Relații muzeale România – Franța, via ICR

*Muzeul Național al Literaturii Române din Iași participă, cu sprijinul Institutul Cultural Român, cu afișe de secol XIX la o expoziție a Muzeului ”Jules Verne” din Amiens și la întâlnirea anuală a Federației Caselor Memoriale din Franța 

         „Resonances – rencontres du patrimoine littéraire et de la création” – „Rezonanțe, întâlnirile patrimoniului literar și ale creației” este un festival organizat în orașul Amiens și în regiunea Picardie, la care participă instituții culturale din toate regiunile Franței. Anul acesta participă și România, în premieră, cu sprijinul Institutului Cultural Român (https://www.icr.ro/) de la Paris care asigură prezența a două cercetătoare, Beatrice Pantiru și Laura Tereente, de la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din Iași. Printre multiplele manifestări pluriculturale care vor avea în timpul festivalului, în 19 martie va avea loc și întâlnirea anuală a Federației caselor memoriale din toată Franța. Vor participa peste 100 de delegații din Franța si străinătate.

        Unul dintre evenimente este „Autori francezi pe scenele românești în secolul al XIX – lea”, expoziție la Muzeul ”Jules Verne” din Amiens, în perioada 19 martie – 20 aprilie 2020, unde sunt prezentate afișe din sec 19 (1880-1900), afișe ale unor reprezentații teatrale de la Iasi bazate pe texte de Alexandre Dumas tatăl și fiul și jucate cu trupe de actori români, dar și de trupe de teatru franceze.

      Un alt eveniment este organizat de Federația Caselor Memoriale din Franța și este o prezentare a rețelei muzeale românești într-o zi de studiu profesional, în 19 martie 2020, la Universitatea din Amiens. Practic este prezentare a rețelei muzeale românești și a publicațiilor/ traducerilor la MNLR Iași la întâlnirea anuală a Fédération nationale des maisons d’écrivain&des patrimoines littéraires/ Federatia națională a caselor memoriale și a patrimoniilor literare. Bineînțeles că participă și invitați din alte țări. Beatrice Pantiru va reprezenta MNLR din Iași, mai precis Casa ”Mihai Codreanu” pe care o conduce în calitate de director. Cercetătoarea este inițiatoarea acestor schimburi de experiență. La Filit 2019 a invitat-o pe Béatrice Labat, directoare a Casei Memoriale ”Edmond Rostand” de la Vila Arnaga, vice-președintă a Federației.

Întâlnirile interculturale de la Etnografie. Despre Brăila altui secol și despre GENEROZITATE/ DĂRUIRE

*O nouă întâlnire, de această dată realizată împreună cu elevi și profesori de la Școala ”Mihai Viteazul” în 21 februarie 2020 de la ora 15.00 – dar sunt așteptați toți cei care iubesc Brăila! 

    Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie condusă de muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – invită iubitorii de povești adevărate și în mod special pe iubitorii de… Brăila la un nou eveniment sub genericul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” vineri, 21 februarie 2020, de la ora 15.00 la sediul din Strada Polonă, nr. 14. Proiectul este inițiat de Secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și realizat în parteneriat cu publicaţia on-line „Brăila Chirei”, respectiv cu Armanda Filipine, jurnalist.

Tema acestei întâlniri este „Brăila, parfumul unui alt veac. Genealogii. Generozitate” și este realizată în colaborare cu Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila (nota red. Asta și pentru că unii dintre elevii școlii au aflat de la mine aceste povești, în Școlile de Vară – organizator Armanda Filipine). Participă elevii claselor a VI-a A și a VI-a B ai școlii; profesori îndrumători: Daniela Stroe, Daniela Petrea și Anișoara Giol. Moderator va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie, care este și coordonatorul proiectului. Cu alte cuvinte, chiar și la vârsta școlară putem să învățăm, și chiar e bine s-o facem, ce e patriotismul local, de ce e foarte bine când ne îndrăgostim de… un oraș și cum putem să ne simțim confortabil cu noi înșine – și când modernitatea nu ne prea dă motive de bucurie – folosind ca pretext (pentru iubire) istoria, trecutul – în cazul Brăilei unul fabulos, glorios. Vom afla și că genealogiile pot fi realizate și din perspectiva – evident poetizată/ metaforizată – apropierii unor oameni din punctul de vedere al calităților lor pozitive. În cazul de față, ne vom referi strict la oamenii care au dăruit, care au fost generoși în cel mai înalt grad posibil – au dăruit orașului și oamenilor pe care nici măcar nu îi cunoșteau… În fond, nu facem decât să ne căutăm (din nou) modele și repere, dintre cele care merită, dintre cele de valoare, autentice. Pe afiș este Piața Traian (pe atunci Piața Sfinți Arhangheli, după aceea Piața Dumitru Ionescu), cei care au fost împreună cu mine (Armanda Filipine) la Școlile de Vară vor înțelege și de ce…

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se adresează publicului brăilean, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila, tuturor iubitorilor de tradiții și are ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Sub acest aspect, vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești, precum și ale tuturor etniilor din Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). O parte importantă a proiectului va fi dedicată lansărilor de carte, lecturilor publice, întâlnirilor cu scriitori și specialiști din muzee. Perioada de desfășurare a proiectului: ianuarie – decembrie 2020.

** * Informaţii de la eveniment (formate foto & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Triplă lansare de carte la Etnografie. Brăila

*Volumele sunt ”Amintiri brăilene”, ”Iubirea, simbol al fericirii” și ”Destine învolburate” de Petre Stroe * Evenimentul face parte din proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” derulat în parteneriat cu Armanda Filipine – revista Braila Chirei * Vineri, 7 februarie 2020, de la 16.00 

   Un nou eveniment sub semnul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” are loc vineri, 7 februarie 2020, de la ora 16.00 când vor fi lansate trei volume semnate Petre Stroe: : „Amintiri brăilene” (cuvând înainte de Ana Maria Vicol – fost șef al Secției Artă la muzeul brăilean), „Destine învolburate” și „Iubirea, simbol al fericirii” apărute la Editura „Lucas”, Brăila. Despre autor și cărți vor vorbi Jenică Chiriac și Ionel Negruț.
Moderatorul va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie – coordonatorul proiectului menționat. Evenimentul se desfășoară la Muzeul Brăilei „Carol I” – secția Etnografie și Artă populară la sediul din strada Polonă nr. 14.

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se va derula pe tot parcusul anului 2020. El este inițiat de secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și se dezvoltă în parteneriat cu Armanda Filipine – jurnalist și publicaţia „Brăila Chirei”. Se adresează publicului larg, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila și are ca obiective promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei etnoidentitare brăilene. Vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești și ale tuturor etniilor din orașul Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). De asemenea, din calendarul proiectului fac parte lansări de carte, lecturi publice, întâlniri cu scriitori, specialiști din muzee, alte personalități.

** * Informaţii de la eveniment, format foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi aproape (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

La Centrul Diversităţii Culturale din Brăila, aniversare a 10 ani şi Ziua marelui NU din istoria Greciei

*Sâmbătă, 26 octombrie 2019 * Centrul face parte din Muzeul Brăilei „Carol I” şi a fost inaugurat odată cu desfăşurarea unui eveniment alături de Comunitatea Elenă din Brăila, la fel cum s-a întâmplat şi acum

   Unul dintre spaţiile culturale apreciate în urbea brăileană, aparţinând Muzeului Brăilei „Carol I”, este Centrul Diversităţii Culturale coordonat de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la muzeu, Aici au loc periodic acţiuni împreună cu membri ai comunităţilor etnice – greci, ruşi lipoveni, evrei, bulgari, turci, ţigani (sau romi) – active în Brăila. Aşa s-a întâmplat şi sâmbătă, 26 octombrie 2019, în cursul dimineţii, când la sediul muzeal şi în Centrul Diversităţii Culturale au avut loc mai multe evenimente, în pricnipal două cu impact cultural. Unul dintre ele a avut în centru Comunitatea Elenă din Brăila care a punctat, ca de fiecare dată, Ziua marelui NU (o pagină din istorie Greciei, respectiv 28 octombrie 1940, noaptea când Ioannis Metaxas – primul ministru grec, s-a opus solicitării guvernului Italiei de a permite armatei italiene să intre în Grecia şi să ocupe poziţii strategice în contul germaniei hitleriste; în cursul zilei, grecii au fost chemaţi la luptă şi trimişi pe front). În acest sens, au conferenţiat prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila. De asemenea, ansamblul „Parnassos” al Comunităţii greceşti a susţinut un program artistic cu muzică şi dansuri tradiţionale (foto stânga din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braaila Chirei, de la al eveniment similar cu ansamblul comuntăţii) ale Eladei.

Camelia Hristian

Mai multe informaţii (foto & video) de la evenimente la https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/ pe pagina din reţeaua facebook a muzeului brăilean.

Centrul Diversităţii Culturale și-a serbat, totodată, aniversarea a 10 ani de activitate. În acest sens, coroborând şi buna relaţie cu grecii brăileni, a fost organizată expoziţia temporară sub genericul „Parfum de epocă. Viaţa cotidiană între anii 1900 – 1950” cu obiecte de la Asociația Muzeul Jucăriilor București, din colecţia Cristian Diumitru şi Mihai Dumitru din bucureşti, dar şi cu obiecte de la de la familiile brăilene Eugenia Stamuli, Marilena Ioanid, Ionica Mândroasa şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Au prezentat expoziţia Camelia Hristian (foto dreapta, de Gabriel Stoica de la muzeul brăilean) şi ing. Cristian Dumitru – preşedintele Asociaţiei Muzeul Jucăriilor.

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

„Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

La Muzeul Brăilei ”Carol I”, expoziție cu și despre rușii lipoveni

*”Strălucire și culoare”, la Centrul Diversităţii Culturale * Vernisaj duminică, 29 septembrie 2019, la ora 11.30

   La Centrul Diversității Culturale (Piaţa Traian nr. 3) din Muzeul Brăilei ”Carol I” a fost pregătită (exemplificare în foto dreapta) expoziţia temporară „Strălucire și culoare” care se vernisează duminică, 29 septembrie 2019, de la ora 11.30 amfitrion fiind Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator al Centrului Diversității Culturale. Pot fi admirate lucrări de pictură realizate de artistul plastic Filip Ivli Timofei, Kokoshnik şi alte obiecte de port popular specifice ruşilor lipoveni realizate de meșterul popular Valentina Koker din Jurilovca, obiecte de colecţie de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni Brăila – președinte Maria Milea – şi de la familia Evdochia şi Vladimir Smaznov, precum și multiple fotografii reprezentative pentru istoricul costumului tradițional rusesc.
Expoziţia de pictură este însoţită de un album finanţat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Poate fi vizualizat la
https://www.muzeulbrailei.ro/uploads/img/evenimente/2019/Septembrie/Album_complet_corectat_tipar.pdf 

         La eveniment vor participa Silviu Feodor – preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Andrian Ampleev – deputatul ruşilor lipoveni, artistul Filip Ivli Timofei. 

European Museum Academy Awards 2019

*Premiul Luigi Micheletti a revenit Muzeului ASTRA Sibiu * Premiul Dasa a fost obţinut de The Workers’ Museum din Copenhaga

În perioada 19 – 21 septembrie, la Ljubljana, în Slovenia, a avut loc o nouă ediţie a premiilor europene pentru muzee – European Museum Academy Awards. Câştigătorii au primit două importante distincţii: The Micheletti Award şi The DASA Award    http://europeanmuseumacademy.eu/2019-ema-awards-press-release/

Festiviatea de premiere (una dintre imagini de la eveniment, în stânga) s-a desfăşurat în 21 septembrie în castelul din Ljubljana. THE MICHELETTI AWARD – premiul Luigi Micheletti a fost câştigat Muzeul naţional Complexul ASTRA din Sibiu (https://muzeulastra.ro), România. Au fost apreciate existanţa sutelor de exponate în aer liber, faptul că se prezintă viaţa şi obiceiurile mai multor etnii, programele culturale etc.

THE DASA AWARD – premiul DASA – a fost obţinut de THE WORKERS’ Museum , Copenhaga, Danemarca.

la categoie unde a concurat Muzeul ASTRA – primul muzeu din România şi primul muzeu în aer liber din Europa – au concurat 19 muzee europene, în finală devansând muzee din Danemarca, Franţa şi Rusia.