au sărit garduri când erau copii și care ascultă muzică lăutărească de când au devenit adulți deduc că dânsul în copilăria stătea cuminte pe scaun, citea Kant și în pauzele de lectură asculta Mozart. Poate tocmai de aceea atunci când a crescut, domnul Dragomir n-a fost capabil să se descurce singur în viață, ci a avut nevoie să-l ia unchiul său de mânuță și să-l ducă la partid, unde a fost ascultător, a stat cuminte în bancă și s-a învățat în timp cu sinecurile, cu posturile sau funcțiile obținute pe linie politică. Poate tot de aceea intelectualul Dragomir l-a avut ca mentor pe Gheorghe Bunea Stancu, un nume de referință al culturii locale și naționale. Eu, unul, mi-am construit afacerea mea, am făcut două facultăți, am muncit pământul, am accesat ca particular fonduri europene și-mi dezvolt afacerea fără niciun fel de legătură cu statul sau politica. Intelectualul Dragomir a obținut an după an posturi și funcții pe linie politică, adică bani. Eu mi-am finanțat campania electorală, susțin financiar partidul și indemnizația de parlamentar o donez pentru cauze caritabile și o voi dona până la finalul mandatului. Și când sărbătoresc ceva sau mă întâlnesc cu apropiații la o petrecere, da, ascult muzică lăutărească și-mi place. Și da, le dau bani la lăutari, păcătosul de mine. Cât despre lecțiile de finanțe, intelectualul Dragomir are la dispoziția sa un întreg aparat de funcționari care face bugetul și întocmește documentele pentru diverse proiectele și toate se fac pe bani publici. Eu îmi fac pe cont propriu bugetul pentru afacerea mea și mi-am făcut și calculele atunci când a fost vorba despre finanțările europene pe care le-am accesat și mi-am riscat banii mei, iar când am greșit, am plătit din buzunar. Așa am învățat eu administrarea banilor, nu jucându-mă cu banii publici. Și oricând am chef să le dau bani lăutarilor care cântă la o petrecere, le dau, pentru că dau din banii mei. Noroc că intelectualul Dragomir merge numai la evenimente unde se cântă muzică clasică, unde se dau cel mult flori plătite de banii publici, nu bani din buzunarul propriu”.
**Și zău dacă nu ne enervăm și noi… nu de alta dar administrație înseamnă să lucrezi (alo? se aude și la Primăria condusă de Dragomir et Co … aka PSD) numai în folosul cetățenilor, nu al colegilor & prietenilor de partid abonați la tot felul de avantaje (funcții la stat, licitații etc.) și al unora care îți cântă mereu în strună (mai ales fals, dar ce contează dacă lumea se face că nu aude și aplaudă ca pe vremea comunistă, că așa au înțeles ei că-i frumos la final de spectacol, să aplauzi… chiar dacă piesa e de două parale…) Puteți să citiți aceste intervenții ale noastre (n.red. Armanda Filipine) și ca părți de editorial, care le se cer musai spuse în context… e și clar de ce… cred!
Să nu zică, totuși, ceilalți (din ring) la care se făcu vorbire pe-aici, că nu-i tratăm cu semnul egal, iată-i și pe dumnealor. Foto 1: Marian Viorel Dragomir; foto 2: Cătălin Canciu; foto 3: Costel Petrică Popa.
Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei