* Recentul volum lansat de cunoscutul epigramist, secretar al Cenaclului Umoristilor Braileni „Stefan Tropcea’, ridica umorul la rang de… literatura * Asa au subliniat, la lansare, Constantin Gherghinoiu, Dumitru Anghel, Mircea Ciucasu si Mihai Frunza, acesta din urma fiind si prefatatorul cartii cu proze si poezie
Aparuta in 2014, “Proezie” cuprinde proze umoristice si poeme de Alex Hanganu – secretar al Cenaclului Umorististilor Braileni (CUB) “Stefan Tropcea” Braila. Autorul si-a reunit in paginile recentului sau volum, subintitulat “texte, expresii si poezii cu recul” proze aparute in revista nationala de epigrame, dar si poezii care se pastreaza in acelasi ton sarcastico-ludic care l-a facut pe Hanganu cunoscut in tagma umoristilor si nu numai.
Fie ca are ca subiect un eveniment domestic, o petrecere sau un dialog intre diverse categorii socio-profesionale, fiecare proza a sa exploateaza multiplele fatete umane creionand in tuse groase, utilizand un limbaj extrem de viu colorat si debordand temperamental pana in cele mai amare tonuri pentru ca cititorul sa realizeze ca are in fata personaje deloc frumoase din punct de vedere moral. De fapt, personajele sunt cele pe care le intalnim si noi, zi de zi, doar ca autorul nostru le arata in lumina dura in primul rand defectele. Ex: “Om cu frica lui Dumnezeu (n.aut. Strecurici), de fiecare data simtea morcovul, cu frunze cu tot, implantat in constiinta sa dorsal, fapt care-l oblige sa emita SOS-uri cu pretentii de ostropel pana-n bucataria Micutei, o vecina de doi metri, cu gura cat o sura” – din “Sos de libodou cu morcovi” (pag. 46).
Alteori, Hanganu (foto stanga) se plaseaza pe un palier critic, abordand subiecte sociale astfel incat din atmosfera povestirii sa rezulte, pentru orice lector oricat ar fi de neatent, caracteristica neplacuta si stricatoare imaginii de ansamblu. Ex: “Singurele care nu au nevoie de protectie sunt damele de consumatie la care chiar consumatorul merge cu protectia mana-n mana” – din “Protectia consumatorului” (pag. 60).
De remarcat sunt si numele personajelor, aproape intotdeauna facand trimitere directa la una sau mai multe trasaturi pe care autorul le “infiereaza” in scrierea sa, facandu-ne sa radem, dar si sa recunoastem taisul ascutit al umorului de care da dovada, parca involuntar, autorul nostru.
Fraza lui Alex Hanganu este alerta, cum spuneam mai devreme, da senzatia de scriere instantanee, de umor “la minut’.
In plus, textele sale abunda in formule lingvistice inedite, care fac din carte una demna de atentia oricarui adevarat iubitor de literatura, chiar daca unii critici inclina sa indeparteze genul din categoria scrierilor strict literare. Ex: “Razurel Stirbici isi pipaia caninul cu gandul parsiv de a-l scoate din sarite la cabinetul primul dentist care i-ar fi iesit in cale. A asteptat in zadar, ca niciun cabinet nu a trecut pe-acolo, asa ca s-a decis sa faca temenele unui irbis, desi nu stia ce-i ala” – din “Caimanul ciung” (pag. 74).
In subsolul multor pagini regasim si alte produse marca Hanganu din categoria definitiilor umoristice sau/ si a expresiilor cu haz. Ex: “Ii jucau ochii in cap dupa cum le cantau sticletii”; “Fricos fiind, l-au luat si fiorii la misto”; “Isi batea capul cu lucruri usoare, ca sa nu-l doara”; “Cauta branza de burduf cu acordeon” etc.
In posfata, realizata de prietenul Mihai Frunza – presedintele CUB “Tropcea”, regasim admiratia specialistului pentru umorul si talentul mai tanarului confrate in ale catrenelor: “Scrierile lui Alexandru Hanganu, desi foarte scurte, sunt foarte solicitante. Ele curg dintr-un izvor cerebral plasat la granite dintre absurd si real. Absurdul este uneori atat de abracadabrant incat si Urmuz ar fi ursuz. Realul este evident si penetrant, tintind tarele dure ale societatii noastre bolnave. Cititorul amator de ras Homeric si hanganic se poate exprima hohotind sau surazand inca de la perceperea titlului: Clavicula virgina, Caliciu cu pastrami, Coropisnite cu sos de broccoli etc” – din textul (publicat astfel incat sa nu poata fi lecturat decat pe dos, de la sfarsit spre inceput…!) semnat (la fel, in ton hazliu) iahiM aznurF si Nihai Frunza.
Pe coperta a patra il putem vedea pe autor asa cum l-a desenat prietenul si confratele Leonte Nastase: un personaj aparent auster, cu parul valvoi si nas acvilin, cu privire scrutatoare.
Lansarea (un album foto de la eveniment la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.807629562662968.1073742096.196618800430717&type=3 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei) a avut loc (cum am anuntat la https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/06/lansare-de-carte-cu-umoristul-alex-hanganu-invitatie/) in 7 februarie 2015, la Centrul de Creatie – directorul Maria Puscaciu a fost gazda, in prezenta colegilor din CUB „Stefan Tropcea” si a prietenilor, a iubitorilor de arta si literatura. In fond, umorul in forma scrisa de Alex Hanganu, este adevarata Literatura, in care se regaseste frumusetea lexicului si bogatia sensurilor, asa cum au subliniat scriitorul prof. Constantin Gherghinoiu – director Liceul pedagogic „D. P. Perpessicius’, publicistul prof. Dumitru Anghel, Mircea Ciucasu – director Casa de cultura a municipiului, dar si Mihai Frunza. Finalul evenimentului a fost unul cu autografe, cu multumirile autorului, dar si cu daruri umoristice, respectiv catrene-dedicatie pentru autor oferite de dl. Ciutacu, Mihai Vintila, Mihai Frunza, Stela Serbu-Raducan (pe care vi le ofer, spre delectare):
„Atatea chipuri ilustrate/ Mihai, mame, Dan, Roberta/ Zambesc sau rad cu hohot, toate/ Vai, de tot rasul e coperta” – „Grafica’;
„A mai facut ceva demersuri,/ A agatat o fata fina/ Si-i tot citeste din proversuri/ Sperand vreo contra sa obtina?” – „Scop”;
„Mititel si indesat/ Inspiratie de are…/ Insa un volum ne-a dat/ Al Hanganu, la mai mare!” – „Succes”