Arhive categorie: patrimoniu

Notă. Despre atestări documentare…

*În atenția celor care află – ce greșeală! – că atestarea documentară ar fi același lucru cu data de înființare

Notă. In atenția celor care află că în 20 ianuarie 2023 se împlinesc 655 ani de la semnarea unui document conținând anume privilegii comerciale (in favoarea unor negustori) în cancelaria domnitorului Vladislav Vlaicu și în care apare numele cetății/ orașului Brăila: NU este actul de naștere al urbei (cum greșit scriu/ interpretează unii… Cam mulți, în opinia noastră…)! Este doar un document, care se întâmplă să fie cel mai vechi – descoperit până azi – în care este înscrisă denumirea orașului Brăila. Deci, e doar o filă de istorie și nicidecum „act de naștere”

Uf! Ce ușor se distorsionează/ manipulează/ falsifică totul…

Foto: documentul cu privilegiile comerciale din timpul domniei lui Vlaicu Vodă în care este și numele cetății Brăila

Armanda FILIPINE & Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

De Ziua Eminescu & Ziua Culturii Naționale

*Evenimente desfășurate la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila și la secția Etnografie din Muzeul Brăilei „Carol I” * Organizate de Armanda Filipine împreună cu elevi de la Școala „Alecsandri

Sărbătorirea Zilei Eminescu & Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie,). Primul moment pregătit de noi s-a derulat la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila, în sala ProArte. Noi fiind Armanda Filipine, inițiator, împreună cu elevi din clasele a V-a A și a V-a B, cu profesorii diriginți Dana Violeta Bădără și Carmen Labeș, de la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”. Mulțumesc și aici directorului școlii, profesor Alina Tudor, pentru tot sprijinul.

Video LIVE la

Al doilea moment dedicat dublei sărbători a avut loc în frumosul sediul al secției muzeală brăilene Etnografie. Video LIVE la

Dubla noastră activitate a fost sub genericul „Noi, că frunzele în copacul Vieții…”, cum am spus,

(foto 1) la sediul CJCPCT & Centrul de Creație Brăila – fiind cu noi și managerul Alina Petronela Sulicu – mulțumim pentru sprijin și găzduire! – și

(foto 2) la secția Etnografie și artă populară – unde am fost împreună și cu șefa secției, muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – ii mulțumim pentru sprijin și găzduire, la fel și celorlalți membri și echipei din secția de la Muzeul Brăilei „Carol I” care ne-au fost alături.

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Obiceiuri tradiționale de An Nou. Umblatul cu Capra și Ursul. Sorcova

*Moșteniri din timpuri străvechi, unele dinainte de creștinism

Tradițiile populare românești la an nou cuprind și mersul/ umblatul cu Capra, dar și colindul Sorcova, umblatul cu Ursul. Cu Capra se mergea prin sate cam de la sărbătoarea Nașterea Domnului până la an nou (revelionul de acum). O descriere a obiceiului apare și la Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldovie”. Colindul (colindă sau corind) are ca element central un personaj întruchipând chiar o capră – bineînțeles, unul dintre colindători se maschează casa întrupeze acest animal. Costumul are o mulțime de fâșii (din material textil) colorate, acoperământul fiind un covor țărănesc sau un cojoc întors pe dos; personajului capră i se fac niște fălci din lemn, cu ajutorul lor colindătorul scoate tot felul de sunete. Ceata de colindători era de obicei formată din tineri care știau să cânte la instrumente pentru că în colindul Caprei aceasta din urmă trebuie să joace realmente – dansează, țopăie etc. Nu întotdeauna era chiar o capră. Cercetătorii folcloriști, etnologi fac trimiteri arhaice, antecreștine la acest obicei având legătură cu renașterea Timpului sau a unei divinități care întruchipează anul sau viața – menționând și diversele tipologii, pe regiuni geografice: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță – termen provenit din cuvântul bour – în sudul Transilvaniei, capră – numită brezaie – în Muntenia și Oltenia. Iată și un colind de acest fel.

Capra

Vine capra de la munte/ Cu steluțe albe-n frunte,/ Și cu barba ei lățoasă,/ A venit să intre-n casă./ Dă-ne drumu’, gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă,/ Și ne pică picurele, De pe garduri de nuiele./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară de ne vezi./ Gazdă, dacă ieși afară,/ Nu ieși cu mâna goală,/ Să ieși cu cârnați vin poală/ Și cu vinu’-n subsuoară./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară și ne vezi./ Dă-ne gazdă, drob de sare,/ Să dăm la capră că moare./ Hei, pițele mele,/ Cu cercei și cu mărgele,/ Și cu lupii după ele./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă./ Vine capra din pădure,/ A fost la cules de mure,/ Fragi și mure n-am găsit,/ Caprii-i arde de iubit./ Capra noastră-i capră bună,/ Ne dă lapte, unt și lână,/ Ne mai dă și iezișori,/ Să-i tăiem de sărbători./ Capra noastră a fătat,/ Lupii iedu’ i-a mâncat./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă” (din veche culegere de colinde).

Un alt obicei, cum spuneam, este mersul cu Sorcova. Acesta era mai degrabă al copiilor și se practica în seara sau dimineața noului an (actualul revelion). Sorcova – o crenguță împodobită cu fâșii de material textil, cu flori naturale sau de hârtie – este elementul ajutător în acest colind. Urările sunt de belșug și sănătate, de recolte bogate – aceasta și pentru că în vechime anul nou nu era ca acum, la 1 ianuarie, iar țăranii în majoritate agricultori, crescători de animale nu evaluau trecerea timpului decât după tipul de muncă pe care-l aveau de făcut în funcție de anotimpuri. Altfel spus, anul nou era mai spre primăvară.

Sorcova

Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Căte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată” (din volumul ”Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut la București în 1943)

O altă colindă a anului nou era cea cu ursul, tot colind cu mascați. Obiceiul umblatului cu Ursul sau Jocul Urşilor are legătură, confirmă specialiștii în etnografie, cu tradiții arhaice referitoare la moarte și renaștere, cu rădăcini în credințele politeiste.

Foto 1: colind cu Capra via publicația alba24.ro; foto 2: Capra via http://blog.hotelguru.ro; foto 3: copii colindători (imagine de arhivă); foto 4: colindători mascați din arhiva Muzeului Țăranului Român

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Oameni buni, primiți cu Plugușorul?

*Nu de alta, dar măcar să păstrăm tradiția populară

Trecerea spre noul an nu e doar o simplă pagină de calendar, cel puțin nu așa se întâmpla în spațiul tradițional popular. Și nu trebuie să gândim în limitele a ceea ce se întâmplă acum, ci să amintim că în cultura populară se amestecă obiceiuri de demult – antecreștine – cu elemente din cultura religioasă și din viața cotidiană. Astfel că la ceasuri din cumpăna anilor se mergea cu colinda/ corinda/ colindul și temele acestui cântec/ incantație nu sunt doar de credință în Dumnezeu, așa cum apar în preajma sărbătorii nașterii lui Iisus. Subiectele sunt extrase, și protejate de o memorie comună, din tradiții dinainte de creștinism: teme de păstorit ori agricole, dar și cosmogonice, istorice (câteodată apar în colinde împăratul roman Traian și conducătorul dac Decebal) ori povești în care se prezintă dragostea, alte relații interumane – ex. nunta (colindele cu domnițe și tineri transformați în cerbi) etc. Imaginația colindătorilor anonimi (pentru ca așa rămân în harta tradițiilor) este foarte bogată și culegerile cercetătorilor – ex. Simion Florea Marian (1847 – 1907), G. Dem. Teodorescu (1949 – 1900), s.a. – folcloriști, etnografi, antropologi, sociologici realizate de-a lungul vremii ar merita reeditate și adunate cu grijă măcar în rafturile bibliotecilor publice.

Drept pentru care, în bună tradiție românească, batem la poartă și strigăm „Primiți cu <Plugușorul>?” Poate nu mai înțelegeți toate cuvintele și va trebui sa căutați în dicționarul de arhaisme… Poate nu aveți pregătite mere, pere, poate nici colacii nu-s pe masă pentru colindători cum era datina… Ne-om mulțumi cu un zâmbet și cu o urare de răspuns la sincerul nostru colind. Și pentru ca darul să fie bine primit vă oferim aici, nu unul, ci două colinde din bogăția populară.

Colind de fereastră

Ici la curtea bună/ Mulți junei se-adună,/ Juni colindători,/ Buni cugetători,/ Stătură,/ Băură./ Din gură-mi grăiră:/ -Dormiți, nu dormiți,/ La masă mai ședeți?/ Doi stolnici de mese,/ Mese să-mi întindeți,/ Făclii să-mi aprindeți/ Curând, mai curând,/ Din ceas de la masă,/ Voi, chelari de buți,/ Vin să-mi pritociți,/ Vin din nouă buți/ Prin oale,/ Prin carne,/ Prin oale frâncești,/ Pahare domnești./ Și tot mai grăiră/ Din ceas de la masă,/ -Voi, comiși de cai,/ Trei cai să-mi aduceți/ Șeuați/ Și-nfrânați,/ Buni de-ncălecați/ Ca noi să-mi petrecem/ Ceștia juni buni,/ Juni colindători,/ Tot din casă-n casă,/ Și din masă-n masă/ Bună vremea-n casă,/ Boieri dumneavoastră/ Să-mi fiți sănătoși!” (din veche culegere de colinde)

Plugușorul

„Într‘o sfântă Joi la vale/ Se aude-un tropot mare./ Este Petre, Sfântul Petre./ Vede îngerul călare:/ – Ce cauţi tu, măi îngeraşe?/ – Cat copii cu bicişoare,/ Să-mi trăsnească,/ Să plesnească,/ Pluguşorul să-mi pornească,/ Pluguşorul cu cinci boi,/ Ca să treacă pe la voi./ La coarnele plugului/ Cu inele clopoţele./ Rămâi, gazdă, sănătoasă!/ La anul, când vom veni,/ Sănătoasă te-om găsi„(din „200 colinde populare culese de la elevii seminarului Nifon în anii 1924-1927” de Gh. Cucu – ediţie îngrijită de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1936)

Secvență foto din arhiva de Imagine Muzeul Țăranului Român: „Copii cu buhaiul la Anul Nou”, Broșteni, Neamț, 1921-1948, fotograf Adolph Chevallier

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

La MNAR, expoziția „M. H. Maxy – De la avangardă la socialism”

*Lucrările artistului român de origine evreiască născut la Brăila, adunate din colecții muzeale și particulare pentru această binevenită retrospectivă, rămân la galeria națională până în aprilie 2023

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a pregătit expoziția „M.H. Maxy – De la avangardă la socialism”, o binevenită retrospectivă. Vernisajul are loc miercuri, 28 decembrie 2022, ora 18.00 în spațiul expozițiilor temporare de la parterul Galeriei Naționale. Expoziția va fi deschisă de Silviu Vexler – președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputat.

Max Herman Maxy (26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București), romàn de origine evreiască, plastician, scenograf, universitar – una dintre figurile excepționale ale artei secolului XX, are în viața de artist două epoci distincte, egale ca durată: una în România monarhică – din 1923, anul întoarcerii de la studiile berlineze până în 1947, alta în regimul comunist. „În ambele perioade a fost o figură de prim rang, fie ca unul dintre liderii mișcării artistice de avangardă din perioada interbelică, fie ca directorul care a condus înființarea și funcționarea celui mai important muzeu de artă al României din perioada comunistă – actualul MNAR„, subliniază organizatorii. Expoziția curatoriată de Călin Stegerean – director general MNAR – cuprinde 95 lucrări de pictură, 50 lucrări de grafică și proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, selecție din revistele de avangardă „Integral”, „Contimporanul”, „unu”, „Punct” la care a colaborat artistul. De asemenea, vor fi proiectate filme documentare realizate în anii 1940 – 1950, pentru a sublinia climatul epocii.

În expoziție sunt lucrări ale lui M. H. Maxy aflate în colecții la Arhiva Naţională de Filme, Asociaţia Prietenii MNAR, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Metropolitană București, Complexul Muzeal Arad, Complexul muzeal naţional „Moldova” Iaşi, Consiliul Naţional al Cinematografiei, Institutul de cercetări eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul Brăilei „Carol I” (de aici sunt împrumutate 21 lucrări din patrimoniul secției Artă), Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul municipiului Bucureşti – Palatul Suțu, Muzeul Ţării Crişurilor, dar și din colecțiile Damian Florea, Vladimir Pană, Ovidiu Șandor. Expoziția rămâne deschisă până la 30 aprilie 2023, timp în care vor avea loc și activități educative, conferințe.

foto 1: afiș expoziţie; foto 2: M. H. Maxy – autoportret din 1932

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Proprietarii unor clădiri nerenovate, din centrul vechi al Brăilei, vor plăti impozit majorat cu 500%

*Hotărârile din CLM, referitoare la 52 astfel de imobile – aflate în diverse stadii de degradare și care încalcă astfel prevederile Legii Monumentelor, au primit votul majorității consilierilor; ele vor fi puse în aplicare în 2023 * Totodată, adinistrația condusă de social-democraților ar trebui să țină cont și de punctul de vedere prezentat de consilierul Florin Gheorghiță, de la PNL: proprietarii ar putea fi, nu „amendați”, ci ajutați să își reparare clădirile, la fel cum și municipalitatea ar trebui să se preocupe de renovarea construcțiilor aflate în proprietate publică

Ultima ședință ordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cea din data de 27 decembrie 2022, aduce vești nu tocmai plăcute pentru unii proprietari de imobile situate în centrul vechi al Brăilei, majoritatea în zone incluse în Lista Monumentelor istorice și în perimetrul zonelor monument, construcții aflate în diverse stadii de degradare și care, astfel, încalcă prevederile Legii Monumentelor și urâțesc orașul. Măcar dacă ar fi renovat fațada (bineînțeles, respectând toate ingerințele legale), proprietarilor nu li s-ar fi majorat cu 500% impozitului pe clădire.

Au fost votate de majoritatea consilierilor hotărâri ale CLM în acest sens, referitoare la 52 adrese – imobile situate pe bulevardul Al. I. Cuza, pe străzile Ana Aslan, Dimitrie Bolintineanu, Brașoveni, Cazărmii, Cojocari, dr. Constantin Hepites, Danubiului, Împăratul Traian, Mihai Eminescu (fosta Regală), Rubinelor, R. S. Campiniu, Mărăști, Orientului, Vadul Schelelor, Școlilor, Vapoarelor, Calea Galați, piața Traian (adresele se regăsesc în proiectele de hotărâri din ordinea de zi – la https://www.primariabraila.ro/monitor-oficial-local/alte-documente/sedinte-consiliul-local-municipal?drawer1=SEDINTE%20CLM*2022*33%20SEDINTA%20ORDINARA%2027%20DECEMBRIE%202022).

Din păcate, decizia nu ajută prea mult la schimbarea aspectului urban. Pentru că banii în plus plătiți de proprietari în contul municipalității nu reprezintă o garanție că vor ajuta cu adevărat la îmbunătățirea calității esteticii orașului – și nu o spunem doar noi!

Exact în sensul acesta ar trebui privită intervenția (video) consilierul Florin Gheorghiță (foto 2), din partea PNL, care a subliniat „dubla măsură” folosită de administrație din moment ce, în piața Traian spre exemplu, există și o proprietate a municipiului nerenovată – clădirea în care se efectuează plăți de taxe și impozite. Altfel spus, și primăria condusă de social-democrați ar trebui să „plătească” pentru asta. Dar primarul Marian Viorel Dragomir a ales să nu comenteze (nota red. În alte situații a folosit tactica „miștourilor”), nici atunci când Florin Gheorghiță a precizat că alte administrații din țară ajută proprietarii să își renoveze clădirile, oferind șanse orașelor să arate civilizat.

