Arhive etichetă: mediu

Săptămâna Apelor, la Brăila

*Evenimente, cu elevi din municipiu și județ, în biblioteca județeană in 14 – 22 martie 2024

„Săptămâna Apelor – o aventură interactivă” este manifestarea desfășurată de asociația „Creionăm Viitorul” în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, in perioada 14 – 22 martie 2024. ce îmbină învățatul cu distracția, punând accent pe protecția mediului acvatic.

Și-au anunțat prezența peste 100 copii, de la Școala Gimnazială „Radu Tudoran” și Școala Gimnazială „Fănuș Neagu” din municipiu, dar și de la Școlile Gimnaziale Cazasu și Gropeni, împreună cu învățătoarele lor – Mihaela Cociașu, Victorița Vîlcu, Luiza Axinte, Gabriela Vasilache, Angelica Iordan. Elevii vor descoperi frumusețea mediului și necesitatea protejării mediului acvatic în ateliere tematice, admirând obiecte din expoziția de produse eco-friendly, urmărind spectacole un film educativ pe tema conservării apei. Elevii își vor putea testa cunoștințele cu ajutorul unor rebusuri, vor putea desena pe asfalt – evident, tematica fiind marină. Fiecare participant va primi un kit alternativ la plastic. Vor fi și surprize.

** Acțiunea face parte din programul „Cu Apele Curate” lansat în 2019 de asociația neguvernamentală „Mai Mult Verde” împreună cu Lidl România, cu scopul de a implica mai mulți oameni în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor. Programul e adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile riverane.

* Creionam Viitorul * Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila * Cu Apele Curate * Mai Mult Verde *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua de Curățenie Națională – 16 septembrie

*Ești pregătit? * Te-ai înscris în campanie?

Voluntari din România se alătură campaniei de curățenie globală „Let’s Do It World!” de sâmbătă, 16 septembrie 2023, alături de voluntarii celor 190 țări. Pentru Ziua de Curățenie Națională, cum se numește evenimentul la noi, se ocupă asociația „Let’s Do It, Romania!” de organizare, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Scopul este cunoscut: o lume fără deșeuri. Asta și-au dorit, începând cu 2009 de când are loc campania și în România, cei peste 2,2 milioane de voluntari.

Cine vrea să fie voluntar se mai poate înscrie la https://membership.letsdoitromania.ro/

Pentru detalii, coordonatorii județeni pot fi contactați la https://letsdoitromania.ro/contacte/

Lista punctelor de înregistrare pentru fiecare județ e disponibilă pe https://membership.letsdoitromania.ro/registration-points/2023.

Pentru Brăila, coordonator este prof. Camelia Istrate, care stie că sunt înscriși, numai din înregistrările pe platformă, cam 800 voluntari dornici să adune deșeuri. Jumătate dintre ei vor desfășura activități în municipiul Brăila, ceilalți în județ, unde activitățile au loc în parteneriat cu primăriile. Mai multe spunem după ce are loc Ziua de Curățenie Națională.

#letsdoitromania #ziuadecuratenienationala

Armanda Filipine & Armanda Filipine

Campania „Schimbă PET-ul cu biletul”, în 65 de orașe – în 16 septembrie 2022

*Sub semnul „România colectează”, în schimbul a cinci ambalaje reciclabile (PET, aluminiu sticlă), oamenii vor primii un bilet cu două călătorii pentru transportul public în comun * Campania se desfășoară, vineri, în intervalul orar 9.00 – 17.00

Campania „Schimbă PET-ul cu biletul” derulată de asociația Act for Tomorrow și Kaufland România cu sprijin de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se desfășoară vineri, 16 septembrie 2022, simultan în 65 orașe. Regula de participare e simplă. Cine dorește să facă parte din campanie, merge la Kaufland – care a pus la dispoziție aparatele de colectare – cu 5 PET-uri sau doze de aluminiu/ sticle și în contul lor va primi un bilet de autobuz cu două călătorii/valabil 24 de ore. O persoană va primi cele două călătorii o singură dată, indiferent câte deșeuri colectează. Campania se va desfășura în intervalul orar 9.00 – 17.00.

În aparatele de colectare se pot introduce: **PET-uri (de la 0.5 litri până la 2.5 litri) de la orice produs, orice culoare, orice formă;**doze de aluminiu de la băuturi (0.25 – 0.5 litri); ** sticle de sticlă (0.25 – 0.5 litri).

Cupoanele de la aparat se păstrează pentru primirea biletelor, iar în baza lor există o reducere de 10% la anumite produse din magazinul partener. Fiecare persoană care va aduce deșeuri va fi înregistrată – astfel încât să poată fi înregistrate biletele – cu nume, prenume, email/telefon.

Lista cu orașele din companie e disponibilă la https://tinyurl.com/LocatiiSchimbaPetulCuBiletul

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Campania națională „Curățăm România”, la final

*Contrar opiniei ministrului de la mediu, noi nu credem că a-i pune pe copii și tineri să adune gunoaie este o alternativă viabilă în educația pentru un mediu curat

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat astazi, 10 iunie 2022, prin ministrul Tánczos Barna bilanțul campaniei „Curățăm România” demarată la începutul lunii aprilie 2022 cu sloganul „Vrem o țară fără deșeuri abandonate!”. Au fost atrase zeci de mii de persoane la activități de ecologizare și educare în spiritul dezvoltării unei atitudini responsabile, a respectului față de mediu și față de comunitatea din care fac parte. Campania s-a desfășurat cu implicarea Administratiei Fondului pentru Mediu și a unora dintre autoritățile locale care au vrut să se implice în ecologizarea zonelor unde erau deșeuri abandonate. Au fost și acțiuni „Dialoguri Verzi”, cu elevii.

Ministrul Mediului a promis că, alături de Ministerul Educației și Administrația Prezidențială, în programul „România Educată” și la educația de mediu vor fi, din anul școlar 2022-2023, activități sub genericul „Săptămâna Verde în școli”.

Câteva rezultate ale campaniei ”Curățăm România!”: peste 3 milioane kilograme de deșeuri abandonate adunate;Vpeste 20 000 elevi participanți; peste 30 000 angajați ai instituțiilor și ai MMAP participanți; cam 35 000 voluntari prezenți; 4 000 de acțiuni de ecologizare; 400 de dialoguri verzi.

Nota red. Credeam că administrația se va preocupa mai mult de instaurarea unui model legislativ care să ofere o șansă curățeniei (amenzi severe pentru toți cei care aruncă gunoiul pe unde au chef), nicidecum să îi îndepărteze pe copii și tineri de la alte activități cu adevărat constructive (citit, desenat, vizionarea de filme) , punându-i să adune gunoaie. Nu credem că acesta este un stil sănătos de educație pentru mediu! Poate or fi fost dialogurile verzi bune… nu știm; nu ne-a invitat nimeni să vedem cum se derulează unul…

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Arderea miriștilor, complet interzisă!

*În ședința de guvern din 6 aprilie 2022 s-au adoptat măsuri care să ajute la stoparea fenomenelor, foarte periculoase/ nocive, de ardere a vegetației și a deșeurilor * La Brăila, prefectul Timofei deja emisese din finalul lunii martie un ordin în acest sens

În videoconferință cu prefecții, ministrul Tánczos Barna de la Ministerul Mediului și Lucian Bode de la Interne au vorbit despre arderile ilegale de deșeuri și despre incendiile de vegetație, fenomene frecvente și care nu sunt deloc în regulă.

Barna Tánczos a informat reprezentanții prefecturilor despre noile prevederi legale adoptate în ședința de guvern de ieri, 6 aprilie 2022: a) începând cu data publicării în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, incendierea sau îngroparea deșeurilor constituie infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost definită în lege acțiunea de abandonare a deșeurilor, pentru care există o sancțiune contravențională atât pentru persoane fizice cât și juridice (amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 70.000 pentru persoanele juridice), care însă nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei reglementări clare a respectivei acțiuni; b) a fost interzisă arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Pentru astfel de fapte amenzile vor fi între 7.000 și 15.000 lei pentru persoanele fizice, între 50.000 și 100.000 lei pentru persoanele juridice. Aceleași sancțiuni îi vizează și pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri pentru prevenirea arderilor de vegetație. De fapt, ministrul mediului militează și pentru sancțiuni penale în cazurile amintite.

Ministrul Bode: „Aceste arderi necontrolate sunt extrem de periculoase și pot avea consecințe extrem de grave. S-au înregistrat foarte multe astfel de cazuri, din păcate, și unele cu final tragic, cu pierderi de vieți omenești. Ne referim la Argeș, la Buzău sau la Maramureș. Oameni care nu înțeleg cât de periculos este ceea ce fac”. A solicitat prefecților să se lucreze și preventiv.

** Statistica arată că în intervalul 1 ianuarie -14 martie 2022 numărul incendiilor a crescut de aproape patru ori față de perioada similară a anului trecut. Județe în care s-au înregistrat cele mai multe incendii: Prahova, Dâmbovița, Hunedoara, Gorj.

Nota red. La Brăila, prefectul Iulian Timofei a emis un ordin încă din 28 martie 2022 privind interzicerea arderilor de vegetație, s-a întălnit cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) ”Dunărea” și cu cei de la Garda de Mediu în același scop, de a-i simula să se ocupe de problemă – pentru că deja în județ arderile deveneau periculoase. Ulterior, ISU a alertat populație și prin intermediul sistemului RoAlert.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Împăduririle, temă de dialog interministerial

*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Comisia și Agenția Spațială Europeană, lansarea unei platforme de monitorizare a redresării verzi și durabile

*Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea

    Activitățile spațiale, chiar și în timpul pandemiei de COVID-19, au continuat iar câteva dintre ele s-au axat pe protecție și monotorizare tocmai pentru a sprijini activitatea umană în UE. Programul Copernicus a fost mobilizat din prima zi a acestei crize, pentru a ajuta cetățenii și autoritățile publice din statele membre în această perioadă dificilă. În 5 iunie 2020 a fost prezentat instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” – denumit și „RACE” (Rapid Action Coronavirus Earth) -, elaborat de Comisia Europeană în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA).

Platforma cea nouă utilizează date satelitare de observare a Pământului pentru a măsura impactul blocajului cauzat de  și pentru a monitoriza redresarea în urma eliminării măsurilor restrictive, la nivel local, regional și mondial.

      Thierry Breton – comisarul pentru piața internă: ”Instrumentul de observare a Pământului pentru „acțiune rapidă în contextul coronavirusului” reprezintă o dovadă a rezilienței europene. Chiar și în cele mai întunecate perioade, europenii găsesc întotdeauna soluții pentru situațiile cele mai dificile. Platforma, dezvoltată în cooperare cu Agenția Spațială Europeană, este un instrument unic și remarcabil care ne va ajuta nu numai în timpul pandemiei de coronavirus, ci și în multe alte domenii, având în vedere versatilitatea funcțiilor sale, inclusiv pentru a ne atinge obiectivele ecologice”.

Acest instrument monitorizează în special principalii parametri de mediu – ex. schimbările de calitate a aerului și a apei, activitățile economice și individuale, inclusiv industria, transporturile, construcțiile, traficul, precum și productivitatea agricolă. În acest scop, platforma combină date de observare de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus pe care îi deține UE, cu ajutorul unor noi instrumente digitale, precum inteligența artificială și analiza datelor.

Pelicam 2019 la Tulcea, festivalul de filme dedicate mediului

*În 20 – 23 iunie 2019 * Intrarea este liberă la toate evenimentele din program * Anul acesta se v’or folos, în zona food, doar ambalaje biodegradabile si compostabile

   O nouă ediţie Pelicam (https://www.pelicam.ro/ şi https://www.facebook.com/PelicamIFF), a opta, are loc în perioada 20 – 23 iunie 2019 la Tulcea. În program sunt documentare despre mediu și oameni – în premieră națională, întâlniri cu regizori străini în care se va discuta nu numai depsre filme, ci şli despre cele mai importante şi arzătoare teme de mediu, proiecții de film în aer liber, ateliere creative, concerte, expoziții şi mult peşte.

           Programul de filme include cele mai recente documentare de mediu prezentate în premieră națională la Tulcea.Proiecțiile de film și evenimentele vor avea loc la Centrul Cultural “Jean Bart”, Muzeul Avramide, Piața Civică și pe malul lacului Ciuperca (Pelicamp – campingul festivalului). Intrarea este liberă la toate evenimentele. Trailer-ul festivalului: aici. Documentarul The Human Element / “Elementul uman” deschide oficial festivalul Pelicam vineri, 21 iunie, proiectat în premieră națională de la ora 20.00 la Centrul Cultural “Jean Bart”.

Pelicam Talks, discuțiile pe teme de mediu cu publicul Pelicam. Toate dezbaterile vor avea loc la Centrul Cultural “Jean Bart”, locație centrală a festivalului.

O instalație artistică în formă de pește, la umplerea căreia poate contribui oricine – atenție, peștele se hrănește doar cu plastic! – va fi pe plaja Lacului Ciuperca, aproape de campingul Pelicam, unde au loc proiecții de film în fiecare seară de la ora 21.30. De asemenea, va fi organizat şi un ateleir de reciclare pentru copii – duminică, 23 iunie 2019, de la ora 10:00, la Casa Avramide.

În festival, oraşul Tulcea poate fi descoperit pe bicicletă. Descarcă aplicația Questo și alege traseul “Căpitanului Bidon”. Următorul pas e să rezolve indiciile cu ajutorul telefonului și deblocheze astfel povești despre locurile prin care merg, multe dintre ele neștiute de locuitorii orașului, într-un joc de explorare urbană a orașului Tulcea. Traseul este oferit gratuit și durează aproximativ două ore. Pentru o plimbare mai plăcută, alegerea unei biciclete la preț special se face din punctul de închiriere aflat în spatele gării Tulcea.

Trupa Coma, cunoscut grup alternativ românesc, va susține un concert sâmbătă, 22 iunie 2019, de la ora 21.30, în Piața Civică. Au fost invitaţi şi pentru sustin platforma Uncut.ro – o inițiativă a Greenpeace Romania care pune la dispoziția publicului un mix ambiental de sunete reale înregistrate în pădurile virgine din România  (reunite în albumul intitulat Uncut), cu scopul de a promova un viitor în care să avem păduri mai multe și mai bune decât cele de astăzi.

Pentru că promovează ideile despre şi pentru un mediu curat, în zona de food a festivalului se vor folosi anul acesta (N. red. Aşa e şi la Sibiu începând cu 2019… la absolut toate evenimentele artistice şi nu numai; Primăria asigură finanţarea pentru aceste materiale şi, evident, cu scopul educării populaţiei) doar ambalaje biodegradabile si compostabile (ex: tacâmuri, veselă). Vor fi amenajate spații de colectare selectivă pentru ca resturile organice (alimentare) și materialele biodegradabile să fie diferențiate de restul tipurilor de deșeuri. Acestea vor fi ridicate de la festival și compostate utlerior cu sprijinul Biodeck România, unul din obiectivele Pelicam pentru ediția 2019 fiind compostarea integrală a deșeurilor organice.

** * Festivalul Pelicam, cu Benjamin Ribout – director de festival, este organizat de Asociaţia Les Herbes Folles şi singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. Este membru Green Film Network din 2013, o rețea ce cuprinde 40 de festivaluri de film cu acelaşi profil din întreaga lume.

Pelicam 2018, Festival internaţional de film despre mediu și oameni la Tulcea

*Ediţia a VII-a a manifestării are loc între 21 şi 24 iunie * Patru secţiuni de concurs, filme în premieră pentru România

   În perioada 21 – 24 iunie 2018, la Tulcea are loc o nouă ediţie „Pelicam, Festivalul Internaţional de Film despre mediu și oameni” (https://www.pelicam.ro/), organizat de Asociaţia Les Herbes Folles.

Întreg programul ediţiei a VII-a, spaţiile de desfăşurare a evenimentelor, parteneri etc. la pelicam_program_2018 (click pe document în fomat PDF pentru detalii)

În festival au loc proiecții de film, concerte în aer liber, workshopuri, expoziții foto și conferințe/ discuții pe tema mediului. Majoritatea filmelor sunt prezentate în cele patru secțiuni competiționale – Competiția Oficială, Black Sea Docs, Fresh Perspectives și Competiția de Scurt-Metraje, filme în premieră națională la Pelicam. Intrarea este gratuită la toate proiecțiile și evenimentele festivalului.

** * Înfiinţat în 2012, Pelicam este un eveniment unic în România prin tematica abordată în cele 4 zile de festival, și anume mediul înconjurător. Festivalul Pelicam este din 2013 membru Green Film Network, o reţea de 40 festivaluri de film din lume focusate pe tema mediului înconjurător, o platformă care permite tuturor festivalurilor să își coordoneze activitatea, să ajute la promovarea și distribuția filmelor și să încurajeze ințiativele și proiectele ce au ca scop principal informarea publicului larg despre problematica mediului înconjurător. Festivalul Pelicam este singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. „Am ales orașul Tulcea pentru organizarea acestui eveniment unic în pesisajul cultural românesc datorită proximității Deltei Dunării, rolul unui festival de film despre mediu fiind de a informa și de a propune piste de abordare pentru soluții de dezvoltare durabilă. Festivalul Pelicam își propune să atragă un public numeros interesat de film și de mediul înconjurător, public care se regăsește atât în Tulcea și în zona Deltei Dunării, cât și la nivel național și internațional” – organizatorii.

Vizită în proiect Erasmus la Brăila, partener Şcoala „Sfântul Andrei”

*Proiectul este „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS şi se derulează în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 cu parteneri din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, România, Turcia *Mobilitatea brăileană a avut loc în  22 – 28 aprilie 2018

Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră împreună cu instituţii din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, Turcia în proiectul european „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas” pagină Facebook la https://www.facebook.com/Everything-begins-with-the-first-step-209772749453384/) – EBWFS , derulat prin Programul Erasmus +, Parteneriate strategice, Acțiunea cheie 2,  finanțat de Comisia Europeană,  în perioada octombrie 2016 – 30 septembrie 2018. Coordonatorii locali sunt profesorii Adina Mihai – director adjunct şi Cătălina Rotaru – director Şcoala „Sf. Andrei”.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu având în vedere conservarea şi protejarea mediului. Obiectivele proiectului sunt consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunităţile locale. Coordonatorul acestui parteneriat internaţional este Adazi Secondary School din Letonia – şi partenerii sunt Bundeshandelsakademie din Austria, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.  

În perioada 22 – 28 aprilie 2018, Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei” din Brăila a fost gazda a celei de a treia întâlniri de învăṭare din proiect, cu participanţi 31 elevi şi 9 profesori din Austria, Letonia, Italia, Portugalia şi Turcia. Aceştia au participat la un schimb de bune practici în cadrul lecṭiilor de fizică, IT – realizarea de jocuri online pe teme ecologice, biologie, chimie, iar profesorii din Portugalia au prezentat o lecṭie despre biodiversitatea din Portugalia. Participanṭii au realizat un studiu tematic despre apele uzate din Brăila la uzina de apă, despre flora şi fauna Deltei Dunării cu scopul de a conştientiza importanṭa protejării mediului. De asemenea, elevii şi profesorii din străinătate au aflat informaṭii despre istoria oraşului Brăila şi a cetăṭii Enisala din judeţul vecin Tulcea, ghid fiindu-le Gabriel Lâlă – preşedinte Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” Brăila. 

Joi, 26 aprilie 2018, echipa de proiect Erasmus+ s-a deplasat la sediul Centrului Europe Direct Brăila – coordonator Răzvan Popescu – din staţiunea Lacu Sărat unde s-a desfăşurat conferinṭa internaṭională cu tema „Ȋncălzire globală şi reciclare”. Fiecare partener a prezentat informaṭii despre situaṭia actuală din ṭara lor. Au fost şi reprezentanţi ai Agenṭiei pentru Protecṭia Mediului Brăila şi mediul neguvernamental local, exemplu Viorica Alexandru – preşedinte Asociaţia „Iniţiativa Cetăţenilor Seniori” care le-a prezentat proiectul „HOPE” finanţat tot prin Erasmus+.

Vineri, 27 aprilie 2018, la Biblioteca Judeṭeană “Panait Istrati” Brăila s-au întâlnit cu Valentina Chiriac ş şef Serviciu – care le-a propus activitatea “Realizarea de obiecte din materiale reciclabile” în care au prins viaţă o păpuşă tradiṭională românească, un semn de carte cu simbolul oraşului Brăila şi o floare din sfoară.

Proiectul „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS este unul de inovaţie. S-au implementat metode noi de lucru şi se realizează dicţionar de mediu în 6 limbi, termometre personale, DVD-ul „Cetăţenii eco”, album foto ECO, cartea „Poveşti vesele şi triste din natură”.

Concurs județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, la Şcoala „Alecsandri” Brăila

*În 26 martie 2018 * Sunt trei secţiuni, două pentru elevi – cu participare directă şi indirectă, şi un simpozion pentru profesori, elevi, activişti de mediu

       Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – director prof. Gabriela Mălîia, director adjunct prof. Alina Grigoriţă – din municipiul Brăila este organizatoare, prin prof. Angelica Poaşcă şi prof. Georgica Tănase – coordonatori, a Concursului județean „Un mediu curat – implică-te și tu!”, ediţia I, cu trei secţiuni. Proiectul desfăşurat sub egida Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila „urmăreşte formarea la elevi  a unei atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic, vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural” şi are ca obiective „cunoașterea biodiversității mediului înconjurător local și conștientizarea necesității protecției lui ca o garanție a viitorului și al urmașilor, sensibilizarea elevilor de a economisi și proteja resursele mediului prin reciclarea și valorificarea deșeurilor de hârtie, materiale plastice și metale, conștientizarea elevilor că sănătatea mediului în care trăiesc este garanția sănătății fiecăruia dintre ei, de aceea e e nevoie de implicarea responsabilă a fiecăruia, conștientizarea necesității protecției calității mediului ca dovadă vie cu valoare culturală și științifică și pentru generațiile viitoare, prin extinderea cunoașterii realităților şi prin participarea directă la activitatile proiectului”.

Secţiunea I destinată elevilor, cu participare directă, este un Workshop-uri de abilități practice în care se pot realiza (a) lucrări de desen, acuarelă, grafică, culori cerate, ulei, grafică pe calculator etc., (b) afișe, colaje foto sau colaje din materiale reciclabile în tehnica quilling, (c) obiecte din materiale reciclabile – jucării, machete, origami, împletituri din fire, metaloplastie.

Secţiunea a II-a destinată elevilor, cu participare indirectă, presupune trimiterea de (a) creaţii literare, poezii, eseuri sau de (b) filme, videoclipuri, scurt-metraje.

Secţiunea a III-a, cu paticipare directă, este un Simpozion pentru profesori, elevi și activiști în ONG-uri, persoane specializate în acțiuni de protejarea mediului care pot prezenta lucrări sub genericul  „Un suflet curat, o minte sănătoasă într-un mediu durabil!”:(a) referate, videoclipuri, spoturi publicitare, pagini web, softuri, PPS-uri etc., (b) proiecte, parteneriate, schimburi de experiență naționale și internationale – exemple de bună practică.

Competiţia se desfăşoară luni, 26 martie 2018, la sediul Şcolii „Alecsandri” (nota aut. Prima unitate unde am desfăşurat în vacanţa mare trecută două module Şcoala de Vară, de neuitat – cu nişte copii de nota 10, care au scris poveşti frumoase, au învăţat câte ceva despre jurnalism şi cu care am făcut două reviste-unicat). Participanţii nu au plătit taxă. Juriul va selecta premiile I, II, III şi menţiuni pe grupe de vârstă și secțiuni. Toţi participanţii vor primi diplome de participare. Lucrările nu se returnează: ele vor face obiectul unei expoziţii itinerante prin instituţiile partenere.

Concursul „Peisajul de pe strada mea” 2017 Brăila, palmares

*Echipajele de la Şcolile Stăncuţa, „Mihai Viteazul”, „Sadoveanu”, „Mihu Dragomir”, „Aurel Vlaicu”, Siliştea au fost premiate

Concursul şcolar „Peisajul de pe strada mea” 2017, ediţia a VI-a (cum am anunţat la https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/07/concurs-brailean-piesajul-de-pe-strada-mea-2017-la-final/), şi-a desemnat câştigătorii în data de 9 iunie 2017, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila partener în organizare alături de Şcolile Gimnaziale „Mihu Dragomir” şi „Aurel Vlaicu”, Inspectoratul Scolar Judeţean Brăila, Asociaţia ARIN şi Agentia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila. Mai multe foto în album la pe apgina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Brăila Chirei. 

Palmares

Clasa a V-a Locul I – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Ciob de primavară” al echipei „Muguraşii Stăncuţei” şi Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „O lume a copiilor, o lume a culorilor”, al echipei „Fantasticii”; Locul II –  Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, cu proiectul „Cartierul meu de vis” al echipei „Steluţele”; Locul III – Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir” cu proiectul „Amprente ale oraşului nostru” al echipei „Magicienii timpului”.

Clasa a VI-a Locul IŞcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu”, cu proiectul „Gradina inimii mele” al echipei „Millenium”; Locul II – la egalitate de puncte: Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”, cu proiectul „Centrul sportiv „Să fii dinamic” al echipei „Phoenix” şi Şcoala Gimnazială Stăncuţa, cu proiectul „Tradiţii dunărene” al echipei „Inimoşii”; Locul III – la egalitate de puncte, Şcoala Gimnazială Siliştea, cu proiectul „Spaţiul verde al şcolii” al echipei „Micii constructori” şi Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir”, cu proiectul „Parcul de distracţii” al echipei „Five Stars”.

Menţiuni: Şcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu” – echipa „Best Kids”, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” – echipa „Ştrumfii”, Şcoala Gimnazială Siliştea – echipa „Modelatorii” şi Liceul „D. P. Perpessicius” – echipa „Micile talente”. 

Din juriul concursului au făcut parte: Nicoleta Negru de la APM Brăila, Marian Ion – arhitect şef al Primăriei Brăila, Codruţa Nedelcu – director executiv Asociaţia ARIN si elevul Paul Popescu, din partea echipei câştigătoare in anul anterior (2016). Premiile au fost acordate de Asociaţia de Părinţi a Şcolii „Mihu Dragomir”, Asociaţia ARIN, SC Edmund Media Serv SRL şi Teatrul „Maria Filotti” Brăila. Toţi participanţii au primit premii de participare. Marea surpriză a concursului a constituit-o Şcoala gimnazială Stancuţa care, deşi la prima participare, a luat două premii importante.

Societatea de trasnport public a Primăriei Brăila, Braicar S.A. a oferit, de asemenea, sprijin, asigurând transportul în bune confiţii a unei părţi a participanţilor, aceştia fiind elevi de la Școala Gimnazială „Mihu Dragomir” Brăila, Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” Brăila, Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”Brăila, Şcoala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Brăila, Școala Gimnazială Stăncuța, Școala Gimnazială Siliștea, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, Brăila, Liceul de Arte ”Haricleea Darclee” Brăila.

La Biblioteca Judeţeană Brăila, vizionarea documentarului „Expirat” – marca KineDok

*Miercuri, 24 mai 2017 de la ora 19.30 la Sala de Lectură * Eveniment organizat în parteneriat cu Asociaţia COLORERIA Brăila

  Miercuri, 24 mai 2017 de la ora 19.30 la Sala de Lectură a bibliotecii, va fi proiectat documentarul „Expirat”, un film marca KineDok, eveniment organizat ca şi în alte ocazii de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila și Asociația COLORERIA Brăila. Notă (Armanda Filipine – revista de cultură şi educaţie Braila Chirei) Subiectul filmului are legătură cu educaţia pentru mediu şi protejarea lui, cu sănătatea umană – şi chiar dacă paote părea o temă delicată, ea merită cun oscută şi discutată serios măcar în mediile educaţionale.

„Kieran Kolle”, Norvegia – 2017 – 54 minute. Niște tineri plănuiesc un tur pe biciclete de-a lungul Norvegiei pentru a atrage atenția asupra problemei risipei de alimente, singurul impediment este propia lor regula: nu vor consuma decât mâncare aruncată pe timpul cursei de aproximativ 3000 km”. 
Synopsis: „În bogata țară a Norvegiei, risipa de alimente este o problemă imensă cu nicio soluție aparentă. Un grup de patru tineri decide să facă ceva pentru a crește gradul de conștientizare a problemei și să inițieze schimbări sociale și voința politică de a lua măsuri în legătură cu acest lucru. Ei plănuiesc un tur de 5 săptămâni pe bicicletă, din nordul Norvegiei către sud – aproximativ 3000 kilometri – un efort uriaș care necesită ca ei să consume multă mâncare nutritivă pe parcursul drumului. Singura problemă este de altfel chiar propria și unica lor regulă: toate mesele trebuie să provină din alimente aruncate. Deși sarcina pare dificilă, pe drum întâlnesc multe persoane care îi ajută și care s-au săturat să vadă mâncare bună în tomberoane. Exploatarea produselor expirate nu a avut niciodată un gust atât de bun”.
Trailer film: https://vimeo.com/159609367 

https://vimeo.com/159609367


** * În 2015, Asociația One World Romania (oneworld.ro | kinedok.net ) a lansat KineDok, un program de distribuție alternativă de film documentar ce își propune să completeze distribuția clasică și să aducă filmul documentar mai aproape de public. One World Romania continuă programul pentru al treilea an consecutiv în mai multe locații alternative, vechi și noi. În cadrul celei de-a treia ediții, 16 documentare incitante vor fi proiectate în peste 25 de spații neconvenționale din fiecare țară participantă: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, România, Polonia, Norvegia și Bulgaria. O parte importantă din misiunea KineDok este de a merge în orașele mici și de a folosi spiritul local al barurilor, al galeriilor și al altor locuri populare. Aceste spații oferă o alternativă pentru întâlnirea dintre filmul documentar și public și creează o atmosferă intimă în care vizionarea și dezbaterea unor probleme curente, alături de regizori și experți, devine o experiență. Parteneri: Institute of Documentary Film din Republica Cehă, Filmtopia din Slovacia, Eclipse Film din Ungaria, ReStart din Croația, Krakow Film Foundation din Polonia, Bergen International Film Festival din Norvegia, Activist 38 din Bulgaria si Programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Pentru (ne)gestionarea deşeurilor, România în faţa Curții Europene de Justiție

 *Nu doar pentru aşa cere UE, dar situaţia nu e deloc roz; România are un procent uriaş de gunoi nereciclat depozitat – 72 la sută, faţă de 25,6 cât e media europeană * Comisia Europeană a verificat dacă fiecare stat membru și-a respectat obligațiile; au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia

    Sănătatea nu este doar domeniul medical care gestionează starea corpului uman, cum adesea gândim simplist şi evident complet greşit, ci şi parte a domeniului care se referă la mediu, iar aici se combină cu alte aspecte, unele din economie, altele din viaţa comunităţii. Bineînţeles că şi gestionarea problemelor de salubritate şi deşeuri ţine tot de sănătate, a planetei, a oraşelor, a oamenilor. Că ne deranjează atunci când gunoaiele zac pe stradă ori în apropierea localităţilor, ştim foarte bine. Că nu facem prea mult pentru a schimba situaşia, ştim la fel de bine – fie în calitate de simpli cetăţeni ori de reprezentanţi ai administraţiilor. Ce e la fel de grav, şi cel care doreşte să depoziteze gunoiul astfel încât să poată fi uşor de recilcat se loveşte de lipsa unui sistem adecvat. Vrei, spre exemplu, să duci undeva sticlele uzate… e mai complicat: nu sunt recipiente de colectare aproape de casă, nu ai unde să vinzi etc.

Subiectul este unul bine definit în legislaţia europeană, având şi sancţiunile de rigoare. Astfel, Comisia Europeană verifică dacă fiecare stat membru UE și-a respectat obligațiile în materie de gestionare a deşeurilor (sunt reguli foarte clare în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri care TREBUIE reciclată şi ce poate fi dus la gropi de gunoi în stare nereciclată) şi, conform legislaţiei, au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia – iar pentru Slovenia și Croația cazurile au fost închise, după adoptarea unor planuri și programe adecvate. Recent, Comisia Europeană a anunţat că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, aşa cum stă scris în obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.

