Ziua internațională a cititului împreună 2019, la Brăila

*Gazdă şi organizator, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila – secţia Ludotecă, coordonator Doina Stanciu * În 31 ianuarie; cu elevi, în principal de la ciclul primar, de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” şi de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă”

   La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-au desfăşurat, 31 ianuarie, evenimente dedicate Zilei Internaţionale a Cititului Împreună (ZICI – marcată în peste 100 de țări) ediţia 2019 organizată împreună cu Asociația “Citim Împreună România” care a inițiat proiectul şi a atras anul acesta peste 600 de parteneri din toate județele. Scopul manifestărilor este de a trimite un mesaj celor implicați în creșterea unui copil – părinți, profesori, dar și factorilor de decizie – şi anume că fiecărui copil merită să i se citească minimum 20 de minute pe zi, începând din prima sa zi de viață și până când poate citi singur. Tema de anul acesta este „ZICI ca să ȘTIM” (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) – o simbioză perfectă între lectură și învățare. 

       Au avut loc sesiuni de lectură, la secţia Împumut pentru Copii. Ludoteca,  joi, 31 ianuarie, cu elevi, clasa a III-a, de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă” – cu prof. înv. primar Daniela Vişan – şi elevi, clase a III-a și a VI-a. de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” – cu prof. înv. primar Rodica Bianu şi prof. Adriana Tudor, voluntar Popa Lidia. Evenimentele au fost coordonate de bibliotecar Doinița Mihaela Stanciu de la secţia gazdă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/Secția-de-Împrumut-pentru-copiiLudoteca-394830023982410/

Cu prima grupă s-a lecturat din „Vivi și copacul roditor”, de Dana Cristiana Maier și Cristina Barsony. La final, micuții au fost recompensați cu alune – pentru că făceau parte din poveste, dar şi cu diplome, semne de carte. Elevii de la Pedagogicc au lecturat din „Marea fabrică a cuvintelor” de Agnes de Lestrade şi Valeria Docampo. Au primit şi ei, la final, daruri.

Reclame

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.

 

         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

Consiliul Local Municipal Brăila, şedinţa ianuarie 2019

*În 31 ianuarie, de la ora 10.00 

Consiliul Local Municipal (CLM) Brăila se reuneşte în plen, pentru şedinţa ordinară aferentă lunii în curs, în data de 31 ianuarie 2019 de la ora 10.00 în sala de şedinţe a Companiei de Utilităţi Publice „Dunărea”. 

Ordinea de zi propusă de primarul Marian Viorel Dragomir cuprinde 68 de puncte (click pe document proiect ordine de zi sedinta ordinara 31 ianuarie 2019 în format DOCX pentru amănunte).

1) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexelor nr. 1 și 2 la HCLM nr. 622/ 21.12.2017, referitoare la „Stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Brăila și Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brăila, în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/ 2017”; 2) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 623/ 21.12.2017 referitoare la ＜Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr. 153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică „Seroplant” Brăila＞; 3) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 624/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila”; 4) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei nr. 2 la HCLM nr. 625/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea statului de funcții și salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr. 153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila”; 5) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 626/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară Brăila”; 6) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 627/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul Public de Asistență Medicală și Administrare a Creșelor Brăila” (….)

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.

Consiliul Judeţean Brăila, şedinţă ianuarie 2019

*În 30 ianuarie, de la ora 12.00 * Un proiect de pe ordinea de zi vizează apartamentele pentru tinerii medici 

Francisk Iulian Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila – a convocat şedinţa ordinară a instituţiei pentru data de 30 ianuarie 2019, de la ora 12.00, in sala mare din clădirea administrativă (Piaţa Independenţei nr. 1). 

Proiectele, pe ordinea de zi, propuse spre a fi discutate în plenul CJ sunt:

1) Proiect de hotarare privind modificarea Hotararii CJ Braila nr. 4/ 31 ianuarie 2017 privind desemnarea reprezentantului CJ Braila, precum si a membrului supleant in Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social din judetul Braila, structură partenerială consultativa, fara personalitate juridica, în sprijinul Inspectoratului Scolar Judetean Braila; 2) Proiectul de hotarare privind modificarea Hotararii CJ Braila nr. 198/30 august 2017 privind stabilirea componentei Comisiei pentru Protectia Copilului Braila si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al acesteia; 3) Proiect de hotarare privind modificarea organigramei si a statului de functii ale Spitalului Judetean de Urgenta Braila; 4) Proiect de hotarare privind aprobarea organizarii retelei scolare de invatamant special din judetul Braila, pentru anul scolar 2019-2020; 5) Proiect de hotarare privind aprobarea prelungirii transmiterii in folosinta gratuita, pe o perioada de 2 (doi) ani, a unui spatiu din incinta imobilului Palatul Administrativ, situat in municipiul Braila, judetul Braila, Piata Independentei nr.1, Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza; 6) Proiect de hotarare privind aprobarea propunerii de trecere a imobilului “Garaj auto calatori” situat in municipiul Braila, Soseaua Ramnicu Sarat nr. 117, din domeniul public al statului si administrarea CJ Braila, in domeniul public al judetului si administrarea CJ Braila; 7) Proiect de hotarare privind aprobarea modificarii datelor de identificare ale imobilului situat in Braila, Sos. Buzaului nr. 2 (corp A), apartinand domeniului public al judetului Braila, administrat de Spitalul Judetean de Urgenta Braila; 8) Proiect de hotarare privind insusirea inventarului actualizat al bunurilor care apartin domeniului public al judetului Braila; 9) Proiect de hotarare privind aprobarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate in solutionarea cererilor si in repartizarea locuintelor construite de Agentia Nationala pentru Locuinte, destinate inchirierii pentru tineri specialisti din domeniul sanatatii (nota red. În condiţiile în care spitalele brăilene au deficit de medici, în special Judeţeanul); 10) Proiect de hotarare privind aprobarea prelungirii termenului de transmitere in folosinta gratuita catre Secretariatul tehnic al Comisiei Mixte de Rechizitii a judetului Braila, a unui autoturism proprietate privata a Judetului Braila, pe o perioada de 6 ani, pana la data de 31.01.2025; 11) Proiect de hotarare privind aprobarea prelungirii termenului de transmitere in folosinta gratuita, catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Dunarea” al Judetului Braila, a unui autoturism proprietate private a Judetului Braila, pe o perioada de 6 ani, pana la data de 31.01.2025; 12) Proiect de hotarare privind aprobarea executiei bugetului propriu al judetului Braila pentru trimestrul IV 2018; 13) Raport privind activitatea de solutionare a petitiilor – anul 2018; 14) Alte probleme.

Unirea Principatelor Române – 160 ani, evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Dezbateri şi film la Liceul „Iorga” şi Şcoala „Băncilă” în 21 şi 22 şi 24 ianuarie 2019, concurs cu elevi în 24 ianuarie, de la ora 10.00 la muzeu 

   Muzeul Brăilei „Carol I” organizează mai multe activități pentru a marca împlinirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859.
Astfel, o dezbatere cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate luni, 21 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila.

Dezbaterea cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate marți, 22 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila.

Concursul cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani”, organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila va avea loc joi, 24 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00 la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nr. 3.

** * Cel puţin un amănunt din viaţa lui Alexandru Ioan Cuza are legătură cu oraşul Brăila, şi el fiind consemnat şi recunoscut în biografia domnitorukui unirii. Viitorul domnitor era unul dintre revoluţionarii de la 1848 consideraţi de domnitorul Mihai Sturdza extrem de periculoşi pentru regimul său, de aceea a trebuit să se exileze. Soţia sa, Elena Cuza, a mers – singură, se spune – de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan şi l-a rugat să aranjeze o evadare a lui Cuza la Brăila, de aici acesta din urmă plecând spre Viena şi Paris în exil până în 1849, când pe tronul Ţării Moldovei vine Grigore Ghica.

Expoziţie „Ion Gâţă. In memoriam”, la Galeria de Artă Brăila

*Se vernisează sâmbătă, 19 ianuarie 2019, ora 11.00  *Evenimentul marchează 25 ani de la moartea artistului * Lucrările fac parte din colecţii particulare

        Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) România – preşedinte Gh. Mosorescu, Consiliul Judeţean Brăila şi Centrul de Creaţie Brăila anunță vernisajul expoziției ,,Ion Gâţă – in memoriam” pentru data de 19 ianuarie 2019, ora 11.00, în Galeria de Artă Brăila (Piața Traian nr. 2). Expoziția va fi deschisă în perioada 19 ianuarie 2019 – 6 februarie 2019. Intrare liberă,
Expoziția prezintă lucrări proveniente de la colecţionari ce au răspuns invitaţiei de a fi admirate şi de marele public, este organizată cu sprijinul familiei regretatului Ion Gâţă și este închinată celor 25 ani de la dispariţia artistului.** * Ion Gâţă s-a născut în 13 februarie 1946 la Vârlezi, în judeţul Galaţi. Studiile primare, gimnaziale și liceale le-a facut la Brăila. În perioada 1971- 1974 a urmat Facultatea de Desen din cadrul Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu” București. În perioada 1974 – 1994 a fost profesor de desen: 1974 – 1975 la Şcoala Generală Ostrov şi Racoviţă, 1975 -1976 la Făurei, 1976 – 1977 la Casa Pionierilor Ianca, 1977 – 1990 la Liceul Ianca. În 1991 este titularizat la Școala Generală nr. 19 Brăila, și-l vom găsi la catedrele de desen ale Şcolilor generale nr. 21 şi 27, iar din 1992 la Liceul de Artă ,,Hariclea Darclee” Brăila, liceu ce a organizat Concursului judeţean de arte plastice „Ion Gâţă – in memoriam”.

       Ca artist plastic, a participat la expozițiile de grup ale artiștilor profesioniști în Brăila, București, Nantes – în Franța, Chișinau, Plevna – în Bulgaria, Constanța, Galați, Buzău. A deschis cinci expoziții personale la Brăila și patru în Franța, la Chapelle sur Erdre, Vallet si Bouai, în anii 1990, 1991 și 1992.
Din 1986 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici iar din 1992 este președintele Filialei Brăila a UAP din România, până la stingerea din viaţă în 25 iulie 1994.

   ** *  Informaţii de la vernisaj, foto şi video vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).