*Secretarul de stat, și președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, vorbește public despre ceva ce vede tot brăileanul: indiferență și delăsare, lipsă de respect, neconcordanță cu cerințele esteticii și cele de salubritate * Dar toate acestea nu se văd la primărie, din nefericire pentru brăileni…
Cătălin Canciu – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila, aduce in atenția publică aspectul deplorabil al zonei comerciale numite Piaţa Săracă, un loc „cu nume parcă predestinat pentru sărăcia şi deznădejdea care se găsesc acolo”, subliniază fostul inspector școlar general al ISJ Brăila.
Cătălin Canciu: „Situată la vreo 2 km de zona centrală a oraşului, Piaţa Săracă nu prezintă interes pentru administraţia condusă de social-democratul Marian Viorel Dragomir, la fel cum nu prezintă interes nici cartierele mărginaşe ale Brăilei, unde primarul actual calcă o dată la 4 ani. Atmosfera din Piaţa Săracă este una dezolantă: tarabe ruginite, cu vopsea scorojită care abia dacă se mai cunoaşte, copertine vechi de zeci de ani, măcinate de ploi şi vânt. Dar cel mai apăsător este pustiul din zona de legume-fructe, unde întâlneşti doi-trei comercianţi care stau răbdători la aceste tarabe mizere în aşteptarea clienţilor. Alături ne întâmpină zona comercială, cu produse de tot felul, dar e jalnică imagine şi aici. Găsim aceleaşi tarabe insalubre, doar marfa este colorată şi face ca totul să pară un talcioc pe cale să se închidă. Puţinii comercianţi din Piaţa Săracă încearcă să câştige cinstit o pâine, deşi nu au nici cele mai elementare condiţii de vânzare a produselor. Şi cu toate astea, ca un paradox, tarifele percepute pentru închirierea unei tarabe în Piaţa Săracă (clasificată ca fiind în zona B) sunt cele mai mari din municipiu. Da, aţi citit bine: cele mai mari! Mari mari chiar decât cele Piaţa Centrală şi Piaţa Concordia (clasificate ca fiind în Zona A). Spre exemplu, în 2022, în Piaţa Săracă, în baza unui contract de închiriere a fost percepută o taxă de 9,50 lei/ zi pentru o tarabă pentru vânzare de legume, fructe şi zarzavat, în timp ce, în zona A, taxa a fost de 9,00 lei/ zi. Acest paradox poate fi explicat doar de SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (APT), societate comercială care are ca unic acţionar Consiliul Local Municipal Brăila şi care este condusă de Meluţa Drăguţ – a fost <promovată> ca director la SC APT în 2016, cu girul primarului Brăilei, Marian Dragomir, şi al întregului PSD fireşte, după ce, în urmă cu câţiva ani, pe când conducea Cantina săracilor, a fost prinsă <ciugulind> din mâncarea sărmanilor. Indiferentă la nevoile brăilenilor care îşi doresc o zonă de piaţă modernă, de unde să se poată aproviziona cu marfă proaspătă, şefa APT lasă, cu bună ştiinţă, să moară o piaţă care ar fi putut deservi un întreg cartier din municipiu. De formaţie jurist, Meluţa Drăguţ şi-a întărit în aceşti ani poziţia de director, chiar dacă a pierdut în instanţă procesele cu câţiva angajaţi, pe care îi suspecta că simpatizează cu liberalii, cheltuielile de judecată fiind trecute repede la capitolul pierderi. De aceeaşi indiferenţă pentru nevoile brăilenilor suferă şi primarul Marian Dragomir, care a promis în 2016 modernizarea pieţelor din Brăila, printre care şi Piaţa Săracă, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Promisiunea de modernizare a Pieţei Sărace a fost reiterată în 2018, când ATP Brăila a obţinut, cu acordul consilierilor municipali, o majorare de capital cu 500 mii lei, bani care ar fi trebuit să fie folosiţi inclusiv pentru modernizarea Pieţei Sărace, dar nici de această dată nu a fost să fie. Anul 2023 vine cu noi creşteri ale tarifelor de închiriere a tarabelor, respectiv cu 15%, iar Piaţa Săracă se va alinia evident acestor scumpiri, chiar dacă modernizările de aici sunt zero. Scumpiri pe sărăcie, tarife de lux pentru condiţii mizere. Din nefericire, singura grijă a directorului Meluţa Drăguţ este să încaseze lunar salariul de peste 10.000 lei şi să răspundă comenzilor de partid. Managementul <performant> al directorului Meluţa Drăguţ este acela de a propune anual în CLM un buget de venituri şi cheltuieli, din care 10% reprezintă subvenţia acordată de la bugetul local, ceea ce înseamnă o sumă de cinci ori mai mare decât redevenţa virată de APT către bugetul local. Aceasta este <eficienţa> SC APT, în realitate doar o societate care suge de ani de zile bani de la bugetul local pentru a ţine în funcţii calde zeci de membri PSD„.