Platforma „Open Research Europe”, cu acces gratuit la cele mai noi descoperiri științifice

*Lansată de Comisia Europeană pentru ca oricine să poată urmări rezultatele activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa

Comisia Europeană a lansat (în 24 martie 2021) platforma „Open Research Europe” în vederea publicării rezultatelor activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, și prin programul Orizont 2020. Astfel, platforma „Open Research Europe” oferă tuturor, fie cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. În jur de 40 lucrări științifice au fost deja publicate la https://open-research-europe.ec.europa.eu – lucrări din diverse domenii ale cercetării (Natural Sciences, Engineering and Technology, Medical and Health Sciences, Agricultural and Veterinary Sciences, Social Sciences, Humanities and the Arts).

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

S-a lansat Consiliul European pentru Inovare

*Are un buget de 10 miliarde euro, cu scopul dezvoltării și al extinderii inovațiilor revoluționare *Au început înscrierile și pentru cele două distincții aferente: premiul pentru femeile inovatoare și premiul pentru Capitala europeană a inovării

Comisia Europeană a lansat Consiliul European pentru Inovare (CEI), într-un eveniment onlince derulat în 18 martie 2021, cu un buget de peste 10 miliarde euro (la valorile curente) pentru perioada 2021-2027, în scopul dezvoltării și al extinderii inovațiilor revoluționare. A fost publicat primul program de lucru anual al CEI cu oportunități de finanțare în valoare de peste 1,5 miliarde euro în 2021. Consiliul consultativ al CEI format din inovatori de prim plan, elaborează strategia Consiliului European pentru Inovare și oferă consultanță cu privire la implementarea acesteia (a se vedea declarația de astăzi a Consiliului consultativ al CEI). Au început și înscrierile pentru două premii (premiile CEI sunt mai multe) mai precis Premiul UE pentru femeile inovatoare (recompensează pe cele mai talentate femei antreprenoare din UE și din țările asociate la programul Orizont Europa, care au creat companii de succes și au introdus inovații pe piață) și Premiul pentru Capitala europeană a inovării (recunoaște importanța orașelor în modelarea ecosistemului local de inovare și promovează inovarea revoluționară. Anul acesta s-a introdus o nouă categorie, Cel mai inovator oraș european (The European Rising Innovative City), care se adresează orașelor cu o populație de peste 50 000, dar mai mică de 250 000 locuitori).

Margrethe Vestager – vicepreședinta executivă pentru „O Europă pregătită pentru era digitală”: „Dispunem în prezent de un fond care ne va permite să sprijinim întreprinderile mici și mijlocii care produc inovații revoluționare, să facilităm accesul la capitaluri proprii și să accelerăm dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate inovatoare. Astfel vom putea transforma rezultatele cercetării în oportunități de afaceri și vom putea elabora viziuni pentru realizarea de progrese majore în domeniul tehnologiei și inovării”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Consiliul European pentru Inovare este cea mai ambițioasă inițiativă europeană de sprijinire a inovațiilor revoluționare de care are nevoie Europa pentru a se redresa în urma crizei economice și pentru a accelera tranziția către o economie verde și digitală. Grație investițiilor în cercetare vizionară si în companii inovatoare, această inițiativă va consolida suveranitatea tehnologică europeană, va permite extinderea a sute de întreprinderi nou-înființate dintre cele mai promițătoare din Europa și va pregăti calea pentru crearea viitorului spațiu european al inovării”.

Bazat pe un program-pilot de succes derulat prin programul Orizont 2020, CEI este o noutate a programului Orizont Europa, ba chiar este unic în lume: Combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare și cu un fond de investiții special, Fondul Consiliului European pentru Inovare, și are ca scop extinderea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) inovatoare. Aproximativ 3 miliarde euro din bugetul CEI vor fi transferați în Fondul CEI. Consiliul European pentru Inovare valorifică experiența și rezultatele obținute în cursul etapei sale pilot din perioada 2018-2021. Dotat cu un buget de 3,5 miliarde euro, acesta a sprijinit peste 5 000 de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate, precum și peste 330 proiecte de cercetare.

Principalele noutăți ale Consiliului European pentru Inovare

Consiliul European pentru Inovare prezintă o serie de particularități și un mod de a sprijini inițiative și proiecte de pionierat care îl fac unic.

• Instrumentul Accelerator al CEI oferă sprijin IMM-urilor, în special întreprinderilor nou-înființate și companiilor spin-out, pentru dezvoltarea și extinderea unor inovații revoluționare. Instrumentul Accelerator al CEI include un nou sistem inovator de depunere a cererilor, care permite întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor să solicite finanțare în orice moment prin intermediul unui proces simplificat.
• O echipă de administratori ai programelor CEI va fi responsabilă cu elaborarea viziunilor pentru realizarea de progrese majore în domeniul tehnologiei și al inovării (cum ar fi terapia celulară și genică, hidrogenul verde și instrumentele pentru tratarea bolilor cerebrale), cu gestionarea portofoliilor de proiecte ale CEI și cu reunirea părților interesate pentru a pune în practică aceste viziuni.
• Un nou program al CEI de finanțare a tranziției va contribui la transformarea rezultatelor cercetării (obținute cu sprijinul instrumentului Pathfinder al CEI și al Consiliului European pentru Cercetare) în inovații (companii spin-out, parteneriate comerciale etc.).
• Sunt introduse noi măsuri de susținere a femeilor inovatoare, printre care și un program de leadership feminin. În parteneriat cu Rețeaua întreprinderilor europene, atât femeile inovatoare talentate, cât și toate IMM-urile inovatoare din regiunile mai puțin cunoscute vor beneficia de sprijin pentru a putea solicita finanțare, ceea ce va contribui la eliminarea decalajului în materie de inovare.

Oportunități de finanțare în 2021

Oportunitățile de finanțare anunțate în primul program de lucru al Consiliului European pentru Inovare includ:

• Finanțare prin intermediul instrumentului Accelerator al CEI în valoare de 1 miliard euro, pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri în vederea dezvoltării și a extinderii unor inovații cu impact ridicat care au potențialul de a crea piețe noi sau de a le perturba pe cele existente. Acest instrument oferă un tip unic de finanțare mixtă, care combină capitalul propriu (sau cvasicapitalul, de exemplu creditele convertibile) cu o valoare între 0,5 și 15 milioane euro din Fondul CEI, cu granturi în valoare de până la 2,5 milioane euro. Din totalul de 1 miliard EUR, 495 milioane euro se alocă pentru inovații revoluționare în contextul Pactului verde european și în domeniul tehnologiilor digitale și medicale strategice.
• Finanțare prin intermediul instrumentului Pathfinder al CEI dedicat echipelor multidisciplinare de cercetare, în valoare de 300 milioane euro, pentru proiecte de cercetare care au potențialul de a conduce la inovații revoluționare. Echipele de cercetare pot solicita granturi de până la 4 milioane EUR. Cea mai mare parte a finanțării se acordă prin intermediul unor cereri deschise de propuneri fără priorități tematice predefinite, iar 132 milioane euro se alocă pentru proiecte care abordează cinci provocări evidențiate de Pathfinder: inteligența artificială (IA) conștientă, instrumente pentru măsurarea activității cerebrale, terapia celulară și genică, hidrogenul verde și materialele vii modificate.
• Finanțare prin intermediul programului CEI de finanțare a tranziției în valoare de 100 de milioane euro, pentru transformarea rezultatelor cercetării în oportunități de inovare. Prima cerere de propuneri lansată în cadrul acestui program se va axa pe rezultatele generate în cadrul proiectelor pilot sprijinite de instrumentul Pathfinder al CEI și al proiectelor de validare a conceptului realizate sub egida Consiliului European pentru Cercetare, cu scopul de a aduce la maturitate tehnologiile și de a elabora un model de afaceri pentru aplicații specifice.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Al doilea vaccin împotriva COVID-19, aprobat de Comisia Europeană

*Este produs de firma Moderna * Primul, cel de la BioNTech/ Pfizer, deja este folosit în campania de vaccinare a categoriilor care lucrează în prima linie în pandemie – lucrători din sănătate, din sectorul social etc. *Ambele vaccinuri, dau asigurări specialiștii de la Agenția Europeană pentru Medicamente, sunt sigure și eficace

Comisia Europeană a acordat ieri, 6 ianuarie 2021, autorizație de introducere pe piață condiționată (AIC) pentru vaccinul împotriva COVID-19 creat de Moderna, acesta fiind al doilea vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE (https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/safe-covid-19-vaccines-europeans_ro). Autorizația are la bază o recomandare științifică favorabilă bazată pe o evaluare aprofundată a siguranței, eficacității și calității vaccinului, recomandare din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) https://www.ema.europa.eu/en. Autorizația are aprobarea statelor membre UE.

Cu Moderna, reprezentanții Comisiei Europene au semnat un contract la 25 noiembrie 2020. Firma va furniza o cantitate totală de 160 milioane de doze de vaccin între primul și al treilea trimestru al anului 2021. Acestea se vor adăuga celor 300 milioane doze de vaccin distribuite de BioNTech/Pfizer – primul vaccin care a fost autorizat în UE la 21 decembrie 2020. Vaccinarea are, pentru ambele produse, în două faze – a doua, respectiv administrarea unei a doua doze, având loc la 21 și respectiv 28 de zile la de la prima pentru produsul Moderna.

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: „Oferim europenilor mai multe vaccinuri împotriva COVID-19. Odată cu vaccinul Moderna, al doilea vaccin autorizat în prezent în UE, vom avea încă 160 de milioane de doze, dar și alte vaccinuri vor ajunge în Europa. Europa a achiziționat până la două miliarde de doze de vaccinuri potențiale împotriva COVID-19. Vom avea o cantitate mai mult decât suficientă de vaccinuri sigure și eficace pentru a-i proteja pe toți europenii”.

Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Suntem cu toții în aceeași situație, împreună și uniți. Acesta este motivul pentru care am negociat cel mai larg portofoliu de vaccinuri din lume pentru toate statele noastre membre. Astăzi autorizăm un al doilea vaccin sigur și eficace, produs de Moderna, care, împreună cu BioNTech-Pfizer, va asigura livrarea în UE, cu viteză tot mai mare, a 460 de milioane de doze, iar aceasta numai pentru început. Statele membre trebuie să asigure un ritm de vaccinare pe măsura vitezei aprovizionării. Eforturile noastre vor continua până când vaccinurile vor fi disponibile pentru toată populația UE..

** Vaccinul produs de Moderna se bazează pe ARN mesager – mARN, care joacă un rol fundamental în biologie, transferând instrucțiunile de la ADN la aparatul celular responsabil cu producerea proteinelor. În cazul unui vaccin mARN, aceste instrucțiuni produc fragmente inofensive ale virusului, pe care organismul uman le utilizează pentru a produce un răspuns imunitar capabil să prevină sau să combată o anumită boală. Atunci când unei persoane i se administrează vaccinul, celulele sale citesc instrucțiunile genetice și produc o proteină virală de suprafață – o proteină aflată pe suprafața exterioară a virusului pe care acesta o utilizează pentru a pătrunde în celulele organismului și a cauza boala. Sistemul imunitar al persoanei va trata apoi această proteină ca fiind străină și va produce mijloace naturale de apărare – anticorpi și celule T – împotriva ei.

** Nota red. Vaccinul BioNTech/ Pfizer este deja folosit în campania națională (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/27/vaccinarea-impotriva-covid-19-prima-zi-in-romania/ & https://brailachirei.wordpress.com/2021/01/04/vesti-bune-la-braila-primele-vaccinuri-impotriva-covid-19/) care a început cu faza întâi în care sunt vaccinate persoane care lucrează în linia întâi a pandemiei, respectiv personal medical și din domeniul social etc. Din ficare doză sunt vaccinate 5 persoane. Până în prezent, nimeni nu a dezvoltat reacții adverse la vaccin. Și după cum știm, boala COVID-19 nu are un tratamanet omologat, așa că vaccinarea este singura metodă de imunizare și de ieșire din pandemia care ne-a zăpăcit viețile.

Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Comisia și Agenția Spațială Europeană, lansarea unei platforme de monitorizare a redresării verzi și durabile

*Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea

    Activitățile spațiale, chiar și în timpul pandemiei de COVID-19, au continuat iar câteva dintre ele s-au axat pe protecție și monotorizare tocmai pentru a sprijini activitatea umană în UE. Programul Copernicus a fost mobilizat din prima zi a acestei crize, pentru a ajuta cetățenii și autoritățile publice din statele membre în această perioadă dificilă. În 5 iunie 2020 a fost prezentat instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” – denumit și „RACE” (Rapid Action Coronavirus Earth) -, elaborat de Comisia Europeană în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA).

Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea în urma eliminării măsurilor restrictive, la nivel local, regional și mondial.

      Thierry Breton – comisarul pentru piața internă: ”Instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” reprezintă o dovadă a rezilienței europene. Chiar și în cele mai întunecate perioade, europenii găsesc întotdeauna soluții pentru situațiile cele mai dificile. Platforma, dezvoltată în cooperare cu Agenția Spațială Europeană, este un instrument unic și remarcabil care ne va ajuta nu numai în timpul pandemiei de coronavirus, ci și în multe alte domenii, având în vedere versatilitatea funcțiilor sale, inclusiv pentru a ne atinge obiectivele ecologice”.

Acest instrument monitorizează în special principalii parametri de mediu – ex. schimbările de calitate a aerului și a apei, activitățile economice și individuale, inclusiv industria, transporturile, construcțiile, traficul, precum și productivitatea agricolă. În acest scop, platforma combină date de observare de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus pe care îi deține UE, cu ajutorul unor noi instrumente digitale, precum inteligența artificială și analiza datelor.

COVID-19. Peste 232 milioane euro pentru combaterea epidemiei în UE

*Comisia Europeană a anunțat alocarea acestei sume cu scopul dezvoltării măsurilor de prevenție, dar și pentru industria farma în vederea descoperirii unui vaccin, pentru Africa – diagnosticare rapidă și supraveghere, pentru OMS, pentru pregătirea situațiilor de urgentă, pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan 

     În vederea aplicării măsurilor de prevenție și izolare a virusului COVID -19 (noul coronavirus depistat recent în China) la nivel mondial, Comisia Europeană anunță, în 24 februarie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru țările membre UE în valoare de 232 milioane de euro. O parte a acestor fonduri vor fi alocate imediat diferitelor sectoare, iar restul în următoarele luni. Intensificarea eforturilor de sprijinire a statelor membre UE vine și ca urmare a evoluțiilor epidemiologice din Italia. Acum chiar sunt necesare măsuri sporite de pregătire, planificare pentru situații neprevăzute și planificare a răspunsului.

        Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară: „Având în vedere evoluția rapidă a situației, suntem pregătiți să intensificăm măsurile de asistență. În acest sens, o misiune comună de experți ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ai Organizației Mondiale a Sănătății va pleca spre Italia săptămâna aceasta, pentru a sprijini autoritățile italiene”.

* * * Noile fonduri UE vor fi folosite în dezvoltarea măsurilor de detectare și diagnosticare a bolii, la îngrijirea persoanelor infectate și la prevenirea infectării altor persoane în acest moment critic. Din pachetul de ajutor de 232 mil. euro, 114 mil. euro merg Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru planul global de pregătire și de răspuns la nivel mondial – pregătirea pentru situații de urgență și răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate slabe și cu reziliență limitată (o parte din această finanțare se obține cu acordul autorităților bugetare ale UE); 15 mil. euro merg în Africa, inclusiv la Institutul Pasteur Dakar din Senegal, în vederea diagnosticării rapide și supravegherea epidemiologică; 100 mil. euro (din care 90 mil. euro sunt destinate unui parteneriat public-privat cu industria farmaceutică) pentru dezvoltarea unui vaccin; 10 mil. euro pentru proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii și gestionarea clinică a izolării și prevenției; 3 mil. euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetățenilor UE din regiunea Wuhan (unde a izbucnit epidemia), China.

Peste 9,65 milioane euro pentru 193 IMM-uri inovatoare, din bugetul UE

*Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania, Italia, Elveția * Programul de cercetare Orizont 2020 își propune să ofere 80 mld euro pentru cercetare și inovare

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu este una dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie 2017. Proiectul este ARIN (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) – oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural. 

         Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

         Suma totală de finanțare de la UE este 9,65 milioane euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28). În total, s-au depus 2596 propuneri de proiecte depuse spre finanțare.

** * Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, dar și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai. De la lansarea (1 ianuarie 2014) programului, 2.616 IMM-uri au fost selectate pentru finanțare în diferitele runde din Faza 1.

Orizont 2020 English (en)  este noul program al UE destinat cercetării, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, O sumă de circa 80 miliarde euro este disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sunt consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare English (en)), consolidarea inovării industriale (17 miliarde euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici, abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde euro). Programul Orizont 2020 își propune (a) să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin crearea de legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private, (b) să intensifice cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării English (en), prin stimularea participării organizațiilor și țărilor din afara UE, (c) să continue dezvoltarea Spațiului european de cercetare English (en).

         N.aut. Echipele din departamentele de specialitate ale UE se așteaptă ca firmele și cercetătorii să fie încrezători în șansele lor și să trimită propuneri de finanțare – numai așa vor intra în atenție și în posibile grile de finanțare. În plus, există șansa ca ideile lor să se reunească în proiecte similare complexe și să conducă la inovații revoluționare. 

În vizita de lucru pe care am avut-o în septembrie 2017 la Bruxelles, grație invitației de la Reprezentanța Comisiei Europene în România, am dialogat și cu reprezentanți la vârf ai Consiliului European pentru Cercetare (foto de la prezentarea din 20 septembrie 2017 în biroul European Research Council). Aici au fost sublinate aceste idei, precum și faptul că bugetul destinat cercetării și inovării este unul generos, că echipa este deschisă în deschiderea de noi oportunități pentru dezvoltarea domeniului.  Dacă urmăriți cu atenție obiectivele Orizont 2020, veți descoperi că plaja de idei ce pot găsi finanțare este destul de largă. 

La Cinema City din Mall Brăila, lansare tehnologie 4DX

*Joi, 3 august 2017, de la ora 10. 15 * Invitaţii vor viziona pelicula „Turnul întunecat”, în prezenţa directorului de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria

       Spectaculoasa tehnologie video 4DX se lansează şi la Brăila, la Cinema City în Mall-ul de la Vărsătura joi, 3 august 2017.

Invitaţii vor viziona, în avanpremieră, pelicula „Turnul întunecat” – ecranizare (2017) de Nicolaj Arcel după celebra operă Scince Fiction „The Dark Tower” semnată Stephen King.

De asemenea, va fi şi o conferinţă de presă înaintea filmului, în prezenţa Andreei Buda – director de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria.

 

Săptămâna Sustenabilităţii EFdeN, cu 100 de specialiști și studenți români

* În perioada 21 – 27 noiembrie 2016, la casa solară EFdeN * Cele mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu

 
    A doua ediție a Săptămânii Sustenabilității a avut loc in perioada 21 – 27 noiembrie 2016, organizata de EFdeN, echipa de tineri cercetători care a proiectat și construit una dintre cele mai sustenabile locuințe din Europa. Evenimentul a avut loc la casa solară EFdeN. Scopul dezbaterilor găzduite timp de 7 zile a fost identificarea problemelor de educație, cercetare și mediu cu care se confruntă România și găsirea soluțiilor pentru acestea. le mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu. La dezbateri au participat reprezentanţi din companii, instituții, ONG-uri şi studenţi, au fost identificate probleme și găsite soluții, pentru evoluția comunității și eficientizarea clădirilor.

          „Când identificăm probleme, de multe ori primul instinct este să găsim vinovați și de cele mai multe ori vinovații sunt alții. La discuții am încercat să vedem mai degrabă ce poate să facă fiecare, astfel încât împreună să obținem rezultate concrete. Printre soluțiile găsite sunt organizarea unor laboratoare de inovare, crearea de cursuri de prim ajutor pentru profesori și studenți, cursuri de mentorat pentru profesori, cursuri despre responsabilitatea față de mediu pentru profesori și studenți, implicarea companiilor în universități prin oferirea de produse, servicii și consultanță, toate oferite pro-bono de participanții la discuții.” a declarat Ana Maria Ghiţă, Organizator Săptămâna Sustenabilității. 

casa solara

Se poate inova în România? Aceasta a fost tema discuțiilor de luni – Ziua Inovaţiei. Răspunsul este unul afirmativ, inovația nu înseamnă numai inventarea unor lucruri noi, ci folosirea creativă a resurselor disponibile, punerea lor împreună într-un mod inedit. Drumurile bătătorite sunt ușor de parcurs, însă pentru a inova este nevoie de a străbate drumuri necunoscute,  creativitate, soluţii noi și eificiente la aceleași probleme.

Marți – Ziua Sustenabilității, a adus în discuție importanța conștientizării populației în ceea ce privește consumul responsabil al resurselor actuale, idei care pot fi propagate de fiecare în propriile comunități. Discuţia s-a orientat către folosirea materialelor sustenabile în construcţia clădirilor, acesta fiind un factor care influenţează în mod direct sănătatea oamenilor, ţinând cont de faptul că oamenii petrec 77.5% din viață în interiorul acestora.

La discuţiile de miercuri – Ziua Oraşelor Inteligente, au participat reprezentanţi ai mediului universitar din construcţii, arhitectură şi urbanism, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu reprezentanţi ai mediului privat şi dezvoltatori imobiliari. Concluzia a fost că, doar lucrând împreună, multidisciplinar, organizațiile publice, private, academice şi ONG-uri, pot contribui la dezvoltarea orașului București, pentru a diminua emisiile de CO2 generate de clădiri, la momentul actual reprezentând 36% din emisiile totale.

În Ziua Energiei s-a pus accentul pe dezvoltarea şi încurajarea energiei regenerabile în România şi facilitarea procesul birocratic, pentru a crea posibilitatea asigurării propriei energii electrice cu putere solară, folosind panouri fotovoltaice. România are șansa să devină prima ţară 100% independentă energetic, la momentul actual energia verde reprezentând 52% din mixul energetic românesc, unul dintre cele mai mari procente din Europa. Doamna Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a participat live la discuții și a oferit noutăţi în legătură cu Strategia Energetică Națională.

Sesiunea de dezbateri din Săptămâna Sustenabilității, s-a încheiat cu Ziua Educației, unde s-au propus viitoare colaborări între instituții și ONG-uri, concluzionând că voluntariatul are un rol foarte important în formarea noilor profesioniști, oferind posibilități de dezvoltare atât personală, cât și profesională. Studenții au putut asista de-a lungul săptămânii la discuții și participa la workshop-urile tematice care au avut loc în fiecare zi la casa EFdeN, unde au avut ocazia de a experimenta aplicații de realitate augmentată, recicla sau căuta soluții de eficientizare pentru reducerea consumului și creșterea confortului.

Sâmbătă, la Ziua EFdeN, casa solară a fost deschisă publicului larg, căruia i s-au comunicat viitoarele obiective ale echipei, printre care cea de-a treia reprezentare a României la cea mai importantă competiție de arhitectură și tehnologii integrate, Solar Decathlon, ediția Middle East 2018 din Dubai, industrializarea casei EFdeN și proiectul EnergiaTa.

