Arhive categorie: patrimoniu

Inaugurarea Casei Ana Aslan în Brăila natală a celei mai importante luptătoare împotriva bătrâneții

*Gestul este continuarea – și promisiunea perseverării în același sens – a promovării rezultatelor muncii de o viață a medicului cercetător Ana Aslan, respectiv efortul depus de echipa din conducerea Fundației Ana Aslan care a cumpărat clădirea în care a copilărit viitoarea inițiatoare a primul institut geriatric din lume * Tot Fundația Ana Aslan este cea care a mobilat partea dedicată savantei din secția Memoriale a Muzeului Brăilei „Carol I”

Data de 24 septembrie 2022 va rămâne un punct de reper în biografia medicului cercetător Ana Aslan (1 ian. 1897, Brăila – 20 mai 1988, București), chiar dacă e mult după moartea savantei.

Și asta deoarece acum s-a inaugurat Casa Ana Aslan în Brăila natală a medicului cercetător, membră a Academiei Române, fondatoarea primului institut de geriatrie și gerontologie din lume (la București). Este chiar casa unde s-a născut Ana Aslan și unde a trăit până la 13 ani, când rămânând orfană de tată, a trebuit să părăsească împreună cu frații și mama ei de origine armeană (care a fost forțată de împrejurări să vândă locuința) frumoasa casă din strada (acum) Ana Aslan – multă vreme strada a avut numele Sf. Nicolae, după hramul bisericii din apropiere. Casa e pe colț, la intersecția cu strada Constantin C. Hepites* – numele altui brăilean devenit reper în istorie, care și el a locuit o vreme aici (există o placă memorială similară și cu datele sale).

Pentru că imobilul a fost la vânzare – și municipalitatea nu a făcut demersurile de a-l avea în patrimoniu – a făcut gestul de a-l cumpăra Fundația Ana Aslan (site la http://www.fundatiaanaaslan.ro) al cărui consiliu director este condus de medicul Speranța Preda – președinte și medicul Theodora Bărbulescu-Poli (a lucrat direct cu Ana Aslan) – vicepreședinte, organizație neguvernamentală care este acum noul proprietar și se va ocupa să îl transforme în Casa memorială Ana Aslan, așa cum de altfel merită minunata femeie care a rescris basmul Tinereții fără bătrânețe cu ajutorul chimiei, al medicinei, dar mai cu seamă prin dragostea de oameni și respectul față de știință.

Tot datorită generozității (și înțelegerii importanței prezervării memoriei, dar mai ales a redării în contemporaneitate a tuturor reperelor trecutului) echipei de la conducerea Fundației Ana Aslan, există la secția Memoriale – muzeograf șef, Elena Ilie – din Muzeul Brăilei „Carol I” o importantă donație (mobilier, tablouri, obiecte personale, vestimentație etc) legată direct de Ana Aslan și care poate fi admirată la sediul central muzeal (Brăila, piața Traian nr. 3, la etaj). La evenimentul de astăzi, 24 septembrie, au participat reprezentanți din conducerea Fundației Ana Aslan, ai administrației locale, câțiva colaboratori ai fundației.

Nota red. O bogată biografie cu titlul „A. Aslan. In memoriam” a coordonat Theodora Bărbulescu-Poli, volum publicat în 1990, sub egida Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”. Cartea are ca motto câteva cuvinte ale regretatei Anei Aslan: „… îmi place să cred că școala de gerontologie pe care am întemeiat-o și pe care o voi lăsa după mine, va fi înțeles pe deplin că temelia oricărei activități serioase este cinstea și moralitatea. Știința fără morală nu valorează mare lucru...”.

*Constantin C. Hepites (25 nov 1804 – 7 aug 1890) a fost medic și farmacist, șeful serviciului sanitar în Brăila, primar al Brăilei, primul președinte al Camerei de Comerț etc. A publicat o carte (1847) despre importanța pentru sănătate a apei minerale de la Balta-Albă, „Pharmacopea română” (un dicționar/ ghid medical și farmaceutic) în trei ediții, prima în 1862 etc.

Foto 1: Ana Aslan – fotografia care deschide volumul „Aslan. in memoriam” coordonat de Theodora Bărbulescu-Poli; foto 2: placa memorială de pe casă; foto 3: clădirea (cumpărată de fundație) unde s-a născut și a copilărit viitorul medic savant Ana Aslan; foto 4: la bustul Ana Aslan (Brăila, fosta Regală la intersecția cu strada Aslan), în 24 sept 2022, medic Speranța Preda și muzeograf Elena Ilie (in stânga bust), medicul Theodora Bărbulescu și un reprezentant de la primăria Brăila (in dreapta foto)

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Nicolae Titulescu. Portretul unui diplomat cum rar se nasc

*Și la fel de rarisim se educă (după cum am văzut în istorie) * Singurul ales în două mandate președinte al Ligii Națiunilor

Pentru că 2022 este anul în care îl serbăm la cei 140 ani de la naștere pe Nicolae Titulescu (4 martie 1882, Craiova – 17 martie 1941, Cannes, Franţa), și pentru că un proiect ZEP (Zilele europene ale patrimoniului) l-a avut ca subiect, vreau să punctam câteva repere biografice ale acestui diplomat cu o statură profesională impresionantă, în țară și peste granițe. Nicolae Titulescu fost un diplomat, profesor universitar, jurist, om politic. A fost singurul român devenit preşedinte al Ligii Naţiunilor (devenită între timp ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate aici. Personalitate marcantă în domeniul diplomaţiei, a avut un rol esenţial în recunoaşterea unităţii naţionale a României în fața opiniei publice internaţionale. Este creditat cu introducerea ideii de “spiritualizare a frontierelor” care presupune o apropiere transnaţională bazată pe valorile spirituale şi culturale. A fost preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, preşedinte de onoare al Comitetului Român al Reuniunii Internaţionale pentru Pace, a primit titluri doctor honoris causa la universităţile din Bratislava şi Atena.

Născut la Craiova, aici a urmat școala primară şi liceul la “Carol I” unde și-a descoperit speciale abilităţi oratorice. Studii de drept la Paris, cu doctorat în 1905, urmate de întoarcere în România unde devine profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, după care se transferă la Universitatea din Bucureşti. Din 1907 intră în politică, în Partidului Liberal Conservator condus de Take Ionescu. În 1912 este ales pentru prima dată deputat. Din această poziţie, militează pentru întregirea României prin intrare în război. În 1917 a fost numit ministru al Finanţelor, iar în anul următor a contribuit la înfiinţarea Comitetului Naţional Român.

Din 1921 a funcţionat ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, urmând să fie ales de două ori preşedinte al acesteia în perioada 1930-1932. Din această funcţie, a luptat pentru păstrarea graniţelor aşa cum au fost stabilite prin tratatele de pace de la Paris şi pentru buna cooperare a marilor puteri cu statele mici. Nicolae Titulescu a fost de trei ministru al Afacerilor Străine în perioada 1928 – 1936. A dus o politică împotriva nazismului şi a regimurilor de dreapta. A depus eforturi pentru încheierea Micii Înţelegeri (1933) şi a Înţelegerii Balcanice (1934) cu scopul protejării României de invadatori.

În august 1936, cercurile de dreapta care au preluat puterea în țară au forțat eliminarea sa. Astfel, regele Carol II l-a demis pe Titulescu din toate funcţiile şi l-a expulzat din ţară. Diplomatul s-a refugiat întâi în Elveţia, apoi în Franţa (1937), la Cannes unde a și decedat, în 27 martie 1941. Și exilat, Titulescu a continuat activitatea diplomatică. A militat pentru evitarea războiului, publicând articole și conferenţiind în Franţa şi în Marea Britanie – prelegeri în Camera Comunelor, dar și la universităţile Oxford şi Cambridge.

**Bibliografie selectivă: „Nicolae Titulescu” de Oprea Ion (editura Ştiinţifică, 1966), „Dicţionar biografic de istorie a României” de Stoica Stan coord. (editura Meronia, 2008)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul internațional al muzicii mecanice 2022 (FIMM 13), la Iași

*Organizat, ca de fiecare dată, de Muzeul Științei și Tehnicii „Dumitru Procopiu” și derulat în 16 – 18 septembrie * Una dintre comunicări a fost a muzeografului Elena Ilie – șef secția Memoriale din Muzeul Brăilei „Carol I”

A XIII-a ediție a Festivalului internațional al muzicii mecanice (FIMM 13) este astăzi, 18 septembrie 2022, în ultima zi din cele trei ale manifestării. Organizat ca fiecare dată de Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, are în acest an cofinanțare de la Ministerul Culturii prin Administrația Națională a Fondului Cultural (AFCN) și următorii parteneri: Direcția Județeană pentru Cultură Iași, Centrul Cultural German Iași, Opera Națională Română Iași, Teatru Național „Vasile Alecsandri”, Filarmonica de Stat „Moldova”, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, Asociația Crescendo Events Iași, Asociația „Atelierul de Percuție” din București.

Scopul proiectul FIMM: promovarea colecției de instrumente de muzică mecanică, unică în România, perpetuarea tradiției europene a flașnetarilor. În programul celor trei zile: expoziții interactive de muzică mecanică, simpozion, workshop pentru specialiști, spectacole ale flașnetarilor, concerte, dans, animație, proiecții videomapping etc.

Una dintre prezentări a fost de la Brăila, realizată de muzeograf Elena Ilie – coordonator Casa memorială „D. P. Perpessicius”, șef secția Memoriale din Muzeul Brăilei „Carol I”. Comunicarea s-a numit „Poveste de familie pe ritmuri de romanță” și a fost cuprinsă în Simpozionul „Patrimoniul tehnic. Modalități de valorificare muzeală”.

Participanții la festival sunt din Franța, Germania, Cehia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova și România, respectiv flașnetari, colecționari, cercetători, muzeografi. Deschiderea oficială din 16 septembrie 2022, de la sala „Henri Coandă” de la Palatul Culturii a fost transmisă live pe paginile de Facebook Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice, Iaşi, România și cele muzeale.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

De Zilele europene ale patrimoniului, documentare la monument în Brăila

*Activitate foto-documentară privind starea casei Jean Troianos (din Lista Monumentelor Istorice), la casa Bancotescu ș.a., cu echipă de la Muzeul Brăilei „Carol I”

Superba construcție din strada Ana Aslan nr. 11, casa ”Jean Troianos” (1910) în Lista Monumentelor Istorice Brăila – mai cunoscută de publicul larg drept căminul de bătrâni „Sf. Nicolae” (din deceniul șase al secolului trecut până la retrocedare) – încă își arată vechea măreție. Din nefericire, după retrocedare a fost multă vreme nelocuită și acest aspect a condus rapid la degradare.

O echipă a secției Istorie din Muzeul Brăilei „Carol I” a realizat, cu ocazia Zilelor europene ale patrimoniului, o activitate de documentare cu privire la starea de conservare a casei monument de arhitectură. Colectivul a fost format din Viorel Stoian – șef interimar al secției și muzeografii Niculina Dinu, Cătălina Mârza, Viorica Preda.

** Preluăm aici câteva imagini realizate cu acordul societății comerciale Dura Bet SA care a permis accesul echipei muzeale, dar și o fotografie mai veche în care se vede mai clar frumoasa clădire – unii i-au zis „casa cu sfatii” (in beci s-ar fi descoperit la un moment dat un schelet) dar noi preferăm să nu uzităm așa-zise legende urbane care nu aduc plus de strălucire monumentului.

În același context, echipa muzeală a realizat o documentare similară la casa Bancotescu (in str. Campionii nr. 23) ridicată de Petre Bancotescu la finele deceniului opt al secolului XIX. În prezent frumoasa clădire (ultimul proprietar, cel care a cerut retrocedare, fiind Camera de Comerț Brăila) este scoasă la vânzare. Și ea a stat mulți ani nefolosită; este în evidentă degradare. Imaginile sunt dintre cele prezentate public de muzeografii brăileni. Nota red. Echipa muzeală a fost și alte obiective similare între care și ceasul monumental (amplasat în 1909. destul de mult afectat de timp – pe care Primăria Brăila abia acum catadicsește să îl repare – de fapt, activitatea nici nu a început… și va costa mult prea mult față de alt caz, în care ar fi fost restaurat din vreme, cum de altfel se cuvine să faci cu un obiectiv de interes cultural și istoric, unde mai pui că e situat și la vedere! și în plin centru urban!)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

”Joc și cântec”, festival-concurs la Brăila

*O primă ediție, cu formații locale, în 8 septembrie 2022

Festivalul-concurs „Joc și cântec” are loc în formatul primei ediții în 8 septembrie 2022, la sediul organziatorului – cu participanți formații locale – din județul și municipiul Brăila. Manifestarea se desfășoară în parcul Grădina Publică începând cu ora 16.30. participă formațiile care au trecut de preselecție: ansamblul folcloric “Vulturașul” din localitatea Mircea Vodă, ansamblul de cântec și jocuri populare “Dunărenii” de la Chiscani, ansamblul folcloric “Hora Măxinenilor” din Măxineni, snsamblul folcloric “Mușețeanca” de la Însurăței, ansamblul “Flori de Bărăgan” din Dudești și ansamblul folcloric “Mugurașul” de la Palatul Copiilor Brăila.

Organizatorul manifestării este Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila sau Centrul de Creație – Alina Petronela Sulicu, manager

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul borșului lipovenesc 2022, ediția a treia la Jurilovca

*În 27 și 28 august 2022: borș de pește gratuit pentru toată lumea

O nouă ediție, a treia, a Festivalul borşului lipovenesc se derulează la Jurilovca, judetul Tulcea, sâmbătă și duminică, respectiv în 27 și 28 august 2022. Manifestarea a fost gândită – Primăria Jurilovca, principal organizator – pentru promovarea zonei, a turismului în această parte a Dobrogei, a tradițiilor și culturii dobrogene în care obiceiurile membrilor Comunității Rușilor Lipoveni joacă un rol important. Organizatorii pregătesc borș de pește după rețeta lipovenească în 50 de cazane a câte 50 de litri fiecare, cu alte cuvinte participanții având la dispoziție peste 40.000 porții de borș pescăresc – oferite gratuit. De asemenea, au fost pregătite și alte rețete din bucătăria tradițională dobrogeană.

Concomitent a fost organizat un târg al meșterilor populari și producătorilor din regiune. Iar participanții – public, oaspeți și participanții din programul festivalului – au avut parte și de momente artistice susținute de ansamblurile „Landăș” din Sarichioi, „Cimbrișor” din Isaccea, solistele Diana și Alexandra Amelian, „Băbăianca” din Babadag, „Baladele Deltei”, solistele Diana și Alexandra Amelian, Gjonda și Tanoufara din Tulcea, grupurile „Juraveli” și „Reabinușca” (foto) ale Comunității Rușilor Lipoveni din Jurilovca, plus concerte cu Delia și Radu Captări, Elena Gheorghe și Marcel Pavel.

Festivalul s-a încheiat cu focuri de artificii. Organizatorii au încercat să fie cât mai eficienți: parcarea automobilelor a fost gratuită, voluntari oferind detalii despre locurile de parcare; un microbuz a transportat oaspeții de la parcări la zona de festival.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul ProEtnica 2022, ediția XVIII la Sighișoara

*În perioada 25 – 28 august, cu participarea reprezentanților celor 20 de minorități naționale

ProEtnica, festivalul de la Sighișoara (https://www.proetnica.ro/) organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și cu Consiliul Județean Mureș, finanțat de Ministerul Culturii, sprijinit de Primăria municipiul Sighișoara a ajuns la ediția a XVIII-a, perioada fiind 25-28 august 2022.

Ediția 2022 îi va comemora pe Carol König – cercetător (expert in arme medievale) reprezentant al Comunității Germane – și Aurel Vainer – fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România – care au decedat în toamna lui 2021. În program sunt incluși cu programe artistice specifice reprezentanți ai celor 20 de minorități naţionale din România cu 60 spectacole de dans și muzică tradiționale pe scena în Piața Cetății. În “Salonul literar”, scriitori ai minorităţilor naţionale îşi vor prezenta creațiile, iar ”Agora dialogului intercultural” cuprinde prelegeri, mese rotunde, simpozioane, work-shop-uri. Mai sunt în program expoziții de artă și fotografie, standuri de prezentare ale minorităților naționale și ale unor oganizații etno-culturale. Prezența minorității sorabilor din Germania reprezintă latura internațională a festivalului. Detalii – foto & video – sunt prezentate și pe pagina din rețeaua Facebook (la https://www.facebook.com/ProEtnica)

Organizatorii subliniază de fiecare dată că ProEtnica este un instrument pentru punerea în valoare a diversităţii etnoculturale a patrimoniului cultural naţional, cu un mesaj dedicat păcii. “Considerăm că acest festival contribuie în mod concret la consolidarea păcii într-o societate pluralistă și democratică. El este un semnal că popoarele și etniile nu mai acceptă sisteme dictatoriale care promovează teza că un popor este superior altora, care promovează războaie și genocide drept instrumente legitime pentru îndeplinirea unor vise de hegemonie etnică”, subliniază Volker Reiter – inițiatorul festivalului.

Nota red O bucurie pentru prietenii brăileni este că din program face parte și Comunitatea Elenă Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Muzeul Brăilei „Carol I”, aniversare 2022

*Programul cuprinde evenimente desfășurate în zilele de 22, 23, 24, 25 și 26 august

La 23 august 1881, regele Carol I semna – la Sinaia – decretul regal nr. 2134 de înființare a instituției muzeale (de aceea arheologul Ionel Cândea – fostul manager – a făcut demersurile pentru că muzeul să poarte numele Carol I) și a bibliotecii publice la Brăila (ele existând deja, prin grija unor brăileni de toată isprava). Astfel, an de an la această dată cele două instituții de cultură organizează activități care să puncteze această aniversare, invitând publicul să fie aproape și să înțeleagă mai bine semnificația acestor instituții pentru cultura locală.

Avem programul pregătit de echipa muzeală – arheolog Costin Croitoru, manager – care anul acesta cuprinde mai multe zile și începe luni, 22 august:

* întâlnire literară cu Zamfir Bălan și Viorel Coman (nume real, Viorel Mortu) și lansare de carte semnată Panait Istrati la casa memorială din Grădina Publică (22 aug, ora 17) – pe afiș, chipul scriitorului Panait Istrati;

*tradiționala întâlnire aniversară de la sediul central muzeal (piața Traian nr.3) – cu alocuțiuni, vernisare de expoziție, lansarea periodicelor muzeului etc (23 aug, ora 11.30) – pe afiș chipul regelui Carol I;

* seară de arheologie brăileană cu Niculina Dinu și Costin Croitoru (24 aug, ora 17.00) – pe afiș, fotografia arheologului Nicolae Harțuche (2 ian 1928 – 6 oct 2003);

* vernisarea expoziției cu radiouri din colecția Nicușor Popoacă (25 aug, ora 17.00) la Centrul Diversității Culturale;

* seară de filosofie – tot la sediu – dedicată memoriei logicianului și matematicianului Anton Dumitriu (31 mart 1905, Brăila – 8 ian 1992, București) cu Valentin Popa, Vasile Datcu, Vasile Zecheru, Cristinel Munteanu, Viorel Coman (26 aug) – pe afiș, chipul lui Anton Dumitriu.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Târg cu brânză și miere, la Muzeul Astra

*Duminică, 21 august 2022, este program de prezentare a gospodăriilor din Rășinari cu tradiția preparării brânzeturilor și Sebeșu de Jos, cu tradiția apicolă

Muzeul sibian Astra invită publicul la două evenimente îngemănate sub genericul „muzeu în aer liber”, deopotrivă sub semnul tradițiilor populare legate de muncă, gastronomie și meșteșug – artizanat. Astfel, duminică – 21 august 2022 – între orele 10.00 – 17.00 sunt prezentate gospodăria din Rășinari și gospodăria din Sebeșu de Jos prin două târguri, unul de brânză și altul de miere. De asemenea, artiști din cele două localități sibiene vor oferi vizitatorilor mostre de artă populară – cântec, joc cu strigături.

Casa de oier transhumant, adusă din localitatea Rășinari, va fi animată de producători de brânzeturi și lactate (telemea, caș, brânză de burduf, lapte prins etc.) din lapte de oaie, capră, vacă și bivoliță. Casa tradițională din Sebeșu de jos va fi reprezentată de producători apicoli.

Vor fi organizate ateliere interactive de pregătire a laptelui de oaie cu degustare la gospodăria din Rășinari: închegarea laptelui în ciubăr, așezarea brânzei în crintă, pregătirea jintiței și baterea untului în bădău. La gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos va fi atelier de stupărit: se va aprinde afumătorul apicol, se va lipi foița artificială de fagure pe rama apicolă, un muzeograf expert în apicultură va oferi detalii despre beneficiile mierii de albine, despre rolul în stup a propolisului (antibiotic natural) etc.

Târgul face parte din programul ,,Animă ASTRA!” cofinanțat de Primăria municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2022.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Tragica istorie a mănăstirii Văcărești, în fresce și teatru

*Prin proiectul „În apropierea sfinților de la Văcărești – fresce și teatru” dezvoltat de Muzeul municipiului București și Teatrul Masca

O nouă seară deosebită poate fi petrecută azi, 19 august 2022, la Muzeul municipiului București unde este organizată expoziția „In apropierea sfinților. Frescele de la Văcărești după 40 de ani” și apoi poate fi urmărit, în curtea Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), spectacolul „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)” realizat de Mihai Mălaimare cu echipa de la Teatrul Masca.

Ambele evenimente fac parte din proiectul „În apropierea sfinţilor de la Văcăreşti – fresce şi teatru” (proiect al Muzeului București în parteneriat cu Teatrul Masca). Vizitarea expoziției se face de la ora 18.00, gratuit, iar de la ora 19.00 se prezintă spectacolul în fața sălii Lapidarium, unde sunt expuse frescele. Intrarea la spectacol este liberă, în limita locurilor disponibile.

** Spectacolul „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)” face parte din stagiunea outdoor 2022 a Teatrului Masca și este realizat după documente de epocă şi conform memoriilor celor implicaţi în derularea evenimentelor, aducând în contemporaneitate istoria tragică a distrugerii mănăstirii Văcărești în ultimii ani ai regimului comunist, mănăstirea fiind cel mai mare lăcaș ortodox din Europa de Sud-Est.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine