Interviu cu regizorul Vlad Cristache. Cu onestitate, despre regie, texte şi public

L-am cunoscut pe Vlad Cristache, cel care pune în scenă la “Maria Filotti” nici mai mult nici mai puţin decât Ibsen şi “Peer Gynt”, întâi prin intermediul CV-ului – unul plin cu premii, cu participări în jurii şi la seminarii de profil – gesturi sociale rarisime chiar şi pentru mulţi regizori mature, maturizaţi, după care l-am întâlnit în teatrul brăilean şi m-a uimit cu simplitatea şi naturaleţea sa, calităţi de asemenea rare la reprezentanţii categoriei profesionale din care deja face parte.

Şi deja văd cum va fi cucerit publicul de acest tânăr care vrea să fie fără fasoane, şi chiar este, care vrea să fie onest şi chiar este. Şi abia aştept să se confirme aşteptările, şi să aplaudăm un spectacol de calitate, onest aşa cum şi-l doreşte, dar foarte bun, care să ducă faima dramaticului brăilean dincolo de graniţele locale cum s-a mai întâmplat şi când au regizat aici Cătălina Buzoianu, apoi Radu Apostol – şi juca alături de Liliana Ghiţă foarte tânărul pe atunci Marius Manole, după aceea Radu Afrim, şi mai încoace Victor Ioan Frunză

Până la aplauze, să facem cunoştinţă cu tânărul regizor şi “puiul” său din curtea Thaliei.

N. aut. Pentru uşurinţa dialogului, am trecut direct la persoana a doua singular, fără să uzitez pronumele de politeţe, tocmai pentru ca fluenţa verbului să facă mai plauzibilă largheţea nuanţărilor şi estomparea tuşelor – chiar dacă vorbim depre arta unde Masca se colorează intens pentru a fi vizibilă, unde verbul/ cuvântul este strigat pentru a se face înţeles.

Armanda Filipine: Discut cu Vlad Cristache, regizor, absolvent, nu ?

Vlad Cristache: Da, absolvent de regie teatru la UNATC Bucureşti…

Armanda: Şi ce am văzut în CV este impresionant pentru cineva de vârsta asta…

Vlad: da… (râde)

Armanda: Zi-mi şi mie, te rog, cum abordează un tânăr o problemă atât de spinoasă care e Ibsen şi care e Peer Gynt?

Vlad: Nu cred că este o chestiune de tânăr sau de bătrân, ci o chestiune de personalitate şi de sensibilitate umană. Şi, mă rog, în toate lucrurile pe care le citesc şi pe care încerc să le povestesc cu ajutorul spectacolelor pe care le fac, încerc să am o doză de onestitate faţă de ceea ce simt eu că trebuie comunicat în anul 2010, pe data de 11 septembrie sau cât o fi astăzi. Cred că în fiecare secundă trebuie să ai ce transmite oamenilor şi cumva cred că regizorul, un regizor bun sau un regizor important se defineşte printr-o sensibilitate acută pentru anumite texte şi o antenă pentru comunităţi. Dacă ai norocul să ai antenă pentru comunităţi, înseamnă că ceea ce simţi tu faţă de textul respectiv e posibil să fie o chestie universală pe care o simte întreaga comunitate. Şi apropo de Ibsen… pentru toată lumea ar putea părea că e o mare provocare, dar e pur şi simplu un text care mi-a spus ceva şi pe care vreau să-l povestesc întrun fel personal, aşa cum l-am citit eu acum.

Armanda: Vorbeai de comunităţi ; asta înseamnă că ideea ta de teatru şi de regie implică neapărat o comunicare deosebită cu lumea, nu ?

Vlad: Păi, în principiu, nu faci un spectacol de teatru pe care să-l vezi tu, singur…

Armanda: … dar sunt destui egoişti – a se vedea ghlimelele de rigoare – care îşi spun că nu contează părerea nimănui, că este importantă doar viziunea lor şi atât, dacă înţelege cineva ceva bine, dacă nu, asta e…

Vlad: Da, îl faci avându-te pe tine ca spectatorul ideal căruia i te adresezi. Şi dacă îţi place ţie, speri să poată să placă multora. Dar antena asta pentru comunităţi, pe care eu cred că o am, sper să funcţioneze, adică dacă mie îmi place ceva sunt convins că există şanse ca multora să le placă acelaşi lucru.

Armanda : Şi cât de mult te raportezi la text şi la subtext ? Cu alte cuvinte, cât de mult vrei să ridici ştacheta ?

Vlad: În perioada asta mă interesează anumite teme pe care vreau să le dezvolt prin nişte texte care pot permite chestia asta. Piesa aceasta de Ibsen este un text pe care eu l-am citit ca pe o pledoarie pentru libertate, pentru un spirit rebel şi sensibil care nu se poate integra într-o societate meschină şi mediocră. Cumva e o dorinţă care există în mine, şi care se transferă prin acest text în spectacol, de a evada dintr-o societate banală, rutinizată şi mediocră, care nu permite naşterea niciunui sentiment pur.Ca să evadeze dintr-o lume meschină, mediocră şi banală, Peer Gynt îşi construieşte o lume imaginară de care nu se mai poate debarasa. Trăieşte pe muchia dintre vis şi realitate, şi la un moment dat ajunge în pragul nebuniei iar către finalul piesei, din păcate, devine un individ la fel de mediocru ca cei de care fugea la început.

Armanda: Şi din nefericire, asta e drama omenirii în general, acum şi dintotdeauna…

Vlad: Cumva, cred că interpretarea pe care am dat-o textului e (super)universală şi (super)recognoscibilă pentru toată lumea, pentru că, în fiecare om, fie că e muncitor la fabrică, fie că e tâmplar, fie ca e profesor universitar există o doză de tânăr visător, care regretă că nu poate face lucrurile pe care le visează.

Armanda: Cum spuneai mai devreme, în lumea asta meschină şi banală… încerci să subliniezi chestia asta în spectacol ?

Vlad: Da, asta e ideea.

Armanda: .. că el vine de-afară, dintr-o lume care este aşa şi pe scenă, şi ?

Vlad: … şi încearcă să evadeze. Şi cumva eşecul lui de a evada din această lume se traduce într-o durere profundă a spectatorului, care ştie că nici el nu poate face lucrul acesta. În linii mari, cam despre asta ar fi vorba ; prima parte a spectacolului este o pledoarie pentru libertate şi pentru vis, şi a doua parte constată eşecul de a evada din lumea banală şi rutinizată şi, cumva, aplatizarea lui Peer cu toţi ceilalţi indivizi din societate. Şi singurul lucru care îl salvează, în final, este dragostea…Avem în faţă un personaj care porneşte de la 20 de ani până la 80 de ani, şi care încearcă toate lucrurile posibile : pleacă prin toată lumea, caută toate marile adevăruri ale vieţii, şi chestii de genul ăsta, şi la un moment dat, după ce se transformă într-un individ mediocru şi banal, ajunge să-şi găsească înţelepciunea şi să îşi găsească adevăratul ţel al vieţii, la finalul ei, prin dragostea faţă de femeia pe care nu a băgat-o în seamă 60 de ani … E o chestie pură, nu ştiu…daca nici asta nu e o poveste care merita spusă… (râde)

Armanda: Şi am devoalat cam mult din spectacol.

Vlad: Da…

(va urma… interviul e ceva mai amplu, cu alte amănunte despre spectacol şi alegerea interpretului principal , vă invit să-l urmăriţi pe „Brăila Chirei”)

Reclame

Şedinţa la Consiliul Judeţean

     Joi, 30 septembrie, este programată – de la ora 15.00 – şedinţa ordinară a Consiliului Judeţan Brăila. Ordinea de zi este următoarea:

1.                  Proiect de hotarare privind modificarea bugetului veniturilor si cheltuielilor evidentiate in afara bugetului local pe anul 2010

2.                  Proiect de hotarare privind aprobarea repartizarii pe unitati administrative-teritoriale a procentului de 20% din limitele sumelor defalcate din tax ape valoare adaugata pentru echilibrare si a cotei de 21% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru anul 2011 si estimarile pe anii 2012-2014

3.                  Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Agricole a judetului Braila

4.                  Proiect de hotarare privind modificarea Devizului General revizuit, a contributiei locale si Bugetul proiectului pentru obiectivul de investitii “Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Braila”, finantat in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013

5.                  Proiect de hotarare privind modificarea Devizului General revizuit, a contributiei locale si Bugetul proiectului pentru obiectivul de investitii: “Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat in cadrul Spitalului de Obstetrica si Ginecologie Braila”, finantat in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013

6.                  Proiect de hotarare privind modificarea Devizului General revizuit, a contributiei locale si Bugetului proiectului pentru obiectivul de investitii “Echiparea Ambulatoriului de Specialitate Integrat in cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Braila”, finantat in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013

7.                  Proiect de hotarare privind aprobarea modificarii bugetului, a surselor de finantare si a calendarului activitatilor pentru proiectul “Achizitionare echipamente specifice pentru imbunatatirea capacitatii si calitatii sistemului de interventie in situatii de urgenta, acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor calificat, in Regiunea Sud-Est”

8.                  Proiect de hotarare privind aprobarea trecerii imobilului situate in comuna Movila Miresii din domeniul public al judetului Braila si administrarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila in domeniul public al comunei Movila Miresii, judetul Braila si administrarea Consiliului Local al comunei Movila Miresii

9.                  Proiect de hotarare privind aprobarea trecerii constructiilor corp C3, C4, C5, C6, C7 situate in Soseaua Buzaului nr. 3A, din domeniul public al judetului, in domeniul privat al judetului, in vederea scoaterii din functiune si casarii acestora

10.             Proiect de hotarare privind aprobarea incetarii dreptului de administrare a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila asupra corpurilor C3, C4, C5, C6, C7 si terenului aferent, din imobilul situat in Braila, Sos. Buzaului nr. 3A, aflate in proprietatea publica a judetului Braila si preluarea acestora in administrarea Consiliului Judetean Braila

11.             Proiect de hotarare privind aprobarea inchirierii prin licitatie a unei parti dintr-un imobil, in suprafata totala de 270.000 mp, constand in pista de aviatie, bretele, cai rulare, situate in orasul Ianca, judetul Braila (Cazarma 906 Ianca), aflat in domeniul public al statului si in administrarea Consiliului Judetean Braila

12.             Proiect de hotarare privind revocarea Hotararii CJ Braila nr. 125 din 28 august 2008 privind aprobarea participarii Judetului Braila la infiintarea Asociatiei “Euroregiunea Marii Negre”

13.             Proiect de hotarare privind validarea componentei nominale a Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica Braila

14.             Proiect de hotarare privind actualizarea structurii devizului general al investitei “Reparare si amenajare  imobil situat in Braila, Sos. Buzaului nr. 3 A”

15.             Informare privind situatia veniturilor proprii la 31.08.2010

16.             Diverse

Premiile Festivalului Poeţilor din Balcani

        Festivalul Poeţilor din Balcani de la Brăila, ediţia a IV-a derulată în organizarea Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” şi Consiliului Judeţean Brăila, şi-a desemnat sâmbătă – 25 septembrie, în cea de-a doua zi a evenimentului – câştigătorii, întro atmosferă îmbibată de poezie autentică. Reprezentanţii Albaniei şi ai Republicii Kosovo, oaspeţii de onoare ai ediţiei, au recunoscut în Brăila oraşul căruia patria lor îi este profund recunoscătoare pentru că aici a trăit o bună vreme Naum Vechilargi – personalitate de prim rang a culturii albaneze, dar şi important revoluţionar – care a alcătuit ăntre altele, la Brăila, şi primul abecedar albanez. De altfel, despre valorosul reprezentant al istoriei albaneze a conferenţiat Marius Dobrescu (foto mai jos) – jurnalist, scriitor, traducătorul lui Ismail Kadare în ţara noastră, brăilean de origine –

conferinnţă susţinută în dimineaţa zilei de sâmbătă. Alte două conferinţe au suscitat interesul audienţei  – din păcate, alcătuită mai mult din confraţi decât din reprezentanţi ai publicului (n.aut. Şi asta cu toate că au fost transmise invitaţii, din vreme, şi informări în toate mediile unde se ştia că există interes pentru acest gen de manifestări, şi evident pentru artă, cultură!!!) – şi anume “Literatura albaneză în spaţiul balcanic” susţinută de Luan Topciu – ministru consilier la Ambasada Albaniei din capitală, “Viaţa culturală la Kosovo” susţinută de Sami Pirraj – director al Departamantului pentru Cultură de pe lângă Ministerul Culturii din Republica Kosovo.

Recital de poezie

       Alt moment deosebit al celei de-a doua zile, ultima din festivalul-concurs brăilean, a fost recitalul de poezie care a avut loc începând cu ora 17.00, după ce s-a vernisat expoziţia “Literatura albaneză în România” cuprinzând cărţi, documente tematice. A fost deosebit recitalul nu doar pentru că ne-a permis încă o dată să evadăm din spinoasele probleme ale cotidianului, cu criza lui care parcă nu se mai termină, ci şi pentru că i-am putut urmări, pe viu, pe autorii înşişi recitându-şi creaţiile; lucru rar şi demn de atenţie, stimaţi prieteni şi cititori, pentru că aşa aflăm tonul corect şi modul cum ar trebui înţeleasă poema cu pricina, asta dacă ne interesează de-adevărat-e-lea POEZIA. Şi astfel i-am audiat (exact în ordinea următoare) pe Angela Baciu – recitând din volumul  bilingv “Poezii/Versek” apărut la Editurile Limes/ AB ART, Ileana Mălăncioiu (foto) –

 recită din memorie un poem despre care ne spune că este de demult, dar al cărui conţinut trist nu s-a perimat, apoi ne vorbeşte puţin – ca şi ieri – de brăilenii pe care îi stimează, unul dintre ei fiind filosoful Anton Dumitriu  (despre care acum a aflat că este brăilean…), Corneliu Antoniu – preşedintele filialei Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România a recitat un poem lung  (n.aut. Frumos. Mie mi-a plăcut!) din volumul “Fructe de mare @ yahoo.rom” apărut în 2010 la Editura Fundaţia Culturală Antares (şi lansat la Viena), Constantin Gherghinoiu – din volumul bilingv “Opt plus Unu pentru Europa”, apărut la Editura Fundaţia Culturală Antares în 2009, Victoria Milescu, Adrian Alui Gheorghe, Adrian Munteanu din volumele “Sonete 2” şi “Paingul orb” (sonete 3) apărute la Editura Arania, Braşov, Gheorghe Lupaşcu – care povesteşte şi câteva momente  autobiografice din perioada anticeauşistă, Rodian Drăgoi – din volumul “Lumină de mireasă” apărut la Editura Muzeului Literaturii Române, Valentin Tălpălaru, Ana Maria Zlăvog, Sanda Panait, Cornelia Vîju, Adela Adriana Moscu – sosită din America, unde locuieşte în prezent, recită din volumul “Dansul dorului”, Mircea Andronic Romian  – prezintă poeme în primă audiţie şi chiar remarcă faptul că din punctul său de vedere aşa ar fi trebuit să fie toate versurile din recital, Nicolae Grigore Mărăşanu – cel care a făcut şi oficiile de prezentator al fiecăruia dintre poeţii prezenţi în recital. Şi nu în ultimul rând, Adrian Munteanu a recitat din creaţia lui Baki Ymeri, din volumul “Kaltrina” apărut la Editura Kriterion în 1994.

 Palmaresul ediţiei

      Vasile Spiridon şi Radu Voinescu, primul în calitatea sa de preşedinte al juriului şi celălalt unul din membrii juriului, au înmânat premiile împreună cu Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii “Istrati”. Palmaresul ediţiei arată astfel. Poeţii Adrian Alui Gheorghe şi Bardhyl Londo, care este şi consilier la Ministerului Culturii din Albania, au primit Premiul Balcanica pentru Poezie. Foto: Adrian Alui Gheorghe, felicitat de Dragoş Neagu, lângă ei Vasile Spiridon şi Radu Voinescu

      Tot în tandem, unui roman şi unui albanez, li s-a oferit şi Premiul Balcanica pentru Traducere, lui Marius Dobrescu şi lui Luan Topciu, acestuia din urmă fiindu-i recunoscute eforturile de a ajuta breasla scriitoricească, neocolind activitatea de traducere chiar dacă acum deţine, cum aminteam, poziţia de ministru consilier la Ambasada Albaniei în România.

      Premiul Balcanica pentru întreaga activitate a fost oferit poetei Ileana Mălăncioiu care şi-a exprimat bucuria pentru acest gest de recunoaştere a operei sale menţionând pe Gabriel Dimisianu şi Nicu Carandino din panoplia personalităţilor brăilene care au influenţat-o şi pe care îi stimează. Laureaţii au susţinut un microrecital de poezie, evident, cum era programat. Foto: Bardhyl Londo

       Zece dintre concurenţi – doar patru români, ceilalţi albanezi – altfel spus finaliştii, au fost publicaţi în volumul “Balcanica 4”: Sali Bashota, Rodian Drăgoi, Basri Caprigi, Victoria Milescu, Emir Nika, Horia Zilieru, Skender Rusi, Visar Zhiti alături de premianţii deja menţionaţi pentru poezie. Volumul a apărut în îngrijirea unei echipe de la Biblioteca “Istrati”,  redactori dr. Eduard Claudiu Brăileanu şi Aurel Furtună, coperta seriei aparţinând unui erudit şi polivalent om de cultură brăilean, l-am numit pe Candiano Priceputu Tirian.

       Nicolae Grigore Mărăşanu a ţinut să amintească şi că face parte, alături de Constantin Gherghinoiu şi Stere Bucovală, din triada iniţiatorilor competiţiei, din prima echipă făcând parte şi Rodica Drăghici – fostul director al Bibliotecii, prezentă la toate activităţile din programul ediţiei 2010 a festivalului.

      Ceilalţi participanţi în festival, care au primit diplome de participare, au fost publicaţi în revista “Balcanica”, numărul 1, anul II, publicaţie apărută sub egida USR filiala Brăila – Galaţi. Astfel, aici regăsim versuri şi mici biografii ale următorilor poeţi: Anthonia Amatti, Nicolae Băciuţ, Florica Bud, Marin Cioranu, Viorela Codreanu Tiron, Ion Gaghii, Adrian Munteanu, Elena Păduraru, Vlad Scutelnicu, Daniela Şontică, Octavian Şoviany, Valentin Tălpălaru, Mariana Vicky Vîrtosu, Cornelia Vîju, Miruna Vlady, Ana Maria Zlăvog.

        În conformitate cu programul generos al Festivalului Poeţilor din Balcani, pe numai puţin de 10 ani, ediţia 2011 va prilejui întâlnirea cu poezia din Grecia, după ce la ediţiile precedente au fost oaspeţi poeţi din Serbia, Macedonia, Bulgaria.

Jandarmi la Campania „Let’s Do It Romania”

      Cum nu prea ne-am sinchisit – că dacă era altfel, aveam o avalanşă de brăileni pe perioada Campaniei „Let’s Do It Romania”, adică sâmbătă, 25 septembrie – de curăţenie şi de campania naţională menţionată aici, gândită de un grup de implicare socială, merită să menţionăm că la Brăila au fost nu doar elevi şi profesori în grupul de entuziaşti.

      După cum ne anunţă întrun comunicat plt. Sorin Neftode, de la Compartimentul Relaţii Publice al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Brăila, au fost prezenţi şi 10 jandarmi, între ei cpt. Paula Negrişan – ofiţerul psiholog de la IJJ Brăila, care a participat la activităţile de curăţenie împreună cu soţul şi cei doi copii elevi.  De asemenea, Sorin Neftode precizează că au fost 3.000 de voluntari jandarmi în toată ţara participanţi la campanie „pentru a-şi aduce contribuţia la protejarea naturii şi refacerea ecosistemului, demonstrând că sunt alături de comunitate nu numai pe timpul executării misiunilor, ci şi pe planul restabilirii raporturilor normale dintre mediu şi om”.

La consfătuirile profesorilor din aria tehnologică – teme de interes, de la alimentaţia sănătoasă la multimedia

       Cadrelor didactice brăilene care predau materii ale disciplinei Tehnologii/ Educaţie tehnologică s-au întâlnit, vineri – 24 septembrie, în prima consfătuire din anul şcolar 2010-2011 la sala de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila. Au condus reuniunea ing. prof. Dana Turcu – inspector şcolar de specialitate – şi şeful Cercului metodic – ing. Dorina Boiangiu, profesor la Şcoala cu clasele I – VIII „Mihail Sadoveanu„. Printre elementele de noutate s-au aflat programele şi manualele valabile pentru acest an şcolar la disciplina Educaţie tehnologică studiată de elevii claselor V – VIII. Totodată,  şefa Cercului metodic a făcut un raport al activităţilor trecute, amintind – chiar merita! – rezulatele remarcabile ale elevilor brăileni la concursurile şi olimpiadele şcolare.

       Prezentarea a fost completată de prof. Gabriela Bulhac,de la Şcoala cu clasele „Mihai Eminescu„, care administrează site-ul profesorilor de Educaţie tehnologică din judeţul Brăila. Cei interesaţi sunt invitaţi să urmărească site-ul edtehno-braila.webnode.com aici fiind prezentate toate activităţile specifice disciplinei, programe şcolare, planificări, teste iniţiale şi evenimentele importante legate de disciplina Educaţie tehnologică.

        La activităţile din programul profesorilor de tehnologii sunt invitaţi să participe nu doar cadrele didactice de specialitate, ci şi elevii, părinţii interesaţi, dar şi reprezentanţi mass-media. De aceea ing. prof. Veronica Roidis de la Şcoala cu clasele I – VIII „Radu Tudoran” – aleasă de colegi responsabil cu imaginea şi purtător de cuvânt – ne prezintă programul activităţilor, program pe care la consfătuire l-a prezentat Dana Turcu.

      Pentru semestrul I: consfătuirea are loc pe 30 octombrie, la Şcoala „Mircea Vodă” pe tema „Curiozităţi gastronomice pentru o alimentaţie sănătoasă”. La această reuniune, prof. Dorina Boiangiu a anunţat că îşi va lansa cartea „Teste de evaluare – clasa a VI-a„, lucrare ce a obţinut premiul I la Concursul de materiale didactice organizat de Casa Corpului Didactic Brăila.

     Pe semestrul II, consfătuirea va fi la Şcoala „Mihu Dragomir” , iar tema este „Multimedia în cabinetul de Educaţie tehnologică”, responsabil prof. Camelia Baltag. De asemenea, în semestrul II au loc şi lucrările Olimpiadei şcolare la Educaţie tehnologică, organizarea va fi în sarcina prof. Aurora Lasac de la Şcoala „Sf. Andrei” unde va avea loc olimpiada.  

      La eveniment a avut loc şi reorganizarea Comisiei metodice de specialitate; astfel au fost propuşi şi aleşi Dorina Boiangiu în funcţia de responsabil Comisie metodică, iar membrii Consiliului Consultativ de specialitate şi prof. Gabriela Constantinescu de la Şcoala „Al. I. Cuza”.

La Brăila, elevi şi profesori în Campania “Let’s Do It, Romania“

       Dacă la nivelul întregii ţări erau înscrişi peste 150.000 de români, din  toate domeniile,  înainte de 25 septembrie – momentul de curăţenie generală declanşat de iniţiatorii  Campaniei  “Let’s Do It, Romania” – la Brăila cel mai mult s-au implicat elevii şi profesorii în acest ambiţios proiect. De fapt, el trebuie să fie înţeles ca un îndemn spre autoeducaţie, altfel nu vom face decât să curăţăm mereu după cei certaţi cu bunul simţ şi chiar cu legea (n.aut. Apropo, toţi ne întrebăm de ce oamenii legii nu aplică sancţiuni severe atunci când se petrec astfel de fapte… Nu pot, zic ei? Să facă pândă, să facă ceva…) !

      În fine, revenind la subiect, se cuvine precizat că oamenii şcolii brăilene au făcut din participarea la campania naţională de curăţenie o bucurie şi iată cum ne povesteşte despre aceasta prof. Florena Urse de la Şcoala cu clasele I-VIII “Mihai Sadoveanu“, care a fost acolo. Iată cum prezintă dumneaei situaţia:

       “A început şcoala şi deja am început să ne implicăm în acţiuni de voluntariat. Astăzi, 25 septembrie 2010, am participat cu 50 de elevi şi 4 cadre didactice la această acţiune de curatenie «Let’s Do it Romania». Practic, s-a desfăşurat o activitate de colectare a deşeurilor întrun perimetru stabilit de organizatorii de la nivelul judeţului nostru, mai precis şoseaua de centura zona 8 – Lacu Sarat. Fiecare grup  a primit instrucţiuni, saci şi manuşi, iar grupul nostru a colectat 45 de saci cu pet-uri, hârtie şi plastic“.

        Au fost prezenţi şi înv. Magda Ionescu de la Şcoala “Mihai Sadoveanu“, prof. Cornelia Lumperdean de la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga“, prof. Silvia Terpan de la Şcoala cu clasele I – VIII Ion Băncilă“, prof. Mariana Ionescu de la Colegiul Economic “Ion Ghica“, 50 elevi din clasele V-XI. Au fost şi studenţi, mai precis Andrei Urse de la Universitatea Politehnică Bucureşti şi Iulia Ionescu de la Facultatea de Medicină Iaşi.

        Importantă este şi concluzia trasă de participanţii la activitatea menţionată aici: “Este o lecţie de educatie civică pentru brăileni, dar ar fi fost mai bine dacă şi cei care au determinat să se afle acolo aceste gunoaie să fi participat în mod direct“.

Prima zi de festival la Brăila – poeţii şi poezia albaneză, românească… un festin pentru suflet!

* O sărbătoare minunată pentru albanezi – care consideră Brăila, ca şi bulgarii, o adevărată patrie pentru că aici, în portul  cosmopolit, a apărut primul abecedar albanez şi de aici au plecat ideile revoluţionare de eliberare naţională * Fănuş Neagu a transmis salutările sale audienţei

       Brăilenii au gândit – cred – că poezia mai poate aştepta, de aceea nu s-au deplasat în număr mare – şi rău au făcut !… – la Casa Tineretului (spaţiu din imediata apropiere a bibliotecii, ales pentru holul său impozant unde tronau lucrările de la recentul Concurs Internaţional de Caricatură ), în după-amiaza de 24 septembrie ca să fie prezenţi la activităţile primei zile din Festivalul Poeţilor din Balcani. Spun asta pentru că erau puţini reprezentanţi ai publicului şi tot la fel de puţini membrii ai Cenaclului literar brăilean «Mihail Sebastian», dar ar fi meritat să fie acolo pentru excelentul discurs rostit de înalţii oaspeţi, i-am numit pe Luan Topciu – ministru consilier la Ambasada Albaniei în capitală, dar şi critic literar, eseist, traducător între altele şi ale unor texte ale regretatului Mircea Ivănescu – şi pe Bardhyl Londo – consilier la ministrului Culturii din Albania, dar şi pentru recitalurile de poezie care ne-au mai scos din amorţeala ruinei zilnice, din cruda şi stupida realitate care se înfăşoară, ca o damă uşuratică şi ieftină, din păcate, în văluri de criză şi sărăcie, dar se fardează strident şi colorat în pompoase promisiuni deşarte.

        Manifestarea organizată de Biblioteca Judeţeană «Panait Istrati» Brăila şi Consiliul Judeţean (CJ) Brăila, aflată la ediţia a IV-a, îi are ca protagonişti – cum anunţam aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/09/21/la-biblioteca-istrati%e2%80%9d-braila-albania-si-republica-kosovo-reprezentata-la-festivalul-poetilor-din-balcani/  – pe poeţii din Albania şi Kosovo, invitaţi speciali fiind personalităţi ale culturii albaneze. Şi a fost o bucurie să-i auzim pe oapeţi cum au subliniat importanţa, copleşitoare, măreaţă, a Brăilei pentru cultura lor. Aici, în urbea lui Panait Istrati, a trăi o vreme un important patriot şi om de cultură albanez Naum Veqilharxhi (Vechilargi), cel care a întocmit exact la Brăila primul abecedar albanez şi a editat o revistă, semne ale civilizaţiei pentru care albanezii sunt profund recunoscători, după cum au subliniat cei doi înalţi oficalli albanezi amintiţi, de la înălţimea tribunei unde au luat loc şi Florin Mija – vicpreşedintele CJ – care a deschis manifestarea, Vasile Spiridon – preşedintele juriului, dar şi Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Nicolae Grigore Mărăşanu care a prezentat poeţii români din festival şi, nu în ultimul rând, Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii «Istrati» care a jucat rolul moderatorului.

 

      În sală erau şi alţi oaspeţi străini, Sami Pirraj – directorul Bibliotecii din Priscina, Emir Nika – director la Ministerul Culturii din Albania, iar dintre ai noştri să-i amintesc pe poetul Constantin Gherghinoiu,  prozatorul Vasile Datcu, poetul Stere Bucovală, Rodica Drăghici – fosta directoare a Bibliotecii brăilene, pe mandatul său fiind demarat proiectul de zece ani al festivalului.

      Un alt moment la serii a fost un recital de poezie în lectura unor autori înscrişi în concurs. Astfel, Adrian Alui Gheorghe ne-a oferit în lectură proprie poeme din volumul «Paznicul ploii» apărut la Editura Limes în acest an.  Rodian Drăgoi a recitat poeme proprii dintre cele înscrise în festival; Victoria Milescu a recitat din volumul «Dreptatea învingătorului».

      Adrian Munteanu, cu un real talent actoricesc şi o invitaţie să ne alăturăm întrun scenariu experimenatl, a recitat sonete din creaţia proprie şi la final a oferit un trandafir – are şi un poem cu o floare similară – roşu uneia dintre doamnele prezente.  Şi Valentin Tălpălaru, redactor şi la Radio Iaşi pentru care pregăteşte material (înregistra în permanenţă), recită din volumul său «Ultimul vorbitor de umbră» apărut în 2009 la Editura Opera Magna Iaşi.

       Al doilea recital al serii, oferit de Ileana Mălăncioiu a fost – după părerea mea – un regal poetic, dublat de o delicateţe a verbului pe care doar autoarea îl putea sublinia astfel, fără fantoşe şi tuşe suplimentare, poemele – între ele «Ursul», «Doarme Ieronim» – din volumul «Urcarea muntelui» ducând auditoriului în ţara Poeziei adevărate, cu rimă şi ritm, cu imagini de-o gingăşie pe care versificaţia tineretului îmblânzitor de cuvinte doar o visează, din păcate… În deschiderea emoţionantului şi atractivului moment, poeta a dorit să mulţumească organizatorilor pentru invitaţie – nu a mai fos din tinereţe, ne-a mărturist, în oraşul lui Panait Istrati – autorul care a dat dovadă de un curaj nebănuit la oamenii de cultură de a lupta cu regimul comunist, a amintit poeta – şi atunci a admirat partea veche a unrnbei, cea cu clădiri somptuoase, în centru – şi a subliniat că are privilegiul unor bune relaţii cu fii ai urbei, dând ca exemple pe Gabriel Dimisianu de la «România literară», pe N. Carandino

      Finalul serii a fost oferit de elevi de la Colegiul Naţional «Nicolae Bălcescu», recitând din poeţi albanezi. Momentul a fost orchestrat de Luminiţa Dascălu, membră a Cenaclului «Sebastian», bibliotecară la liceul menţionat. Astfel, i-am audiat pe tinerii Mihaela Loredana Toma, Iulia Miler şi Ana-Maria Negru de la XI C, Karin Ştefanov de la IX C şi pe Bogdan Coplea de la XI E.