Video din sedința CLM cu intervenția consilierului liberal:

foto 1: ședința ordinară a CLM Brăila, plen – 27 decembrie 2022; foto 2: Regala (în LIsta Monumentelor istorice) – actuala str. Mihai Eminescu; foto 3: Florin Gheorghiță, consilier municipal PNL

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Ziua Minorităților, serbată la Centrul de Creație Brăila

*La sediul CJCPCT – Centrul de Creație – are loc un spectacol în care evoluează membri ai unor comunități etnice, este pregătită o expoziție, va fi lansată o carte

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) sau Centrul de Creație Brăila, manager Alina Petronela Sulicu, organizează și prezintă duminică, 18 decembrie 2022, începând cu ora 11.00 o manifestare culturală pentru celebrarea Zilei minorităților naționale (notă. Decretată la 18 decembrie, zi în care pot fi serbate etniile care trăiesc în România și care au făcut ca bogăția culturală să fie cu adevărat neprețuită). Sunt invitați reprezentanți de la Uniunea democrată a tătarilor turco-musulmani din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Brăila, Comunitatea Elenă din Brăila și Comunitatea Romilor din Brăila.

Pe scena sălii „ProArte” a CJCPCT vor evolua ansambluri și soliști aparținând etniilir amintite: ansamblul de dansuri tradiționale tătărești „Qarasu” al Uniunii democrate a tătarilor turco-musulmani, Marina Sîrghie de la CRL, Florinel Caraivan de la Comunității Romilor),grup de de Comunitatea Elenă.

De asemenea, va fi un microrecital susținut de Mihai Constandache și Tudorita Voineag și un alt moment al tradițiilir românești oferit de ansamblului de dansuri „Mușețeanca” din orașul Însurăței, județul Brăila. Va fi și o lansare de carte a unui membru al Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila, iar în spațiul expozițional sunt pregătite desene – o expoziție realizată de Comunitatea Elenă sub îndrumarea artistei plastice și profesor Marilena Ioanid.

Intrarea publicului se face pe bază de invitații. Evenimentul va fi transmis live prin intermediul rețelei Facebook, pagina organizatorului – Centrul de Creaţie Brăila.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Un an fără Ivan Patzaichin, la Palatul Parlamentului

*Eveniment desfășurat de Comunitatea Rușilor Lipoveni din România în memoria campionului de caiac canoe, un om profund implicat în viața comunității sale etnice și a României sub steagul căreia a câștigat șapte medalii olimpice

Ivan Patzaichin (26 nov 1949, Crișan, Mila 23 – 5 sept 2021, București) a fost celebrat in memoriam, la Palatul Parlamentului, într-un eveniment desfășurat în 13 decembrie 2022, organizat de Comunitatea Rușilor Lipoveni din România și Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” (https://rowmania.ro/) înființată la inițiativa multiplului campion în anul 2010.

A fost prezentat volumul „Un an fără Ivan” de Anca Libidov și a fost expusă o selecție de fotografii din viața campionului – un om generos, modest, implicat în viața comunității sale etnice, dar și în activități de protectia mediului în Delta Dunării, activități de revitalizare a sportului românesc de performanță și de masă. De asemenea, au fost expuse cele șapte medalii olimpice câștigate de Ivan Patzaichin și pagaia care s-a rupt în timpul calificărilor pentru finala JO München 1972 (care însă nu l-am împiedicat să rămână în competiție) și care a intrat, deopotrivă, în istorie. Nu în ultimul rând, au fost prezentate evoluțiile lucrărilor de la Muzeului Ivan Patzaichin – care se construiește în Mila 23 și de la Ansamblul Memorial Ivan Patzaichin care va fi amplasat pe Faleza din orașul Tulcea. Comunitatea Rușilor anunță cititorii că pot achiziționa albumul, în acest scop să trimită mesaj la office@crlr.ro.

Nota red. Ne-am bucurat să aflăm că la emoționantul eveniment a participat și prof. Maria Milea – președinte Comunitatea Rușilor Lipoveni Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Expoziție temporară „Felicitări”, la secția muzeală Etnografie Brăila

*Realizate de artistele plastice Emilia Dumitrescu și Silvia Grosu-Jelescu * Felicitările pot fi admirate pe parcursul întregii luni decembrie 2022 * Celelalte expoziții prezente in frumoasa casă Alexiu merită, de asemenea, să fie vizionate

Luna decembrie, numită acum a cadourilor, era cândva prilej de a scrie felicitări pe care le trimiteam, în plic și cu un timbru sau mai multe timbre, prin poștă. Astăzi poșta e mai mult electronică, iar felicitările în varianta lor „clasică” încep să intre în uitare. Dar nu și cele artistice sau realizate, ba chiar semnate, de artiști.

O idee excelentă a avut muzeograful Gabriela Dorina Cloșcă – șef secția Etnografie și artă populară din Muzeul Brăilei „Carol I” – de a expune câteva astfel de felicitări, realizate în diverse tehnici – gravură, pictură, acuarelă, tehnici mixte etc. – de două reprezentate ale domeniului care au importanță atât în istoria artei românești, dar și în zona artistică locală, fiind născute aici.

Felicitările fac parte din patrimoniul muzeal și au fost alese împreună cu Elena Pandrea – restaurator.

Artistele care le-au gândit și transformat în ceva care astăzi pentru copii, cel puțin, s-ar putea să nu pară deloc important (dar merită să li se vorbească despre..) sunt Emilia Dumitrescu (31 iul 1921, Brăila – 21 sept 2005, Brăila) și Silvia Grosu-Jelescu (22 febr 1922, Țibănești, județ Brăila – 22 febr 1994).

Majoritatea exponatelor au caracteristici care le demonstrează conexiunea și relația de apartenență la spațiul de artă populară în care se află. Unele par simple, dar nu sunt; despre fiecare se poate face o adevărată poveste.

Expoziția poate fi admirată toată luna decembrie în sediul secției Etnografie, frumoasa casă Alexiu (str Polonă nr. 14) cum este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

Foto 1: expoziția „Felicitări”; foto 2-5: lucrări cu autor Emilia Dumitrescu; foto 6-9: lucrări cu autor Silvia Grosu-Jelescu; foto 10: casa Alexiu, secția muzeală Etnografie

Mai multe imagini, in album (https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02fJBCDh2SepxYieem3F2n6G4G75toaVphS9zbiqaSbYnLs6cQsTQ4u2Pcv67q495tl&id=1445089699) pe una dintre paginile noastre din rețeaua Facebook

** Emilia Dumitrescu (31 iul 1921, Brăila – 21 sept 2005, Brăila) şcoala primară în oras, Liceul de Fete (1932-1940), între 1940-1945 urmează în paralel Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi Facultatea de Litere/ Filosofie. Debutează cu pictură la salonul oficial din 1946, iar din 1950 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici. A fost profesoară de desen la Liceul de fete în perioada 1946-1954. A efectuat călătorii de studii în Bulgaria (1959), Italia și Austria (1960), URSS (1961), Ungaria (1969), Polonia (1972), RD Germania (1976). Are participări aproape în fiecare an la expoziţii de grup în țară. Prezența în străinătate, la diverse manifestări de artă românească organizate la Varșovia (1955), Belgrad, Budapesta, Riga (1959), Bratislava, Berlin, Praga, Veneția, Atena (1960), Geneva, Cairo, Damasc, Alexandria, Moscova, Viena, Sofia (1961), Havana (1962), Tel Aviv, Torino, Praga, Helsinki (1969), Regensburg (1970), Palermo (1972) și multe altele. Participări la expoziții internaționale la Moscova (1958), Budapesta și Bienala de la Veneția (1960), Tokyo, Lugano (1964), Geneva (1965), Tokyo (1967), Viena (1969), Entrevaux (1970). A realizat și foarte multe expoziții personale: Brăila (1984, 1985, 1988, 1992, 1993, 1994, 1995), București (1958, 1960, 1970, o retrospectivă în 1982), Constanța (1983), Galați (1991).Are lucrări în colecții private și de stat (Muzeul Național de Artă are 80 de lucrări achiziționate în 1954-1975) în țară și străinătate. În ultimă parte a vieții a făcut o importantă donație către orașul natal, astfel patrimoniul muzeului brăilean s-a îmbogățit cu peste 1.480 piese – pictură, desen, acuarelă, gravură, artă decorativă.

** Silvia Grosu-Jelescu (24 febr 1932 comuna Țibănești, județul Brăila – 22 febr 1994) studii primare în comuna natală, Școala normală din Brăila, Institutele de Artă Plastică “Ion Andreescu” din Cluj ( anii I-IV) şi “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (anii V-VI) cu maestrul Alexandru Ciucurencu. A efectuat călătorii de studii în Bulgaria, Cehoslovacia, URSS, Franța, Olanda. Din 1958 a fost aproape trei decenii profesoară de arte plastice la Școala de Muzică și Arte Plastice din Giurgiu. A obținut cu elevii rezultate excelente; unii cursanți au primit premii la concursuri internaționale – cum s-a întâmplat în 1984 când au primit nu mai puțin de 20 medalii (aur, argint, bronz) la competiție în Finlanda. Din 1960 participă la toate expoziţiile şi saloanele anuale republicane de pictură, precum şi la expoziţiile de grup ale judeţului Ilfov ce se deschid în Giurgiu sau Bucureşti. Alte participări; la expoziţii de grup în Alexandria (1971), Brăila și Bacău (1972), Mamaia (1973), Medgidia și Bucureşti (1975), Bucureşti (1978), Giurgiu (1987); la expoziţii în Bagdad (1975), Olanda (1983, 1985). Expoziții personale a avut la Giurgiu (1964, 1974, 1975, 1985), Brăila (1972) şi Bucureşti (1965, 1972, 1974, 1977, 1979, 1982, 1985, 1989). După pensionare, a continuat activitatea expoziţională şi cea de mentorat artistic. Are lucrări în colecții particulare în țară și străinătate, dar și lucrări în multe muzee.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Atelierele de revitalizare a patrimoniului imaterial „Jocul”, la Brăila

*Proiect organizat (primul de acest gen din țară) de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila * Cursanții au fost evaluați pe parcursul a două zile, 6 și 7 decembrie 2022, la sediul CJCPCT, la Căminul cultural Unirea și la sediile școlilor partenere

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila sau Centrul de Creație – Alina Petronela Sulicu, manager – a organizat și desfășurat proiectul Atelierele de revitalizare a patrimoniului imaterial „Jocul”, primul de acest gen din țară, sub semnul „Identitate strămoșească a satului contemporan-conservare, revitalizare și promovare” cu scopul promovării, revitalizării și valorificării dansul popular brăilean. Cursanții, unii cadre didactice în școli, au bucuria – după ce studiat cu atenție dansurile – de a transmite mai departe jocul tradițional și, astfel, învață și copiii pașii corect, tipuri de dans, ascultă muzica autentică (ceea ce e foarte bine, pentru că și folclorul a ajuns să fie pervertit în timpurile moderne, acest folclor destul de departe de tradiție fiind din păcate prea ades prezent în spațiul media și nu numai).

Etapa finală a Atelierului de revitalizare a patrimoniului imaterial „Jocul” s-a derulat în zilele 6 și 7 decembrie 2022, în prezența specialiștilor din domeniul dansului popular care au participat la evaluarea cursanților. Au fost în echipa de evaluare coregrafi și instructori de dans, persoane implicate în acțiuni ce au ca scop conservarea și promovarea culturii tradiționale – dansul popular in special: Marin Barbu – instructor de dans și expert în folclor, Ștefan Coman – maestru coregraf, Titica Ioniță – instructor de dans, Ioan Horujenco – coregraf și instructor de dans.

Evenimentele s-au derulat în sala ProArte a CJCPCT, la Unirea și la unitățile de învățământ care au încheiat parteneriate în proiect (pentru că au avut cursanți): la Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” – prof. Iuliana Stroie, la Căminul Cultural Unirea, la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” – prof. Maria Dobre, la Școala Gimnazială „Ion Creangă” – prof. Carmen Dumitriade, prof. Suzana Purice, la Școala Gimnazială „Fănuș Neagu” – prof. Gianina Ciupitu.

Au fost și transmisii LIVE pe pagina Facebook CentruldeCreatieBraila unde pot fi vizualizate mai multe imagini de la întâlnirile din perioada fazei finale a frumosului proiect.

foto de la sediul CJCPCT, școlile „Vlaicu Vodă”, „Ion Creangă”, „Eminescu”, „Fănuș Neagu” și de la Unirea

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine