Arhive categorie: Afaceri

La Muzeul Țăranului, Târgul 100 de tradiții românești

*Până duminică, 2 octombrie 2022; program de vizitare, 10.00 – 19.00

Cumperi, admiri sau poți merge cu cea/ cel mic la atelierele instructive și totodată distractive organizate a Târgul 100 de tradiții românești care are loc în aceste zile curtea Muzeului Național al Țăranului Român (MNŢR – în București, str. Monetăriei nr. 3); mai precis, până duminică, 2 octombrie 2022. Program de vizitare, zilnic de la 10.00 la 19.00. Intrarea este liberă. Sunt prezenți meșteșugari și artizani cu icoane, ii și catrințe, pristolnice, zgărdane, ceramică de Corund, măști populare, ouă încondeiate, covoare țesute la război și ștergare, cojoace și chimire, vestimentație și jucării din lână împâslită, genți și accesorii din piele, păpuși reprezentând personaje din povești, bijuterii din argint lucrate manual, tablouri și decorațiuni din lut, cosmetice din ingrediente naturale, lumânări organice parfumate, uleiuri de lavandă, împletituri din lână.

Ca de fiecare dată, târgul de la MNŢR are și produse culinare tradiționale: brânzeturi de capră și de oaie, zacuscă și murături, palincă și țuică de prune, turtă dulce și cozonaci, ciocolată și prăjituri de casă – acum după rețete maramureșene, dulcețuri și siropuri, miere și amestecuri apicole pentru imunitate, sucuri de aronia și șerbeturi aromate, fructe și legume proaspete, kürtős kalács și sarailii.

Sunt și anticari, cu unelte din lemn, mobilier țărănesc sau straie populare din diferite zone etnografice. Iar bucătarii se întrec în realizarea de preparate calde: ciorbă cu afumătură, sarmale la ceaun, ciolan de porc în sos de vin, bulz cu brânză de burduf, pastramă de oaie la grătar. Toate acestea vor merge bine cu un pic de mustul proaspăt stors.

Nu în ultimul rând, copiii pot fi înscriși la ateliere de creație. Organizatorul târgului este Asociația Kogaion 115. Câteva foto ilustrative, via MNŢR

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Educație nutrițională și istorie gastronomică, seminar cu Mihail Balaban

*Eveniment girat de Camera de Comerț Brăila, în 1 octombrie 2022 de la ora 11.00 la sediul muzeului brăilean

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, de la ora ora 11.00 este programat seminarul „Citește eticheta! Alege să te hrănești sănătos!’ susținut de antreprenorul ing.dr. Mihail Balaban (*) – specialist în gastronomie tradițională. Evenimentul „proiect pilot de educație nutrițională și istorie gastronomică pentru bunici, mămici, tătici și pitici” (cum este subintitulat), girat de Camera de Comerț Industrie și Agricultură Brăila, se desfășoară la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I”.

(*) Mihail Balaban se ocupă, împreună cu membrii familiei de firma Verum Natural (deschisă inițial de soție, prof. dr. Artistica Balaban, pentru a produce săpun natural; ulterior obiectul de activitate s-a transferat (din motive strict obiective… mai degrabă de natură externă: materii prime și distribuția din țara noastră) în zona gastronomiei (gătit „că la mama acasă” inclusiv servicii de catering, zacuști și alte bunătăți la borcan)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic

*Deputatul liberal Alexandru Popa subliniază că schemele de finanțare au buget de la stat, prin rambursare de la Fondul European de Garantare * De la APIA se pot cere și plăți în avans

Deputatul Alexandru Popa președintele PNL Brăila, amintește cele mai noi măsuri luate la nivel guvernamental care vin în ajutorul crescătorilor de animale, oferind detalii pentru cei care au afaceri in domeniu:

Guvernul Ciucă a aprobat în ședința de Guvern din data de 21 septembrie Hotărârea nr. 1155/ 2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022, un act normativ așteptat și extrem de important pentru fermierii români. Este important de menționat că plafonul aprobat de Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, sumă care se va împărți astfel: 1.680.000 euro pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 13.125.000 euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne; 71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810 euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte și 54.000 euro pentru specia viermi de mătase.De asemenea, trebuie precizat că această schemă de sprijin va fi finanţată de la bugetul de stat, prin rambursare din Fondul European de Garantare Agricolă și că plățile se vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022, după următorul calendar: a) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările europene în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale; b) Începând cu data de 2 decembrie 2022, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăţi în avans”.

Consider că fermierii români trebuie sprijiniți puternic prin astfel de măsuri, care sunt menite să le protejeze afacerile în acest context economic extrem de complicat. Importanța sectorului zootehnic în economia românească este recunoscută, astfel, la nivelul Guvernului, care rămâne același partener de dialog serios și responsabil pentru fermierii români. Așa cum am mai spus, zootehnia românească are nevoie de o susținere puternică și de măsuri prin care să asigurăm predictibilitate și stabilitate, iar angajamentul PNL și al Guvernului Ciucă rămâne ferm în acest sens„mai precizează liderul liberalilor brăileni.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Primăria Brăila depune proiect nou pentru tramvaie, traseu Brăila – Chiscani

*Solicitarea este de 10 mijloace noi de transport, pe programul (PNRR) cu finanțare europeană, proiect în parteneriat cu Primăria Chiscani * Mai există un proiect similar depus, pentru 6 tramvaie, cu aceeași destinație

O ședință extraordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila s-a desfășurat astăzi, 27 septembrie 2022. Pe ordinea de zi, un singur subiect: 1) Proiect de hotărâre inițiat de viceprimar Ciocan Doinița privind Modificarea și completarea Hotărârii CLM Brăila nr. 260/ 11.05.2022 referitoare la „Aprobarea proiectului «Achiziția de vehicule nepoluante (tramvaie) destinate transportului public Brăila – Chiscani» și depunerea acestuia pentru finanțare prin PNRR în parteneriat cu Comuna Chiscani”.

Practic, se solicită prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR – finanțarea fiind de la UE) care are o componentă importantă referitoare la protecția mediului (cea pe care se depune proiectul este Componenta 10 – Fond local / I.1. Mobilitate urbană durabilă / I.1.1 Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public), bani pentru achiziția a 10 tramvaie noi destinate traseului oraș Brăila – comuna Chiscani. Proiectul se depune în parteneriat cu Primăria Chiscani.

În ședința CLM de azi – desfășurată în sala 404 a clădirii administrative (cu o parte dintre consilieri online, inclusiv Marian Viorel Dragomir, primarul municipiului Brăila) – edilul brăilean a amintit că mai există un proiect similar depus (ca și acesta, de azi, cu Primăria Brăila lider de proiect), pentru șase tramvaie care să circule pe același traseu, proiect aflat în discuții la acest moment, și că acceptul se dă (nota red. Dacă proiectele sunt întocmite corect) pe principiul „primul venit, primul servit”.

Foto – unul din tramvaiele noi care circulă deja în București, fabricate la Arad

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Bran: Răvășitul oilor & Festivalul brânzei și al pastramei

*În zilele de 23, 24 și 24 septembrie 2022 *Răvășitul oilor – ediția 53; e minunat că se duce mai departe tradiția

Măcar în festival să existe tema Răvășitul oilor.. și-au spus oamenii de la Bran și-au gândit un eveniment care spune povestea, adevărată – pe alocuri mai există aievea. Asta că s-a întâmplat un festival, și încă unul… iar acum este la ediția 53. Are loc în aceste zile, concomitent cu un unul cumva mai lumesc, dar tot cu tradiții și cu gastronomie, și el la fel de longeviv: Festivalul brânzei și al pastramei.

Cu un program în care se amestecă (nota red. Eu nu aș face asta!) vechiul și noul, așa cum fac mai toate administrațiile locale (că li se permite… Repet. Eu nu aș face așa. Aș găsi sponsori. Nu aș face cu bani publici). Dar povestea despre răvășitul oilor chiar merită spusă. Și cea despre transhumanță – care a condus la mixarea populației, la îmbogățirea și mixarea tradițiilor (astfel, spre exemplu, și la Brăila au ajuns oieri din Sibiu ori Brașov… nemaivorbind de machedoni/ aromâni care au în tradiție creșterea oilor).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul peștelui, ediția 2022 la Brăila

*A patra ediție, în zilele de 23, 24 și 25 septembrie 2022 – pe faleza Dunării

Din nou Festivalul peștelui, ediția a patra, va avea loc la Brăila, pe faleza Dunării în perioada 23 – 25 septembrie 2022 (o continuare a ceea ce inițial a fost un proiect cu fonduri europene); organizarea este și acum în sarcina administrației locale.

Bineînțeles că toate standurile sunt cu vânzare, dar și anul acesta unele evenimente sunt și de privit, respectiv prezentările de rețete – un invitat este poetul Mircea Dinescu, devenit antreprenor și bucătar la Cetate, județ Dolj, alt prezentator fiind brăileanul Iulian Grigorescu – somelier (știm, că îl întâlnim ori de câte ori dorim la Sunrise Marina – wine bistro ) care va explica anumite potriviri intre vinuri și feluri de mâncare. Nu va lipsi Horia Vîrlan, ca și în edițiile trecute.

.

Între producătorii și firmele invitate sunt și Cherhanaua din Port și Atelier Katiusa (cu stand de produse de vestimentație), ambele de la Jurilovca, județul Tulcea; bineînțeles că nu vor lipsi membri din Comunitarea Rușilor Lipoveni (Crl Braila ) pentru că, nu-i așa, ei sunt păstrătorii unor tradiții gastronomice legate de pește cu adevărat fabuloase.Vineri, 23 septembrie ora 18 00 recital muzical Magdalena Duțu; ora 18.30 rețete prezentate de șef bucătar Horia Vârlan; ora 19.00 recital cu trupa brăileană „Liberi Sâmbătă”Sâmbătă, 24 septembrie ora 17.15 recital al solistei Maria Ciocan (din Brăila); ora 17.30 Mircea Dinescu, lansare de carte; ora 18.00 din nou, Maria Ciocan; ora 18.30 rețete cu Horia Vârlan și șef bucătar Kenan Inci; ora 19.00 Taraful de la VărbilăuDuminică, 25 septembrie ora 18.00 ansamblul local „Pandelașul”; ora 18.30 Mircea Dinescu, prezentare culinară; ora 19.00 Taraf de Caliu și Taraful Cleante

Deci, firme participante sunt Malenren Pește și Vin – din Brăila, La Cherhanaua din Port din Jurilovca – Tulcea, producătorul Doripesco și producătorul de dulciuri turcești Rimaned. Alte standuri vor fi de la Atelierul de Revitalizare a Textilelor Tradiționale al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” (ateliere pentru copii), Atelier Katiusa din Jurilovca și Comunitatea Rușilor Lipoveni Brăila – produse tradiționale lipovenești, meșter popular Matei Geanina – produse tradiționale românești, Tatiana Mincă – păpuși, meșterii populari Ciubotăriță Constantin și Veleșcu Costică, producător Bujor Elena Cocuța – dulcețuri, sosuri de pește și conserve, Producătorii naționali de sucuri și băuturi alcoolice „Produse natural de Spiridoni”, „Antică Marinela și Isis”, Danilov Agafia – decorațiuni confecționate din scoici, Mândroiu Costel – noduri marinărești și ceasuri decor, Doina Popescu Brăila – antreprenor și scriitoare, Honey Loriana – producător brăilean de miere și derivate apicole, Dănilă Viorel – miere și produse din miere, Stefidav SRL și Pifu Ciprian – dulciuri de casă; Lavanda Bio Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Teatru pentru copii… la Mall

*Teatru de păpuși „Cărăbuș” joacă azi la Braila Mall

Dacă ajungeți azi la Braila Mall, copiii elevi vor fi (sper) primii încântați să îl întâlnească pe… Dl. Goe (cel din scrierea omonimă a lui Ion Luca Caragiale, nu altul!)

Deci… Teatrul de păpuși „Cărăbuș” este prezent în uriașul spațiu comercial de la Vărsătura – în zona Cinema City -‘sâmbătă, 17 septembrie 2022, de la ora 18.00 cu spectacolul „Peripețiile… domnului Goe” (foto din arhiva teatrului) –

despre care realizatorii lui s-ar bucura să afle că a încântat și pe cei mari.

Nota red. Text care trebuie neapărat citit, dragi elevi!

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Campania „Schimbă PET-ul cu biletul”, în 65 de orașe – în 16 septembrie 2022

*Sub semnul „România colectează”, în schimbul a cinci ambalaje reciclabile (PET, aluminiu sticlă), oamenii vor primii un bilet cu două călătorii pentru transportul public în comun * Campania se desfășoară, vineri, în intervalul orar 9.00 – 17.00

Campania „Schimbă PET-ul cu biletul” derulată de asociația Act for Tomorrow și Kaufland România cu sprijin de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se desfășoară vineri, 16 septembrie 2022, simultan în 65 orașe. Regula de participare e simplă. Cine dorește să facă parte din campanie, merge la Kaufland – care a pus la dispoziție aparatele de colectare – cu 5 PET-uri sau doze de aluminiu/ sticle și în contul lor va primi un bilet de autobuz cu două călătorii/valabil 24 de ore. O persoană va primi cele două călătorii o singură dată, indiferent câte deșeuri colectează. Campania se va desfășura în intervalul orar 9.00 – 17.00.

În aparatele de colectare se pot introduce: **PET-uri (de la 0.5 litri până la 2.5 litri) de la orice produs, orice culoare, orice formă;**doze de aluminiu de la băuturi (0.25 – 0.5 litri); ** sticle de sticlă (0.25 – 0.5 litri).

Cupoanele de la aparat se păstrează pentru primirea biletelor, iar în baza lor există o reducere de 10% la anumite produse din magazinul partener. Fiecare persoană care va aduce deșeuri va fi înregistrată – astfel încât să poată fi înregistrate biletele – cu nume, prenume, email/telefon.

Lista cu orașele din companie e disponibilă la https://tinyurl.com/LocatiiSchimbaPetulCuBiletul

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Incompetența lasă fără apă o întreagă piață brăileană: Concordia

*Echipa care a venit pentru remediere – și a greșit săpătura – a spus că revine… tocmai luni * Primarul municipiului crede că vor veni mai repede

Relatarea (cuiva care lucrează în piața brăileană Concordia) de mai jos nu e o glumă. Este o realitate. Brăila mileniului Trei.

Spunem că ne-ar plăcea să trăim în civilizație, dar la Brăila se vede treaba că nu e deloc așa! De ieri-seara, 18 august 2022, în Piața Concordia nu mai curge pic de apă. Asta înseamnă și că firmele care activează aici, plus zona de tarabe cu fructe etc. și toaletele sunt în imposibilitatea de a folosi apa – unele firme depind mult de ea și acum înseamnă că sunt în pierdere – cu alte cuvinte, clienții pierd și ei. Povestea e simplă și stupidă, ca multe în Brăila. De la CUP „Dunărea” au venit angajați să remedieze o avarie. A sosit o echipă – să nu vă imaginați cu doar unu-doi muncitori… Nu! Au venit vreo zece, plus un șef… Au săpat o groapă, dar… surpriză! Și-au dat seama mai târziu, adică azi – 19 august (vineri) – că au săpat într-un loc greșit și că va trebui să revină. Dar cum e weekend, vor reveni – au spus – abia luni… (!?!) Deci… cam așa stăm la Brăila cu lucrurile care se fac… dar de mântuială. De ce se întâmplă altfel… să ne dăm singuri răspuns. Avem aici un exemplu concret din categoria „așa NU se face” dar care devine trista și urâta realitate”.

