*La Biblioteca Academiei Române, în perioada 5 – 28 iunie 2019 * Curatorul este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală
Perioada comunistă, pe bună dreptate de tristă amintire pentru foarte mulţi români, a avut şi repere care se pot concretiza – vorba vine… – în goluri uriaşe pentru cultura română. Astfel, au fost demolate – pierdute pe veci… rămase doar în amintire – clădiri de o valoare arhitecturală deosebită, dar şi biserici, ceea ce a presupus o suferinţă aparte pentru credincioşi şi slujitorii acelor lăcaşe de cult. Evenimentele s-au petrecut, cum se ştie, după ce dictatorul Nicolae Ceauşescu a hotărât că Bucureştiul trebuie să semene cu oraşele pe care le văzuse el în estul comunist (URSS, Coreea de Nord) – bulevarde largi unde să poată avea loc parade impresionante cu portretele lui peste tot, blocuri stupide în care să se înghesuie bieţii foşti ţărani aduşi cu forţa la oraş ca să pună umărul la „propăşirea socialismului”, cum stătea scris în programele Partidului Comunist Român unic. Aşa au dispărut, spre exemplu în 1984 mănăstirea Cotroceni – ridicată în 1679, mănăstirea Văcăreşti – demoltă în 1986, era o construcţie din sec. XVIII, biserica „Sf. Spiridon Vechi” – datând din sec. XVII, dărâmată în 1987.
Pentru ca generaţiile contemporane să ştie ce a fost şi ce-au pierdut, o expoziţie cu imagini ale bisericilor ortodoxe demolate în Bucureşti între 1977 şi 1987 este deschisă la Biblioteca Academiei Române în perioada 5 – 28 iunie 2019. Expoziţia, de panouri fotografice, este intitulată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”. Practic, 20 de biserici au fost atunci distruse, iar şapte (nu toate din capitală) – din lista celor sortite căderii sub lamele buldozerelor – au fost mutate în alte spaţii printr-o metodă ingenioasă, invenţie a inginerului brăilean Eugeniu Iordăchescu, aceea a translaţiei. Curatorul expoziţiei este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală (site la http://www.asociatiaromaniaculturala.ro), asociaţie care a avut şi frumoasa iniţiativă a expoziţiei itinerante „Regina Soldat” (cu imagini reprezentând activitatea pe front sau în spatele frontului din primul război mondial a Reginei Maria a României, regina Marii Uniri de la 1 decembrie 1918). Evenimentul face parte din programul cultural ce marchează cei 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.
Expoziţia se vernisează miercuri, 5 iunie 2019, la ora 13.00 când sunt aşteptaţi să fie în rândul prezentatrilor acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Varlaam Ploieşteanul Episcop – vicar patriarhal, Iscriitorul oan Cristescu – director Muzeului Naţional al Literaturii Române.
** * Tot la Biblioteca Academiei Române, în martie 2015, a fost deschisă o expoziţie cu fotografii ce ilustreau activităţile de translare a mai multor biserici şi clădiri monument de arhitectură, între anii 1981-1988 (perioadă când au demolate peste 40.000 de construcţii), metodă de translare inventată de braileanul dr. ing. Eugeniu Iordachescu (1929 – 2019) care a salvat de la demolare câteva zeci de construcţii şi 12 obiective religioase (mai multe despre acestea într-un articol al universitarului Adrian Mahu de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, publicat în nr. 475 „Opinia naţională” http://opinianationala.ro/publicatie/nr-475/): Schitul Maicilor, biserica Olari din Calea Moşilor (mutată la 80 metri de poziţia iniţială), biserica „Sf. Ilie” din Calea Rahovei (mutată 49 de metri), biserica şi clopotniţa bisericii „Mihai Vodă” de pe Dealul Spirii (clopotniţa a fost mutată 289 metri), Palatul Sinodal al mănăstirii Antim şi mănăstirea Antim, biserica „Sf. Ioan Nou” din piaţa Unirii, biserica „Sf. Gheorghe” Capră din şoseaua Pantelimon, biserica „Sf. Ştefan” Cuibul cu barză, ansamblul statuar de la biserica „Domniţa Bălaşa”, biserica Mănăstirii Râmeţ, biserica „Petru Iacob” din Reşiţa. Şi aşa au fost prezentate, spre exemplu, imagini cu zidurile bisericii Colţei transportate, sub ochii admirativi ai bucureştenilor, astfel încât să iasă din raza de vedere (uneori a fost de-ajuns să fie mutate puţin în spatele liniei blocurilor, spre a nu se vedea din strada principală) şi de acţiune a demolatorilor. În cazul unor blocuri de locuinţe, translarea s-a realizat fără ca oamenii să-şi părăsească locuinţele, ceea ce a şocat opinia publică – la modul admirativ, evident, la adresa ingenozităţii metodei şi a talentului inventatorului, măiestriei echipei.