La Şcoala „Mihai Viteazul”, sărbătoarea cărţii la bibliotecă şi cu daruri

*Biblioteca a fost cea a şcolii, care s-a dovedit neîncăpătoare * Darurile au fost cărţi şi le-au primit colegi mai mici * De Ziua Internaţională a Cărţii şi a drepturilor de autor – 23 aprilie 

       La Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Brăila – prof. Dorina Boiangiu, director – a fost serbată cu bucurie şi lectură, cu daruri şi poveşti Ziua internaţională a Cărţii şi a drepturilor de autor – 23 aprilie – în biblioteca şcolii, sub genericul „Dăruiește o carte pentru a primi o poveste de viață!”.

Au participat elevii claselor a III-a B, a VI-a B, a VI-a C şi a VII-a A. Coordonatorii activităţii au fost bibliotecar Alice Mrațic,
învățător Stela Apostol, profesor Mariana Cristian, profesor Gabriela Iaurum, profesor Gabriel Moldoveanu, profesor Daniela Stroe. Bibliotecara le-a pregătit copiilor o incursiune în lumea cărţii, o parte din volumele fiind aranjate ca într-o expoziţie din care participanţii au şi lecturat. Elevii Lorena Roman, Valentina Buliţeanu Valentina, Bianca Bardă, Cristiana Săvescu și Maria Stoian de la a VI-a C au oferit în dar cărți elevilor clasei a III-a B, membri ai Clubului de lectură. Aceasta a fost cea mai frumoasă recompensă, deopotrivă şi sufletească, pentru prichindeii care au reușit să citească peste 30 de cărți în programul Clubului. 

Activitatea generoasă a constituit un prilej de a face o incursiune în lumea cărților, prezentare realizată de bibliotecarul școlii, Mrațic Alice, care a subliniat rolul lecturii în viața fiecăruia. Expoziția realizată a fost un mijloc de a păși într-o lume în care universul cărții nu cunoaște ură și războaie, ci doar speranță, frumusețe divină și zborul celor mici într-o lume a adulților din noi! Sperăm ca surpriza noastră – de a oferi daruri sufletești – să fi fost pe placul celor mici, iar noi, cei mari, dar nu mai puțin înțelepți, să urmăm exemplul lor și să citim, pur și simplu! Să citim viața pentru a ne scrie viața!” – organizatorii.

** * 23 aprilie este decretată Ziua Internațională a Cărții și a drepturilor de autor şi sărbătorită în toate state membre ONU din 1995, propusă de UNESCO cu scopul de a fi promovată lectura, sprijinită publicarea cărţilor și respectarea drepturilor autorilor.

Data de 23 aprilie a fost aleasă pentru importanţa în biografia unor mari autori: William Shakespeare (april 1564, Stratford-upon-Avon, United Kingdom – 23 april 1616), Miguel de Cervantes (posibil 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares, Spain – 22 sau 23 aprilie 1616, Madrid), scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega (12 aprilie 1539 Cusco, Peru – 23 aprilie 1616 Cordoba, Spania), poetul englez William Wordsworth (7 aprilie 1770 – 23 aprilie 1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly ((2 noiembrie 1808 – 23 aprilie 1889), poetul englez Rupert Brooke (3 august 1887, United Kingdom – 23 aprilie 1915).

Reclame

La Brăila, Gala laureaţilor în Festivalul concurs „Întâlnirea Umoriștilor” 2018

*Prima ediţie, organizată de Casa de Cultură Brăila * Sâmbătă, 21 aprilie 2018 de la ora 16.00 în Casa Memorială „Goangă” * Vor fi şi lansări de carte cu binecunoscuţii noştri prieteni Mihai Frunză şi Alex Hanganu

    Brăila îşi îmbogăţeşte harta festivalieră cu încă un eveniment de profil: Festivalul concurs „Întâlnirea Umoriștilor”, ediţia I având loc sub forma unei Gale a laureaţilor sâmbătă, 21 aprilie 2018, de la ora 16.00 la Casa Memorială „Petre Ștefănescu-Goangă” (în Piaţa Poligon) – sediul Casei de Cultură Brăila.

Mihai Frunză

Vor fi prezenți câștigătorii concursului lansat în luna februarie 2018, invitaţie la care au răspuns 61 umoriști din țară, care au trimis lucrări pe tema „Scopul scuză mijloacele”, la cele două secțiuni ale festivalului: „Umor pe rime – fabulă şi poezie epigramatică” și „Proză scurtă – schiţă umoristică și aforisme”.

        Manifestarea începe însă la ora 16.00, când se lansează volumele ” Premiul Nobel pentru caligrafie”, proză umoristică de Mihai Frunză – preşedinte Cenaclul Umoriștilor Brăileni (CUB) „Tropcea” și „Escală în Purgatoriu” de Alexandru Hanganu – secretar CUB „Tropcea” în prezentarea realizată de umoristul Ananie Gagniuc și de Emanoil Mircea Ciucașu – manager Casa de Cultură Brăila. 

Alex Hanganu

** * Festivalul concurs „Întâlnirea Umoriștilor” este organizat de Casa de Cultură a municipiului Brăila în colaborare cu CUB „Ștefan Tropcea”; se dorește a fi un eveniment anual, competitiv cu scopul de a cultiva literaturii umoristice – fabula, poezia epigramatică, schița umoristică, aforismul – în literatura de gen a urbei. Manifestarea este inspirată, mai ales ca titlu, după Întâlnirea epigramiştilor” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/09/28/festival-concurs-international-intalnirea-epigramistilor-2017-la-braila-editia-xxx/) care este tot un festival concurs brăilean, deja la a XXX-a ediţie!  

Angela Burtea lansează un nou volum – „Ochiul sufletului”

*Miercuri, 18 aprilie 2018, de la ora 17.30 la Secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

Angela Burtea a publicat recent o nouă carte – „Ochiul sufletului”, proză scurtă apărută la Editura „Mircea cel Bătrân”, Băile Olănești, 2017. Lansarea volumului are loc miercuri, 18 aprilie 2018, de la ora 17.30 la Secția Etnografie – şef Gabriela Dorina Cloşcă – a Muzeului Brăilei „Carol I” (strada Polonă nr. 14). Vor prezenta prof. Marilena Niculescu, prof. Constanța Munteanu, dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, prof. Constantin Gherghinoiu – directorul Liceului „Perpessicius”, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Va fi şi un program muzical susţinut de Sara Adriana Leu, Bianca Bănică, Adina Furcoiu – elevi ai Școlii Populare de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila.

Angela Burtea, la lansarea din 2015

** * Angela Burtea este profesor pentru învățământul primar la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila, membru UAP, Filiala Olănești-Vâlcea și o mai veche colaboratoare a Muzeului Brăilei „Carol I”. este autoarea mai multor volume – ex. „De vorbă cu inima” (lansat în 2015 https://brailachirei.wordpress.com/2015/06/02/angela-burtea-o-noua-carte-lansare-la-biblioteca-judeteana-istrati/), „Destine” (lansat în 2016 https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/16/angela-burtea-si-volumul-destine-lansare-la-biblioteca-judeteana-braila/) „Nu scriu de dor și nici de drag, nu scriu să scap de vreun păcat, nu scriu ca noaptea să-ntârzie și nici că ziua e pustie, ci scriu așa…că am să zbor cu capu-n buza norilor, cu brațele întinse larg spre țărmul vechi și-ndepărtat, cu sufletul zglobiu sau gol spre marea mare-a horelor. Scriu fiindcă așa mi-au șoptit ursitoarele, căci frunza arămie a toamnei m-a-nfășurat în scutecu-i miraculos din prima secundă a vieții legănându-mă printre razele molcome ale lui noiembrie, în adierea gândurilor frumoase ale celei care m-a născut. Am scris fiindcă trăiesc printre oameni, ajutându-mă să-mi înțeleg mai bine rostul, să-mi vindec rănile, să zâmbesc sau să-mi iau zborul asemenea cucilor, să ajut pe cel care înoată în ape învolburate, întinzându-i cu delicatețe o mână firavă dar fermă, să-i descopăr la timp pe vânzătorii de iluzii, să privesc cu detașare spre nepotrivirile sorții” – fragment din „Ochiul sufletului”.

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

Elena Dumitrescu Nentwig, nouă lansare de carte la Brăila

*Sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 11.oo * Volumul „Iubire la margine de eșafod”, apărut la Editura „Istros”

 

Elena Dumitrescu-Nentwig, mai 2017, Brăila

La Muzeul Brăilei „Carol I” are loc sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 11.oo lansarea cărții „Iubire la margine de eșafod” de Elena Dumitrescu Nentwig, volum apărut la Editura „Istros” a instituţiei muzeale brăilene, anul acesta.

Evenimentul se desfăşoară în sala de festivități, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3). Prezintă dr. Valentin Popa –  scriitor, muzeograf, prof. dr. Viorel Mortu (numr de autor Viorel Coman) – scriitor, critic literar, membru al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor. Moderează prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

În 2017, în ediţia a V-a a Festivalului Internațional „Mihail Sebastian” (2 – 5 noiembrie) Elena Dumitrescu Nentwig a lansat volumul „Credinciosul meu dușman”, tot la Muzeul Brăilei „Carol I”. Cartea este povestea dramelor trăite în perioada comunistă de oameni care nu doreau acest regim (numit şi bolşevic, inclusiv în carte) şi care au avut parte de „şicanele” oamenilor regimului, o teroare care i-a făcut pe unii să-şi dorească plecarea din ţară. Autoarea, plecată şi ea din România în anii ’70, spune lumii întregi poveşti care s-au petrecut în ţara de unde, legal, nu prea aveai voie să ieşi nici măcar în vacanţă. iată una: „Am jucat cărți cu niște colegi, am băut poate puțin mai mult și, în glumă, am cântat <Trăiască Regele!>. N-a fost bine, Unul m-a turnat… Nu știu care. Eram, chipurile, între prieteni! Opt ani de închisoare… Fără proces” (din „Credinciosul meu dușman”, pag. 99). În alte pagini, autoarea vorbește – cu plăcere, dar și cu ușor gust amar –  despre lumea cosmopolită pe care a cunoscut-o în Brăila natală, farmecul acestui spațiu balcano-european fiind păstrat cu sfințenie în amintirile sale: „Pe o tăviță de argint, Magda a pus două cești vechhi, dintr-un porțelan foarte prețios. Meissen! Cea mai faimoasă marcă germană. După cum se vede, România a aparținut, în vremurile ei bune, Europei. Aroma cafelei turcești a umplut salonașul ca un flair oriental. Orientul nu este nici el departe. În asta constă șarmul României. Mereu între lumi și între culturi, de la sud la nord și de la est la vest. Un centru pierdut, central și totuși suprficial văyut, ca fără importanță. România noastră pe care nu o vrea nimeni” (din „Credinciosul meu dușman”, pag, 296)

** *Elena Dumitrescu-Nentwig s-a născut la Brăila. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa profesorilor Valentin Teodorian și Hero Lupescu. Este soprană lirică a cărei recunoaștere internatională a avut loc după anul 1970, imediat după plecarea sa în exil. A cântat cu parteneri celebri pe marile scene din Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Olanda, Cehia, Polonia, Israel. După încheierea carierei scenice, în cadrul studioului pe care l-a inițiat, predă lecții de canto tinerilor din Belgia și Portugalia care se află la început de carieră.
În paralel, talentul literar nu i-a dat pace și de aceea scrie, în limbile română și germană, romane, piese de teatru, cărți pentru copii, care au avut ecouri favorabile în rândul cititorilor și în presa de specialitate.  Odată cu lansarea cărţii „Iubire la margine de eșafod”, publicul va avea acces şi la celelalte volume ale autoarei: „Adevărate sau imaginate, de întâmplat s-au întâmplat…”, Editura Limes (roman, 2017), „Naufragiații din Brăila”, Editura Limes (roman, 2016), „Noi, romii și restul lumii”, Editura Limes (roman, 2016), „De răsfoit”, Editura Limes ((basme și povestiri pentru copii, 2015), „Credinciosul meu dușman”, Editura Limes (roman, 2017). Toate cărțile sale sunt, deopotrivă, scrise și în limba patriei sale spirituale, Germania.

La Brăila se plantează 650 de salcâmi, marcând astfel aniversarea atestării documentară a urbei

*Vineri, 13 aprilie 2018, în zona situată între blocurile ANL din cartierul Lacul Dulce și calea ferată * Se reface astfel o parte a istoriei locale, atât de frumos nemurită de Mihail Sebastian în „Oraşul cu salcâmi” care nu era altul decât Brăila natală 

Se pare că până la urmă brăilenii, măcar o parte dintre ei – fie că l-au citit pe Mihail Sebastian – scriitorul evreu născut la Brăila (nume real  Iosif Hechter; 18 octombrie 1907 – 29 mai 1945) – ori ba (şi ar fi oribil dacă nu au citit romanul „Oraşul cu salcâmi”…) – vor avea bucuria să se plimbe pe lângă frumoşii salcâmi care în alte vremuri înfrumuseţau în special bulevardele – locul unde puteai să te plimbi şi să te bucuri de farmecul şi parfumul acestor minunaţi copaci care apoi au dispărut şi nimănui nu i-a mai păsat de asta. În anii comunismului au fost palntaţi în oraş mulţi plopi (care are randament bun la creştere şi este rezistent la clima locală); după 1989, ei au fost tăiaţi pe motiv că puful produs deranja pe multă lume. Acum, Primăria propune plantarea a 650 de salcâmi. acțiune parte dintre proiecte dedicate împlinirii a 650 ani de atestare documentară a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/) – aniversaţi la 20 ianuarie 2018.

Nota aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei)  Ideea a fost rostită public de Ionel Cândea – managerul  Muzeului Brăilei „Carol I” – la deschiderea oficială a manifestării Festivalul internaţional „Mihail Sebastian”, ediţia 2017 (din noiembrie – https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/01/in-2-5-noiembrie-la-braila-festival-international-mihail-sebastian/). Atunci, cercetătorul, membru corespondent al Academei Române a spus că mai bine am aniversa prin plantarea a 650 de salcâmi, refăcând o parte adevărată a istoriei urbei, decât să fie cheltuiţi aiurea bani public pe evenimente fără mare însemnătate. 

Acţiunea de plantare are loc vineri, 13 aprilie 2018, în zona situată între blocurile ANL din cartierul Lacul Dulce și calea ferată. „Plantarea salcâmilor în zona cartierului ANL va forma o barieră fonică și vizuală în fața căii ferate. Astfel, într-o zonă total insalubră, plină de blocuri din beton, de moloz cărat de la blocurile realizate în perioada comunistă, situată între blocurile de la ANL Lacul Dulce și calea ferată, am realizat tasarea, nivelarea și ecologizarea zonei, urmând să plantăm vineri, 13 aprilie, 650 de copaci din specia salcâm, pentru a marca acest evenimet deosebit, dar si pentru a înfrumuseța zona. Primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, invită toti brailenii să participe la plantarea copacilor pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a se mândri că au participat la realizarea acestui proiect care nu este al Primariei, ci al tuturor brailenilor”, se arată în comunicatul adminstraţiei locale.

Notă. Copacii vor face bine şi sănătăţii mediului, nu doar oamenilor. Brăila, ca mai toate oraşele României, suferă la capitolul spaţii verzi şi cantitate mare de oxigen curat. Parcurile nu sunt atât de bogate în copaci, iarbă şi arbuşti aşa cum ar trebui, prin curţi oamenii (mai ales cei veniţi de la ţară) şi-au turnat ciment, iar atunci când un copac ajuge cu crengile prea aproape de o fereastră, unii cred că el devine periculos şi cere să fie tăiat cu totul. Conform normelor internaţionale, avem mai puţin spaţiu verde pe cap de locuitor şi în ultima  vreme s-au tăiat mai mulţi copani decât s-au plantat. Reglementările Uniunii Europene impun 26 metri pătraţi pe cap de locuitor pentru zonele urbane, ceea ce e departe de a fi realitate la noi.

Antologie româno-australiană “Pounding The Pavement”, poezie şi proză

*Un volum coordonat de scriitoarea Mihaela Cristescu în paginile căruia sunt prezenţi autori români şi australieni cu texte sub semnul memoriei, amintirilor  * Lansat în Sidney, Australia

 

fotografie de grup la lansarea din Sidney

Un interesant volum de proză scurtă şi poezie cu autori români şi australieni s-a realizat în Australia, antologia “Pounding The Pavementîn proiect literar (care cuprinde şi un prim volum antologic) iniţiat şi coordonat de scriitoarea Mihaela Cristescu în parteneriat cu New Writers Group Incorporated. Cele 28 de semnături ale antologiei publicată la Editura Sfântul Ierarh Nicolae sunt Francis AN, Daniela ANDRONACHE, Anamaria BELIGAN, Elisabeta BOGATAN, Peter CARTWRIGHT, Sue CHAMOUN, Dan Mircea CIPARIU, Victoria DRAGU-DIMITRIU, Ştefan DIMITRIU, Adela EFRIM, Jason GRAY, Norm FAIRBAIRN, Elisabeta ISANOS, Oliver JACQUES, Shirley LE, Victoria MILESCU, Sam PAINE, Cosmin PERŢA, Ioana PETRESCU, Alex PLEŞCAN, Vasile POENARU, Rebecca SLATER, J Anne de STAIC, Passionaria STOICESCU, Loredana TUDOR TOMESCU, Shannon WOODCOCK, Robyne YOUNG, Mihaela CRISTESCU.  

„(…) o a doua antologie de proza şi poezie, romano-australiană, On The Wallaby Track – A Journey Across Memories, cumulând 28 de semnături, din care 22 de scriitori, demonstrând că întotdeauna cuvântul şi, mai departe, arta vor construi. În cazul nostru, pod peste distanţe, pod peste absenţe, dinspre trecut spre prezent şi, de ce nu, către ziua de mâine. Literatura, ca un axis mundi dinspre ieri spre maine… Tema lucrării – amintirile, drumul pe care il facem in cunoaştere, fie cunoaşterea practică, intuitivă, fie intoarcerea către sine. Un subiect a cărui complexitate se poate ramifica la nesfârşit, mai ales că implică percepţii atât de diferite, din miezul unor destine atât de diferite încât, practic, putem asista la naşterea unor noi definiţii ale unora şi aceloraşi concepte cu care autorii operează în acest volum„, se subliniază în comunicatul Romanian –Australian Cultural Society Southern Cross Incorporated.

Volumul a fost lansat la finele lunii martie, în Sidney (Australia), într-un al al cincelea eveniment literar romanesc organizat de Mihaela Cristescu la State Library of New South Wales, cu sprijinul societatii culturale Romanian-Australian Cultural Society Southern Cross Incorporated, în prezenţa scriitorilor Anamaria Beligan şi Luke Carman, Afişul evenimentului are la baza un desen realizat de Loredana Tudor-Tomescu intitulat “Moments”. Mai multe foto de la lansare la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1765153803577201 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei, dar pe pagina Facebook a scriitoarei Mihaela Cristescu (https://www.facebook.com/mika.sydney.9).

Echipa de lucru la această nouă antologie îi include pe Mihaela Cristescu – coordonator şi editor, Sue Crawford – editor (coordonator ZineWests, publicaţie de arte din Sidney, Australia), Luminita Şerbănescu – ilustraţii în volum, Carol Amos – a prezentat un moment de artă dramatică. De asemenea, evenimentul a avut doi invitaţi speciali – Ioana Petrescu şi Shannon Woodcock, prieten vechi al spaţiului cultural de sorginte românească, dar şi Fernando Andres cu un mini recital de muzica live, precum şi artiştii vizuali Cristina Silaghi din Noua Zeelandă, Ioan N. Şerban din România.

Notă. În curând se va tipari şi al treilea volum intitulat „38 Romanian and Australian Writers Between Dusk and Dawn”, Editura Sf Ierarh Nicolae, Brăila. Primele două volume sunt „Pounding the Pavement”, 2016 şi „On the Wallaby Track,” 2017.