Arhive categorie: arhitectura

În Ziua Poeziei, întâlnirea de la Momentul de poezie live a fost în Centrul Cultural Nicăpetre

*Momentul de poezie live371 l-am înregistrat în casa Embiricos, monument istoric al Brăilei – deci o clădire care ea însăși e o adevărată poezie arhitectonică, dar și în preajma operelor lui Nicăpetre – sculptor care și-a lăsat lucrările orașului natal și unde acum e cea mai mare expoziție permanentă de sculptură din România – cu alte cuvinte, un spațiu care invită la o reverie lirică aidoma poeziei * Am lecturat poeme de Petre Stoica, G. Călinescu, Gherasim Luca și un poem propriu din cartea ”Poezia și râuri de cafea”

Momentul de poezie live371 de astăzi, 21 martie 2021, în Ziua Mondială a Poeziei, l-am înregistrat în casa Embiricos (foto – în strada Belvedere nr. 1), monument istoric al Brăilei – deci o clădire care ea însăși e o adevărată poezie arhitectonică, dar și în preajma operelor lui Nicăpetre – sculptor care și-a donat lucrările (sculpturi, desene, grafică) orașului natal și aici, în Centrul Cultural Nicăpetre, parte a secției Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”, avem acum cea mai mare expoziție permanentă de sculptură din România – cu alte cuvinte, un spațiu care invită la o reverie lirică aidoma poeziei.

Deci, Momentul de poezie live371 (video din You Tube, mai jos) a fost versuri de Petre Stoica (15 febr. 1931 – 21 martie 2009, Jimbolia, județ Timiș) din volumul „Pipa lui Magritte” (Editura Brumar, 2005), versuri de G. Călinescu (19 iun. 1899, București – 12 martie 1965) și versuri de Gherasim Luca (23 iulie 1913, Bucuresti – 9 febr. 1994, Pont Mirabeau) – ambii lecturați din „O mie și una de poezii românești” antologie realizată de regretatul Laurențiu Ulici (Editura DU Style, 1997). Plus… un poem din cartea mea (Armanda Filipine – în foto), „Poezia și râuri de cafea” (Editura Olimpias, 2019).

Video și la https://www.instagram.com/afilipine/channel/

Live la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/10219910767066628

Foto la https://www.facebook.com/armanda.filipine.official.Author/posts/1423662874653953

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Lucian Căprariu, PNL – Brăila Nouă: Un oraș modenizat, atractiv deopotrivă pentru localnici și pentru turiști

*Programul electoral al lui Lucian Căprariu, candidatul Alianței PNL – Brăila Nouă, cuprinde un subiect extrem de sensibil pentru brăileni: refacerea Centrului istoric (centrul vechi), în fapt punctul de atracție – locul unde se află cele mai frumoase construcții, exact ca cele din Europa civilizată, acolo multe distruse de al doilea război mondial dar refăcute imediat după aceea exact așa cum au fost… * Bine spune Lucian Căprariu: turismul vine imediat după această refacere, absolut necesară

Lucian Căprariu

Lucian Caprariu este consilier municipal (a câștigat poziția ca independent, ulterior a înființat partidul Brăila Nouă) și candidează la funcția de primar al muncipiului Brăila din partea Alianței PNL – Brăila Nouă. Punctul său din programul electoral referitor la refacerea Centrului istoric al Brăilei și, automat, creșterea potențialului turistic al urbei, este deopotrivă bucuria noastră (Notă. Armanda Filipine, revista Braila Chirei) întrucât despre asta am tot scris mereu de când există revista Braila Chirei, dar și înainte, la toate publicațiile unde am lucrat. Nu cred mai trebuie amintit că fosta Regală și Piața Traian fac parte din Lista Monumentelor Istorice și, deci, era firesc să fi fost deja refăcute (sic!) conform legii (a Monumentelor… chiar dacă nu e una foarte bună!) până acum… așa cum s-a întâmplat peste tot în Europa vestică, sau civilizată cum îmi place să îi spun, acolo unde mai ales al doilea război (sic!) a dus la distrugerea totală a unor construcții la fel, din secolele XVIII-XIX ca cele din centrul brăilean, ori mai vechi, refăcute intregral și imediat! Ceea ce la noi nu există… cu toate că un străin va admira imediat asemănarea între casele de pe fosta Regală, din zona parcului Grădina Publică și cele din Paris (de fapt între bulervardul Champs-Élysées și fosta Regală diferența e doar de dimensiuni și amplasare geografică!… ah… și de aspectul contemporan).

       Lucian Căprariu: ”Brăila are vocație turistică! Nu avem voie să o ignorăm. Este momentul pentru oameni noi în politica locală, oameni care să aducă proiecte noi și o altă viziune de dezvoltare la Brăila (http://bit.ly/braila-noua)
          Un proiect foarte important este și cel de regenerare urbană în arealul Moara Lichiardopol – Moara Violatos. https://bit.ly/regenerareurbanaLichiardopolViolatos
       Printre măsurile pe care le voi adopta cu maximă prioritate se află 
* Refacerea fostei străzi Regale, actuala Eminescu, care va străluci din nou
* Susținerea financiară a proprietarilor în vederea renovării clădirilor
* Credite pe termen lung fără dobândă pentru proiecte
* VisitBraila.com – platforma profesionistă de promovare turistică
* Harta turistică în fiecare loc public, hotel, restaurant ori bar
* Concurs internațional de arhitectură pentru Faleză
* Faleza devine principalul punct de atracție urbana de pe Dunăre în România
* Debarcadere moderne pentru navele de croazieră
* Iluminat architectural pentru toate clădirile
* Accesare masivă a banilor europeni pentru proiectele din zonă
* Înființarea Consiliului Turistic Consultativ
* Amenajarea a cel puțin 30 metri din hrube*, în primele șase luni de mandat
          În fapt, refacerea Centrului Istoric cu accent pe Regală (M. Eminescu) trebuie să fie prioritatea numarul 1 pentru a deveni un oraș atractiv din punct de vedere turistic”.
* Notă. Refacerea unor porțiuni a hrubelor (vechea pulberărie a turcilor… sec. XVII – XVIII) este o propunere veche – și readusă în discuție periodic – a directorului muzeului brăielean, arheolog cercetător Ionel Cândea, din nefericire neluată în seamă de autorități.
** Notă 2. red. Despre pliante turistice, prezente peste tot, am vorbit și noi (Armanda Filipine) cu agenți economici, cu hotelieri… știți ce au răspuns? Să la facă administrația (sic!) și noi le oferim tuturor… Oh! Asta în condițiile în care în occidentul pe care îl admirăm aceste pliante, vederi, cărți poștale sunt realizate de agenții economici, pe cheltuiala lor, tocmai în scop de reclamă și de atragere a turiștilor!

În București, Street Delivery 2019 – Poezia e în stradă!

*În perioada 14 – 16 iunie 2019, pe strada Arthur Verona * Manifestare organizată de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România în care sunt puse în valoare muzica, teatrul, dansul, arhitectura și mediul social, filmul și multe alte domenii și subdomenii cultural-artistice 

   Street Delivery 2019 București vine la a 14-a ediție cu o nouă pietonalizare a străzii Verona din fața Casei Mincu – aceasta din urmă va putea fi vizitată prin tururi ghidate, cu programe culturale și evenimente care îmbină utilul cu plăcutul. Inspirația e scoasă în stradă prin artă, cuvânt, design, arhitectură, prin poeticile cotidianului, geografiile literare și metaforele orașului.

Street Delivery 2019 are loc pe 14 – 16 iunie, pe str. Arthur Verona și a fost precedat de atelierele (de arhitectură) I’M UAU de pe strada Edgar Quinet în 7 – 9 iunie. Programul manifestării din București (Street Delivery are și alte spații urbane de desfășurare) este la https://street.delivery/2019-street-delivery-bucuresti/ și trebuie să urmăriți bogăția de evenimente și subdomenii cultural- artistice… absolut încântătoare!

          Street Delivery București este un eveniment organizat de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România (OAR) care are sediul în Casa Mincu.

** * Inițiată în 2005 de OAR (despre edițiile anterioare, detalii la https://www.oar.archi/proiecte-culturale/street-delivery) Street Delivery a urmărit o revitalizare urbană și comunitară a parcursului cultural Pictor Arthur Verona. În fiecare an s-au implicat noi parteneri în organizare, animați de originalitate, de vizibilitatea remarcabilă a mesajelor și de relaționarea puternică a ideilor ce se creează pe stradă în cele 3 zile în care traficul se închide mașinilor și lasă loc arhitecturii, culturii și socializării în spațiul public. Dincolo de diversitate, creativitate și curiozitate rămân eforturile unei profesii de a demonstra cu încăpățânare că orașul poate fi locuit, construit și valorificat și altfel, în beneficiul comunității sale – un model de urmat și de reprodus (ceea ce se și întâmplă la Timișoara și la Iași).

Ordinul Arhitecților a inițiat acest eveniment alături de Primăria municipiului București cu scopul ca el să fie un proiect de reabilitare urbană și artistică a străzii Pictor Arthur Verona. În proiect este susținută ideea de a amenaja, cu ajutorul unui parteneriat public-privat, un spațiu deschis, o zonă vie de comunicare, contact și experiment artistic. Începând cu primăvara lui 2006 proiectul este rezultatul colaborării dintre Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România cărora li se alătură toți cei îndrăgostiți de oraș și de valențele lui, un manifest în favoarea reaproprierii spațiului public cât și un fenomen social, o platformă ce leagă oameni, grupuri creative, artiști, arhitecți, meșteșugari, reprezentanți ai ramurii active a societății civile. 

„Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”, expoziţie fotografică în Bucureşti

*La Biblioteca Academiei Române, în perioada 5 – 28 iunie 2019 * Curatorul este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală

    Perioada comunistă, pe bună dreptate de tristă amintire pentru foarte mulţi români, a avut şi repere care se pot concretiza – vorba vine… – în goluri uriaşe pentru cultura română. Astfel, au fost demolate – pierdute pe veci… rămase doar în amintire – clădiri de o valoare arhitecturală deosebită, dar şi biserici, ceea ce a presupus o suferinţă aparte pentru credincioşi şi slujitorii acelor lăcaşe de cult. Evenimentele s-au petrecut, cum se ştie, după ce dictatorul Nicolae Ceauşescu a hotărât că Bucureştiul trebuie să semene cu oraşele pe care le văzuse el în estul comunist (URSS, Coreea de Nord) – bulevarde largi unde să poată avea loc parade impresionante cu portretele lui peste tot, blocuri stupide în care să se înghesuie bieţii foşti ţărani aduşi cu forţa la oraş ca să pună umărul la „propăşirea socialismului”, cum stătea scris în programele Partidului Comunist Român unic. Aşa au dispărut, spre exemplu în 1984 mănăstirea Cotroceni – ridicată în 1679, mănăstirea Văcăreşti – demoltă în 1986, era o construcţie din sec. XVIII, biserica „Sf. Spiridon Vechi” – datând din sec. XVII, dărâmată în 1987.

Pentru ca generaţiile contemporane să ştie ce a fost şi ce-au pierdut, o expoziţie cu imagini ale bisericilor ortodoxe demolate în Bucureşti între 1977 şi 1987 este deschisă la Biblioteca Academiei Române în perioada 5 – 28 iunie 2019. Expoziţia, de panouri fotografice, este intitulată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”. Practic, 20 de biserici au fost atunci distruse, iar şapte (nu toate din capitală) – din lista celor sortite căderii sub lamele buldozerelor – au fost mutate în alte spaţii printr-o metodă ingenioasă, invenţie a inginerului brăilean Eugeniu Iordăchescu, aceea a translaţiei. Curatorul expoziţiei este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală (site la http://www.asociatiaromaniaculturala.ro), asociaţie care a avut şi frumoasa iniţiativă a expoziţiei itinerante „Regina Soldat” (cu imagini reprezentând activitatea pe front sau în spatele frontului din primul război mondial a Reginei Maria a României, regina Marii Uniri de la 1 decembrie 1918). Evenimentul face parte din programul cultural ce marchează cei 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.

Expoziţia se vernisează miercuri, 5 iunie 2019, la ora 13.00 când sunt aşteptaţi să fie în rândul prezentatrilor acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Varlaam Ploieşteanul Episcop – vicar patriarhal, Iscriitorul oan Cristescu – director Muzeului Naţional al Literaturii Române.

** * Tot la Biblioteca Academiei Române, în martie 2015, a fost deschisă o expoziţie cu fotografii ce ilustreau activităţile de translare a mai multor biserici şi clădiri monument de arhitectură, între anii 1981-1988 (perioadă când au demolate peste 40.000 de construcţii), metodă de translare inventată de braileanul dr. ing. Eugeniu Iordachescu (1929 – 2019) care a salvat de la demolare câteva zeci de construcţii şi 12 obiective religioase (mai multe despre acestea într-un articol al universitarului Adrian Mahu de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, publicat în nr. 475 „Opinia naţională” http://opinianationala.ro/publicatie/nr-475/): Schitul Maicilor, biserica Olari din Calea Moşilor (mutată la 80 metri de poziţia iniţială), biserica „Sf. Ilie” din Calea Rahovei (mutată 49 de metri), biserica şi clopotniţa bisericii „Mihai Vodă” de pe Dealul Spirii (clopotniţa a fost mutată 289 metri), Palatul Sinodal al mănăstirii Antim şi mănăstirea Antim, biserica „Sf. Ioan Nou” din piaţa Unirii, biserica „Sf. Gheorghe” Capră din şoseaua Pantelimon, biserica „Sf. Ştefan” Cuibul cu barză, ansamblul statuar de la biserica „Domniţa Bălaşa”, biserica Mănăstirii Râmeţ, biserica „Petru Iacob” din Reşiţa. Şi aşa au fost prezentate, spre exemplu, imagini cu zidurile bisericii Colţei transportate,  sub ochii admirativi ai bucureştenilor, astfel încât să iasă din raza de vedere (uneori a fost de-ajuns să fie mutate puţin în spatele liniei blocurilor, spre a nu se vedea din strada principală) şi de acţiune a demolatorilor. În cazul unor blocuri de locuinţe, translarea s-a realizat fără ca oamenii să-şi părăsească locuinţele, ceea ce a şocat opinia publică – la modul admirativ, evident, la adresa ingenozităţii metodei şi a talentului inventatorului, măiestriei echipei.

Bienala Naţională de Arhitectură la Brăila, ediţia a XIII-a

*Prezentări, simpozion, gala de premiere a secţiunii „Arhitectura verde și energii alternative” * În 8 octombrie 2018, la teatrul dramatic

    Oraşul-municipiu Brăila găzduieşte, în Teatrul „Maria filotti” (TMF, str. Mihai Eminescu nr. 2 – fosta str. Republicii, fosta Regală) în 8 octombrie 2018 gala de lansare a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA), ediţia a XIII-a, şi a sectiunii „Arhitectura verde și energii alternative”. Juriul secţiunii este format din prof. univ. dr. arhitect Augustin Ioan – preşedinte, arhitecţii Ruxandra Cruțescu, Adrian Moleavin. Curator BNA 2018 este Viorica Curea. Se acordă un premiu de 5.000 lei și un weekend la Sinaia, la Centrul de Cultură și Odihnă al Ununii Arhitecţilor din România (UAR). În secţiune sunt prezentate proiecte și realizări din ultimii ani care valorifică concepte moderne în construcții, utilizarea energiilor alternative regenerabile, consumuri minime în exploatare, încadrarea în specificul tradițional al comunității și care vizează obiective noi sau reabilitarea unor valori arhitecturale de patrimoniu, finalizate în ultimii 5 ani. Expoziția proiectelor participante la secțiunea ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”, în perioada 8 – 22 octombrie 2018 este deschisă, în perioada 8 – 22 octombrie 2018, în Holul Monumental al TMF.

Notă. Ediţia precedentă a fost găzduită, în 6 – 20 martie 2015, la Casa Tineretului – album foto de la lansare de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=824423344316923

Din programul manifestării face parte şi prezentarea restaurării clădirii teatrului, construcţie în Lista Monumentelor Istorice, prezentare realizată de teatrologul Lucian Sabados – manager TMF şi arhitect Doina Bubulete. Din program face parte şi un simpozion cuprinzând conferinţa ”Brăila – poarta de intrare a inovației în România” susţinută de Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române.  conferinţa ”Arhitectura verde: în lume și la noi” susţinută de Augustin Ioan, ”Casa MEA, verde” susţinută de George Buhnici, conferinţa „Centura Verde-Galben-Albastră şi Strategia de Macro – si Mezzo-Peisaj a judetului Brăila” susţinută de Cerasela Crăciun.

Alte puncte din program: prezentarea proiectelor nominalizate – prof. dr. arh. Augustin Ioan; Gala de premiere a secțiunii ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”; prezentarea filmului documentar ”Construct (arhitect Marcel Iancu)” regia Sorin Ilieşiu, scenariu Mariana Celan. Manifestarea brăileană se încheiat cu un recital extraordinar de pian susţinut de Livia Teodorescu-Ciocănea.