Şcoala de Vară, la „Mihai Viteazul” Brăila – comunicare, urbanism, valori, personalităţi…

*Un proiect iniţiat şi coordonat de Armanda Filipine, reeditare a ediţiei din vacanţa 2017 * Vorbim despre elemente primordiale ale educaţiei şi civismului, dar şi despre valori şi personalităţi, bogăţii culturale locale

     Cu un grup important – 16 elevi de gimnaziu, mare parte şi membri ai Cercului de Jurnalism – de tineri, am demarat la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila – profesor Dorina Boiangiu director – o nouă ediţie a Şcolii de Vară. Timp de săptămână, din 30 iulie 2018, vom dezvolta subiecte pe care şcoala de obicei le tratează la capitolul „etc”, dar care au un substrat substanţial în viaţa de zi cu zi şi în evoluţia copiilor – comunicare şi urbanism, civilizaţie şi civism, valori, personalităţi şi modele autentice. Vom povesti, vom scrie şi vom gândi în stilul unor oameni care vor să trăiască frumos şi cu rost. Mai multe foto din prima zi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10212709339475439

     Vom avea şi cel puţin o zi de plimbare şi cercetare urbanistică, vom dezvolta – la fel cum am făcut şi la celelalte şcoli de vară în vacanţa trecută (la Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – două module, la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” şi la Şcoala Gimnazială Salcia Tudor) – o revistă hand made.

Iniţiator şi coordonator Şcoala de Vară – Armanda Filipine (profesor la Cercul de Jurnalism, Palatul Copiilor Brăila), manager revista de cultură şi informaţie Braila Chirei. Partener este profesor Daniela Stroe de la Şcoala „Mihai Viteazul”; de asemenea, partener este şi prof. înv. primar Mihaela Ferescu.

Reclame

Patrimoniul cultural naţional mobil al judeţului Brăila, îmbogăţit cu două artefacte

*Un inel sigilar, sec. XIV-XVI, şi un topor din perioada eneolotică au fost predate Muzeului Brăilei „Carol I” de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila * Obiectele au fost recuperate de Serviciul de Investigații Criminale – Biroul de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului și Grupări Infracționale din IPJ Brăila

Brăila şi-a îmbogăţit patrimoniul cultural mobil cu două obiecte valoroase, graţie activităţii Serviciului de Investigații Criminale – Biroul de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului și Grupări Infracționale. Obiectele descoperite de agenţii Poliţiei au fost primite de Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brăila – director executiv Ana Hărăpescu – care, la rândul ei, le-a predat instituţiei muzeale brăilene. Predarea-primirea a avut loc în data de 20 iulie 2018, la sediul Direcției Județene pentru Cultură Brăila din strada Mihai Eminescu nr. 10-12, dr. Stănică Pandrea – şef Secţia Arheologie de la Muzeul Brăilei „Carol I”- fiind cel care a semnat de primire. 

    Crele două două obiecte sunt (1) Inel sigilar (sec. XIV – XVI) clasat în categoria juridică ”TEZAUR” cu OMCIN nr. 2502/ 25.07.2017; (2) Topor/ Ciocan (perioada Eneolitică) clasat în categoria juridică ”FOND” cu OMCIN nr. 2644/ 25.09.2017, însoțite de documentele lor obligatorii (Ordinele de clasare, Fișele standard, Hotărârile CNMC de clasare, Certificatele de clasare), în temeiul Art. 46 alin. (2) din Legea nr. 182/ 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil – Republicată, care dispune: ”Serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii va decide asupra instituţiei căreia i se vor transmite în administrare bunurile arheologice respective”. 

         Procedura de clasare a celor două bunuri culturale mobile a fost inițiată și realizată de Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil – Republicată, respectiv ale Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile aprobate prin Hotărârea nr. 886 / 2008, iar bunurile menționate mai sus au fost predate instituției noastre de reprezentanții Serviciului de Investigații Criminale – Biroul de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului și Grupări Infracționale din Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brăila.

        „Ținem să mulțumim și pe această cale, atât Experților atestați de Ministerul Culturii și Identității Naționale – dr. Silviu Oța și dr. Vasilica Cuculea Sandu care ne-au sprijinit în realizarea promptă a expertizelor necesare clasării, cât și Inspectoratului de Poliție Județean Brăila care, prin serviciul său de specialitate, a salvat două bunuri de patrimoniu  a căror  valoare culturală deosebită a fost stabilită de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor„, se subliniază în materalul transmis de Compartimentul Patrimoniu Cultural Național Mobil și Imaterial din DJC Brăila. 

FITS 2018, a 25-a ediţie a unei splendide întâlniri sub semnul Thaliei la Sibiu

*Zece zile de teatru, muzică, dans şi alte forme ale artelor spectacolului într-un program dens şi atractiv care transformă Sibiul în cel mai atractic loc în 8 – 17 iunie 2018 * Spectacolele de teatru sunt oferite de trupe din China, Danemarca, Franţa, Germania, Israel, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Republica Moldova, România, Rusia, Statele Unite

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS, toate detalile pe site http://www.sibfest.ro) 2018, a XXV-a ediţie, îşi deshide astăzi, 8 iunie 2018, la Sibiu porţile cumva şi la propriu, pentru că timp de 10 zile, până pe 17 iunie 2018, întregul oraş este angrenat în activitatea festivalieră. Biletele s-au pus în vânzare şi online în chiar Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie – şi pentru multe evenimente ele s-au epuizat.

Programul include nu doar spectacole de teatru – oferite de trupe din China, Danemarca, Franţa, Germania, Israel, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Republica Moldova, România, Rusia, Statele Unite, ci şi dans, muzical, circ, teatru de stradă, concerte – unele speciale pentru spaţiul interior al unor biserici, operă, teatru lectură, conferinţe, expoziţii, filme, lansări şi discuţii despre cărţi de teatru, ateliere de creaţie. De asemenea, o secţiune specială este dedicată Festivalului Universităţilor de teatru şi managementului cultural.

Manifestarea se desfăşoară anul acesta sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României – Centenar. „Maturitatea festivalului, selecţia extraordinară cu care ne-am obişnuit deja spectatorii şi renumele de care se bucură toţi artiştii invitaţi au generat o energie fantastică, concretizată prin vânzări rapide de bilete la majoritatea spectacolelor-eveniment. Ediţia 25 e cu adevărat una de sărbătoare: sărbătorim pasiunea cu care, an de an, organizăm acest festival împreună cu o echipă dedicată trup şi suflet unei comunităţi alături de care am crescut şi învăţat enorm”, subliniază actorul Constantin Chiriac – preşedintele FITS, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Merită menţionaţi, deopotrivă, membrii de onaore ai echipei de organizare a importantului festival: George Banu – eseist, profesor onorific al Departamentului de Studii Teatrale al Universităţii La Sorbonne Nouvelle (Paris III), Yun Cheol Kim – preşedintele de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, Jonathan Mills – fost director Edinburgh International Festival, regizorul român Silviu Purcărete, prof. univ. Noel Witts de la Leeds Metropolitan University, Kazuyoshi Kushida – director Matsumoto Performing Arts Centre, Ioan Holender – consilier artistic al Metropolitan Opera New York și al Festivalului de primăvară din Tokyo, membru de onoare al Operei de Stat din Viena și al Volksoper Viena.

Un eveniment în program este spectacolul „Povestea prinţesei deocheate” al Teatrului „Radu Stanca” Sibiu, după un text de Tsuruya Namboku al IV-lea, în regia lui Siviu Purcărete. în care se foloseşte tehnica teatrală de patrimoniu a Japoniei – kabuki. Trei reprezentaţii ale acestei producţii au fost programate în FITS, în 9, 10 şi 14 iunie 2018, de la ora 22.00, la Fabrica de Cultură UniCredit (Sala Eugenio Barba). Un alt eveniment de atracţie este şi „Ziarul orizontal” al artistului vizual Dan Perjovschi.

„Brâncuși împotriva Statelor Unite”, spectacol la Odeon

*În 19 aprilie 2018, de la ora 19.30 * Realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Ambasada Franței la București * Regia Éric Vigner, traducere George Banu

    Teatrul Odeon (http://www.teatrul-odeon.ro/ București, Calea Victoriei 40 – 42) are în repertoriu o superbă piesă care reface povestea, astăzi incredibilă, a adevărat scandal care a produs până la urmă recunoașterii artei moderne în prima parte a secolului trecut. „Brâncuși împotriva Statelor Unite” este o producție Teatrul Odeon și Compania Suzanne M realizată cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Region Bretagne, Hotel Novotel şi Ambasada Franței la București. Unul dintre spectacole este programat pentru data de 19 aprilie 2018, la ora 19.30.

Regizorul francez Éric Vigner a recreat spectacolul, realizat inițial în 1996, pentru a 50-a ediție a Festivalului de Teatru de la Avignon în iulie 1996 și a fost reluat în ianuarie 1997 pentru inaugurarea atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Piesa are la bază documentele celebrului proces intentat de Constantin Brâncuși în 1927. Textul piesei aparține regizorului Éric Vigner, traducerea George Banu (teatrologul binecunoscut).
În distribuție: Mugur Arvunescu, Richard Bovnoczki, Mircea N. Creţu, Marius Damian, Elvira Deatcu, Laurenţiu Lazăr, Relu Poalelungi, Virginia Rogin, Oana Ștefănescu, Carmen Tănase.

** * În 1926, când mai multe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au fost aduse din Europa în Statele Unite, printre care și Pasărea în spațiu, vameșii americani s-au grăbit să le încadreze în categoria „ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc“, aplicând tarifele corespunzătoare. Indignat, Brâncuși a contestat această decize funcționărească nu atât din cauza taxelor vamale, cât din cauza obtuzității cu care era întâmpinată în America arta modernă. Așa a pornit un proces istoric, care s-a judecat în 1927, punând față în față viziuni diferite despre artă, abordări birocratice și dorința puternică a lui Brâncuși de a demonstra că arta poate stârni emoții chiar și prin intermediul unui „obiect neidentificabil“. Din actele acestui proces s-a născut o piesă de teatru.

Mărțișorul, în patrimoniul imaterial UNESCO

*Anunțul a fost făcut de Adrian Cioroianu, ambasador al ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO

     „Un Mărțișor în plină iarnă! De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO! Dragi prieteni reali sau virtuali, În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii. Astăzi, 6 decembrie 2017, la Jeju în Coreea de Sud, reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!„, a anunțat Adrian Cioroianu – ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO (http://www.unesco.org/new/en/unesco/worldwide/europe-and-north-america/romania cu sediul la Paris) – pe pagina sa Facebook. Mulțumim, domnule Cioroianu! 

Este cu adevărat un câștig pentru cultura română, un merit al echipei conduse de universitarul, profesorul de istorie Adrian Cioroianu, mai ales că în comparație cu alte state avem mai puțin obiective pe listele UNESCO – și destule încercări ratate, dar și destule obiective care ar merita să fie cunoscute. Până la urmă, prin UNESCO am avea mult mai multă vizibilitate, așa cum are Transilvania prin legendele (false… dar ce mai contează!) despre prințul Dracula (Vlad Țepeș literaturizat), despre prințul Charles al Angliei care a cumpărat câteva case ale sașilor plecați din satele lor… Deci, acum avem în listele UNESCO 7 obiective: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș, fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Mai sunt 13 obiective pe o listă considerată de lucru, și alte 4 propuse pe lsita de patrimoniu imaterial (Doina înscrisă în 2009, Ritualul Căluşului – din 2008, Ceramica de Horezu din 2012, Colindatul de ceată – din 2013, dosar comun cu Republica Moldova – toate acestea nu sunt încă incluse…

Foto de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu marțișor realizat de un elev al Școlii „Mihai Eminescu” din Brăila, prof. Marioara Bălan, într-o activitate despre tradiții populare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=423873764371885) în parteneriat cu Muzeul Brăilei (pe atunci, în 2012, nu se numea încă și Carol I) reprezentat de Brândușa Ilie.

Nota red. Apropo… pe cimec.ro, site-ul patrimoniului din România nu mai există link-ul postat în wikipedia referitor la obiectivele din listele UNESCO… nu înțeleg de ce… iar ultima știre postată este din octombrie 2017…

Titlul de patrimoniu cultural european pentru Memorialul Sighet

*În total, 38 de locuri de patrimoniu vor fi laureatele European Cultural Label în 2018 – Anul european al patrimoniului cultural; ceremonia oficială de decernare a titlurilor va avea loc în martie 2018

     Memorialul Sighet (www.memorialsighet.ro/ alcătuit din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti) este unul dintre cele 9 situri/ locuri ce marchează/ simbolizează lupta pentru istoria, integrarea, idealurile și valorile europene selectate pentru a primi titlul de Patrimoniu cultural european (European Cultural Label).  Selecția a fost anunțată înaintea lansării Anului european al patrimoniului cultural – 2018, la Forumul cultural european de la Milano. Celelalte titluri merg spre siturile de patrimoniu muzical din Leipzig din Germania, complexul sinagogal de pe strada Dohány din Ungaria, Fortul Cadine din Italia, Biserica Javorca din Slovenia, fostul lagăr Natzweiler și lagărele adiacente din Franța și Germania, Bois du Cazier din Belgia, satul Schengen din Luxemburg și Tratatul de la Maastricht – Olanda. Mai multe date aici 

Un juriu independent înființat de Comisia Europeană a ales noile situri/ locuri dintr-o listă cu 25 de candidaturi, preselectate de statele membre UE care au participat la această inițiativă. În total, 38 de situri au fost alese să primească titlul de patrimoniu cultural european. Comisia va menționa în mod oficial premianții în februarie 2018, iar ceremonia oficială va avea loc în luna martie 2018.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport – a declarat: „Uniunea Europeană este construită pe valori precum pace, libertate, toleranță și solidaritate. Acestea nu trebuie să fie considerate ca fiind un dat, trebuie să actionăm pentru a le păstra în fiecare zi. Toate siturile de pe lista de patrimoniul cultural european promovează aceste valori și ne amintesc de toți cei care au luptat să le instaureze și să le păstreze. Aștept cu nerăbdare să sărbătoresc cele nouă situri ce vor fi adăugate pe listă în timpul Anului european al patrimoniului cultural în 2018„.

Notă. Un rol important în recunoașterea internațională, ca valoare istorică deosebită, a Memorialului Sighet l-a jucat poeta Ana Blandiana care, în 1993, a prezentat Consiliului Europei proiectul de realizare a Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței, pe locul închisorii Sighet (unde au pierit între alții foștii ministri Constantin I. C. Brătianu, Gh. I. Brătianu, Iuliu Maniu, fostul prim-ministru Constantin Argentoianu, fostul primar al Brăilei, un destoinic gospodar, Radu Portocală) care s-a realizat în 19914, iar Comisia Europeană l-a luat sub egida lui. În plus, Memorialul în care s/a implicat enorm de mult Remulus Rusan, regretatul soț al Anei Blandiana, a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. În octombrie 1998, Memorialul Sighet a fost nominalizat de CE printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

Despre patriotism si simboluri… 1 decembrie

*Câteva amare gânduri… după un drum pe (fosta) Regală; în Brăila 

Aș putea să-l consider (autor Armanda Filipine) și editorial… sau foto-reportaj cu multe note de subsol… 

Teatrul, Casa Rally în Lista monumentelor, casa Dumitru Ionescu donată municipalității

Am mers pe Regală, actuala stradă Mihai Eminescu… azi, 1 decembrie – Ziua națională României… de la Teatrul „Maria Filotti” (Casa Rally în Lista monumentelor, Casa Dumitru Ionescu donată municipalității) care a arborat steagul, conform uzanței (și al sentimentului de patriotism, al bunului simț de buni români), și până la fostul magazin Dunărea (eu i-aș fi obligat pe proprietari să nu schimbe numele!…) numai câteva steaguri: la sediul Direcției de Evidență a Persoanelor – dar pus spre bulevard, la sediul PSD – tot spre bulevard,

fostul Hotel Bristol

sediul ALDE

la sediul ALDE (cel mai frumos steag dintre toate!),

fost sediu CEC

la sediul Direcției Serviciilor Publice (dar nu prea se vede, că e înfășurat pe brațul de lemn), la balconul firmei lui Ștefan Fusea (președinte la Camera de Comerț), la Direcția pentru Cultură și unul mic într-un balcon.

      La sediul PMP nu este steag, nici la 99 la sută dintre magazine sau alte firme… În schimb, în vitrina firmei unei bune prietene – aromână de origine (ca și Gh. Hagi, Simona Halep) – e un aranjament vestimentar tricolor foarte frumos (a găsit repede cineva greșeala… că-s invers culorile…of)
… asta ca să vedem cine – și cine nu e – bun român… cine a învățat sau nu ceva în școală… pentru că și simbolul (inclusiv cel al drapelului) are rostul lui pe lume, ca și ziua de 1 decembrie și atâtea altele zise zile de sarbatoare! Am mai văzut și două mici steaguri pe două autoturisme și altul pe un taxi…

Evidența Populației

       Și numai zic și altele:  pe strada inclusă în Lista monumentelor se văd și ruine, prea multe pentru acest statut de patrimoniu național, prea multe apate de aer condiționat pe fațadele care nu ar trebui să aibă așa ceva, nu am fotografiat câinii, nici pe cei care locuiesc prin zonă și deranajează cu injurii sau mai rău trecătorii, nu mai spun de plăcile de pavaj care se desprind, de copacii care se usucă etc – să mai zic… mai bine mă opresc, că iar m-am enervat (foto Armanda Filipine)