Criza: un motto permanent pentru politichia autohtona

In politica romaneasca postdecembrista criza a devenit atat de prezenta incat nu cred ca ar mai putea functiona altfel – dar, se pare, nici alte domenii – fara scandal, sicane, ultimatumuri, dosariade, povesti despre coruptie (doar povesti, ca de prins…, numai “pestii” mici ajung in plasele magistratilor… hm! acum acaparati de alt imperativ, mai personal si mai legat de propriul… buzunar) – ca, deh, Justitia legata la ochi cum e, poate inclina balanta in orice parte, nu? Divaghez, cum fac adesea, scuze, dar lista e atat de la vedere incat nu ma pot abtine… nu stiu dumnevoastra cum reactionati?!

Dar, ce e mai grav decat vizionarea acestei “fresce” locale crizata – om fi noi in Europa, dar pentru asemenea considerente, mi-e greu sa cred ca nu ne vor “taxa” serios reprezentantii tarilor dezvoltate  (unde bunul simt si respectul pentru cei de langa tine e ceva mai de pret decat pentru noi, romanii) – daca nu cumva deja o fac… Pana una-alta, tot balcanici ramanem, in politica mai slabi decat in poezie – astfel, va invit sa revedeti povestea (prima parte din ea – urmeaza si altele)  Festivalului Poetilor din Balcani de pe acest blog – balcanici si in bun simt, in responsabilitate cam la fel…

Spuneam, deci, ca e grav ce se petrece, crieyel acestea – cam dese, mult prea dese – dar si mai grav este ca ne obisnuim, asa cum ne (re)aminteste zicala “Bine-i fara rau, dar mai rau fara el”, tot de noi inventata…

Ce nedumereste pe toata lumea cu scaun la cap, cred, este faptul ca si cu galateanul Dan Nica, ministrul de Interne de la care a pornit in aceste zile tavalugul posibilelor remanieri, suparari, amenintari etc. etc., dar si fara el, populatia tarii ar avea de infruntat aceleasi pericole de la cei certati cu legea – culmea, oferite pe tava stirilor (macar de-ar fi de vreun folos asemenea informari!) zilnic, cu amanunte…

Asa ca, e greu de spus ce urmeaza. In realitate, greu de ucis miselia politiceasca, acea farsa din care au de castigat doar unii semeni, cei pusi/ ajunsi pe liste – ca si cele uninominale, cu toate ca acesta e alt subiect, din alta fresca loco –  si din care omul de rand nu vede, nu mai intelege, nu castiga nimic!

Sa nu uitam insa care e miza (in ciuda faptului ca jucatorii de la masa nu sunt alaturi de cei carora le cer votul): alegerile prezidentiale, in care se vor arunca tone de mizerii – deja masacarada campaniei a inceput – si in care partidele au aruncat potentialii jucatori de atac (in ordine alfabetica, exact ca la catalog, si nu cum scriem noi, jurnalistii) Antonescu Crin, Basescu Traian, Geoana Mircea, dar la care se anunta si un alt competitor cu, de asemenea, real potential, Oprescu Sorin – cu toate ca, la fel ca pe vremea lui actualul presedinte al tarii, nu a reusit sa faca multa ordine in capitala situata pe malurile aceluiasi poluat rau Dambovita…

Altfel spus, criza politica, dupa cum bine si mult se vede, e un motto devenit aproape traditional, fara de care nu mai stim sa ne trezim, sa ne vedem de slujbe – daca le mai avem… –  si sa ne intoarcem la ai nostri cei dragi cu speranta ca mai vine o zi, totusi, si mai avem vreo sansa sa ne vedem visele implinite. De fapt, tot astept – sper – ca atentia romanilor sa revina la subiecte cu adevarat stringente: cum iesim din clenciul efectelor crizei economice, refacerea in tonuri mai apropiate de normalitate a legii salarizarii bugetarilor – care acum destabilizeaza mase mari de sindicalisti in primul rand, dar si starea de sanatate, rostul educatiei si sensul ei, si nu in ultimul rand, ideea care merita – in fond – cel mai mult credit: prezentul si viitorul Romaniei, pentru care, cel putin la acest moment, nu pare ca avem mare respect, dat fiind ca lucrurile  in loc sa se schimbe in bine (in acel bine la care sa nu conteze doar persoana, ci Societatea in integralitatea ei!!!) se duce grav in jos.

Imi cer scuze, ajunsa aici, stimatii mei prieteni cititori, ca am transferat in paranteza tocmai esenta existentei natiunilor si a statelor, a societatii, civilizatiei si democratiei, anume BINELE COMUN, dar mi se pare ca tocmai acolo o izgonim, noi, toti, intr-o vesnica paranteza, in cele 10-12 sau mai multe ore cat ne petrecem invartind axul timpului cotidian, cu mai  mult sau mai putin succes, cu lacrimi sau fara, cu prieteni sau dusmani, cu dragoste sau indiferenta…, ca pe un titirez de joaca…

Si pentru ca personal, cred – la fel ca si dumneavoastra, cei care va aplecati din cand in cand asupra acestui colt de normalitate (asa il cred, in ciuda virtualitatii lui aparente, asa sper, cu toate ca deocamdata mai nimic din ce ne inconjoara nu seamana cu firescul) – ca a fi OM presupune a fi in contrapondere cu raul ( si nu degeaba il scriu cu litera mica, sa ramana sis a devina tot mai mic!!!) si, deci, a fi OM e sinonim cu a face bine, va propun un joc. Sa facem zilnic o fapta buna, cat de mica. Sa luptam cu frrecventa crizei prin normalitatea Vietii Umane, nu a celei animalice – dominata de instincte si dorinte – si sa ne aratam firescul umanului. Daca fapta dvs va fi demna de atentie – astfel incat sa fie un exemplu si pentru altii – va invit s-o prezentati aici, la comentarii. Daca sunteti discreti, astept relatarea pe mail la aaarmanda@gmail.com  si de acolo o transform in poveste! Ce ziceti?

Pana una-alta, criza politica isi face de cap si noi o vizualizam. Si o privim – din nefericire – cu destul interes astfel incat cei care o invartesc pe partia in panta, ca pe un bulgare de zapada, o lasa sa zburde singura si ea creste, seamana tot mai mult cu Fat-Frumos din basme care se facea in sapte zile cati alti copii in sapte ani…

… Nu uitati de provocarea mea! Macar un zambet, un mic dar pentru un copil necajit, o floare pentru mama sau iubita, un pic de intelegere pentru iubitul microbist, o fi atat de dificil de pus in practica?!?

Aniversare Panait Istrati la Muzeu – 125 de ani de la naştere

Muzeul Brăilei desfăşoară în zilele de 1 şi 2 octombrie o amplă manifestare menită să-l sărbătorească pe scriitorul Panait Istrati în anul unui jubileu, în 2009 împlinindu-se un veac şi încă 25 de ani peste de la naşterea marelui om de cultură.

Activităţile au loc la Muzeul Brăilei, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, în şcoli şi licee din municipiul şi judeţul Brăila, organizatorii fiind Consiliul Judeţean Brăila, Primăria municipiului Brăila, Muzeul Brăilei, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, Teatrul „Maria Filotti” Brăila. 

Aşa cum prezintă Diana Coşarcă, de la Serviciul de Relaţii Publice a Muzeului, în comunicatul de presă, programul Zilelor „Panait Istrati” este demn de interes: „Manifestările debuteaza joi, 1 octombrie, la sediul Muzeului Brăilei din Piaţa Traian nr. 3, de la ora 10.00. Programul celor două zile cuprinde: expoziţie memorială „Panait Istrati – 125” (Muzeul Brăilei); Eexpoziţie de ex-librisuri (Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila); lansare de carte: <Chira Chiralina>, ediţie bilingvă (Muzeul Brăilei); decernarea medaliei aniversare <Panait Istrati – 125> (Muzeul Brăilei); conferinţă <Arhitectura sensului> (Muzeul Brăilei); simpozion: <Posteritatea lui Adrian Zografi> (Muzeul Brăilei, ISJ Brăila); dezvelire de plăci memoriale; spectacol de teatru, înregistrat ((Muzeul Brăilei); concurs de creaţie (proză, publicistică) şi traduceri (ISJ Brăila)”.

Scolile – pazite de jandarmi

Dupa cum precizeaza plt. Sorin Neftode de la Compartimentul Informare si Relatii Publice a Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) Braila,  jandarmii executa zilnic misiuni de patrulare in zona institutiilor de invatamant, cu scopul de a creşte gradul de siguranţă al elevilor şi de a preveni săvârşirea faptelor antisociale. Astfel, numai în data de 29 septembrie, jandarmii au atras atenţia asupra modului de comportare în locuri publice unui număr de patru grupuri de tineri, au aplicat nouă amenzi contravenţionale şi trei avertismente Cu acelasi scop, de a preveni faptele antisociale si de a-i ajuta pe tineri, jandarmii informează elevii cu privire la prevederile Legii nr. 61 din 1991, republicată şi actualizată, privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Printre situatiile depistate se numara si cazul a trei tineri, depistati de una din patrulele IJJ, care au intrat intr-un liceu cu toate ca nu aveau ce cauta acolo si nici nu au avut acordul conducerii. “Cei în cauză, B. Ciprian, V. Georgel şi G. Mihai, toţi în vârstă  de 19 ani, au fost sancţionaţi contravenţional cu câte 500 lei, în conformitate cu art.2, pct.15 din Legea 61/ 1991”, afirma Sorin Neftode.

Un alt caz a fost identificat pe traseul de plecare a elevilor spre casa, de la un grup şcolar, unde jandarmii au identificaţ doi bărbaţi care consumau băuturi alcoolice, dând astfel un exemplu negativ elevilor. “Prietenilor lui Bachus” li s-au aplicat amenzi de câte 100 lei fiecare.

Educatie pentru democratie in scoli

Mariana Batca – presedinte al Clubului Braila al Asociatiei Pro Democratia (APD) – anunta ca din toamna acestui an va fi predat cursul „Educatie pentru democratie” in patru licee brailene: Grupul Scolar “Grigore Moisil”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” si Grupul Scolar „Edmond Nicolau”.

Amanunte despre proiect aflam din comunicatul difuzat la nivel national de APD

“Asociatia Pro Democratia (APD) anunta inceperea predarii cursului „Educatie pentru democratie” in 21 de licee din Brasov, Braila, Focsani, Onesti, Sibiu, Timisoara si municipiul Bucuresti. <Educatie pentru democratie> este un curs optional elaborat de APD, in parteneriat cu Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii (MECI). Pachetul educational este format dintr-un manual practic si atractiv pentru liceeni si o serie de instrumente care vor facilita intelegerea conceptelor democratiei – trei pliante despre participarea civica si discriminare, doua postere legislative, dar si patru filme celebre care trateaza temele prezentate in manual. Este vorba despre <Hotel Rwanda>, <12 oameni furiosi>, <Filantropica> si <Politist, adjective>. Profesorii care vor preda <Educatie pentru democratie> au participat intre 25 si 27 septembrie la modulul de pregatire desfasurat la Snagov, iar elevii de liceu vor asista, incepand cu aceasta saptamana, la primele cursuri sustinute pe baza noului manual. Acesta, si materialele suplimentare, vor fi distribuite de catre Asociatia Pro Democratia Inspectoratelor Scolare si Caselor Corpului Didactic din intreaga tara precum si Camerei Deputatilor, institutia partenera in cadrul acestui proiect. Cei care doresc sa intre in posesia unui astfel de manual sunt rugati sa se adreseze Cluburilor Asociatiei Pro Democratia. Acest pachet educational face parte din proiectul <Educatie pentru democratie>, implementat de APD cu sprijinul financiar al CEE Trust, in parteneriat cu MECI, Camera Deputatilor si Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica”, precizeaza Ana-Maria Mosneagu, expert Asociatia Pro Democratia.

Asociaţia Pro Democraţia, la alegeri

Mariana Bâtcă – preşedintele Clubului Brăila a Asociaţiei Pro Democratia (APD) – a participat la finele săptămânii trecute la Bucureşti, la Adunarea Generală APD al cărui principal scop a fost stabilirea comitetului director şi alegerea preşedintelui formaţiunii neguvernamentale al cărui obiectiv este monitorizarea şi apărarea democraţiei.

“Pe ordinea de zi au fost alegeri pentru funcţiile de preşedinte şi pentru cei şase vicepresedinţi ai asociaţiei, discuţii cu privire la obiectivele strategice realizate şi propuse pentru un orizont de timp mediu, dar şi modalităţi de acţiune în perioada imediat următoare”, precizează Mariana Bâtcă.
Conform deciziei prin vot a delegaţilor, preşedinte a fost reales Cristian Pîrvulescu. Mai multe amănunte despre eveniement pot fi aflate pe site-ul asociaţiei  www.apd.ro unde poate fi vizualizat comunicatul de presă care sintetizează discuţiile adunării

Expoziţie la Galeriile de Artă – „Confluenţe 09”, cu brăileni şi buzoieni

În tradiţia bunelor relaţii stabilite între filialele Brăila şi Buzău ale Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, la Galeriile de Artă din Piaţa Traian s-a deschis expoziţia intitulată „Confluenţe 09”.

Expun lucrări de pictură, grafică, desen, sculptură, tapiserie – în ordinea de pe afiş – Georgeta Hlihor, Luminiţa Toader, Mihai Hlihor, Dan Drăghiciu, Pompiliu Dobrin, Ciprian Dominoschi (aceştia sunt oaspeţii), dar şi Walter Mărăcineanu, Ionel Radu, Vasile Gaiţă, Cristian Radu, Hugo Mărăcineanu, Gheorghe Mosorescu, Florin Mihăilescu – brăileni.

La vernisajul din 19 septembrie – sâmbătă, la ora 13.00 – au fost prezenţi majoritatea expozanţilor – bineînţeles şi buzoienii, ceea ce este un lucru mai mult decât plăcut, ar fi fost benefic să fie mai mulţi reprezentanţi ai publicului care să-i cunoască, să dialogheze cu ei…  – dar şi colegi de breaslă brăileni, între aceştia Vasile Gaiţă, Niculina Mitu, Constantin Boer-Dondoş (enumăr doar pe aceştia, dintre cei mai activi în spaţiul cultural-artistic local, sper să nu se supere ceilalţi nenumiţi aici!) şi câţiva iubitori de artă plastică pentru care ora de prânz dintr-o zi de weekend a fost petrecută cu deosebit folos spiritual şi mental.

