Arhive categorie: patrimoniu

Credincioșii ruși lipoveni, de rit vechi, în pragul serbării Nașterii Domnului Iisus

*Conform vechii tradiții, pe care o respectă cu sfințenie, lipovenii petrec de Crăciun în 7 ianuarie

După alt calendar decât cel îndeobște folosit de ortodocși, creștinii de rit vechi sărbătoresc abia mâine, 7 ianuarie, Crăciunul. Așa se întâmplă și în familiile ruşilor lipoveni de la Brăila care celebrează Naşterea Domnului Iisus Hristos, respectând cu stricteţe tradiţiile moştenite. Foto 1 – biserica din Pisc, sediul Mitropoliei de Rit Vechi. Foto 2: în interiorul lăcașului de cult al rușilor lipoveni

Pentru ortodocși, în 7 ianuarie este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, dar credincioşii Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi merg la biserica din cartierul brăilean Pisc pentru ziua Nașterii Mântuitorului. Astfel, în a doua mare comunitate din țară după Tulcea (sunt cam 3.000 de membri la Brăila în Comunitatea Rușilor Lipoveni – pe Facebook https://www.facebook.com/crl.braila), deci în municipiul şi judeţul Brăila se prăznuiește Crăciunul. Toată comunitatea merge la biserică, cu toții îmbrăcând frumoase haine de sărbătoare, multe tradiționale și lucrate acasă, de ei înșiși.

Istoria este prezervată cu respect, iar tradiția religioasă este la mare cinste. Ne reamintește câteva aspecte echipa Comunității Rușilor Lipoveni Brăila condusă de prof. Maria Milea președinte, deopotrivă director al Școlii Gimnaziale ”A. S. Puskin” din municipiul Brăila, școala unde învață copiii Comunității și unde există în programă ore de limba rusă maternă: ”Lipovenii se numără printre puţinii creştini care păstrează neatinse tradiţiile moştenite de secole. Ei merg dis-de-dimineaţă la biserică (în Brăila sunt trei lăcaşuri de cult aparţinând Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi), în sfânta zi a Crăciunului, ca să asculte cu evlavie slujba religioasă. Potrivit canoanelor bisericeşti, a doua zi de Crăciun se sărbătoreşte Soborul Maicii Domnului, iar credincioşii de rit vechi participă la slujba Sfântului Mare Mucenic Ştefan. După postul aspru, pe care-l ţine toată lumea, mesele lipovenilor sunt pline de bunătăţi în ziua sfântă de Crăciun. Cândva persecutaţi pentru credinţa lor, credincioşii de rit vechi respectă vechiul calendar Iulian, care este decalat faţă de cel actual, Gregorian, pe care-l ştim cu toţii, cu 13 zile. Ruşii lipoveni au venit în părţile Brăilei de circa trei sute de ani – cei mai mulţi la începutul sec. XIX – unde au întemeiat satul Piscul. Ei respectă întocmai tradiţiile moştenite de la străbuni; bărbaţii poartă bărbi, iar femeile batic şi ţin cu sfinţenie sărbătorile şi posturile statornicite peste an. În casele şi în bisericile credincioşilor de rit vechi, icoanele pictate pe lemn şi cărţile sfinte, îngălbenite de vreme, sunt moştenite de la străbuni şi transmise din generaţie în generaţie. Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi de la Brăila este centrul spiritual al credincioşilor de rit vechi de pretutindeni. La Brăila sunt hirotoniţi – de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Leonte – preoţi şi episcopi pentru bisericile de rit vechi din toată lumea, ruşi lipoveni existând la ora actuală inclusiv în Australia”.

La sediul CRL Brăila, din cartierul Pisc, câțiva membri ai ansamblurilor ”Tihii Dunai” (”Dunărea liniștită” – formația adulților) şiDunaiskie Rozî” (formația tinerilor) au pregătit un scurt program muzical special pentru frumoasa sărbătoare a Crăciunului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Gusturi în cupru”, expoziție la Muzeul Țăranului

*Rămâne deschisă până în 22 ianuarie 2022 * Cuprinde obiecte din colecție privată extrem de valoroasă, unică în peisajul de profil din România

„GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei” este noua expoziție (16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022) care se verniseaza in sala „Irina Nicolau” la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MTR). Publicul va avea in fata o colecție de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată” – colecționarul Vlad Manoliu.

Formele de acest tip s-au răspândit, spun istoricii, în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar şi de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăţiei și diversităţii de forme, culori şi texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate şi asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar şi burgheziei de mai târziu. Bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma regelui Carol I. De remarcat raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor, frumusețea detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ştanţate, detaliile constructive).

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Nici muzeele nu dețin astfel de colecții.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

”Se-ntorc colindele acasă”, concerte la Brăila cu Fuego, grupul ”La lină fântână”

*Pe scena Casei Tineretului, în 14 decembrie 2021 de la ora 16.00 și de la ora 18.00 cu surpriza oferită de copiii premiați la concursul de bice de Ciocile

Nu mai e mult și ne vom umple inimile de bucuria colindelor. Nu unul, ci două spectacole a organizat Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila pentru data de 14 decembrie 2021 la Brăila, în Casa Tineretului (evenimente anunțate la https://brailachirei.wordpress.com/2021/11/25/concert-dublu-de-colinde-la-braila/).

Și chiar dacă invitatul de pe afiș e Paul Surugiu ”Fuego” (destui îl știu de la tv), pe noi ne interesează mai mult cei care vor cânta în dechiderea concertelor – grupul vocal ”La lină fântână” din Ciocile (foto 2), o formație brăileană care are ceva vechime și (chiar dacă membri se schimbă) care își păstrează apetența pentru autentic și comorile din lada de zestre, cum se spune. De aceea e cu atât mai potrivit (binevenit) faptul că CJCPCT, de fapt managerul Alina Sulicu, i-a invitat (inițial nu erau în program); și abia așa se potrivește titlul spectacolelor: ”Se-ntorc colindele acasă”. Repertoriul grupului de la Ciocile, condus de Ion Ciucă, e unul care se păstrează mult mai mult în zona autenticului, inclusiv în ceea ce privește interpretarea e mai aproape de ceea ce înseamnă această bogăție a patrimoniului imaterial – colindul – unde nu trebuie să fii neapărat școlit în muzică, ci e important cum exprimi ideile și emoția din cântecul popular și cum păstrezi linia melodică aproape de model (e adevărat și că tradițiile de schimbă, dar aici vorbim de autentic și de păstrarea tradițiilor, nu de revalorizarea lor – ceea ce e altceva).

De asemenea, ne vom bucura să-i admirăm pocnind din bice (așa cum făceau mereu colindătorii, pe vremuri) pe copiii/ elevii care au căștigat concursul de la Ciocile de pocnit din bice (https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/09/la-ciocile-pastrarea-traditiei-concursul-de-pocnit-cu-bice/) și pe care i-a invitat Alina Sulicu – managerul CJCPCT Brăila – să facă o demonstrație. Bineînțeles că ei vor evolua înainte de concerte, pe platoul/ trotuar (nota red. care are nevoie, de ceva… ani, de reparație!). Va fi un bun prilej să li se povestească tinerilor și copiilor despre tradițiile autentice din perioada sărbătorilor de iarnă, despre colinde spuse din casă în casă (nici nu erau toate la fel, se adaptau după talentul colindătorilor și după gazdă, se ofereau micile daruri – nuci, colagi – mai nou covrigi, mere sau alte fructe pe care le avea gazda pregătite – care făceau și mai plăcută activitatea de colindat, adesea prin nămeți care faceau greoi drumul de la o casă la alta.

Și pentru că atunci când vorbim de colinde subliniem aspectele legate de tradiție și autenticitate, oferim aici (mai jos, înregistrare mai veche postată pe You Tube) – chiar dacă nu e o filmare profesionistă (dar nici nu trebuie pentru ce avem de subliniat) un scurt moment video cu minunatul grup vocal ”La lină fântână”, din comuna Ciocile, inițiat și coordonat de inimosul și perseverentul Ion Ciucă. Și dacă veți fi atenți, veți observa că tema este oieritul, o activitate tradițională care a adus în regiunea brăileană mulți oameni de prin alte locuri, atrași de mănosul pământ al Bărăganului (nota red. Nici el nu mai e ce-a fost, de când Balta Brăilei s-a micșorat prin asanarea a paroape 60 hectare, pentru formarea în perioada comunistă – anii 1960 – a spațiul dedicat agriculturii numit Insula Mare a Brăilei. Rămânând doar Balta Mică a Brăilei, zona inundabilă s-a micșorat, deci și capacitatea pământului de a fi extraordinar de rodnic s-a mai redus – specialiștii recunosc aceste aspecte. Din păcate, și oieritul s-a schimbat, ocupația nemaifiind dependentă de transhumanță – ca pe vremuri).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziție foto, itinerantă, despre personalitățile grecești importante pentru spațiul românesc

*Vernisată în 10 decembrie 2021 la Brăila, la teatrul dramatic și la instituția muzeală în prezența unor oaspeți de prestigiu * De asemenea, tot în 10 decembrie, expoziția s-a vernisat și la Biblioteca ”V. A. Urechia” Galați

Nici nu era nevoie de vreo expoziție care să ne spună un adevăr confirmat istoric: spațiul românesc are multe legături cu spațiul grec, iar această conexiune benefică a început mult înainte de domniile fanariote (hulite de unii români naționaliști – care însă uită că nicio națiune nu este pură din punct de vedere etnic). Dar pentru a sărbători cei 200 ani de la revoluția greacă, Uniunea Elenă din România sub egida Ambasadei Greciei la București, la iniţiativa Asociaţiei Culturale a Grecilor din România „NOSTOS” a organizat expoziția ”Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre” – eveniment care face parte din programul menit să serbeze cei 200 ani de la revoluție. Expoziția este itinerantă și în 10 decembrie 2021 s-a vernisat, la ore diferite, la Brăila și Galați – la Biblioteca Județeană ”V. A. Urechia”. Rămâne disponibilă celor interesați până în 10 ianuarie 2022.

La Brăila, panourile foto-documentare pot fi admirate la Teatrul ”Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei ”Carol I” – Centrul Diversității Culturale (care s-a dezvoltat în colaborare cu grecii brăileni – a fost un proiect în acest sens). La vernisaj au fost prezenți și importanți oaspeți: ES Sofia Grammata – ambasadoarea Greciei, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – președintele Uniunii Elene din România. Bineînțeles că au fost prezenți oficiali locali, dar și Adrian Mavrochefalos – președintele Comunității Elene din Brăila, Veronica Macri – secretarul Comunității Elene.

De fapt, nici brăilenilor nu ar trebui să li se amintească (ar trebui să știe) că istoria locală are destui greci (sau pe jumătate greci) care au sporit prestigiul locului: fam Portocală (de care provine Radu – primar în 1922-1926), Hariclea Darclee, Iannis Xenakis, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati, Edmond Nicolau, George Cavadia, N. Carandino, Jean Moscopol, Nicu Alifantis, armatorii și alți oameni de afaceri care au ridicat Biserica ”Buna Vestire” Greacă și multele clădiri frumoase din centrul vechi – una dintre ele (casa Embiricos) este acum Centrul Cultural Nicăpetre (parte a secției Artă din muzeu), afaceriștii care au ridicat morile Violatos și Lykiardopol (două splndide edificii industriale care ar merita altă soartă… deocamdată sunt lăsate la voia sorții…). Chiar și clădirea teatrului dramatic a fost inițial a unui grec, în lista Monumentelor istorice fig urând cu numele primului proprietar – casa Rally. Și i-am menționat doar pe cei cu nume foarte sonore – mai sunt mulți alții ale căror biografii ar merita și ele mențiuni.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Ciocile, păstrarea tradiției: Concursul de pocnit cu bice

*Ediția a VII-a, organizată de Căminul Cultural Ciocile – Maria Ciucă, director cu ajutorul soțului, Ion Ciucă, parteneri Primăria și Școala Ciocile, a reunit 24 de elevi de la Școlile Ciocile, Chichinețu, Odăieni * Laureații vor fi admirați – cu bătările lor de bice – în municipiul Brăila, în deschiderea concertului cu Fuego, acesta fiind darul lor de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiținale Brăila

Tradiția populară, cea păstrată în arhive la Institutul ”Constantin Brăiloiu”, povestită în cărțile unor sociologi și antropologi începe să se piardă prin transformare, dar maia ales prin uitare. Balade, doine, colinde străvechi, dansuri autentice sunt schimbate zi de zi de tot felul de așa-ziși interpreți care nu iau legătura cu oamenii care cunosc trecutul – cu bătrânii satelor, care nu ascultă cercetătorii. De aceea, atunci când tradiția se păstrează, chiar și numai în formula unui simplu bătut din bici, se cheamă că suntem de teritoriul autenticității și cei care se ocupă de asta, de protejarea tradiției, merită toate laudele și tot sprijinul pentru a duce mai departe gestul.

De data aceasta e cazul soților Maria Ciucă și Ion Ciucă din comuna brăileană Ciocile (Ion Ciucă este și artizanul unui frumos cor bărbătesc) care s-au aflat zilele trecute la cârma unei frumoase competiții: Concurs de pocnit cu bice. O frumoasă tradiție a sărbătorilor de iarnă, adiacentă mersului cu colinde – unde se folosea, deopotrivă și buhaiul (alt obiect tardițional pe cale de a fi uitat). A fost ediţia a VII-a organizată de Căminul Cultural din comuna Ciocile unde director este Maria Ciucă, cu sprijinul și apropiatul parteneriat al Primăriei comunei Ciocile și a Școlii Gimnaziale Ciocile de unde au fost toți cei 24 de participanți la competiție – elevi de la Școala Ciocile, dar și de la Școlile Chichinețu și Odăieni, sate arondate administrativ comunei Ciocile. Cu ajutorul unor sponsori, toți copiii au primit premii, inclusiv bani – pe lângă cele șase premii de podium, băieți și fete, fiecare a primit câte un premiu de consolare.

Laureații vor fi admirați – cu bătările lor de bice – în municipiul Brăila, în deschiderea concertului cu Fuego, acesta fiind darul lor de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila – manager Alina Sulicu. În fond, un cadou firesc pentru că obiectul principal de actvitate al CJCPCT este tocmai, cum îi sune și numele, prezervarea tradițiilor autentice.

Și tot echipa de la CJCPCT Brăila a filmat la concurs și a postat pe pagina Facebook, video disponibil la

https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/videos/280525607360640

Palmares, băieți și fete

Mario Budilă – premiul 1, Darius Gheorghe – premiul 2, Marius Ștefan – premiul 3

Izabela Gugiu – premiul 1, Georgiana Marchidanu si Denisa Mihai – premiul 2, Gabriela Mocăniță – premiul 3

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Monumente dispărute, strămutate, salvate”, expoziție foto-documentară la Muzeul Cotroceni

*Până pe 9 februarie 2022 pot fi admirate lucrări de artă monumentală care, în mare parte, rămân doar în amintirea peliculei foto

În perioada 9 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, Muzeul Național Cotroceni (https://www.facebook.com/muzeulcotroceni) prezintă în Spațiile Medievale, sub genericul „Dispărute, strămutate, salvate”, imagini ale unor lucrari plastice de factură monumentară cu caracter comemorativ care, de-a lungul timpului, au fost îndepărtate de regimurile politice din secolul trecut. Practic, vor fi mai mult de 30 panouri pe care publicul va vedea câteva creații artistice din patrimoniul național și universal care au fost demolate, topite sau, în rare situații, strămutate sau ascunse. Statuile ecvestre ale regelui Carol I (foto, amplasată inițial între Palatul Regal și Palatul Cărții – Fundația Universitară, a fost dată jos de comuniști în 1947)

și a regelui Ferdinand I – ambele creații ale sculptorului croat Ivan Meštrović, „Monumentul reîntregirii neamului” – grup statuar evocator al Marii Uniri de la 1918, opera sculptoriței Olga Sturdza-Mavrocordat, statuia lui Vasile Lucaciu – luptător pentru drepturile românilor ardeleni – sunt doar o mică parte a monumentelor considerate în trecutul mentionat „necorespunzătoare ideologic și politic”, distruse și „scăzute din inventar pe bază de proces-verbal”. Expoziția „Dispărute, strămutate, salvate” va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vizitarea se face pe bază de programare, la mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la telefon 021.317.31.07 / 0725.518.381, doar cu respectarea măsurilor speciale (certificat verde obligatoriu) care au ca scop prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei