Arhive etichetă: mediu

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Campania națională „Curățăm România”, la final

*Contrar opiniei ministrului de la mediu, noi nu credem că a-i pune pe copii și tineri să adune gunoaie este o alternativă viabilă în educația pentru un mediu curat

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat astazi, 10 iunie 2022, prin ministrul Tánczos Barna bilanțul campaniei „Curățăm România” demarată la începutul lunii aprilie 2022 cu sloganul „Vrem o țară fără deșeuri abandonate!”. Au fost atrase zeci de mii de persoane la activități de ecologizare și educare în spiritul dezvoltării unei atitudini responsabile, a respectului față de mediu și față de comunitatea din care fac parte. Campania s-a desfășurat cu implicarea Administratiei Fondului pentru Mediu și a unora dintre autoritățile locale care au vrut să se implice în ecologizarea zonelor unde erau deșeuri abandonate. Au fost și acțiuni „Dialoguri Verzi”, cu elevii.

Ministrul Mediului a promis că, alături de Ministerul Educației și Administrația Prezidențială, în programul „România Educată” și la educația de mediu vor fi, din anul școlar 2022-2023, activități sub genericul „Săptămâna Verde în școli”.

Câteva rezultate ale campaniei ”Curățăm România!”: peste 3 milioane kilograme de deșeuri abandonate adunate;Vpeste 20 000 elevi participanți; peste 30 000 angajați ai instituțiilor și ai MMAP participanți; cam 35 000 voluntari prezenți; 4 000 de acțiuni de ecologizare; 400 de dialoguri verzi.

Nota red. Credeam că administrația se va preocupa mai mult de instaurarea unui model legislativ care să ofere o șansă curățeniei (amenzi severe pentru toți cei care aruncă gunoiul pe unde au chef), nicidecum să îi îndepărteze pe copii și tineri de la alte activități cu adevărat constructive (citit, desenat, vizionarea de filme) , punându-i să adune gunoaie. Nu credem că acesta este un stil sănătos de educație pentru mediu! Poate or fi fost dialogurile verzi bune… nu știm; nu ne-a invitat nimeni să vedem cum se derulează unul…

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Arderea miriștilor, complet interzisă!

*În ședința de guvern din 6 aprilie 2022 s-au adoptat măsuri care să ajute la stoparea fenomenelor, foarte periculoase/ nocive, de ardere a vegetației și a deșeurilor * La Brăila, prefectul Timofei deja emisese din finalul lunii martie un ordin în acest sens

În videoconferință cu prefecții, ministrul Tánczos Barna de la Ministerul Mediului și Lucian Bode de la Interne au vorbit despre arderile ilegale de deșeuri și despre incendiile de vegetație, fenomene frecvente și care nu sunt deloc în regulă.

Barna Tánczos a informat reprezentanții prefecturilor despre noile prevederi legale adoptate în ședința de guvern de ieri, 6 aprilie 2022: a) începând cu data publicării în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, incendierea sau îngroparea deșeurilor constituie infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost definită în lege acțiunea de abandonare a deșeurilor, pentru care există o sancțiune contravențională atât pentru persoane fizice cât și juridice (amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 70.000 pentru persoanele juridice), care însă nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei reglementări clare a respectivei acțiuni; b) a fost interzisă arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Pentru astfel de fapte amenzile vor fi între 7.000 și 15.000 lei pentru persoanele fizice, între 50.000 și 100.000 lei pentru persoanele juridice. Aceleași sancțiuni îi vizează și pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri pentru prevenirea arderilor de vegetație. De fapt, ministrul mediului militează și pentru sancțiuni penale în cazurile amintite.

Ministrul Bode: „Aceste arderi necontrolate sunt extrem de periculoase și pot avea consecințe extrem de grave. S-au înregistrat foarte multe astfel de cazuri, din păcate, și unele cu final tragic, cu pierderi de vieți omenești. Ne referim la Argeș, la Buzău sau la Maramureș. Oameni care nu înțeleg cât de periculos este ceea ce fac”. A solicitat prefecților să se lucreze și preventiv.

** Statistica arată că în intervalul 1 ianuarie -14 martie 2022 numărul incendiilor a crescut de aproape patru ori față de perioada similară a anului trecut. Județe în care s-au înregistrat cele mai multe incendii: Prahova, Dâmbovița, Hunedoara, Gorj.

Nota red. La Brăila, prefectul Iulian Timofei a emis un ordin încă din 28 martie 2022 privind interzicerea arderilor de vegetație, s-a întălnit cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) ”Dunărea” și cu cei de la Garda de Mediu în același scop, de a-i simula să se ocupe de problemă – pentru că deja în județ arderile deveneau periculoase. Ulterior, ISU a alertat populație și prin intermediul sistemului RoAlert.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Împăduririle, temă de dialog interministerial

*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Comisia și Agenția Spațială Europeană, lansarea unei platforme de monitorizare a redresării verzi și durabile

*Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea

    Activitățile spațiale, chiar și în timpul pandemiei de COVID-19, au continuat iar câteva dintre ele s-au axat pe protecție și monotorizare tocmai pentru a sprijini activitatea umană în UE. Programul Copernicus a fost mobilizat din prima zi a acestei crize, pentru a ajuta cetățenii și autoritățile publice din statele membre în această perioadă dificilă. În 5 iunie 2020 a fost prezentat instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” – denumit și „RACE” (Rapid Action Coronavirus Earth) -, elaborat de Comisia Europeană în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA).

Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de  și pentru a monitoriza redresarea în urma eliminării măsurilor restrictive, la nivel local, regional și mondial.

      Thierry Breton – comisarul pentru piața internă: ”Instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” reprezintă o dovadă a rezilienței europene. Chiar și în cele mai întunecate perioade, europenii găsesc întotdeauna soluții pentru situațiile cele mai dificile. Platforma, dezvoltată în cooperare cu Agenția Spațială Europeană, este un instrument unic și remarcabil care ne va ajuta nu numai în timpul pandemiei de coronavirus, ci și în multe alte domenii, având în vedere versatilitatea funcțiilor sale, inclusiv pentru a ne atinge obiectivele ecologice”.

Acest instrument monitorizează în special principalii parametri de mediu – ex. schimbările de calitate a aerului și a apei, activitățile economice și individuale, inclusiv industria, transporturile, construcțiile, traficul, precum și productivitatea agricolă. În acest scop, platforma combină date de observare de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus pe care îi deține UE, cu ajutorul unor noi instrumente digitale, precum inteligența artificială și analiza datelor.

Pelicam 2019 la Tulcea, festivalul de filme dedicate mediului

*În 20 – 23 iunie 2019 * Intrarea este liberă la toate evenimentele din program * Anul acesta se v’or folos, în zona food, doar ambalaje biodegradabile si compostabile

   O nouă ediţie Pelicam (https://www.pelicam.ro/ şi https://www.facebook.com/PelicamIFF), a opta, are loc în perioada 20 – 23 iunie 2019 la Tulcea. În program sunt documentare despre mediu și oameni – în premieră națională, întâlniri cu regizori străini în care se va discuta nu numai depsre filme, ci şli despre cele mai importante şi arzătoare teme de mediu, proiecții de film în aer liber, ateliere creative, concerte, expoziții şi mult peşte.

           Programul de filme include cele mai recente documentare de mediu prezentate în premieră națională la Tulcea.Proiecțiile de film și evenimentele vor avea loc la Centrul Cultural “Jean Bart”, Muzeul Avramide, Piața Civică și pe malul lacului Ciuperca (Pelicamp – campingul festivalului). Intrarea este liberă la toate evenimentele. Trailer-ul festivalului: aici. Documentarul The Human Element / “Elementul uman” deschide oficial festivalul Pelicam vineri, 21 iunie, proiectat în premieră națională de la ora 20.00 la Centrul Cultural “Jean Bart”.

Pelicam Talks, discuțiile pe teme de mediu cu publicul Pelicam. Toate dezbaterile vor avea loc la Centrul Cultural “Jean Bart”, locație centrală a festivalului.

O instalație artistică în formă de pește, la umplerea căreia poate contribui oricine – atenție, peștele se hrănește doar cu plastic! – va fi pe plaja Lacului Ciuperca, aproape de campingul Pelicam, unde au loc proiecții de film în fiecare seară de la ora 21.30. De asemenea, va fi organizat şi un ateleir de reciclare pentru copii – duminică, 23 iunie 2019, de la ora 10:00, la Casa Avramide.

În festival, oraşul Tulcea poate fi descoperit pe bicicletă. Descarcă aplicația Questo și alege traseul “Căpitanului Bidon”. Următorul pas e să rezolve indiciile cu ajutorul telefonului și deblocheze astfel povești despre locurile prin care merg, multe dintre ele neștiute de locuitorii orașului, într-un joc de explorare urbană a orașului Tulcea. Traseul este oferit gratuit și durează aproximativ două ore. Pentru o plimbare mai plăcută, alegerea unei biciclete la preț special se face din punctul de închiriere aflat în spatele gării Tulcea.

Trupa Coma, cunoscut grup alternativ românesc, va susține un concert sâmbătă, 22 iunie 2019, de la ora 21.30, în Piața Civică. Au fost invitaţi şi pentru sustin platforma Uncut.ro – o inițiativă a Greenpeace Romania care pune la dispoziția publicului un mix ambiental de sunete reale înregistrate în pădurile virgine din România  (reunite în albumul intitulat Uncut), cu scopul de a promova un viitor în care să avem păduri mai multe și mai bune decât cele de astăzi.

Pentru că promovează ideile despre şi pentru un mediu curat, în zona de food a festivalului se vor folosi anul acesta (N. red. Aşa e şi la Sibiu începând cu 2019… la absolut toate evenimentele artistice şi nu numai; Primăria asigură finanţarea pentru aceste materiale şi, evident, cu scopul educării populaţiei) doar ambalaje biodegradabile si compostabile (ex: tacâmuri, veselă). Vor fi amenajate spații de colectare selectivă pentru ca resturile organice (alimentare) și materialele biodegradabile să fie diferențiate de restul tipurilor de deșeuri. Acestea vor fi ridicate de la festival și compostate utlerior cu sprijinul Biodeck România, unul din obiectivele Pelicam pentru ediția 2019 fiind compostarea integrală a deșeurilor organice.

** * Festivalul Pelicam, cu Benjamin Ribout – director de festival, este organizat de Asociaţia Les Herbes Folles şi singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. Este membru Green Film Network din 2013, o rețea ce cuprinde 40 de festivaluri de film cu acelaşi profil din întreaga lume.

Pelicam 2018, Festival internaţional de film despre mediu și oameni la Tulcea

*Ediţia a VII-a a manifestării are loc între 21 şi 24 iunie * Patru secţiuni de concurs, filme în premieră pentru România

   În perioada 21 – 24 iunie 2018, la Tulcea are loc o nouă ediţie „Pelicam, Festivalul Internaţional de Film despre mediu și oameni” (https://www.pelicam.ro/), organizat de Asociaţia Les Herbes Folles.

Întreg programul ediţiei a VII-a, spaţiile de desfăşurare a evenimentelor, parteneri etc. la pelicam_program_2018 (click pe document în fomat PDF pentru detalii)

În festival au loc proiecții de film, concerte în aer liber, workshopuri, expoziții foto și conferințe/ discuții pe tema mediului. Majoritatea filmelor sunt prezentate în cele patru secțiuni competiționale – Competiția Oficială, Black Sea Docs, Fresh Perspectives și Competiția de Scurt-Metraje, filme în premieră națională la Pelicam. Intrarea este gratuită la toate proiecțiile și evenimentele festivalului.

** * Înfiinţat în 2012, Pelicam este un eveniment unic în România prin tematica abordată în cele 4 zile de festival, și anume mediul înconjurător. Festivalul Pelicam este din 2013 membru Green Film Network, o reţea de 40 festivaluri de film din lume focusate pe tema mediului înconjurător, o platformă care permite tuturor festivalurilor să își coordoneze activitatea, să ajute la promovarea și distribuția filmelor și să încurajeze ințiativele și proiectele ce au ca scop principal informarea publicului larg despre problematica mediului înconjurător. Festivalul Pelicam este singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. „Am ales orașul Tulcea pentru organizarea acestui eveniment unic în pesisajul cultural românesc datorită proximității Deltei Dunării, rolul unui festival de film despre mediu fiind de a informa și de a propune piste de abordare pentru soluții de dezvoltare durabilă. Festivalul Pelicam își propune să atragă un public numeros interesat de film și de mediul înconjurător, public care se regăsește atât în Tulcea și în zona Deltei Dunării, cât și la nivel național și internațional” – organizatorii.

Vizită în proiect Erasmus la Brăila, partener Şcoala „Sfântul Andrei”

*Proiectul este „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS şi se derulează în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 cu parteneri din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, România, Turcia *Mobilitatea brăileană a avut loc în  22 – 28 aprilie 2018

Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră împreună cu instituţii din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, Turcia în proiectul european „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas” pagină Facebook la https://www.facebook.com/Everything-begins-with-the-first-step-209772749453384/) – EBWFS , derulat prin Programul Erasmus +, Parteneriate strategice, Acțiunea cheie 2,  finanțat de Comisia Europeană,  în perioada octombrie 2016 – 30 septembrie 2018. Coordonatorii locali sunt profesorii Adina Mihai – director adjunct şi Cătălina Rotaru – director Şcoala „Sf. Andrei”.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu având în vedere conservarea şi protejarea mediului. Obiectivele proiectului sunt consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunităţile locale. Coordonatorul acestui parteneriat internaţional este Adazi Secondary School din Letonia – şi partenerii sunt Bundeshandelsakademie din Austria, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.  

În perioada 22 – 28 aprilie 2018, Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei” din Brăila a fost gazda a celei de a treia întâlniri de învăṭare din proiect, cu participanţi 31 elevi şi 9 profesori din Austria, Letonia, Italia, Portugalia şi Turcia. Aceştia au participat la un schimb de bune practici în cadrul lecṭiilor de fizică, IT – realizarea de jocuri online pe teme ecologice, biologie, chimie, iar profesorii din Portugalia au prezentat o lecṭie despre biodiversitatea din Portugalia. Participanṭii au realizat un studiu tematic despre apele uzate din Brăila la uzina de apă, despre flora şi fauna Deltei Dunării cu scopul de a conştientiza importanṭa protejării mediului. De asemenea, elevii şi profesorii din străinătate au aflat informaṭii despre istoria oraşului Brăila şi a cetăṭii Enisala din judeţul vecin Tulcea, ghid fiindu-le Gabriel Lâlă – preşedinte Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” Brăila. 

Joi, 26 aprilie 2018, echipa de proiect Erasmus+ s-a deplasat la sediul Centrului Europe Direct Brăila – coordonator Răzvan Popescu – din staţiunea Lacu Sărat unde s-a desfăşurat conferinṭa internaṭională cu tema „Ȋncălzire globală şi reciclare”. Fiecare partener a prezentat informaṭii despre situaṭia actuală din ṭara lor. Au fost şi reprezentanţi ai Agenṭiei pentru Protecṭia Mediului Brăila şi mediul neguvernamental local, exemplu Viorica Alexandru – preşedinte Asociaţia „Iniţiativa Cetăţenilor Seniori” care le-a prezentat proiectul „HOPE” finanţat tot prin Erasmus+.

Vineri, 27 aprilie 2018, la Biblioteca Judeṭeană “Panait Istrati” Brăila s-au întâlnit cu Valentina Chiriac ş şef Serviciu – care le-a propus activitatea “Realizarea de obiecte din materiale reciclabile” în care au prins viaţă o păpuşă tradiṭională românească, un semn de carte cu simbolul oraşului Brăila şi o floare din sfoară.

Proiectul „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS este unul de inovaţie. S-au implementat metode noi de lucru şi se realizează dicţionar de mediu în 6 limbi, termometre personale, DVD-ul „Cetăţenii eco”, album foto ECO, cartea „Poveşti vesele şi triste din natură”.

Concurs județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, la Şcoala „Alecsandri” Brăila

*În 26 martie 2018 * Sunt trei secţiuni, două pentru elevi – cu participare directă şi indirectă, şi un simpozion pentru profesori, elevi, activişti de mediu

       Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – director prof. Gabriela Mălîia, director adjunct prof. Alina Grigoriţă – din municipiul Brăila este organizatoare, prin prof. Angelica Poaşcă şi prof. Georgica Tănase – coordonatori, a Concursului județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, ediţia I, cu trei secţiuni. Proiectul desfăşurat sub egida Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila „urmăreşte formarea la elevi  a unei atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic, vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural” şi are ca obiective „cunoașterea biodiversității mediului înconjurător local și conștientizarea necesității protecției lui ca o garanție a viitorului și al urmașilor, sensibilizarea elevilor de a economisi și proteja resursele mediului prin reciclarea și valorificarea deșeurilor de hârtie, materiale plastice și metale, conștientizarea elevilor că sănătatea mediului în care trăiesc este garanția sănătății fiecăruia dintre ei, de aceea e e nevoie de implicarea responsabilă a fiecăruia, conștientizarea necesității protecției calității mediului ca dovadă vie cu valoare culturală și științifică și pentru generațiile viitoare, prin extinderea cunoașterii realităților şi prin participarea directă la activitatile proiectului”.

Secţiunea I destinată elevilor, cu participare directă, este un Workshop-uri de abilități practice în care se pot realiza (a) lucrări de desen, acuarelă, grafică, culori cerate, ulei, grafică pe calculator etc., (b) afișe, colaje foto sau colaje din materiale reciclabile în tehnica quilling, (c) obiecte din materiale reciclabile – jucării, machete, origami, împletituri din fire, metaloplastie.

Secţiunea a II-a destinată elevilor, cu participare indirectă, presupune trimiterea de (a) creaţii literare, poezii, eseuri sau de (b) filme, videoclipuri, scurt-metraje.

Secţiunea a III-a, cu paticipare directă, este un Simpozion pentru profesori, elevi și activiști în ONG-uri, persoane specializate în acțiuni de protejarea mediului care pot prezenta lucrări sub genericul  „Un suflet curat, o minte sănătoasă într-un mediu durabil!”:(a) referate, videoclipuri, spoturi publicitare, pagini web, softuri, PPS-uri etc., (b) proiecte, parteneriate, schimburi de experiență naționale și internationale – exemple de bună practică.

Competiţia se desfăşoară luni, 26 martie 2018, la sediul Şcolii „Alecsandri” (nota aut. Prima unitate unde am desfăşurat în vacanţa mare trecută două module Şcoala de Vară, de neuitat – cu nişte copii de nota 10, care au scris poveşti frumoase, au învăţat câte ceva despre jurnalism şi cu care am făcut două reviste-unicat). Participanţii nu au plătit taxă. Juriul va selecta premiile I, II, III şi menţiuni pe grupe de vârstă și secțiuni. Toţi participanţii vor primi diplome de participare. Lucrările nu se returnează: ele vor face obiectul unei expoziţii itinerante prin instituţiile partenere.

Concursul „Peisajul de pe strada mea” 2017 Brăila, palmares

*Echipajele de la Şcolile Stăncuţa, „Mihai Viteazul”, „Sadoveanu”, „Mihu Dragomir”, „Aurel Vlaicu”, Siliştea au fost premiate

Concursul şcolar „Peisajul de pe strada mea” 2017, ediţia a VI-a (cum am anunţat la https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/07/concurs-brailean-piesajul-de-pe-strada-mea-2017-la-final/), şi-a desemnat câştigătorii în data de 9 iunie 2017, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila partener în organizare alături de Şcolile Gimnaziale „Mihu Dragomir” şi „Aurel Vlaicu”, Inspectoratul Scolar Judeţean Brăila, Asociaţia ARIN şi Agentia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila. Mai multe foto în album la pe apgina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Brăila Chirei. 

Palmares

Clasa a V-a Locul I – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Ciob de primavară” al echipei „Muguraşii Stăncuţei” şi Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „O lume a copiilor, o lume a culorilor”, al echipei „Fantasticii”; Locul II –  Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, cu proiectul „Cartierul meu de vis” al echipei „Steluţele”; Locul III – Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir” cu proiectul „Amprente ale oraşului nostru” al echipei „Magicienii timpului”.

Clasa a VI-a Locul IŞcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu”, cu proiectul „Gradina inimii mele” al echipei „Millenium”; Locul II – la egalitate de puncte: Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „Centrul sportiv „Să fii dinamic” al echipei „Phoenix” şi Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Tradiţii dunărene” al echipei „Inimoşii”; Locul III – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Siliştea, cu proiectul „Spaţiul verde al şcolii” al echipei „Micii constructori” şi Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir”, cu proiectul „Parcul de distracţii” al echipei „Five Stars”.

Menţiuni: Şcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu” – echipa „Best Kids”, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” – echipa „Ştrumfii”, Şcoala Gimnazială Siliştea – echipa „Modelatorii” şi Liceul „D. P. Perpessicius” – echipa „Micile talente”. 

Din juriul concursului au făcut parte: Nicoleta Negru de la APM Brăila, Marian Ion – arhitect şef al Primăriei Brăila, Codruţa Nedelcu – director executiv Asociaţia ARIN si elevul Paul Popescu, din partea echipei câştigătoare in anul anterior (2016). Premiile au fost acordate de Asociaţia de Părinţi a Şcolii „Mihu Dragomir”, Asociaţia ARIN, SC Edmund Media Serv SRL şi Teatrul „Maria Filotti” Brăila. Toţi participanţii au primit premii de participare. Marea surpriză a concursului a constituit-o Şcoala gimnazială Stancuţa care, deşi la prima participare, a luat două premii importante.

Societatea de trasnport public a Primăriei Brăila, Braicar S.A. a oferit, de asemenea, sprijin, asigurând transportul în bune confiţii a unei părţi a participanţilor, aceştia fiind elevi de la Școala Gimnazială „Mihu Dragomir” Brăila, Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” Brăila, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”Brăila, Şcoala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Brăila, Școala Gimnazială Stăncuța, Școala Gimnazială Siliștea, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, Brăila, Liceul de Arte ”Haricleea Darclee” Brăila.