Scenograful Gheorghe Mosorescu – preşedintele filialei Brăila a UAP – a ţinut să menţioneze, la vernisaj, că tradiţia colaborării cu buzoienii a început datorită acestora din urmă, prima manifestare expoziţională având loc la Muzeul din Buzău, iar următoarele vor putea să se materializeze în măsura în care va exista posibilitatea asigurării deplasării grupurilor de expozanţi şi a lucrărilor acestora. Colegul în ale artei Mihai Hlihor – preşedintele filialei Buzău a UAP – a subliniat, de asemenea, deschiderea către ideea expoziţiilor de grup, care reflectă mai bine decât personalele starea de spirit a artiştilor plastici (n.aut. Şi care, la rândul lor, reflectă destul de fidel, chiar dacă subliminat, starea de spirit şi de facto a societăţii în ansamblul ei) şi continuarea acestui gen de manifestări în cele două municipii, Buzău şi Brăila.

Prezentarea pe larg a expoziţiei, cu note specifice meseriei şi puncte de vedere critice, a revenit lui Hugo Mărăcineanu (foto 1, între Gh. Mosorescu şi Mihai Glihor) – ca de altfel, în multe alte cazuri similare – care a ţinut să amintească faptul că „artiştii încearcă să se păzească de vicisitudinile vremurilor, se retrag într-un joc al culorii, al compoziţiei, al liniei, creându-şi o lume cumva proteguită”. Hugo Mărăcineanu a subliniat câteva caracteristici a expoziţiei prezentă pe simezele Galeriilor de Artă: aproape toate lucrările stau sub semnul abstracţionismului, dar şi al unui înalt meşteşug cromatic în primul rând, al compoziţiei puse în pagină în al doilea rând.

„Confluenţe 09” merită mai multă atenţie din partea publicului, tocmai pentru aceste accente numite aici de chiar artiştii al căror nume îl regăsim pe simeze. Din păcate, mulţi brăileni preferă să treacă prin zonă şi să nu intre în spaţiul expoziţional – unii nici nu ştiu ce este acolo şi nici măcar nu se întreabă… – iar alţii sunt compwet în afara subiectului. Pentru aceştia din urmă arta – dacă există cumva această noţiune în mintea lor… culmea, suficient de mulţi au studii liceale!!! –  se rezumă la reproduceri ieftine pe care le achiziţionează de la magazine de suveniruri sau bibelourile comercializate încă alături de farfurii, pahare, căni şi oale de bucătărie. Dincolo de această lume bizară a realităţii, merită să intrăm în Galeriile de Artă! Acolo regăsim o altă faţă ( foto 2 – frumoasă faţă!!!) a realităţii de care aminteam.                   

 

    

Exfolirea pielii în cabinetul cosmetic specializat

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager „Femina Serv”

 

 

Industria debordează de noi descoperiri în domeniul îngrijirii şi tratării pielii. Unul dintre cele mai populare este exfolierea chimică. Majoritatea produselor profesionale şi de uz casnic folosite în acest scop se concentrează mai ales asupra feţei. Dar, exfolierea se face din cap până în picioare. În lupta noastră constantă împotriva procesului de îmbătrânire este la fel de important să se trateze şi mâinile, braţele, picioarele, pieptul şi spatele, pentru a face clienta să arate cât mai bine şi pentru a menţine cel mai mare organ al corpului – pielea – în cea mai bună stare de funcţionare. Drept urmare, exfoliantele chimice nu mai sunt destinate doar feţei. A apărut o nouă latură a exfolierii chimice, care combină ingredientele noi cu o tehnică elegantă de aplicare pentru a face mai accesibilă înfrumuseţarea pielii în întregime. Primul pas pentru a scoate la suprafaţă ce este mai bun prin folosirea exfoliantelor chimice este „înţelegerea pielii în care trăim”.

Deşi pielea este, la prima vedere, identică pe faţă şi pe corp, fiziologic există câteva diferenţe semnificative în densitate, echilibru de PH, textură, umiditate şi conţinut de ulei. Cosmeticiana trebuie să fie foarte bine pregătită, cu noţiuni solide de anatomie, dermatologie şi patologie a pielii. Nu oricine poate să facă aceste  „manevre” cosmetice; la randul lui, clientul are obligaţia să se informeze pe mâinile cui se lasă.

Tratamentele profesionale de exfoliere chimică, ce accelerează schimbarea celulelor şi inhibă proliferarea bacteriilor, mi-au adus satisfacţii mari. E timpul să renunţaţi la folosirea mălaiului şi a tărâţelor. Înţelegerea diferenţelor dintre aceste practici cosmetice şi utilizarea celor mai bune dintre ele ne fac pe toţi să avem o piele netedă, luminoasă şi puternică. Din experienţa mea, amestecul de acizi de fructe cu acizi salicilici, cu acid kojic alcătuiesc o soluţie completă, necesară pentru a promova îmbunătăţirea impresionantă a tonusului texturii şi aspectului pielii de corp.

Festivalul “Zile si nopti…”, omagiu slujitorilor Thaliei si concert Nicu Alifantis

Prima zi a Festivalului “Zile si nopti de teatru european la Braila“ a debutat – cum altfel. data fiind aniversarea din acest an a celor 60 ani de la infiintarea Teatrului “Maria Filotti” (TMF) – cu acordarea unor Diplome de Onoare tuturor celor care slujesc acum in teatru dar si celor care au slujit Thalia si sunt in prezent la pensie, eveniment la care si-a dat concursul insusi primarul Aurel Gabriel Simionescu.

In preambul, Veronica Dobrin – directorul TMF – a subliniat importanta momentului si a numit pe cativa dintre cei care fac cinste Brailei, fie pe scene teatrale – Cita Baciu, Valentin Uritescu, Anca Alexandru, fie pe cele lirice – Catalin Petrescu, mult mai tanarul brailean, actualmente prim solist al Teatrului de Opereta “Ion Dacian” din capitala, fiind si el prezent la festivitate. Bineinteles ca nu pot fi omise numele Catalinei Buzoianu, Dragos Buhagiar, Johnnny Raducanu – chiar daca nu au fost prezenti, au avut pregatite distinctiile omagiale. 

Si pentru ca pe aceeasi scena a TMF se metamorfozeaza talentul, iar tinerii sunt cei chemati sa poarte stindardul acestei transcederi a realitatii inspre sferele inalte ale spiritualului, au vorbit publciului si colegilor prezenti foarte tinerii Iulia Vasilescu – studenta la actorie, colaborator al TMF – si Septimiu Stoica – fost colaborator al TMF, proaspat student la regie. 

Pentru a puncta semnificatiile teatrale din punctul de vedere al unui veteran, a fost invitat pe scena actorul Gheorghe Moldovan care a dezvaluit amanunte de culise din alte vremuri, din perioada directoratului lui Constantin Codrescu la TMF, dar si al lui George Motoi si Ion Balan.

Criticul de teatru Doina Papp – directorul si selectionerul festivalului inca de la prima editie, in 2004 – a salutat in mod special implicarea conducerii Primariei, primarul Simionescu si viceprimarul Doinita Ciocan fiind aproape de teatru mai mult decat simpla aprobare a unor fonduri ( cu toate ca si acest lucru este important, in conditiile crizei). 

