Arhive categorie: Turism

Alexandru Bucălău, PNL: Asociația de parteneriat pentru stațiunea Lacu Sărat… bine că există. Dar musai cu transparență!

*Consilierul județean subliniază că brăilenii trebuie să știe cum se cheltuie banul public, sume cotizate cele trei entități din Asociație, în așa fel încât acești bani chiar să conducă la modernizarea, dezvoltarea și buna activitate a ceea ce reprezintă stațiunea Lacu Sărat, inclusiv cu trecutul ei frumos

Alexandru Bucălău (foto)- secretarul PNL Brăila Organizația Județeană, consilier județean din partea partidului (notar de profesie) – a transmis un comunicat la care ne raliem și subscriem. Un punct de vedere corect. Vrem și noi mai multă transparență! Mai ales că stațiunea Lacu Sărat arată, acum (de fapt, de foarte multă vreme) tare urât. Pentru că s-au început mai multe activități (încă dinainte să existe asociația la care se face referire) în stațiune – de construcție în majoritate și mai puțin de reparații și reamenajare – și nu toate acestea sunt în regulă: nu arată bine, nu sunt coerente în contextul amenajării arhitecturale de ansamblu etc. Pentru că reparațiile nu prea există. pentru că plaja a fost modernizată DAR nu așa cum ar fi fost bine pentru păstrarea caracteristicilor care au dus la notorietatea stațiunii. Și apropo… mai știe cineva ce istoric frumos are stațiunea? Cum arătau câteva clădiri acolo în vremea când veneau și regi la Lacu Sărat?!?

Deci, suntem cu totul de acord cu punctul de vedere al consilierului județean PNL Alexandru Bucălău: ”În ședința ordinară a Consiliului Județean Brăila de joi, 28 octombrie 2021, s-a aprobat un proiect deosebit de important pentru județul nostru. Este vorba despre proiectul de hotărâre privind aprobarea cuantumului și plata cotizației ce revine județului Brăila, prin Consiliul Județean Brăila, în calitate de membru al Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat Brăila, pe anul 2021. Astfel, cuantumul cotizației stabilite pentru anul 2021 este de 500.000 lei, o obligație ce revine județului Brăila prin Consiliul Județean Brăila, dar și celorlalți asociați, conform statutului, respectiv UAT municipiul Brăila și UAT comuna Chiscani din județul Brăila. E clar că orice dezvoltare are nevoie de investiții și e firesc să susținem, indiferent de culoarea politică, orice proiect menit să sprijine Stațiunea Lacu Sărat, care are un potențial extraordinar. Asta am și făcut. Noi, consilierii județeni din partea PNL am votat ”pentru” aprobarea acestui proiect de hotărâre privind cuantumul și plata cotizației ce revine județului Brăila pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat Brăila. Asta este și esența acestei Asociații, să cooperăm! Acum că proiectul s-a aprobat, consider că este de bun augur ca brăilenii să știe exact cum vor fi direcționate aceste sume pentru dezvoltarea stațiunii și etapele fiecărui proiect în parte, pentru a promova astfel imaginea și interesele Asociației și pentru a atrage, cât mai mulți investitori. Așadar, facem un apel la transparență și apreciem că Asociația de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat Brăila, reprezentată de Costel Busuioc Cojea (de la PSD) – primarul comunei Chiscani, în calitate de președinte, va chibzui foarte bine acest efort financiar pentru dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat. După cum știți, în luna decembrie 2020, județul Brăila, prin Consiliul Județean s-a asociat cu municipiul Brăila și comuna Chiscani în vederea constituirii Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat. Totul, pentru finanțarea unor acțiuni, lucrări de investiții, servicii și realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal și regional în infrastructură, turism, în conservarea biodiversității și patrimoniului natural, amenajarea, modernizarea și întreținerea spațiilor verzi, care să valorifice cât mai mult potențialul stațiunii și să-i redea faima de altădată

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

DiscoverEU, noi înscrieri pentru tinerii care doresc să călătorească gratuit prin Uniune

*Se pot înscrie cei născuți între 1 iulie 2001 și 31 decembrie 2003, cu cetățenia unor țări UE * Termen limită de înscriere – 26 octombrie 2021

Aplicația DiscoverEU este din nou deschisă pentru tinerii din țările membre. Sunt disponibile 60.000 de aplicații pentru tot atâția tineri care doresc să efectueze călătorii gratuite (conform regulilor deja cunoscute).

Sunt eligibili tinerii născuți între 1 iulie 2001 și 31 decembrie 2003, cu cetațenia unor țări UE. Termenul limită de înscriere – pe europa.eu/youth/discovereu_en – este 26 octombrie 2021. Doritorii se pot înscrie și la https://www.facebook.com/groups/245370079553195/ (grup Erasmus+ de discuții pe rețeaua Facebook) pentru schimb de impresii cu alți tineri europeni.

Până în prezent în jur de 70.000 de tineri europeni au beneficiat (am mai scris despre subiect, a se vedea și articolul de la https://brailachirei.wordpress.com/2019/11/08/noua-runda-discovereu-pentru-tineri-care-pot-calatori-gratuit-prin-europa/) de minunatul program DIscoverEU al cărui scop este sprijinirea tinerilor să cunoacă mai bine spațiul european, să se familiarizeze cu diversitatea culturală, etnică, gastronomică, geografică etc. a Uniunii (nota red. Și iată cum politica devine brusc frumoasă pentru că dă șansa asta tinerilor – un bilet gratuit de călătorie… bine, este gratuit pentru ei, dar plătit din bugetul UE, buget la care contribuie toate țările membre).

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Trenul Connecting Europe Express, mâine în România

*Prima oprire este în Gara de Nord unde este amenajată și o expoziție de fotografie, considerată ilustrativă pentru istroia căilor ferate române

Mâine, 17 septembrie 2021, trenul #ConnectingEurope Express ajunge în România. Întâi în Gara de Nord – la București, unde cu acest prilej a fost organizată o expoziție de fotografie prin care s-ar putea deduce povestea căilor ferate; un curator a selectat în acest sens, zece lucrări foto (unul dintre artiști este Vlad Eftenie) considerate reprezentative pentru căile ferate din România.

Foto via Cennecting Europa Express Blog. Mai multe despre acest proiect dedicat celebrării Anului european al căilor ferate (2021), în articolul nostru de la https://brailachirei.wordpress.com/2021/09/02/connecting-europe-express-trenul-care-va-trece-prin-26-de-tari/

Plecat pe 2 septembrie 2021 din gara Lisabona, după un traseu de 20.000 km, traversand 26 de țări și mai mult de 100 localități, trenul trebuie să ajungă la Paris, pe 7 octombrie 2021, aceasta fiind destinația finală.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Zi de muncă și de vizite la Podul suspendat de la Brăila, proiect cu fonduri europene

*De asemenea, ES domnul Hiroshi Ueda – ambasadorul Japoniei – a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021)

Oficiali de la nivel central și local (Brăila, Tulcea, Galați) s-au aflat azi pe șantierul Podului suspendat de la Brăila – unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură derulate în România, pod care face legătura cu malul tulcean al fluviului.

Totodată, a fost prezent Excelența Sa domnul Hiroshi Ueda (foto) – ambasadorul Japoniei – care a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021, prilejuind mai multe asemenea manifestări – detalii pe siet Ambasadă la https://www.ro.emb-japan.go.jp/itpr_ro/Relatii.html). Evident că ambasadorul Japoniei a ales acest lucru și pentru că, alături de italienii de la Astaldi cu partener Șantierul Naval Aker, compania japoneză IHI Systems lucrează la proiectului Pod peste Dunăre.

** Să reamintim căteva detalii despre lucrările de la Podul suspendat Brăila – Tulcea

Podul avansează conform graficului, la fel și drumurile de legătură de pe malurile Brăila și Jijila (județ Tulcea). Podul se va deschide la finalului anului 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relația Brăila-DN22 (Smârdan – Măcin). Se execută următoarele lucrări, constructorii din asocierea italo-niponă fiind în ternenii contractuali: de timp blocurile de ancoraj, se montează firele pentru cablul principal (construit prin metoda Air Spinning – un număr mare de fire cu diametrul de 5,38 mm și cu o lungime, în starea de referință, de aproximativ 2.135 m, fire care se întind între ancorajul Brăila și ancorajul Jijila; firele cablului principal sunt din oțel tras la rece și zincate la cald), la drumurile de legătură (unde se fac decopertări și se lucrează la terasamente, poduri și podețe). Proiectul se desfășoară cu bani europeni (nota red. Și dacă nu cereau de la UE dosarul, el ar fi zăcut și acum în sertar!). De la începutul anului și până acum, pentru Podul de la Brăila au fost absorbite fonduri europene în valoare de 466 milioane de lei.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

UE, către un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient

*Astăzi, spațiul Schengen înseamnă o zonă a libertății pentru 420 milioane de cetățeni și 26 țări * Reamintim că nu fac parte din acest spațiu Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda, România, dar sunt parte (țări care nu sunt în UE) Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein

Comisia Europeană a prezentat în 2 iunie 2021 o nouă stategie al cărui rol e să facă mai puternic și mai rezilient spațiul Schengen, această mare zonă a libertății care înseamnă peste 420 milioane de persoane și 26 țări. De altfel, eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul, alte 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic un stat Schengen către altul.

Pentru a promovarea încrederii comune în aplicarea normelor Schengen și pentru asigurarea, identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia a propus și revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări, accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale. Deocamdată, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din spațiul Schengen, în schimb Islanda, Norvegia, Eleveția și Liechtenstein (care nu sunt membre UE) fac parte.

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: ”Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză”.

Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și (3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen.

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b) consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne; c) îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței, Comisia propunând revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, dar și extinderea în viitorul apropiat al granițelor acestui spațiu al libertății în UE.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Începe lucrul la drumurile de legatură în proiectul cu fonduri europene Pod suspendat peste Dunăre

*A fost semnată autorizația de construire pentru drumuri * În curând se vor amplasa și cele două cabluri principale ale podulu, cabluri care au împreună vreo 6.700 tone

A fost emisă autorizația de construire pentru ultimii 15 km drumuri de legătură ale Podului peste Dunăre (cu piloni Brăila – Tulcea) și în consecință se poate lucra de-acum la drumurile care fac parte din proiectul cu fonduri europene Pod suspendat peste Dunăre, drumuri care vor face ca podul să fie funcțional încă din prima zi după finalizare (Nota red. Despre Pod și la https://brailachirei.wordpress.com/2021/05/22/ludovic-orban-podul-peste-dunare-un-pol-de-dezvoltare-al-regiunii/). Primii 6 km fuseseră autorizați pe 4 martie 2021.
Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor (enunț din 28 mai 2021): „La început de mandat spuneam că, din cauza întârzierilor din trecut, exista riscul ca Podul peste Dunare de la Brăila să rămână muzeu. Începuse construcția podului, dar drumurile de legătură nu fuseseră începute în același timp și nu aveau nici măcar autorizație de construire. Am mai spus și că ne vom lupta ca să NU se întâmple acest scenariu nefericit. Azi am făcut un mare pas către evitarea scenariului “muzeu”, prin emiterea autorizației de construire pentru cei 15 km de drum nou, care fac parte din această investiție, pe baza documentației tehnice la care a lucrat constructorul în aceste luni„.
Promisiunea constructorilor: la finele lui 2013, cum scrie in proiectul finantat din fonduri europene, podul suspendat se va deschide pe 10 km din drumurile de legătură, respectiv relația Brăila – DN 22 (Smârdan – Măcin, în judet Tulcea).
Săptămâna trecută a început și operațiunea de ridicare a platformei de lucru a Podului suspendat de la Brăila. Operațiunea va dura două luni și jumătate, urmând să fie amplasate la locurile lor cele două cabluri principale ale podului, care vor susține tablierul. Cablurile, de oțel, cântăresc împreună circa 6.700 tone; fiecare dintre ele are o lungime de 2 km.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei