Pelicam 2018, Festival internaţional de film despre mediu și oameni la Tulcea

*Ediţia a VII-a a manifestării are loc între 21 şi 24 iunie * Patru secţiuni de concurs, filme în premieră pentru România

   În perioada 21 – 24 iunie 2018, la Tulcea are loc o nouă ediţie „Pelicam, Festivalul Internaţional de Film despre mediu și oameni” (https://www.pelicam.ro/), organizat de Asociaţia Les Herbes Folles.

Întreg programul ediţiei a VII-a, spaţiile de desfăşurare a evenimentelor, parteneri etc. la pelicam_program_2018 (click pe document în fomat PDF pentru detalii)

În festival au loc proiecții de film, concerte în aer liber, workshopuri, expoziții foto și conferințe/ discuții pe tema mediului. Majoritatea filmelor sunt prezentate în cele patru secțiuni competiționale – Competiția Oficială, Black Sea Docs, Fresh Perspectives și Competiția de Scurt-Metraje, filme în premieră națională la Pelicam. Intrarea este gratuită la toate proiecțiile și evenimentele festivalului.

** * Înfiinţat în 2012, Pelicam este un eveniment unic în România prin tematica abordată în cele 4 zile de festival, și anume mediul înconjurător. Festivalul Pelicam este din 2013 membru Green Film Network, o reţea de 40 festivaluri de film din lume focusate pe tema mediului înconjurător, o platformă care permite tuturor festivalurilor să își coordoneze activitatea, să ajute la promovarea și distribuția filmelor și să încurajeze ințiativele și proiectele ce au ca scop principal informarea publicului larg despre problematica mediului înconjurător. Festivalul Pelicam este singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. „Am ales orașul Tulcea pentru organizarea acestui eveniment unic în pesisajul cultural românesc datorită proximității Deltei Dunării, rolul unui festival de film despre mediu fiind de a informa și de a propune piste de abordare pentru soluții de dezvoltare durabilă. Festivalul Pelicam își propune să atragă un public numeros interesat de film și de mediul înconjurător, public care se regăsește atât în Tulcea și în zona Deltei Dunării, cât și la nivel național și internațional” – organizatorii.

Reclame

Vizită în proiect Erasmus la Brăila, partener Şcoala „Sfântul Andrei”

*Proiectul este „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS şi se derulează în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 cu parteneri din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, România, Turcia *Mobilitatea brăileană a avut loc în  22 – 28 aprilie 2018

Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră împreună cu instituţii din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, Turcia în proiectul european „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas” pagină Facebook la https://www.facebook.com/Everything-begins-with-the-first-step-209772749453384/) – EBWFS , derulat prin Programul Erasmus +, Parteneriate strategice, Acțiunea cheie 2,  finanțat de Comisia Europeană,  în perioada octombrie 2016 – 30 septembrie 2018. Coordonatorii locali sunt profesorii Adina Mihai – director adjunct şi Cătălina Rotaru – director Şcoala „Sf. Andrei”.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu având în vedere conservarea şi protejarea mediului. Obiectivele proiectului sunt consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunităţile locale. Coordonatorul acestui parteneriat internaţional este Adazi Secondary School din Letonia – şi partenerii sunt Bundeshandelsakademie din Austria, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.  

În perioada 22 – 28 aprilie 2018, Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei” din Brăila a fost gazda a celei de a treia întâlniri de învăṭare din proiect, cu participanţi 31 elevi şi 9 profesori din Austria, Letonia, Italia, Portugalia şi Turcia. Aceştia au participat la un schimb de bune practici în cadrul lecṭiilor de fizică, IT – realizarea de jocuri online pe teme ecologice, biologie, chimie, iar profesorii din Portugalia au prezentat o lecṭie despre biodiversitatea din Portugalia. Participanṭii au realizat un studiu tematic despre apele uzate din Brăila la uzina de apă, despre flora şi fauna Deltei Dunării cu scopul de a conştientiza importanṭa protejării mediului. De asemenea, elevii şi profesorii din străinătate au aflat informaṭii despre istoria oraşului Brăila şi a cetăṭii Enisala din judeţul vecin Tulcea, ghid fiindu-le Gabriel Lâlă – preşedinte Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” Brăila. 

Joi, 26 aprilie 2018, echipa de proiect Erasmus+ s-a deplasat la sediul Centrului Europe Direct Brăila – coordonator Răzvan Popescu – din staţiunea Lacu Sărat unde s-a desfăşurat conferinṭa internaṭională cu tema „Ȋncălzire globală şi reciclare”. Fiecare partener a prezentat informaṭii despre situaṭia actuală din ṭara lor. Au fost şi reprezentanţi ai Agenṭiei pentru Protecṭia Mediului Brăila şi mediul neguvernamental local, exemplu Viorica Alexandru – preşedinte Asociaţia „Iniţiativa Cetăţenilor Seniori” care le-a prezentat proiectul „HOPE” finanţat tot prin Erasmus+.

Vineri, 27 aprilie 2018, la Biblioteca Judeṭeană “Panait Istrati” Brăila s-au întâlnit cu Valentina Chiriac ş şef Serviciu – care le-a propus activitatea “Realizarea de obiecte din materiale reciclabile” în care au prins viaţă o păpuşă tradiṭională românească, un semn de carte cu simbolul oraşului Brăila şi o floare din sfoară.

Proiectul „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS este unul de inovaţie. S-au implementat metode noi de lucru şi se realizează dicţionar de mediu în 6 limbi, termometre personale, DVD-ul „Cetăţenii eco”, album foto ECO, cartea „Poveşti vesele şi triste din natură”.

Concurs județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, la Şcoala „Alecsandri” Brăila

*În 26 martie 2018 * Sunt trei secţiuni, două pentru elevi – cu participare directă şi indirectă, şi un simpozion pentru profesori, elevi, activişti de mediu

       Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – director prof. Gabriela Mălîia, director adjunct prof. Alina Grigoriţă – din municipiul Brăila este organizatoare, prin prof. Angelica Poaşcă şi prof. Georgica Tănase – coordonatori, a Concursului județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, ediţia I, cu trei secţiuni. Proiectul desfăşurat sub egida Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila „urmăreşte formarea la elevi  a unei atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic, vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural” şi are ca obiective „cunoașterea biodiversității mediului înconjurător local și conștientizarea necesității protecției lui ca o garanție a viitorului și al urmașilor, sensibilizarea elevilor de a economisi și proteja resursele mediului prin reciclarea și valorificarea deșeurilor de hârtie, materiale plastice și metale, conștientizarea elevilor că sănătatea mediului în care trăiesc este garanția sănătății fiecăruia dintre ei, de aceea e e nevoie de implicarea responsabilă a fiecăruia, conștientizarea necesității protecției calității mediului ca dovadă vie cu valoare culturală și științifică și pentru generațiile viitoare, prin extinderea cunoașterii realităților şi prin participarea directă la activitatile proiectului”.

Secţiunea I destinată elevilor, cu participare directă, este un Workshop-uri de abilități practice în care se pot realiza (a) lucrări de desen, acuarelă, grafică, culori cerate, ulei, grafică pe calculator etc., (b) afișe, colaje foto sau colaje din materiale reciclabile în tehnica quilling, (c) obiecte din materiale reciclabile – jucării, machete, origami, împletituri din fire, metaloplastie.

Secţiunea a II-a destinată elevilor, cu participare indirectă, presupune trimiterea de (a) creaţii literare, poezii, eseuri sau de (b) filme, videoclipuri, scurt-metraje.

Secţiunea a III-a, cu paticipare directă, este un Simpozion pentru profesori, elevi și activiști în ONG-uri, persoane specializate în acțiuni de protejarea mediului care pot prezenta lucrări sub genericul  „Un suflet curat, o minte sănătoasă într-un mediu durabil!”:(a) referate, videoclipuri, spoturi publicitare, pagini web, softuri, PPS-uri etc., (b) proiecte, parteneriate, schimburi de experiență naționale și internationale – exemple de bună practică.

Competiţia se desfăşoară luni, 26 martie 2018, la sediul Şcolii „Alecsandri” (nota aut. Prima unitate unde am desfăşurat în vacanţa mare trecută două module Şcoala de Vară, de neuitat – cu nişte copii de nota 10, care au scris poveşti frumoase, au învăţat câte ceva despre jurnalism şi cu care am făcut două reviste-unicat). Participanţii nu au plătit taxă. Juriul va selecta premiile I, II, III şi menţiuni pe grupe de vârstă și secțiuni. Toţi participanţii vor primi diplome de participare. Lucrările nu se returnează: ele vor face obiectul unei expoziţii itinerante prin instituţiile partenere.

Concursul „Peisajul de pe strada mea” 2017 Brăila, palmares

*Echipajele de la Şcolile Stăncuţa, „Mihai Viteazul”, „Sadoveanu”, „Mihu Dragomir”, „Aurel Vlaicu”, Siliştea au fost premiate

Concursul şcolar „Peisajul de pe strada mea” 2017, ediţia a VI-a (cum am anunţat la https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/07/concurs-brailean-piesajul-de-pe-strada-mea-2017-la-final/), şi-a desemnat câştigătorii în data de 9 iunie 2017, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila partener în organizare alături de Şcolile Gimnaziale „Mihu Dragomir” şi „Aurel Vlaicu”, Inspectoratul Scolar Judeţean Brăila, Asociaţia ARIN şi Agentia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila. Mai multe foto în album la pe apgina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Brăila Chirei. 

Palmares

Clasa a V-a Locul I – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Ciob de primavară” al echipei „Muguraşii Stăncuţei” şi Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „O lume a copiilor, o lume a culorilor”, al echipei „Fantasticii”; Locul II –  Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, cu proiectul „Cartierul meu de vis” al echipei „Steluţele”; Locul III – Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir” cu proiectul „Amprente ale oraşului nostru” al echipei „Magicienii timpului”.

Clasa a VI-a Locul IŞcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu”, cu proiectul „Gradina inimii mele” al echipei „Millenium”; Locul II – la egalitate de puncte: Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „Centrul sportiv „Să fii dinamic” al echipei „Phoenix” şi Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Tradiţii dunărene” al echipei „Inimoşii”; Locul III – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Siliştea, cu proiectul „Spaţiul verde al şcolii” al echipei „Micii constructori” şi Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir”, cu proiectul „Parcul de distracţii” al echipei „Five Stars”.

Menţiuni: Şcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu” – echipa „Best Kids”, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” – echipa „Ştrumfii”, Şcoala Gimnazială Siliştea – echipa „Modelatorii” şi Liceul „D. P. Perpessicius” – echipa „Micile talente”. 

Din juriul concursului au făcut parte: Nicoleta Negru de la APM Brăila, Marian Ion – arhitect şef al Primăriei Brăila, Codruţa Nedelcu – director executiv Asociaţia ARIN si elevul Paul Popescu, din partea echipei câştigătoare in anul anterior (2016). Premiile au fost acordate de Asociaţia de Părinţi a Şcolii „Mihu Dragomir”, Asociaţia ARIN, SC Edmund Media Serv SRL şi Teatrul „Maria Filotti” Brăila. Toţi participanţii au primit premii de participare. Marea surpriză a concursului a constituit-o Şcoala gimnazială Stancuţa care, deşi la prima participare, a luat două premii importante.

Societatea de trasnport public a Primăriei Brăila, Braicar S.A. a oferit, de asemenea, sprijin, asigurând transportul în bune confiţii a unei părţi a participanţilor, aceştia fiind elevi de la Școala Gimnazială „Mihu Dragomir” Brăila, Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” Brăila, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”Brăila, Şcoala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Brăila, Școala Gimnazială Stăncuța, Școala Gimnazială Siliștea, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, Brăila, Liceul de Arte ”Haricleea Darclee” Brăila.

La Biblioteca Judeţeană Brăila, vizionarea documentarului „Expirat” – marca KineDok

*Miercuri, 24 mai 2017 de la ora 19.30 la Sala de Lectură * Eveniment organizat în parteneriat cu Asociaţia COLORERIA Brăila

  Miercuri, 24 mai 2017 de la ora 19.30 la Sala de Lectură a bibliotecii, va fi proiectat documentarul „Expirat”, un film marca KineDok, eveniment organizat ca şi în alte ocazii de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila și Asociația COLORERIA Brăila. Notă (Armanda Filipine – revista de cultură şi educaţie Braila Chirei) Subiectul filmului are legătură cu educaţia pentru mediu şi protejarea lui, cu sănătatea umană – şi chiar dacă paote părea o temă delicată, ea merită cun oscută şi discutată serios măcar în mediile educaţionale.

„Kieran Kolle”, Norvegia – 2017 – 54 minute. Niște tineri plănuiesc un tur pe biciclete de-a lungul Norvegiei pentru a atrage atenția asupra problemei risipei de alimente, singurul impediment este propia lor regula: nu vor consuma decât mâncare aruncată pe timpul cursei de aproximativ 3000 km”. 
Synopsis: „În bogata țară a Norvegiei, risipa de alimente este o problemă imensă cu nicio soluție aparentă. Un grup de patru tineri decide să facă ceva pentru a crește gradul de conștientizare a problemei și să inițieze schimbări sociale și voința politică de a lua măsuri în legătură cu acest lucru. Ei plănuiesc un tur de 5 săptămâni pe bicicletă, din nordul Norvegiei către sud – aproximativ 3000 kilometri – un efort uriaș care necesită ca ei să consume multă mâncare nutritivă pe parcursul drumului. Singura problemă este de altfel chiar propria și unica lor regulă: toate mesele trebuie să provină din alimente aruncate. Deși sarcina pare dificilă, pe drum întâlnesc multe persoane care îi ajută și care s-au săturat să vadă mâncare bună în tomberoane. Exploatarea produselor expirate nu a avut niciodată un gust atât de bun”.
Trailer film: https://vimeo.com/159609367 


** * În 2015, Asociația One World Romania (oneworld.ro | kinedok.net ) a lansat KineDok, un program de distribuție alternativă de film documentar ce își propune să completeze distribuția clasică și să aducă filmul documentar mai aproape de public. One World Romania continuă programul pentru al treilea an consecutiv în mai multe locații alternative, vechi și noi. În cadrul celei de-a treia ediții, 16 documentare incitante vor fi proiectate în peste 25 de spații neconvenționale din fiecare țară participantă: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, România, Polonia, Norvegia și Bulgaria. O parte importantă din misiunea KineDok este de a merge în orașele mici și de a folosi spiritul local al barurilor, al galeriilor și al altor locuri populare. Aceste spații oferă o alternativă pentru întâlnirea dintre filmul documentar și public și creează o atmosferă intimă în care vizionarea și dezbaterea unor probleme curente, alături de regizori și experți, devine o experiență. Parteneri: Institute of Documentary Film din Republica Cehă, Filmtopia din Slovacia, Eclipse Film din Ungaria, ReStart din Croația, Krakow Film Foundation din Polonia, Bergen International Film Festival din Norvegia, Activist 38 din Bulgaria si Programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Pentru (ne)gestionarea deşeurilor, România în faţa Curții Europene de Justiție

 *Nu doar pentru aşa cere UE, dar situaţia nu e deloc roz; România are un procent uriaş de gunoi nereciclat depozitat – 72 la sută, faţă de 25,6 cât e media europeană * Comisia Europeană a verificat dacă fiecare stat membru și-a respectat obligațiile; au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia

    Sănătatea nu este doar domeniul medical care gestionează starea corpului uman, cum adesea gândim simplist şi evident complet greşit, ci şi parte a domeniului care se referă la mediu, iar aici se combină cu alte aspecte, unele din economie, altele din viaţa comunităţii. Bineînţeles că şi gestionarea problemelor de salubritate şi deşeuri ţine tot de sănătate, a planetei, a oraşelor, a oamenilor. Că ne deranjează atunci când gunoaiele zac pe stradă ori în apropierea localităţilor, ştim foarte bine. Că nu facem prea mult pentru a schimba situaşia, ştim la fel de bine – fie în calitate de simpli cetăţeni ori de reprezentanţi ai administraţiilor. Ce e la fel de grav, şi cel care doreşte să depoziteze gunoiul astfel încât să poată fi uşor de recilcat se loveşte de lipsa unui sistem adecvat. Vrei, spre exemplu, să duci undeva sticlele uzate… e mai complicat: nu sunt recipiente de colectare aproape de casă, nu ai unde să vinzi etc.

Subiectul este unul bine definit în legislaţia europeană, având şi sancţiunile de rigoare. Astfel, Comisia Europeană verifică dacă fiecare stat membru UE și-a respectat obligațiile în materie de gestionare a deşeurilor (sunt reguli foarte clare în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri care TREBUIE reciclată şi ce poate fi dus la gropi de gunoi în stare nereciclată) şi, conform legislaţiei, au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia – iar pentru Slovenia și Croația cazurile au fost închise, după adoptarea unor planuri și programe adecvate. Recent, Comisia Europeană a anunţat că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, aşa cum stă scris în obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.

În ciuda avertismentelor anterioare din partea Comisiei, autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația de a revizui și actualiza planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislația în materie de deșeuri. Dar, nu s-a întâmplat aşa.

** *

Practic, Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. Statele membre UE trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri: planurile și programele respective au  ac obiective reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, dar și utilizarea mai eficientă a resurselor în UE. De fapt, toate acestea sunt esențiale şi accesarea fondurilor UE, dar și pentru stabilirea cadrului pentru dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile de gestionare a deșeurilor. În criteriile UE s-a stabilit că statele membre trebuie să-și reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani ori, dacă este cazul, să le revizuiască. România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor (cu alte cuvinte, au foat depozitate deşeuri NERECICLATE) din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE care este de 25,6 %. 

Ziua Internaţională a Pământului – 22 aprilie

*În 2017, manifestările au ca temă „Educația pentru mediu și climă”

      În 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU – www.un.org) a instituit, prin Rezoluția 63/ 278, Ziua Internațională a Planetei Pământ (Mother Earth Day, în engleză) – 22 aprilie (www.earthday.org), scopul fiind acela de a ne reaminti că planeta și ecosistemele sale oferă condițiile propice vieții şi că este important să o protejăm ca să existe Viaţa mai departe. De atunci, an de an se punctează în diferite formule această zi. Oricare dintre noi am putea serba această zi prin gesturi mici, dar semnificative: mai puţină risipă (ex. De apă – ţinem robinetele deschise strict cât e necsar), mai multă atenţie la deşeuri (ex. Nu mai aruncăm uleiul ars din tigaie în chiuvetă), mai puţină energie electrică consumată (ex. Închidem lumina acolo und eea nu este necesară, nu mai ţinem în priză toate încărcătoarele fără să fie cazul) etc. Foto preluată de pe site-ul ONU.

Pentru 2017, manifestările de Ziua pământului se derulează sub genericul „Educația pentru mediu și climă”. În acest sens, are loc în următorii trei ani şi o Campanie de educație la nivel mondial, educația fiind fundamentul progresului. „Educația este fundamentul progresului. Trebuie să fie construită o cetăţenie de tip global, populaţia trebuie să înţeleagă mecanismele schimbărilor climatice și să aibă conștiinţa faptului că există o amenințare fără precedent asupra planetei noastre. Toată lumea trebuie să se informeze, să aibă cunoștințe pentru a desfăşura acțiuni în apărarea protecției mediului„, se subliniază pe pagina web a ONU cu acest prilej. Apărarea şi protecţia mediului trebuie să fie mereu în atenţia politicienilor şi ale votanţilor, iar accelerarea dezvoltării tehnologiilor trebuie să se facă cu respectarea naturii, Locurile de muncă ecologice trebuie să capete prioritate în dezvoltarea socio-economică.

ONU invită toate statele membre, organizațiile internaționale, regionale și subregionale, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și părțile interesate, să urmărească și să sensibilizeze publicul cu privire la Ziua Internațională a Planetei Pământ.

Pentru atingerea obiectivelor Campaniei de educație la nivel mondial pentru mediu și climă până la Ziua Pământului din anul 2020, când se împlinesc 50 ani de la prima celebrare a zilei, ar trebui să se producă o schimbare atât la nivelul valorilor, cât și la cel al atitudinilor, în mod special în ceea ce priveşte modelele de gândire. Această schimbare, se afirmă pe site-ul earth.org, nu poate fi realizată decât prin educației sub toate formele sale — formală, non-formală și informală.