Al doilea moment din deschiderea festivalului – al carui noua directie “Europa via Balcani” ii da posibiltatea sa fie un reper cultural cu adevarat European – a fost reprezentat de concertul oferit de Nicu Alifantis, un alt brailean foarte legat de teatru, pentru ca la TMF a debutat in calitatea de cantautor dedicate Thaliei, compunand piese pentru dramaticul din orasul natal inainte sa plece in capitala si sa devina cunoscut pe plan national.

In Holul Monumental al TMF au putut fi admirate expozitiile de carte si de afise vechi, realizate cu sprijinul Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” si al Filialei Braila a Arhivelor Nationale.

Sâni frumoşi şi sănătoşi

de Profira Gagu, Cosmetician-estetician, manager

 

 

Sânul: delicat, rotund, cuceritor, sănătos, iubit, detestat, uneori micşorat sau, de cele mai multe ori, mărit chirurgical, elogiat sau renegat, expus. În orice caz, permanent în prim plan, permanent protagonist – pe de o parte datorită poziţiei, pe de altă parte deoarece este sinomim cu feminitatea, materniatea şi nu în ultimul rând cu erotismul. Greutatea corporală şi forţa de gravitaţie sunt cauze reale ale pierderii tonusului ce apar odată cu trecerea timpului. Prin strucutura sa, sânul este lipsit de musculatură proprie.

Femeia trebuie să recurgă zi de zi la tratament de îngrijire suplimentară, încă de dimineaţa: cosmetice tradiţionale şi naturale tonifiante ce se pot aplica pe sân şi pe decolteu. Esteticiana dumneavoastră va avea grijă să vă aplice ce mişcări veţi folosi la aplicarea acestor produse. Eu personal acord o foarte mare atenţie tratamentelor cosmetice executate pe decolteul clientelor mele. Aplic în general produse organice, preţioase, cu efecte imediate, vizibile.

Peelingurile, măştile, cremele, gelurile sunt argumentele cu care îmi înfrumuseţez clientele. Atunci când aplicăm creme sau seruri vom efectua masajul cu efect push up, zig-zag.

Apa rece face sânul frumos. Stimulăm musculatura cu exerciţiul extrem de eficient rece-cald, rezultând o gimnastică a vaselor sanguine. La modă sunt cremele şi gelurile din extract vegetal, pe care le găsiţi în saloanele de înfrumuseţare, pe bază de ging seng, hamei, salvie, echinacee, ulei de soia şi de orez, hamamelis. Recomand fiolele supraconcentrate cu extract de gălbenele, rozmarin, migdale dulci.

Premieră la „Cărăbuş” – invitaţie la „Crăiasa zăpezii”

Duminică, 27 septembrie, Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” îşi aşteaptă prietenii la premiera spectacolului „Crăiasa zăpezii” la binecunoscuta oră 11.00. Aşa cum ştiu toţi cei care vin adesea la sala din starda Polonă, intrarea la premieră este gratuită atât pentru micuţi, cât şi pentru reprezentanţii familiilor lor sau prieteni.

Am asistat câteva momente, în prezenţa regizorului Mihai Păun, la repetiţia de vineri pentru a surprinde imagini din noua montare. Şi astfel, îl putem vedea pe Vrăjitor – personaj interpretat de Iulian Gheorghe – şi pe Crăiasa Zăpezii – interpretată de Sofia Cătrună.  

 

Nu uitaţi, duminică la 11.00!

Despre multilingvism, activitate cu elevi la Prefectură

Ziua Europeană a Limbilor – 26 septembrie – a fost subliniată printr-o acţiune organizată de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Brăila şi desfăşurată în Sala Mare a Prefecturii. Peste 40 elevi de liceu, atât din municipiu cât si judet, au prezentat filme de maximum 10 minute având ca temă „Ziua europeană a limbilor vorbite”.

Despre importanţa evenimentului, Camelia Guşatu – consilier la primarului, precizează: “Multilingvismul şi diversitatea lingvistică au făcut parte dintotdeauna din realitatea cotidiană a Uniunii Europene, dar parcă astăzi dacă privim la această realitate putem spune că mai mult ca oricând multilingvismul este o realitate a vieţii noastre. Trăim într-o lume a globalizării, în care Europa se construieşte ca o uniune din ce în ce mai strânsă între oameni. Dacă ne uităm pe harta lingvistică a lumii, unele limbi de circulaţie internaţională tind să devină dominante pe glob, dar dacă privim în Europa găsim o varietate lingvistică impresionantă. Diversele limbi pe care le vorbim reflectă culturile şi identităţile noastre diferite, dar aceste limbi sunt în acelaşi timp şi instrumente de bază ale comunicării. Prin intermediul lor ne înţelegem unii cu alţii şi suntem în măsură să avem acces la culturile celorlalţi. Trebuie să milităm pentru ca multilingvismul şi plurilingvismul să devină un avantaj pentru toată lumea; Cetăţenii să conştientizeze ce înseamnă să fie plurilingvişti;

Când vorbim despre multilingvism privim contextul social al acestuia, sunt multe origini etnice în oraşul nostru, însă trebuie să recunoaştem că nu toţi brăilenii sunt plurilingvi. Trebuie să facem o campanie prin care multilingvismul şi plurilingvismul să devină un avantaj pentru toată lumea, iar simpozionul de astăzi reprezintă un prim pas. Cetăţenii să-şi dea seama de importanţa şi beneficiile pe care le avem dacă vorbim mai multe limbi străine”. 

Au fost prezenţi şi prefectul Loredana Alexandru, priamarul Aurel Simionecu, vicepimarul Doiniţa Ciocan, secretarul judeţului Nicu Filoti, prof. Viorel Mortu – inspector general al Inspectoratului Şcolar brăilean.

Festival de poezie – invitaţi speciali din Bulgaria

Deschisă vineri, 25 septembrie, la Casa Tineretului, ediţia 2009 – a treia – a Festivalului Poeţilor din Balcani beneficiază de invitaţi speciali din Bulgaria, a treia ţară participantă, după Serbia şi Macedonia, de la inceputul manifestarii. Organizatorii sunt Consiliul Judeţean, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” şi Filiala Galati-Braila a Uniunii Scriitorilor din Romania.

Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a făcut oficiile de gazdă, fiind totodată şi moderator al întâlnirii în prima din cele două seri programate.

De asemenea, în deschidere au rostit alocuţiuni şi Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului, Nicu Filoti – secretarul Consiliului Judeţean,  doamna Vesela Bancheva de la Ambasada Bulgariei în capitală – care a rostit un discurs în limba română, Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Galaţi-Braila a Uniunii Scriitorilor din România (proaspăt reales în funcţie la şedinţa din această săptămână), Nikolai Petev – preşedintele Uniunii Scriitorilor din Bulgaria, Nicolae Grigore-Mărăşanu – conducător al Cenaclului literar brăilean „Mihail Sebastian”.  Prof. Maria Gancev – presedintele Comunitatii bulgare „Hristo Botev” din Braila – a asigurat traducerea pe tot parcursul editiei.    

După o prezentare a poeţilor înscrişi în festival – şi o competiţie cu premii în acest an, sub atenta privire a juriului condus de balcanologul Mircea Muthu –  a urmat un recital de poezie oferit de Angela Baciu, Nicolae Băciuţ, Angela Furtună, Victoria Milescu, Ofelia Prodan, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Aurel Ştefanachi. Texte ale lor se află şi în numărul editat cu acest prilej al revistei “Caietele Balcanica 2009”, supliment editat pentru prima oara la aceasta editie, cuprinzand versuri ale poetilor participanti in festival care nu au primit premii. Poetii premiaţi se regasesc cu poeme  în volumul “Balcanica 3” care se lansează sâmbătă, 26 septembrie.

În aceeaşi primă seară a fost lansat volumul “Oglinda secată” al brăileanului Stere Bucovală, apărut la Editura Junimea din Iaşi, cu o grafică deosebită semnată Vasile Gaiţă – artistul plastic brăilean are şi o expoziţie de pictură deschisă în holul Casei Tineretului. Debutul editorial în volum a lui Stere Bucovală a fost salutat de Aureliu Goci, Vasile Spiridon şi Radu Voinescu. Epigramiştii – Stela Şerbu (foto de mai jos), Alex Hanganu, Păun Condruţ, Ionel Negruţ – au oferit, cum fac la aproape toate evenimentele de acest gen, un adevărat recital, cu dedicaţie autorului lansat.

Seara s-a încheiat cu un recital în interpretarea lui Eusebiu Ştefănescu – binecunoscutul actor al Teatrului Naţional Bucureşti – care a oferit celor prezenţi mostre de genialitate din creaţia lui Mihai Eminescu şi a lui Nichira Stănescu, dar şi cu un alt recital deosebit, al cantautoarei Maria Gheorghiu. 

Programul celei de-a doua zi a festivalui este următorul: ora 10.00 – prelegere: “Literatura bulgară în memoria culturală românească” în prezentarea prof. univ. dr. Mircea Muthu; ora 10.30 – lansări de carte:  “Alungând tristeţea, ca Paganini” de Gellu Dorian, “Poeme desfrânate” de Nicolae Grigore-Mărăşanu, “euGenia cosmosului meu” de Constantin Gherghinoiu. Prezentările sunt realizate de Radu Voinescu, Vasile Spiridon, Aureliu Goci, Viorel Mortu; ora 12.00 – expunere: “Contribuţii ale etnicilor bulgari la dezvoltarea culturii brăilene: Societatea Literară Bulgară – 140 de ani de la înfiinţare” prof. Maria Gancev; ora  12.45 – depunere de coroane de flori la statuia lui Hristo Botev; ora 17.00 – recital de poezie cu Corneliu Antoniu, Gheorghe Lupaşcu,  Luminiţa Dascălu, Aurel Furtună,  Adelina Pop,  Paul Sân–Petru, Valeriu Mititelu; ora 18.00 – lansarea  publicaţiilor ”Balcanica 3“ şi “Caietele Balcanica”; ora 19.00 – decernarea Premiilor Balcanica pentru poezie şi a Diplomelor de participare urmată de un recital de poezie al premiaţilor. În spaţiul de desfăşurare a festivalului a fost realizată şi o expoziţie de poezie contemporană, în casetele expoziţionale fiind prezentate volume ale participanţilor la manifestare.

“Zile şi nopţi de teatru european la Brăila“, la start

Sâmbătă, 26 septembrie, este momentul de deschidere a unei ediţii jubiliare a Festivalului “Zile şi nopţi de teatru european la Brăila” gândită să marcheze cei 60 de ani de la înfiinţarea Teatrului “Maria Filotti” (TMF), dar şi cele cinci decenii de activitate în slujba Thaliei realizată de regizoarea Cătălina Buzoianu – brăileancă de origine, director onorific al manifestării încă de la prima ediţie, în 2004.

În perioada 26 septembrie – 4 octombrie sunt programate spectaole locale şi invitate, dar si lansări de carte, concerte, colocvii.  Spectacolele vor avea loc, de această dată, doar în incinta teatrului dramatic. Program festivalului se află postat pe site-ul instituţiei www.tmf.ro care poate fi accesat de pe acest blog cu un simplu click pe fotografia TMF aflată în partea dreaptă a paginii Home.

Publicul s-a arătat deja foarte interesat, s-au vândut din vreme biletele pentru spectacole şi concertele susţinute de cantautorul Nicu Alifantis – care este primul programat, chiar sâmbătă, când are loc şi festivitatea de premiere a angajaţilor teatrului – dar şi la cel al lui Johnny Răducanu, spre exemplu, un alt brăilean de notorietate.

Merită subliniat că pentru acest amplu eveniment administratia locală si-a arătat deschiderea, Consiliul Local Municipal alocând un miliard de lei vechi, poate nu destui, dar completaţi cu ajutorul unor sponsori, între aceştia Banca Comercială Română, dealerul local Toyota, aşa cum au arătat la conferinţa de presă Veronica Dobrin – directorul TMF, criticul de teatru Doina Papp – directorul şi selecţionerul festivalului – şi viceprimarul Doiniţa Ciocan (in imagine).

Pentru că sosesc directori de festivaluri, de la Novi Sad – Serbia, Butrinti – Albania, Ex Ponto din Ljubijana – Slovenia şi Salonic – Grecia, dar şi critici de gen, sunt incluse in program mai multe piese din repertoriul brăilean: „Identităţi” după şapte piese scurte de Dumitru Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză – a avut avanpremiera la finele stagiunii trecute (şi are o minicronică pe acest blog); „Opt femei” de Robert Thomas , regia Radu Nichifor – directorul artistic al TMF; “Domnisoara din Amherst” de William Luce, regia Moshe Yassur; „Cum am învăţat să conduc” de Paula Vogel, regia M. Chris. Nedeea; „Omul pernă” de Martin McDonagh şi premiera „Sufletul, puncte de vedere” după un text de Dimitre Dinev (de asemenea, are o minicronică de la vizionare), ambele în regia lui Radu Afrim; premiera „Herr Paul” de Tankred Dorst, regia Alexandra Penciuc şi Mariana Cămărăşan.

Personalităţi teatrale de marcă, cu legături deosebite cu Brăila, reprezintă tot atâtea puncte de interes pe afişul festivalului (si el un element deosebit – creaţia scenografului Dragoş Buhagiar, şi el brăilean): Cătălina Buzoianu, Constantin Codrescu, George Motoi. Aceştia îşi vor lansa şi cărţi proprii, la fel ca şi Monica Mihăescu. Dintre spectacolele invitate amintim „Noiembrie” al Teatrului Naţional Bucureşti, „Richard al III-lea” al Teatrului Bulandra, „Cum gândeşte Emy” al Teatrului Mic, dar si Teatrul „Masca”, în componenţa căruia sunt şase actori brăileni sau cu legături deosebite cu Brăila.

Un alt punct de interes pe afiş va fi, cu diguranţă, şi întâlnirea cu tinerii performeri de la recenta ediţie a Galei “Hop”, unde a participat Veronica Dobrin şi astfel a avut ocazia să-i invite personal la Brăila, întâlnire de bun augur mai ales pentru publicul tânăr. Un alt invitat special va fi şi un teatru din Marsilia, un partener de suflet al regizoarei Cătălina Buzoianu.

Tot în intensa săptămână teatrală se va lansa si „Monografia teatrului” la care trudeşte de un an de zile profesorul şi publicistul brăilean Ioan Munteanu.

Împachetările cu nămol în estetică

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

Nămolul este cunoscut încă de la începutul secolului trecut pentru proprietăţile sale terapeutice. Împachetările cu nămol constituie o excelentă cură de detoxifiere a organismului. Acesta are un rol deosebit în tratarea unor afecţiuni reumatice, ginecologice; înmoaie pielea aspră la nivelul coatelor, genunchilor, călcâielor. De asemenea, nămolul combate ridurile, preîntâmpină fenomenul de îmbătrânire, purifică pielea în profunzime şi stimulează circulaţia sanguină.

Terapia cu nămol relaxează musculatura şi hidratează foarte bune pielea, îndepărtând excesul de grăsimi de la nivelul epidermei. O împachetare cu nămol „şterge” stresul şi grijile cotidiene adunate într-o săptămână. Scufundarea apoi în apa termală relaxează nu numai ţesutul, ci şi mintea.

Nu aplicaţi niciodată pe faţă nămolul colectat direct de la sursă. Acesta trebuie sterilizat în laboratoare speciale. După împachetările cu nămol nu recomand clienţilor să facă saună, deoarece acesta îşi va continua activitatea şi postîmpachetare. Nămolul fiind bogat în minerale, dezintoxică pielea, exfoliază indepartand celulele moarte şi conferă pielii un aspect „cald” şi sănătos.

Împachetarea cu nămol tratează şi previne celulita.

În cazul în care clienta s-a expus mult la soare nu subscriu la împachetarea cu nămol. Vom face aceasta doar după ce pielea va fi calmată. Puteţi recurge, de asemenea, la o cură de înfrumuseţare pe bază de ierburi şi arome.

 

Reţeta zilei

 

Am apelat de nenumărate ori la combinaţia următoare: se macerează în ulei de migdale dulci câteva fire de salvie şi rozmarin, câteva rămurele de ienuperă şi câteva spice de lavandă. După opt zile se filtrează şi se distribuie uniform pe piele. Fluidul obţinut se foloseste pentru impachetare.

Fundaţia “Pro Homini”, la Forumul Donatorilor

Joi, 24 septembrie, s-a desfăşurat în capitală ceremonia de decernare a premiilor pentru “Cele Mai Bune Rapoarte Anuale”, competiţie organizată de Forumul Donatorilor din România pentru organizaţiilor neguvernamentale şi companiilor implicate în proiecte de responsabilitate socială. A fost a VIII-a ediţia a festivităţii, patronată de Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn – Ambasadorului Regatului Norvegiei la Bucureşti – şi prezentată de Elisabeta Roman. Norvegia contribuie major la sprijinirea sectorului neguvernamental românesc, fiind donatorul principal al Fondului ONG din cadrul Mecanismului Spaţiul Economic European pentru România (SEE) cu o sumă totală de 1,1 milioane euro, prin care cele trei ţări EFTA-EEA (Norvegia, Liechteinstein şi Islanda) oferă finanţare pentru proiecte dezvoltate de ONG-uri româneşti în câteva domenii de interes.
 La această ediţie a Concursului „Cele mai Bune Rapoarte Anuale” s-au înscris 30 de organizaţii neguvernamentale la capitolul „cea mai bună reflectare a activităţii voluntarilor” în raportul anual.

Printre cele trei fundatii nominalizate a fost şi ”Pro Homini” Brăila (în prima imagine, amintire de la o activitate cu elevi la sediul fundaţiei, în a doua imagine – altă activitate, de această dată cu persoane de vârsta a treia) care s-a înscris pentru prima data la competiţie. Nominalizaţii şi câstigătorii au fost anunţaţi în cadrul ceremoniei care a reunit reprezentanti ai ambasadelor, finantatorilor, companiilor private, sectorului neguvernamental, oficialităţilor şi presei.
În total, la concurs s-au înscris 41 ONG-uri şi 4 companii, între ele, cum spuneam, şi Fundaţia “Pro Homini”, doamnele brăilence din comitetul director fiind mândre că au putut fi alături de prestigioase organisme similare, chiar dacă nu s-au aflat printre câştigători. Liliana Caruz – preşedintele fundaţiei – a fost prezentă la festivitatea de premiere, si a primit incurajările colegilor cu mai multă experienţă sau notorietate naţională.

Pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei, merită cunoscut palmaresul concursului în ideea că se va urma exemplul organizaţiilor laureate.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mari  – Fundatia Cote, premiul fiind înmânat de Radu Furnica, preşedinte Leadership Development Solutions.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri medii – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ViitorPlus, înmânat de Corina Vasile, director comunicare Raiffeisen Bank Romania.

Premiul pentru cel mai bun raport anual realizat de ONG-uri mici – Asociaţia Evolution, înmânat de Andreea Rotaru – director Fundaţia Alexandrion Group.

Premiul pentru raportul cu cea mai bună reflectare a activităţii de voluntariat – organizaţia Caritas Eparhial, înmânat de Corina Pintea, de la Pro Vobis – Centrul National pentru Voluntariat, iniţiatorul premiului.

Premiul pentru cea mai bună reflectare a activităţii de instruire – ADES, înmânat de Ionut Sibian, director la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, iniţiatorul premiului.

Premiul “Un pas spre sustenabilitate” – Asociaţia Handicapatilor Neuromotori din  judeţul Hunedoara, înmânat de Roxana Braga, director la Eurosucces Consulting, initiatorul premiului.

Premiul special pentru cel mai bun raport de responsabilitate socială – Petrom SA, înmânat de Tincuta Baltag, preşedinte al Forumului Donatorilor din România.

Diploma specială pentru organizaţii foarte mari – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie,  înmânată de Romina Rosu de la Provident Financial Romania. În total, premiile au cumulat  valoare de 4.300 euro. Se poate observa că mediul de afaceri – chiar dacă nu în măsura în care ar merita – se implică atât în ceea ce priveşte activitatea socială, cât şi cea de răsplată a activităţilor de voluntariat în sprijinul celor năpăstuiţi. 

Jurizarea rapoartelor înscrise în concurs a fosta sigurată de Costel Slave – Eurosucces Consulting SRL, Andreea Rotaru – Fundaţia Alexandrion, Monica Loloiu – reprezentanta Comisiei Europene în Bucureşti, Corina Printea – ProVobis, Aurelia Grigore – Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Emanuela Pendiuc – TVR3, Eli Roman – TMCTV, Mihaela Rădulescu – membru de onoare al fundaţiei organizatoare.

Concursul de rapoarte a fost inţiat în 2002, Forumul Donatorilor din România sperând că astfel se intensifică activitate de gen.

Un nou “Pescăruşul” sau Despre importanţa credinţei

Armanda Filipine – Stimate domnule Mihai Fusu, de ce aţi ales Brăila şi de ce “Pescăruşul” lui Cehov?

Mihai Fusu – Aşa s-a întâmplat, că în ultimul an am putut să cunosc repertoriul şi trupa Teatrului din Brăila. În 2007, doamna Veronica Dobrin, directoarea Teatrului  “Maria Filotti”, a văzut la Chişinău spectacolul meu “Poveşti de familie”, l-a invitat la Brăila, după care mi-a facut şi o invitaţie să montez ceva. Am simţit aici o atmosferă mai deosebită, un interes real pentru lucrul meu. Dacă e să vorbim despre piesă, am propus teatrului mai multe titluri, le-am discutat şi teatrul l-a ales pe acesta.
– Am preluat zilele trecute un citat din revista “Contrafort” în care făceaţi o comparaţie a artei teatrale din Est cu cea din Vest, dumneavoastră având şansa experienţei în străinătate. Credeţi că publicul contemporan mai gustă ARTA THALIEI în profunzimea ei, mai este interesat de marile întrebări existenţiale sau se caută mai mult facilul? Credeţi că realizatorii se mai apleacă asupra actului de profunzime artistică sau caută mai mult experimentalul strălucitor, aşa-zisele reţete de succes gen piese cu text din care nu lipsesc aluziile la sex etc.?

– Cred că omul a fost şi va fi în continuare interesat de marile întrebări existenţiale. Ele reprezintă esenţa vieţii lui. Omul iubeşte emoţia şi frumosul, dar totodata omului îi place să experimenteze. Astăzi trăim într-o societate în care prevalează libertatea asupra moralei şi imaginea asupra esenţei. Dar e loc şi pentru sentimente, şi pentru valori fundamentale. În fond, în orice societate există o ideologie oficială care modelează şi relaţiile dintre oameni şi impune stilul «spectacolului » (dacă e să ne amintim aici de Guy Debord şi de “Societatea spectacolului”).  Dacă e să revenim la spectacolul nostru de teatru, important este ca artistul să fie sincer cu el însuşi, să creeze spectacole interesante şi să afirme valori pozitive.

 

– Cunoaşteţi destul de bine teatrul brăilean; aţi fost prezent la ediţiile Festivalului “Zile şi nopţi… ”. Cum îl vedeţi în comparaţie cu alte teatre din ţară, din străinătate?

– Îmi  vine greu să compar cu alte teatre din ţară, e prima mea montare în România. Din experienţa proprie pot spune că e un teatru plăcut pentru lucru, în care am simţit din partea direcţiei un interes pentru creaţie şi un respect pentru actul artistic. Trupa are o echipă de actori şi actrite talentaţi, deschişi şi muncitori.
– Fiind şi actor, nu numai regizor, cum abordaţi lucrul cu actorii? Le lăsaţi multă libertate, discutaţi mult pe rol?

– Am lucrat un timp asupra textului. Îmi place să lucrez cu actorii, să discutăm, să căutam. Dar la un moment dat trebuie să fixăm o formă a personajului şi atunci se cere precizia.
– Aveţi un anume mesaj de transmis în acest spectacol sau lăsaţi publicului posibilitatea să guste singur din savoarea lui?

– E o piesă prin intermediul căreia autorul a vrut să ne transmită un mesaj. Despre iluzia valorilor în care credem în tinereţe şi despre realitatea dură care le sparge. Despre idealuri nobile şi despre realizari brutale. Despre cum ar trebui să fie relaţiile dintre oameni şi cum se întâmplă să fie. Despre importanţa credinţei şi a forţei de a îndura, şi despre cei care nu au această forţă şi această credinţă şi cedează.
 
– Multumesc pentru răspunsuri. Sper ca publicului să răsplătească aceste intenţii minunate .şi să găsească la rândul său răspunsuri vizionând spectacolul  “Pescăruşul” montat de dumneavoastră la dramaticul brăilean.

 

( în preambulul premierei spectacolul care a avut loc în februarie 2009)

D’ale educaţiei TV

de Jean Neagu

 

Tocmai când Guvernul vrea să-şi asume noul Cod al Educaţiei, dacă nu şi l-o fi asumat deja, telecomanda mi-a poposit, chiar în miez de zi, pe Taraf TV. Acolo, un clip, poate nou, nu am de unde să ştiu, cu maestrul manelelor, Nicolae Guţă. Cu o faţă de fante în amurg, Guţă se plângea ascultătorilor că iubita lui, o anume Tanţa, este fluierată la apariţiile stradale de toţi golanii. Fapt care, normal, e de natură să-i aducă prejudicii la nivel umoral, încât îi vine să pună mâna pe brişcă şi să le facă câteva „buzunare” nesimţiţilor. Deci, din start, două contravenţii pedepsite de lege: port ilegal de armă albă şi instigare la vătămare corporală gravă, poate chiar omor. În imagini apare chiar şi Tanţa, o demoazelă minijupistă cu ochelari tip cocalară de PECO, un pic plictisită de amorul absolut al lui Guţă, dar şi de avansul fanţilor de cartier. Aşa că, nu ar fi de mirare, ca peste câţiva ani, la vreo teză de română, să apară o astfel de recenzie la Baltagul: „Enervat la creierii capului de avansurile făcute mioarei Tanţa de un ungurean şi un vrâncean, ciobanul Guţă le ia respectivilor Wassermanul pe cuţit.”

Masajul cosmetic

de Profira Gagu, cosmetician-estetician, manager

 

 

Masajul cosmetic este o combinaţie de mişcări şi presiuni, executate manual sau cu ajutorul aparatelor asupra unei persoane sănătoase în scop igienic şi estetic, pentru a păstra un timp cât mai îndelungat strălucirea pielii, elasticitatea şi vitalitatea dermei şi a muşchilor pieloşi. Originea cuvântului „masaj” se găseşte în limba arabă, provenind de la cuvântul „mas” care înseamnă „a pipăi”.

Masajul e practicat de aproximativ 4.000 de ani. Era practicat la toate marile popoare: la greci, egipteni, arabi şi romani. Astăzi, mişcările de masaj sunt complexe, adecvate naturii tenului, calităţii pielii, vârstei şi stării psihice ale apcientului. Se aplică pe o piele curată, se execută ştiinţific, cu produse adecvate şi de bună calitate. Se poate completa cu ajutorul aparatelor. Dar, este foarte important să nu uităm nici noi, specialiştii, şi nici pacienţii, că atingerea umană este de neînlocuit.

Rolul masajului este prevenitor. Scopul este acela de a întreţine vitalitatea ţesutului elastic din derm şi a muşchilor pieloşi. Masajul nu poate împiedica definitiv îmbătrânirea. La vârste înaintate are rol moral, producând o relaxare nervoasă.

Masajul cosmetic se deosebeşte fundamental de masajul dermatologic. Acseta din umă este curativ; el corectează sau tratează anumite alteraţii ale pielii. El este indicat în acneea polimorfă, eritroză facială, celulite, tebangetagzii, neurodermite. Tensiunea acumulată zilnic din cauza stresului poate spori în muşchii noştri faciali gesturile repetitive şi exprimarea emoţiilor ar putea diminua activitatea normală a anumitor muşchi. Acest lucru ar putea cauza blocarea unor muşchi specifici, de aici reultând îmbătrânirea, lăsarea pielii şi ridurile. Cu masajul facial vom îmbunătăţi eliberarea constrângerilor în muşchii faciali şi ţesuturile corectoare. Masajul netezeşte şi relaxează pielea, stimulează glandele, fibrele muşchilor se întăresc, circulaţia sângelui creşte, nervii sunt calmaţi, ridurile apar mai greu şi pielea devine mai frumoasă. Totodată, îmbunătăţeşte flexibilitatea pielii, reduce emisiile şi toate tipurile de tensiune musculară, reduce liniile de expresie şi ridurile, elimină insomnia, durerile de cap, tensiunea oculară, intensifică circulaţia limfatică, spoeşte eliminarea toxinelor, grăbeşte înnoirea celulară, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

 

Reţeta zilei

 

Folosiţi coajă de lămâie la baie, apoi masaţi pielea cu ulei de măsline. Această combinaţie este aliatul ideal al sănătăţii ţesuturilor corpului dumneavoastră.

“Pro Homini”, la seminarul Fundatiei “Principesa Margareta”

 

Problemele persoanelor din categoria a treia de vârstă au fost dezbătute in ultima săptămână la Galati, Gheorgheni, Cluj si Oradea in cadrul Seminarului regional intitulat sugestiv “Pentru seniorii nostri – Servicii oferite persoanelor vârstnice” si organizat de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei (FPMR). Evenimentul a reunit reprezentanti ai institutiilor publice din judetele respective si ai mai multor organizatii nonguvernamentale din Brăila, Harghita, Bihor, Cluj.

Fundatia brăileană Pro Homini a făcut parte dintre invitati, mai multe doamne din comitetul director (in imagine) fiind prezente la evenimentele prieljuite de seminar. La intâlnirea de la Galati au participat si Laura Tupea – directorul Directiei de Muncă Brăila, dar si doi reprezentanti ai Protectiei Sociale. Au fost abordate probleme precum situatia vârstnicilor din România, modele de bune practici in domeniul programelor pentru vârstnici selectate la nivel national, scopul actiunii fiind recunoasterea si promovarea ONG-urilor in domeniu, facilitarea schimbului de experientă intre institutiile care implementează programe pentru varstnici si, nu in ultimul rind, sensibilizarea comunitatii la problematica serviciilor pentru persoanele varstnice. Seminarul se desfăsoară in cadrul Proiectului “Pentru seniorii nostri – retea de ONG-uri furnizoare de servicii pentru persoanele varstnice”, implementat de FPMR in asociere cu Consiliul National al Persoanelor Varstnice si finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare. Fundatia “Pro Homini” a fost selectata la nivel national, ca model de buna practica privind serviciile acordate persoanelor varstnice.

“Identităţi” sau Geometria variabilă a artei

 Fotografie de Adriana Grand, cea care semnează scenografia şi costumele spectacolului; în această imagine, actorii Monica Zugravu-Ivaşcu şi Marcel Turcoianu 

Scriam la finele stagiunii trecute de la Teatrul brăilean “Maria Filotti”, când a fost prezentat publicului în avanpremieră spectacolul “Identităţi”, aceste rânduri:

 

<<Directorul de scenă Victor Ioan Frunză şi echipa din distribuţie ne dau, cu acest spectacol, speranţe că se va vorbi din nou despre Brăila şi teatrul dramatic în întreaga ţară. Stagiunea 2008 – 2009 se încheie, la Teatrul „Maria Filotti”, cu un superb spectacol – „Identităţi” după şapte piese scurte de Dumitru Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia şi costumele Adriana Grand, muzica originală Tibor Cari. La acesta, cu siguranţă, vor apărea reacţii cu preponderenţă pozitive, sperăm şi din partea criticii – de altfel Doina Papp, selecţionerul Festivalului internaţional „Zile şi nopţi de teatru la Brăila” a urmărit spectacolul şi a confirmat că el merită să se impună. Asemănătoare a fost percepţia tuturor celor care l-au urmărit, în serile de 26, 27 şi 28 iunie, în avanpremieră. Şi nu doar viziunea regizorală – despre care oricine cunoaşte domeniul şi a urmărit celelalte creaţii ale lui Frunză nu poate spune decât că este mereu inedită, meritând atenţia – a uimit audienţa, şi modul cum a rezolvat Adriana Grand situaţiile scenice şi costumele – multe din piele, ci şi jocul actorilor. Aşa cum comentam împreună cu directorul Veronica Dobrin, se vede din modul cum joacă actorii atât faptul că le place piesa, dar şi că sunt acolo, în distribuţie, directorul de scenă reuşind şi de această dată să-i facă să se apropie de starea de graţie a rolului fără fisură. Alin Florea, Monica Zugravu-Ivaşcu, Marcel Turcoianu, Silvia Tariq şi Radu Micu joacă multiple personaje – de la simpli cetăţeni care se ceartă pe holul unui bloc, la cumpărători şi vânzători de imobiliare, cămile etc. – al căror farmec este indiscutabil. Cel şapte piese piese sunt „Holul comun”, „Vânzări-cumpărări”, „Dialog fără partener”, „Pinacle”, „Orient-Express”, „Superba, nevăzuta cămilă”, „Apa”. Ele se performează pe diverse scene: Scara B, sala de conferinţe, Foaierul mic, Foaierul mare, Holul monumental, Holul B, Sala Studio. Dumitru Solomon a reuşit să surprindă atractive caractere umane, în secvenţe nemuritoare, iar cei care vor urmări spectacolul vor remarca şi talentul regizoral de a pune în lumină deosebită aceste superbe texte. Din când în când, scena – ca în „Pinacle” – este tratată cu delicateţea de care dădea dovadă aristrocraţia când îşi mobila interiorul şi îşi alegea garderoba. Alteori, povestea nu are decor, dar hazul este evident şi publicul nu se poate abţine să nu râdă cu poftă, ca în „Superba, nevăzuta cămilă”. Iar finalul este de-a dreptul apoteotic, în beznă – piesa „Apa” – şi umed cât cuprinde, iar protagoniştii stau efectiv în apă până-n gât. Poate că ochiul lui Frunză a văzut nereguli, dar noi, publicul, am urmărit cu sufletul la gură tăvălugul celor şapte poveşti fără legătură între ele, am râs în multe situaţii, am aplaudat la scenă deschisă de câteva ori şi am ieşit, conform indicaţilor regizorale, afară, în stradă, la finalul celor două ore fără pauză şi de plimbat de colo-colo, prin diversele spaţii cu gustul amar de a nu fi putut aplauda îndelung la final, aşa cum meritau toţi protagoniştii – şi Cornel Cristei de la pian, şi Ioana Dragu, Ionuţ Roşca, Ştefănuţ Radu, Neluţu Spălatu, Cosmin Cosma, aflaţi în scurte apariţii, şi ceilalţi din spatele scenei. A fost un „spectacol cu geometrie variabilă”, după cum l-a prezentat directorul de scenă, un inedit performance teatral pentru Brăila, şi pe care abia aşteptăm să-l revedem>> (Armanda Filipine – şi în zbr.ro)

.

 

Ele rămân repere, mai ales că în Festivalul “Zile şi nopţi de teatru European la Brăila”, din perioada 26 octombrie – 4 octombrie, el revine pentru premieră. Ieri, concomitent cu desfăşurarea conferinţei de presă care anunţă festivalul, Victor Ioan Frunză şi o parte  distribuţiei se pregăteau de repetiţii. Conferinţa, desfăşurată în Foaierul Mare – deja decorat pentru una din secvenţele din “Identităţi” – a reunit în faţa jurnalistilor o triadă feminină cu Veronica Dobrin – directorul TMF, criticul de teatru Doina Papp – directorul şi selecţionerul Festivalului “Zile şi nopţi… ” – şi viceprimarul Doiniţa Ciocan.