Lansare de carte la Etnografie (Brăila), în Ziua Bolilor Rare

*”Micul Strop de Soare și Nenumitul Rău cel groaznic” de Veronica Popa, eveniment în ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” în parteneiat și cu Asociația Andreas-Rares * Va fi și o expoziție a clasei de desen coordonată de Sorinel Cârstiuc la Palatul Copiilor Brăila * Participă profesorii Gabriela Filip și Mariana Gogălniceanu * Sămbătă, 29 februarie 2020, ora 11.30

O lansare de carte are loc la Secția „Etnografie” a Muzeului Brăilei „Carol I”, eveniment cu partener Asociația Andreas-Rares în programul proiectului ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie”. Deci, sâmbătă – 29 februarie 2020 – de la ora 11.30, la sediul din strada Polonă nr. 14, se prezintă cartea ”Micul Strop de Soare și Nenumitul Rău cel Groaznic” de Veronica Popa. Evenimentul este prilejuit de Ziua Internațională a Bolilor Rare în care se încearcă creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la bolile rare, înțelegerea impactului pe care un astfel de diagnostic îl poate avea asupra vieții unei persoane și, nu în ultimul rând, promovarea incluziunii sociale a persoanelor afectate. Se punctează anual în ultima zi a lunii februarie. Ziua Bolilor Rare a fost lansată în anul 2008 de EURORDIS-Rare Diseases Europe și Council of National Alliances.

        Invitați sunt profesor Gabriela Filip, profesor Mariana Gogălniceanu. Moderator: muzeograf dr. Brîndușa Ilie – coordonator proiect ”Întâlnirile…”. Prezentarea de carte este însoțită de o expoziție de desene organizată de Palatul Copiilor Brăila, clasa de desen a profesorului Sorinel Carstiuc – membru Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici.

        Cartea ”Micul Strop de Soare și Nenumitul Rău cel Groaznic” va fi lansată și la București, sâmbătă, 14 martie, de la ora 12.00 la „The Candy Store”, DN1 Value Center, având ca invitați pe Ruxandra Mateescu – președinte organizația „Supereroi printre noi” si ilustrattorul Cornelia Furtună.

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” a fost inițiat de secția „Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și se realizează în parteneriat cu site-ul „Braila Chirei”, respectiv cu Armanda Filipine – jurnalist, scriitor. Proiectul se adresează publicului, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila având ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești și ale tuturor etniilor din orașul Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/cartea poștală ca document etnografic). Din programul proiectului fac parte și lansări de carte, lecturi publice, întâlniri cu scriitori și specialiști din muzee. Perioada de desfășurare a proiectului: ianuarie-decembrie 2020.

** * Câteva detalii de la eveniment veți găsi, ca de obicei, în formate foto & video pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

”Dresorul de cactuși”, lansare la Brăila

*Volumul cu texte de Adriana Bogatu și Adrian Victor Vank se prezintă la Teatrul ”Maria Filotti„ vineri, 7 februarie 2020, de la ora 17.00

    Apărută la Editura Libris Editorial, cartea ”Dresorul de cactuși” este o colecție de texte semnate Adriana Bogatu și Adrian Victor Vank. Faptul că autoarea este profesor de limba română la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu„ Brăila și autorul este judecător nu reprezintă un inconvenient, ci mai degrabă un punct de atracție. Pentru că literatura – ficțională ori ba, metaforizată sau nu – este doar un mijloc de comunicare, o formă prin care omul se manifestă pe sine în ce are mai interesant, mai bun, mai… special. Foto (arhiva Armanda Filipine, revista Braila Chirei), Adriana Bogatu la lansarea (în 2016) unui alt volum, „Portretul tău cu ochii mei” apărut la Editura Dexon

Adriana Bogatu

Lansarea cărții are loc vineri, 7 februarie 2020, de la ora 17.00 la Teatrul ”Maria Filotti” – sala de conferințe.

Cu siguranță, vom regăsi în carte și texte pe care Adriana Bogatu le-a postat pe pagina de socializare Facebook și unde au fost primite cu mult entuziasm. La fel cum a scris și prof. Carmen Vlad (de la Școala ”Ion Creangă”) despre volum: ”Dresorul de cactuși este prima carte, după foarte multă vreme, pe care am citit-o cu creionul în mână: mi-am subliniat citate, am făcut adnotări, cu alte cuvinte, am simțit nevoia să o iau în posesie, să o fac ,,a mea”. Și cine mă cunoaște bine știe că nu sunt ușor de impresionat. Tehnica narativă inedită te ia la început prin surprindere, are un ușor efect halucinogen. În primele 50-60 de pagini te simți sub șoc, te cuprinde o amețeală plăcută, apoi te fură jocul și înaintezi în lectură ca printr-un labirint. Dar fără teamă, pentru că într-un fel anume simți că în centrul labirintului te regăsești: tu, pe tine; faci pace cu tine, cu trecutul tău, cu timpul tău, ba chiar s-ar putea să ajungi să te iubești. Cartea aceasta conține atât de multe metafore ale timpului și atât de multe perspective ale vieții noastre, încât îți este imposibil, ca cititor, să nu te regăsești între paginile ei. Eu, de exemplu, am descoperit de ce nu port aproape niciodată ceas la mână, deși dețin o colecție destul de mare și pe multe dintre ele mi le-am cumpărat, culmea! singură. Am rezonat mai des cu vocea narativă feminină, dar alegerea este una pur personală și subiectivă și cred că se datorează faptului că trăirile mele sunt oglindite mai mult în lecturile comune cu ale doamnei și mai puțin în muzica rock a domnului. Pe de altă parte, recunosc că m-a mișcat profund încercarea naratorului masculin de a eufemiza timpul, așa, ca un fel de ,,îmblânzire a scorpiei” (cele mai multe momente din viața unui om, precum și evenimente importante din istoria omenirii sunt denumite prin substantive feminine!). Ca să nu mai vorbesc de acel ,,stau ca proasta” în fața realului, care cred că în ultima vreme ne caracterizează pe toți, deopotrivă femei sau bărbați! Nu în ultimul rând, mă înclin în fața ironiei fine a ambilor autori, pură plăcere intelectuală!”

** * Chiar dacă nu suntem parteneri media, ne facem datoria (fiind o pagină web de cultură) și vom prezenta informaţii de la eveniment, format foto şi video, așa cum deja știți – la https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi aproape (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

 

Triplă lansare de carte la Etnografie. Brăila

*Volumele sunt ”Amintiri brăilene”, ”Iubirea, simbol al fericirii” și ”Destine învolburate” de Petre Stroe * Evenimentul face parte din proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” derulat în parteneriat cu Armanda Filipine – revista Braila Chirei * Vineri, 7 februarie 2020, de la 16.00 

   Un nou eveniment sub semnul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” are loc vineri, 7 februarie 2020, de la ora 16.00 când vor fi lansate trei volume semnate Petre Stroe: : „Amintiri brăilene” (cuvând înainte de Ana Maria Vicol – fost șef al Secției Artă la muzeul brăilean), „Destine învolburate” și „Iubirea, simbol al fericirii” apărute la Editura „Lucas”, Brăila. Despre autor și cărți vor vorbi Jenică Chiriac și Ionel Negruț.
Moderatorul va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie – coordonatorul proiectului menționat. Evenimentul se desfășoară la Muzeul Brăilei „Carol I” – secția Etnografie și Artă populară la sediul din strada Polonă nr. 14.

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se va derula pe tot parcusul anului 2020. El este inițiat de secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și se dezvoltă în parteneriat cu Armanda Filipine – jurnalist și publicaţia „Brăila Chirei”. Se adresează publicului larg, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila și are ca obiective promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei etnoidentitare brăilene. Vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești și ale tuturor etniilor din orașul Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). De asemenea, din calendarul proiectului fac parte lansări de carte, lecturi publice, întâlniri cu scriitori, specialiști din muzee, alte personalități.

** * Informaţii de la eveniment, format foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi aproape (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

Lansarea albumului „Gigi Căciuleanu – Omul Dans“, în festivalul Europalia

*Albumul este realizat de teatrologul Ludmila Patlanjoglu și cuprinde fotografii și versuri ale dansatorului, coregrafului Gigi Căciuleanu * Evenimentul are loc, în 22 ianuarie 2020, în Maison Maurice Béjart și face parte din programul festivalului Europalia

    „Gigi Căciuleanu – Omul Dans“, albumul realizat de teatrologul Ludmila Patlanjoglu, se lansează miercuri, 22 ianuarie 2020, ora 19.00, la Maison Maurice Béjart în Bruxelles, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu (activ pe Facebook la https://www.facebook.com/gigi.caciuleanu). Evenimentul face parte din programul Festivalului Internațional de Artă Europalia din Belgia – în care e cuprins și Festivalul Europalia România coordonat de ICR Institutul Cultural Român (ICR).

       Va fi și prilej de spectacol, Gigi Căciuleanu susținând momente de poezie și coregrafie sub semnul „Danses-Miroirs“ în care este special invitată dansatoarea și coregrafa Fabienne Debastiani. Coregrafia și textele în limba franceză aparțin lui Gigi Căciuleanu, iar muzica spectacolului este creată de Paul Ilea, cu inserții din folclorul românesc.

        Volumul „Gigi Căciuleanu-Omul Dans” a fost publicat de Editura ICR în colaborare cu Editura Nemira, cu sprijinul JTI International şi al Fundaţiei Art Production. Volumul este realizat în trei versiuni – română, franceză, engleză.

        La Bruxelles, vor fi lansare, miercuri seară, versiunile în franceză și engleză. Albumul, care are ca punct de referință dansul, sondează biografia celui numit de Pina Bausch „uriașul rebel, cu sclipiri geniale” și descrie prin text și imagine etapele sau punctele de inflexiune ale unei cariere de excepție. „Am fost întrebat care-mi sunt rădăcinile și am spus că eu umblu cu rădăcinile în valiză. Pe pașaportul meu scrie român”, mărturisește artistul Gigi Căciuleanu.

       Criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu descrie, în volum, întâlnirile-destin ale „teluricului și celestului” Gigi Căciuleanu cu Miriam Răducanu, Pina Bausch și Maia Plisețkaia. „Am dorit cu acest album să fac o carte-spectacol, un album care să se citească, nu un album omagial”, apreciază autoarea.

         Între invitații de la lansare se află contele Georges Jacob de Hagen – președintele comitetului director Europalia International, Koen Clement – director Europalia International, Dirk Vermaelen – directorul artistic Europalia International, Michel Robert – directorul Maurice Béjart House unde are loc evenimentul (în fapt, casa unde a trăit celebrul dansator).

Orașul Brăila – 652 ani de atestare documentară. Evenimente muzeale

*În 20 ianuarie 2020, la Muzeul Brăilei ”Carol I” de la ora 11.00

Ca de fiecare dată, Ziua municipiului Brăila (20 ianuarie – după atestarea documentară) este serbată la Muzeul Brăilei „Carol I” luni, 20 ianuarie 2020, de la ora 11.00. Vor fi desfășurate căteva evenimente la sediul din Piața Traian nr. 3, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, sub genericul Ziua municipiului Brăila – 652 ani de atestare documentară/ 20 ianuarie 1368 – 20 ianuarie 2020. Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – cercetător arheolog, membru corespondent al Academiei Române, manager al muzeului gazdă.

În programul manifestării: lansarea publicației anuale „Brăila 652” a Muzeului Brăilei „Carol I”  (cuprinde, în rezumat, suma activităților muzeale ale anului trecut); lansarea cărților „OPERE I. Poezii/ Cronologii și simbioze poetice 1866-1876″ de Mihai Eminescu și „OPERE II. Poezii/ Cronologii și simbioze poetice 1877-1883″ de Mihai Eminescu; editor Valentin Coșereanu, apărute sub egida Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române București; prezintă prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman) – critic literar și dr. Valentin Coșereanu;
lansarea cărții „Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Brăila” de Ionel Cândea, apărută la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” în anul 2019; deschiderea expoziției „Canalul Dunăre – Marea Neagră. Un cimitir programat” realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi Fundaţia „Konrad Adenauer”; coordonator eveniment – Cătălina Mârza, muzeograf la secția „Istorie”.

** * Documentul cel mai vechi (descoperit până acum) care prezintă numele Brăilei a fost scris la cancelaria domnitorului Vladislav I Vlaicu (mai cunoscut ca Vlaicu Vodă) al Țării Românești prin care se acordau o serie de privilegii comerciale negustorilor brașoveni care intrau în cetatea Brăilei. Documentul a fost scris la data de 20 ianuarie 1368.

Despre Eminescu în Ziua Națională a Culturii 2020, la Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Evenimente în 15 ianuarie: de la ora 10.00 vernisaj expoziție ”Eminescu, ieri și azi” la Casa memorială ”Perpessicius”, de la ora 11.00 conferință și vernisaje la sediul central muzeal

    Muzeul Brăilei „Carol I” oganizează evenimente dedicate aniversării poetului Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale miercuri, 15 ianuarie 2020, la Secția Memoriale și la sediul central. Evenimentele se desfășoară în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.

Astfel, de la ora 10.00 are loc la Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (strada Cetății nr. 70), muzeograf Elena Ilie – șef Secție Memoriale – va fi gazda vernisajului expoziției ”Eminescu, ieri și azi”.

De la ora ora 11.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian, nr. 3) are loc o conferință sub genericul „Ipostaze ale visului eminescian” – prezintă prof. dr.  Viorel Coman (nume de autor Viorel Coman) – critic literar. De asemenea, se vernisează expoziția „Luceafărul, în viziunea artistului Mișu Teișanu” organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Bucureșt, dar și expoziția „Eminescu în medalii, plachete, monede și insigne” organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române – manager al muzeului gazdă.