În ciuda avertismentelor anterioare din partea Comisiei, autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația de a revizui și actualiza planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislația în materie de deșeuri. Dar, nu s-a întâmplat aşa.

** *

Practic, Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. Statele membre UE trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri: planurile și programele respective au  ac obiective reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, dar și utilizarea mai eficientă a resurselor în UE. De fapt, toate acestea sunt esențiale şi accesarea fondurilor UE, dar și pentru stabilirea cadrului pentru dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile de gestionare a deșeurilor. În criteriile UE s-a stabilit că statele membre trebuie să-și reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani ori, dacă este cazul, să le revizuiască. România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor (cu alte cuvinte, au foat depozitate deşeuri NERECICLATE) din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE care este de 25,6 %. 

Ziua Internaţională a Pământului – 22 aprilie

*În 2017, manifestările au ca temă „Educația pentru mediu și climă”

      În 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU – www.un.org) a instituit, prin Rezoluția 63/ 278, Ziua Internațională a Planetei Pământ (Mother Earth Day, în engleză) – 22 aprilie (www.earthday.org), scopul fiind acela de a ne reaminti că planeta și ecosistemele sale oferă condițiile propice vieții şi că este important să o protejăm ca să existe Viaţa mai departe. De atunci, an de an se punctează în diferite formule această zi. Oricare dintre noi am putea serba această zi prin gesturi mici, dar semnificative: mai puţină risipă (ex. De apă – ţinem robinetele deschise strict cât e necsar), mai multă atenţie la deşeuri (ex. Nu mai aruncăm uleiul ars din tigaie în chiuvetă), mai puţină energie electrică consumată (ex. Închidem lumina acolo und eea nu este necesară, nu mai ţinem în priză toate încărcătoarele fără să fie cazul) etc. Foto preluată de pe site-ul ONU.

Pentru 2017, manifestările de Ziua pământului se derulează sub genericul „Educația pentru mediu și climă”. În acest sens, are loc în următorii trei ani şi o Campanie de educație la nivel mondial, educația fiind fundamentul progresului. „Educația este fundamentul progresului. Trebuie să fie construită o cetăţenie de tip global, populaţia trebuie să înţeleagă mecanismele schimbărilor climatice și să aibă conștiinţa faptului că există o amenințare fără precedent asupra planetei noastre. Toată lumea trebuie să se informeze, să aibă cunoștințe pentru a desfăşura acțiuni în apărarea protecției mediului„, se subliniază pe pagina web a ONU cu acest prilej. Apărarea şi protecţia mediului trebuie să fie mereu în atenţia politicienilor şi ale votanţilor, iar accelerarea dezvoltării tehnologiilor trebuie să se facă cu respectarea naturii, Locurile de muncă ecologice trebuie să capete prioritate în dezvoltarea socio-economică.

ONU invită toate statele membre, organizațiile internaționale, regionale și subregionale, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și părțile interesate, să urmărească și să sensibilizeze publicul cu privire la Ziua Internațională a Planetei Pământ.

Pentru atingerea obiectivelor Campaniei de educație la nivel mondial pentru mediu și climă până la Ziua Pământului din anul 2020, când se împlinesc 50 ani de la prima celebrare a zilei, ar trebui să se producă o schimbare atât la nivelul valorilor, cât și la cel al atitudinilor, în mod special în ceea ce priveşte modelele de gândire. Această schimbare, se afirmă pe site-ul earth.org, nu poate fi realizată decât prin educației sub toate formele sale — formală, non-formală și informală.  

Evenimente la Brăila în proiectul Erasmus+”Util-Utilizabil-Reciclabil”

*Ele implica tineri de la Colegiul National “Murgoci”, Colegiului National “Aslan”, Liceului Teoretic “Iorga”, Colegiul Tehnic “Nicolau”, Liceului “Cerna”, Liceului Teoretic “Sebastian” si Liceului de Arte “Darclee” în campania “Spargem zidul indiferentei”, la finele lunii martie şi in Ziua Mediului – 5 iunie 

 

   Proiectul „Util-Utilizabil-Reciclabil” (UUD), finantat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene, continua la Braila – asa cum anunta Initiativa Cetatenilor Seniori si Primaria municipiului Braila – in perioada 27 – 31 martie 2017 prin mai multe evenimente ale campaniei “Spargem zidul indiferentei”. Astfel, a avut loc concursul de colectare selectiva a deseurilorSelectam si Pedalam” cu implicarea tinerilor de la Colegiul National “Gh. Munteanu Murgoci”, Colegiul National “Ana Aslan”, Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”, Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau”, Liceul “Panait Cerna”, Liceul Teoretic “Mihail Sebastian” si Liceul de Arte “Hariclea Darclee”. Conform obiectivelor proiectului, se urmareste „familiarizarea cu colectarea selectiva si transmiterea acestui mesaj prin scoli catre comunitate. De asemenea, dorim sa aflam, orientativ, cantitatea de deseuri ce se colecteaza dintr-o gospodarie in timpul unei zile si al unei saptamani, informatie  utila  opertorilor de salubritate pentru planificarea colectarii selective la momentul potrivit„, afirma initiatorii. Premiile, trei biciclete, au fost oferite de operatorii braileni de salubritate cu care Primaria municipiului Braila are contracte publice, respectiv SC RER SRL, SC Eco SA si SC Brai-Cata SRL. Ele au revenit primilor trei elevi  care au colectat cea mai mare cantitate de deseuri de hartie, plastic si metal in decurs de o saptamana.

Colegiul “Aslan” a gazduit vineri, 31 martie 2017, semifinala concursului de dezbatere publica pe tema colectarii selective a deseurilor menajere. Echipele semifinaliste au fost de la Coelgiul National “Murgoci”, Liceului de Arte “Darclee” si Liceului “Iorga”. Dezbaterea a urmarit, cu argumente pro si contra, problema colectarii selective si a incercat sa atrage atentia asupra existentie acestei discutii in societate.

Campania “Spargem zidul indiferentei” continua pana in Ziua Mediuliui – 5 iunie 2017, si se incheie cu Festivalul „Antiplastic” pentru si cu braileni. Campania este rezultatul instruirii a 21 de profesori din liceele partenere pe platforma e-learning “PlasticsFree” www.plasticsfree.eu  si constituie baza pentru certificarea acestora ca organizatori de evenimente civice.

Proiectul UDD din progarmul european Erasmus+ se desfasoara in perioada 2015 – 2017 si este realizat in parteneriat cu organizatii neguvernamentale (cum este si Initiativa Cetatenilor Seniori de la Braila) din Bulgaria, Italia, Lituania, Spania si coordonat de Romania.

Scoala „Sf. Andrei’ Braila, vizita Erasmus+ in Portugalia

*In perioada 27 noiembrie – 1 decembrie 2016 * Proiectul este „Everything begins with the first step” – EBWFS, pe teme de mediu si se deruleaza cu parteneri din Austria, Italia, Portugalia, Romania, Turcia

 

sc-sf-andrei-in-erasmus-portugalia-1      Şcoala  Gimnaziala „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră în proiectul european „Everything begins with the first step”- EBWFS (proiect cu număr de identificare 2016-1-LV01-KA219-022655_5, Programul Erasmus +, Parteneriate strategice,  Acțiunea cheie 2)  finanțat de Comisia Europeană,  derulat  în perioada  octombrie 2016 – 30 septembrie 2018  si coordonat de profesorii Mihai Adina şi Rotaru Cătălina.

Coordonatorul parteneriatului internaţional este şcoala din Letonia – Adazi Secondary School; partenerii sunt scoli din Austria – Bundeshandelsakademie, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu. El are în vedere conservarea şi păstrarea mediului şi protejarea viitorului nostru prin îndrumarea elevilor de a face îmbunătăţiri substanţiale şi de durată. „Proiectul este inovator deoarece se vor implementa metode noi de lucru: dicţionar de mediu în sase limbi, crearea termometrelor personale, DVD <Cetăţenii eco>, album foto ECO, cartea <Poveşti vesele şi triste din natură>, vizitarea şi observarea multor obiective naturale – parcuri, ferme, grădini, malurile râurilor„, subliniază profesor Adina Mihai de la Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei”, inspector scolar pentru proiecte educationale la ISJ Brăila. sc-sf-andrei-in-erasmus-portugalia-2

sc-sf-andrei-in-erasmus-portugalia-3      Obiectivele proiectului sunt următoarele: consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunitaţile locale. Nevoile lor sunt în strânsă legătură cu obiectivele proiectului deoarece toate grupurile ţintă au aceeaşi nevoie, cea de a trăi într-un mediu curat şi de a cauta modalităţi alternative de a folosi resursele naturale pentru a menţine un mediu sănătos pentru generaţiile următoare.

În perioada 27 noiembrie 2016 – 1 decembrie 2016 membrii echipei de proiect Mihai Adina şi Rotaru Catalina au participat la întâlnirea transnaţională din Portugalia, in oraşul S. João da Madeira (ex. Cele trei foto), care a avut ca scop o mai buna cunoaştere a partenerilor – compararea sistemelor de educaţie europene şi a şcolilor partenere, dar şi reorganizarea activitaţilor din proiect. Pe parcursul acestei întâlniri transnaţionale s-au desfăşurat diverse activitǎţi pentru a facilita implementarea proiectului: întâlniri de lucru cu primarul oraşului S. João da Madeira, fiind prezentate măsurile luate de autorităţile portugheze pentru a pastra un mediu curat, prezentari ale proiectelor naţionale şi locale desfăşurate de şcoala Agrupamento de Escolas dr. Serafim Leite pentru protejarea mediului.

Simpozion Internaţional „Wetlands Ecological Restoration”, la Facultatea de Inginerie şi Agronomie Brăila

* Au participat, in 19 – 21 octombrie 2016, reprezentanti de la institute de cercetare de renume internațional şi universităţi de prestigiu din Norvegia, Germania, Polonia, Republica Moldova şi România

simpozion-la-fia     Facultatea de Inginerie şi Agronomie (FIA – http://www.ugal.ro/facultati/facultatea-de-inginerie-si-agronomie-din-braila) din Brăila, din Universitatea „Dunarea de Jos’ Galaţi, a organizat în perioada 19 – 21 octombrie 2016 Simpozionul internaţional „Wetlands Ecological Restoration” (WER). În programul simpozionului au fost înscrise 18 lucrări ştiinţifice şi două mese rotunde cu tema controlul, monitorizarea şi restaurarea zonelor umede – în general şi, în mod special, a ecosistemelor din Rezervaţia Naturală Insula Mică a Brăilei. Simpozionul WER, desfăşurat la sediul facultății din Calea Călărașilor nr. 29, s-a bucurat de prezenţa a 45 de participanţi din institute de cercetare de renume internațional şi universităţi de prestigiu din Norvegia, Germania, Polonia, Republica Moldova şi România. Manifestarea s-a încheiat cu o vizită de documentare tehnică în Insula Mică a Brăilei.

Simpozionul WER face parte din activităţile desfăşurate în Proiectul „Restoration of the aquatic and terrestrial ecosystems complex, from Fundu Mare Island, part of the Small Wetland of Brăila – RAMSAR site 1074″ finanţat în Programul RO02 – Biodiversity and Services of Ecosystems, prin mecanismul Financiar  EEA Grants, 2009 – 2014 (Norvegia, Islanda şi Lichtenstein).  simpozion-la-fia-a

Partenerii FIA de proiect sunt ROMSILVA – Administraţia Parcul Natural Insula Mică a Brăilei, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi , NTNU – Norvegian University of Science and Technology, NINA – Norvegian Institute for Nature Research.      

Sezon cultural România-Franța, in 2018 – 2019

*Guvernul Dacian Cioloș a aprobat documentele privind organizarea evenimentelor, program cultural bilateral dedicat celebrării centenarului României moderne (1918 – 2018) și pentru dezvoltarea colaborării în domeniile educației și mediului

 

steaguri-romania-franta       Guvernul Dacian Cioloș a adoptat în ședința din 9 septembrie 2016 (detalii prin Biroul de presă, aici), pregătind vizita în România din 12 – 13 septembrie 2016 a lui François Hollande – președintele Republicii Franceze, trei documente care stabilesc măsuri pentru organizarea Sezonului Cultural România-Franța 2018, Program cultural bilateral dedicat celebrării Centenarului României Moderne (1918 – 2018) și pentru dezvoltarea colaborării în domeniile educației și mediului. Sezonul cultural România-Franța, desfășurat în perioada 1 decembrie 2018-30 iunie 2019, va marca centenarul creării României moderne și va oferi ocazia de a fi puse în valoare relațiile bilaterale în domeniul cultural, prin intermediul unor evenimente care să pună accentul asupra creației contemporane, cercetării și inovării, tineretului. Acest program bilateral va include activități artistice, culturale, științifice și educaționale, organizate în colaborare cu autorități și instituții din Franța și desfășurate în perioada menționată, în cele două țări.

Pentru pregătirea participării României la acest program cultural comun, printr-o Hotărâre adoptată de Guvern, se aprobă înființarea Comitetului de organizare format la nivel de secretar de stat și experți desemnați de către: Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român (ICR), Ministerul Apărării Naționale (MApN), Cancelaria prim-ministrului. Acest comitet de organizare va fi condus de comisarul Sezonului Cultural, numit prin ordin comun în urma consultării între MAE, Ministerul Culturii și ICR. Comisarul Sezonului va fi sprijinit în activitatea sa de un Consiliu Consultativ format din trei membri, personalități ale lumii culturale și societății civile, numiți prin Ordin al ministrului Culturii. Cheltuielile necesare pregătirii și participării României la Sezonul Cultural România-Franța vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetele MAE, MApN, Ministerul Culturii, ICR.

Printr-un Memorandum, Guvernul a adoptat negocierea și semnarea Protocolului de cooperare în domeniul educației între Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice din România și Ministerul Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării din Republica Franceză. Cele două ministere vor colabora pentru stabilirea programelor școlare cu respectarea legislației din România și a autonomiei instituțiilor școlare și vor continua și încuraja cooperarea la nivel școlar între cele două țări la toate nivelurile și, cu precădere, la nivel liceal, filiera teoretică și tehnologică, precum și la nivelul învățământului profesional. Începând cu 2008, ministerul român al educației, în colaborare cu ministerul omolog din Franța, organizează bacalaureatul bilingv francofon, proiectul fiind extins progresiv. În prezent, există 26 de licee bilingve (din 30 prevăzute în Acord), în 17 județe. Dintre acestea, 7 licee au obținut în 2015 premiul pentru excelență LabelFrancEducation.

Cooperarea în domeniul educației și formării profesionale rămâne axă prioritară de lucru, urmând să fie pusă în aplicare prin unele măsuri, între care: stabilirea unor legături între instituțiile între instituțiile de educație și întreprinderi cu capital francez, organizarea de vizite de studii și/sau de stagii în strânsă legătură cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri; schimb de informații privind abordările pedagogice în materie de învățământ profesional și tehnic, cum ar fi campusurile de meserii și calificări, formare în alternanță, valorificarea meseriilor, orientarea elevilor. De asemenea, protocolul are în vedere sprijinirea studiului limbii, literaturii, culturii și civilizației românești în cadrul universităților din Republica Franceză, prin continuarea funcționării lectoratelor de limbă română de la Universitatea din Strasbourg, Universitatea Sorbonne Nouvelle – Paris III, Universitatea Aix-Marseille și prin înființarea unor noi lectorate de limbă română.

În domeniul mediului, administrațiile a două importante rezervații ale biosferei din Europa – Delta Dunării și Parcul Natural Regional Camargue (care include Delta Ronului) – vor coopera pe termen lung în domeniul ariilor protejate, pe baza principiilor de egalitate, reciprocitate și beneficiu reciproc, stabilește un memorandum a cărui semnare a fost aprobată astăzi de guvern. Este vorba despre ”Memorandumul de înțelegere între Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării – România (ARBDD) și Sindicatul Mixt de Administrare a Parcului Natural Regional Camargue (PNRC) – Republica Franceză privind cooperarea în domeniul ariilor protejate”, prin care semnatarii se angajează să conlucreze pe aspecte importante pentru mediu, dar pentru și comunitățile locale din cele două delte: conservarea biodiversității și managementul ariilor protejate, în special a zonelor umede; protejarea speciilor și habitatelor de patrimoniu sau de interes comunitar; legătura dintre activitățile umane tradiționale, habitatele și zonele umede (pescuit, exploatarea stufului, creșterea animalelor și agricultură, exploatarea sării); reducerea poluării apelor fluviilor Ron și Dunărea; promovarea unui turism durabil și gestionarea dezvoltării acestuia în ariile sensibile; activități de sensibilizare și conștientizare privind mediul și ariile protejate; gestionarea țărmurilor și a inundațiilor marine sau fluviale.

Cooperarea între cele două administrații, care se va extinde pe durată nedeterminată, urmează să se concretizeze prin schimburi de experiență, know-how, bune practici, informații, date științifice și tehnice în domeniul conservării și administrării ariilor protejate. De asemenea, se vor realiza programe și proiecte comune pentru dezvoltare durabilă și vor fi promovate reciproc imaginea și ofertele celor două parcuri. Printre cele mai importante aspecte ale cooperării se numără facilitarea de legături între factorii interesați din cele două parcuri, pentru colaborare în domenii specifice, dar și facilitarea reciprocă a relațiilor cu alte structuri similare/ instituții/ organizații naționale și internaționale în domeniul ariilor protejate.

                * * *

Delta Dunării este inclusă pe lista Patrimoniului Mondial Natural (Convenția Patrimoniului Mondial, Franța, 1972) și pe cea a Zonelor Umede de Importanță Internațională (Convenția Ramsar, Iran, 1972). De asemenea, din 1998 mai face parte din Rețeaua Rezervațiilor Biosferei a Programului UNESCO Omul și Biosfera (Man and Biosphere Programme, 1971), dar și din Rețeaua Europeană Natura 2000. Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost înființată în 1990 și are o suprafață de 580.000 ha. În anul 2000, Rezervația Biosferei Delta Dunării a primit Diploma Europei a Ariilor Protejate acordată de Consiliul Europei, în cadrul Convenției pentru conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale europene (Convenția de la Berna, 1979), reînnoită pentru încă 5 ani în 2005 și pentru încă 10 ani în 2010. La reînnoirea din 2010 a Diplomei, printre recomandări s-a numărat și analizarea posibilității dezvoltării cooperarării cu alte sit-uri care sunt delte, pentru care a fost acordată Diploma Europei a Ariilor Protejate, precum Rezervația Națională Camergue din Franța și Parcul Natural Donana din Spania.

Parcul Natural Regional Camargue, creat în 1970, este Rezervație a Biosferei, sit Ramsar (zonă umedă de importanță internațională ca habitat al păsărilor acvatice), i-a fost reînnoită Diploma Europei a Ariilor Protejate în anii 2006 și 2011, iar Rezervația Naturală Camargue este propusă pentru desemnare ca site al Patrimoniului Mondial Natural. Camergue (Delta Ronului), care se află în sudul regiunii Arles, între Marea Mediterană și cele două brațe ale Ronului, pe o suprafață de 930km² (145,300 ha), a fost protejată ca parc regional încă din 1927, iar în 2008 a fost încorporată la zona mai mai mare denumită Parcul Natural Regional Camargue; este una dintre cele mai bine protejate delte din întreaga lume.