Duminică, Ziua Responsabilității, a fost dedicată copiilor, unde cei mici împreună cu familia au putut învăța, în mod interactiv, despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, care este amprenta ecologică a familiei, cum pot ajuta la protecția mediului, şi să îşi testeze creativitatea la un atelier interactiv de teatru. Surpriza zilei a fost depistarea rolului copiilor în responsabilizarea părinților, atunci când au aflat împreună de ce 1kg de cașcaval generează 8.784 de grame de CO2 față de 1 kg de mere care este responsabil doar de 70 de grame de CO2 emise în atmosferă.

Prima ediție a Săptămânii Sustenabilității a fost organizată în 2015, odată cu finalizarea reconstrucției în București a casei EFdeN și lansarea acesteia ca EFdeN 4C Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort, prototip care a participat la Solar Decathlon Europe 2014, la Versailles. Evenimentul Săptămâna Sustenabilității își dorește să devină o tradiție prin care să adune la aceeași masă, într-un cadru informal, oameni pasionați din medii și domenii diferite, care își propun să se implice în schimbare.

* * *

EFdeN este un ONG alcătuit din studenți de la arhitectură, inginerie, comunicare și management care a reprezentat România în finala competiției de case solare Solar Decathlon Europe din 2014, în Franța, alături de 19 echipe din 15 țări și 4 continente. În prezent, locuința EFdeN este Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România ce poate fi vizitat la adresa Bd. Pache Protopopescu, nr 66. Studenții au numeroase planuri de viitor printre care şi participarea la următoarea ediţie a  competiţiei Solar Decathlon Middle East 2018 ce va avea loc în Dubai.

Simpozion Internaţional „Wetlands Ecological Restoration”, la Facultatea de Inginerie şi Agronomie Brăila

* Au participat, in 19 – 21 octombrie 2016, reprezentanti de la institute de cercetare de renume internațional şi universităţi de prestigiu din Norvegia, Germania, Polonia, Republica Moldova şi România

     Facultatea de Inginerie şi Agronomie (FIA – http://www.ugal.ro/facultati/facultatea-de-inginerie-si-agronomie-din-braila) din Brăila, din Universitatea „Dunarea de Jos’ Galaţi, a organizat în perioada 19 – 21 octombrie 2016 Simpozionul internaţional „Wetlands Ecological Restoration” (WER). În programul simpozionului au fost înscrise 18 lucrări ştiinţifice şi două mese rotunde cu tema controlul, monitorizarea şi restaurarea zonelor umede – în general şi, în mod special, a ecosistemelor din Rezervaţia Naturală Insula Mică a Brăilei. Simpozionul WER, desfăşurat la sediul facultății din Calea Călărașilor nr. 29, s-a bucurat de prezenţa a 45 de participanţi din institute de cercetare de renume internațional şi universităţi de prestigiu din Norvegia, Germania, Polonia, Republica Moldova şi România. Manifestarea s-a încheiat cu o vizită de documentare tehnică în Insula Mică a Brăilei.

Simpozionul WER face parte din activităţile desfăşurate în Proiectul „Restoration of the aquatic and terrestrial ecosystems complex, from Fundu Mare Island, part of the Small Wetland of Brăila – RAMSAR site 1074″ finanţat în Programul RO02 – Biodiversity and Services of Ecosystems, prin mecanismul Financiar  EEA Grants, 2009 – 2014 (Norvegia, Islanda şi Lichtenstein).  

Partenerii FIA de proiect sunt ROMSILVA – Administraţia Parcul Natural Insula Mică a Brăilei, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi , NTNU – Norvegian University of Science and Technology, NINA – Norvegian Institute for Nature Research.      

Elicopterele Airbus H215, asamblate și în România

*Noua uzină de la Ghimbav, judet Brașov, a fost inaugurată în prezenta primului ministru Dacian Cioloș și a președintelui Republicii Franceze, François Hollande, sosit cu o importantă delegatie de oameni de afaceri in vizită 

 

François Hollande – președintele Republicii Franceze aflat in vizită oficială în România în 12 si 13 septembrie 2016, a participat alături de prim-ministrul Dacian Cioloș la inaugurarea noii uzine de asamblare a elicopterelor Airbus H215, pe platforma IAR Ghimbav, judetul Brașov – un important proiect al cooperării economice româno-franceze. Dezvoltarea acestui proiect va crea 350 de noi locuri de muncă până în 2020, investițiile sunt de 51,7 milioane euro, din care 15,5 milioane euro în infrastructură. Proiectul beneficiază de ajutoare de stat din partea Guvernului României în valoare de peste 5 milioane euro.

          ”În spiritul parteneriatului strategic dintre România și Franța, am dorit să marcăm împreună o nouă poveste de succes în cooperarea economică bilaterală, prin dezvoltarea unui domeniu cu o mare valoare adăugată pentru ambele părți – domeniul aeronautic. Am inaugurat astăzi o investiție pe termen lung, într-un domeniu strategic, care îmbină schimbul de tehnologie, formarea profesională și noi game de producție”, a declarat cu acest prilej premierul Dacian Cioloș. Foto Harlem Désir – secretar de stat pentru relatiile cu Europa de Est in Guvernul francez.

Înaltii oficiali au cunoscut o parte din angajații uzinei și au discutat cu reprezentanții conducerii Airbus Helicopters România, „care le-au prezentat etapele de dezvoltare prevăzute pentru acest proiect demarat după ce, în noiembrie 2015, Airbus Aviation a fost invitată să investească și să dezvolte capacitățile de producție din România, alături de Romaero și Aerostar. Pe lângă liniile de fabricație, uzina va avea un birou de cercetare, departament pentru vânzări și un centru de formare profesională. În plus, în strategia prezentată de către investitorul francez, este prevăzută asocierea cu societățile aeronautice din România, iar elicopterele fabricate la Ghimbav în următorii ani vor deservi piața globală. Se estimează că primele elicoptere Airbus H215 produse în România vor fi gata la sfârșitul anului 2017 – începutul anului 2018. Proiectul este întărit și de o componentă educațională, în spiritul sistemului dual de educație pregătit de Guvern. Tinerii care vor dori să lucreze în acest domeniu vor avea astfel acces la o mai bună pregătire profesională și o integrare mai rapidă în procesul de producție grație parteneriatului româno-francez încheiat între Airbus Helicopters, ministerele educației din România și Franța și colegiile tehnice sau universitățile din Brașov și București” – se arată in comunicatul Biroului de presă al Guvernului.

Cu ocazia vizitei la noua uzină de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav, premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit și cu elevii clasei a IX-a speciale, deplasare sponsorizată de Airbus Helicopters, elevi de la Colegiul Tehnic ‘Transilvania’ din Brașov care fac parte din promoția ce aspiră la primul bacalaureat profesional. Din delegația care l-a însoțit la Brașov, in 13 septembrie, pe premierul Dacian Cioloș au făcut parte viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și Anca Dragu – ministrul Finanțelor Publice.

* * *

Președintele francez François Hollande s-a întâlnit în timpul vizitei de stat din România cu Klaus Iohannis – preşedintele României, care i-a conferit cu acest prilej Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Colan „în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Franceză, pentru înţelegerea şi interesul manifestate faţă de istoria și cultura românească„. Cei doi înalti oficiali au dialogat pe teme de intarire a parteneriatului strategic dintre cele doua state si aprofundarea dialogului bilateral (obiectivul comun al vizitei). François Hollande a participat si la Forumul Economic „Parteneriatele franco-române de viitor„, Franta fiind al patrulea partener comercial al Romaniei si al cincilea investitor. De asemenea, președintele francez a fost intampinat si de Luca Niculescu – Ambasadorul României in Franta, sosit special acasa. François Hollande a vizitat si centrul de cercetare de la Măgurele – aici a vazut Laserul ELI-NP care face parte dintr-un program european de cercetare destinat dezvoltării celor mai puternice lasere din lume; la Măgurele s-au semnat acorduri in domeniul educatiei si cercetarii. O declaratie a presedintelui Frantei care a placut mult românilor a fost aceea prin care se ofera sprijin in vederea intrarii in spatiul Shengen.