* Contactat telefonic de noi (revista BRAILA CHIREI), Marian Viorel Dragomir – primarul municipiului Brăila, spune că întârzierea reparației vine din faptul că SC Administrația Piețelor, Târgurilor SA (serviciu subordonat Primăriei) nu a găsit documentele referitoare la rețeaua de sub spațiul pieței. Dar că se va remedia problema și cei de la Compania de Utilități Publice „Dunărea” nu vor aștepta ziua de luni pentru asta.

Nota red. Vom urmări evoluția lucrurilor și vom vedea…

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

În România, vânzări în creștere ale autoturismelor electrice și hybrid

*La acest aspect au contribuit și programele guvernamentale Rabla care din 2023 se vor adresa și flotelor comerciale

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat astăzi, 18 august 2022, prin ministrul Tánczos Barna că vânzarea autoturismelor electrice și hybrid a depășit anul acesta vânzarea autoturismelor diesel. Ministrul crede că la acest aspect au contribuit programele guvernamentale Rabla derulate de MMAP prin Administrația Fondului de Mediu. Câteva date din analiza înmatriculărilor autoturismelor, în funcție de tipul de motorizare, în primele șapte luni ale lui 2022: autoturismele electrificate (full electric, hybrid plug-in și full hybrid) au o creștere de 106,4%, realizând o cotă de piață de 20,7%; înmatriculările autoturismelor echipate cu motoare diesel înregistrează o scădere de 29,3% față de primele șapte luni din 2021 și dețin o cotă de 14,1% din total; motorizările pe benzină înregistrează o creștere de 10,1% față de perioada similară din 2021, ajungând la o pondere de 65,3%; mașinile electrice (full electric) reprezints 7.9% din piața românească în primele 7 luni ale anului 2022, în aceeași perioadă a anului 2021, reprezentau 1.9% din piață.

„Cifrele ne arată că ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul erei diesel. Este primul an pentru România în care se cumpără mai multe mașini verzi decât autoturisme diesel. Este o tendință atât la nivel european, cât și la nivel național unde, în ambele cazuri, constatăm o scădere a vânzărilor mașinilor diesel cu aproape 30%, în prima parte acestui an. Dacă ne uităm la autoturismele full electrice, vedem o evoluție și mai spectaculoasă, o creștere a cotei de piață cu 300% în primele șapte luni, față de aceeași perioadă a anului trecut. Este un semnal că, pe de o parte, românii încep să înțeleagă din ce în ce mai bine importanța transportului nepoluant, pe de altă parte, este rezultatul clar al programului Rabla Plus”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Ministerul Mediului pregătește un nou program de stimulare a achiziției automobilelor electrice destinat automobilelor din sectorul comercial, respectiv autovehicule pentru transport persoane și marfă, urmând că în 2023 să fie lansat Rabla Plus pentru flote comerciale în 2023.

Nota red. În realitate, nici autoturismele electrice nu sunt chiar așa de departe de poluare cum se spune. Bateriile și însăși electricitatea sunt zonele care transformă mașinile electrice în povestea frumoasă cu o mulțime de pagini negre, pentru că ambele se produc cu degajare de noxe (în cazul electricității dacă se folosesc combustibili fosili la producerea ei, și din păcate se folosesc încă destul de mult). Dar, pentru o tranziție către economia verde să vă spunem că sunt pasul necesar. Iar stații de încărcare (o căutare pe site https://statiideincarcare.ro/harta-statii-de-incarcare-electrice/ e sugestivă – foto cu o secvență din această hartă), în caz că își pune cineva întrebarea, sunt destule.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine