„Brâncuși împotriva Statelor Unite”, spectacol la Odeon

*În 19 aprilie 2018, de la ora 19.30 * Realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Ambasada Franței la București * Regia Éric Vigner, traducere George Banu

    Teatrul Odeon (http://www.teatrul-odeon.ro/ București, Calea Victoriei 40 – 42) are în repertoriu o superbă piesă care reface povestea, astăzi incredibilă, a adevărat scandal care a produs până la urmă recunoașterii artei moderne în prima parte a secolului trecut. „Brâncuși împotriva Statelor Unite” este o producție Teatrul Odeon și Compania Suzanne M realizată cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Region Bretagne, Hotel Novotel şi Ambasada Franței la București. Unul dintre spectacole este programat pentru data de 19 aprilie 2018, la ora 19.30.

Regizorul francez Éric Vigner a recreat spectacolul, realizat inițial în 1996, pentru a 50-a ediție a Festivalului de Teatru de la Avignon în iulie 1996 și a fost reluat în ianuarie 1997 pentru inaugurarea atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Piesa are la bază documentele celebrului proces intentat de Constantin Brâncuși în 1927. Textul piesei aparține regizorului Éric Vigner, traducerea George Banu (teatrologul binecunoscut).
În distribuție: Mugur Arvunescu, Richard Bovnoczki, Mircea N. Creţu, Marius Damian, Elvira Deatcu, Laurenţiu Lazăr, Relu Poalelungi, Virginia Rogin, Oana Ștefănescu, Carmen Tănase.

** * În 1926, când mai multe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au fost aduse din Europa în Statele Unite, printre care și Pasărea în spațiu, vameșii americani s-au grăbit să le încadreze în categoria „ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc“, aplicând tarifele corespunzătoare. Indignat, Brâncuși a contestat această decize funcționărească nu atât din cauza taxelor vamale, cât din cauza obtuzității cu care era întâmpinată în America arta modernă. Așa a pornit un proces istoric, care s-a judecat în 1927, punând față în față viziuni diferite despre artă, abordări birocratice și dorința puternică a lui Brâncuși de a demonstra că arta poate stârni emoții chiar și prin intermediul unui „obiect neidentificabil“. Din actele acestui proces s-a născut o piesă de teatru.

Reclame

Mărțișorul, în patrimoniul imaterial UNESCO

*Anunțul a fost făcut de Adrian Cioroianu, ambasador al ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO

     „Un Mărțișor în plină iarnă! De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO! Dragi prieteni reali sau virtuali, În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii. Astăzi, 6 decembrie 2017, la Jeju în Coreea de Sud, reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!„, a anunțat Adrian Cioroianu – ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO (http://www.unesco.org/new/en/unesco/worldwide/europe-and-north-america/romania cu sediul la Paris) – pe pagina sa Facebook. Mulțumim, domnule Cioroianu! 

Este cu adevărat un câștig pentru cultura română, un merit al echipei conduse de universitarul, profesorul de istorie Adrian Cioroianu, mai ales că în comparație cu alte state avem mai puțin obiective pe listele UNESCO – și destule încercări ratate, dar și destule obiective care ar merita să fie cunoscute. Până la urmă, prin UNESCO am avea mult mai multă vizibilitate, așa cum are Transilvania prin legendele (false… dar ce mai contează!) despre prințul Dracula (Vlad Țepeș literaturizat), despre prințul Charles al Angliei care a cumpărat câteva case ale sașilor plecați din satele lor… Deci, acum avem în listele UNESCO 7 obiective: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș, fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Mai sunt 13 obiective pe o listă considerată de lucru, și alte 4 propuse pe lsita de patrimoniu imaterial (Doina înscrisă în 2009, Ritualul Căluşului – din 2008, Ceramica de Horezu din 2012, Colindatul de ceată – din 2013, dosar comun cu Republica Moldova – toate acestea nu sunt încă incluse…

Foto de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu marțișor realizat de un elev al Școlii „Mihai Eminescu” din Brăila, prof. Marioara Bălan, într-o activitate despre tradiții populare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=423873764371885) în parteneriat cu Muzeul Brăilei (pe atunci, în 2012, nu se numea încă și Carol I) reprezentat de Brândușa Ilie.

Nota red. Apropo… pe cimec.ro, site-ul patrimoniului din România nu mai există link-ul postat în wikipedia referitor la obiectivele din listele UNESCO… nu înțeleg de ce… iar ultima știre postată este din octombrie 2017…

Titlul de patrimoniu cultural european pentru Memorialul Sighet

*În total, 38 de locuri de patrimoniu vor fi laureatele European Cultural Label în 2018 – Anul european al patrimoniului cultural; ceremonia oficială de decernare a titlurilor va avea loc în martie 2018

     Memorialul Sighet (www.memorialsighet.ro/ alcătuit din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti) este unul dintre cele 9 situri/ locuri ce marchează/ simbolizează lupta pentru istoria, integrarea, idealurile și valorile europene selectate pentru a primi titlul de Patrimoniu cultural european (European Cultural Label).  Selecția a fost anunțată înaintea lansării Anului european al patrimoniului cultural – 2018, la Forumul cultural european de la Milano. Celelalte titluri merg spre siturile de patrimoniu muzical din Leipzig din Germania, complexul sinagogal de pe strada Dohány din Ungaria, Fortul Cadine din Italia, Biserica Javorca din Slovenia, fostul lagăr Natzweiler și lagărele adiacente din Franța și Germania, Bois du Cazier din Belgia, satul Schengen din Luxemburg și Tratatul de la Maastricht – Olanda. Mai multe date aici 

Un juriu independent înființat de Comisia Europeană a ales noile situri/ locuri dintr-o listă cu 25 de candidaturi, preselectate de statele membre UE care au participat la această inițiativă. În total, 38 de situri au fost alese să primească titlul de patrimoniu cultural european. Comisia va menționa în mod oficial premianții în februarie 2018, iar ceremonia oficială va avea loc în luna martie 2018.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport – a declarat: „Uniunea Europeană este construită pe valori precum pace, libertate, toleranță și solidaritate. Acestea nu trebuie să fie considerate ca fiind un dat, trebuie să actionăm pentru a le păstra în fiecare zi. Toate siturile de pe lista de patrimoniul cultural european promovează aceste valori și ne amintesc de toți cei care au luptat să le instaureze și să le păstreze. Aștept cu nerăbdare să sărbătoresc cele nouă situri ce vor fi adăugate pe listă în timpul Anului european al patrimoniului cultural în 2018„.

Notă. Un rol important în recunoașterea internațională, ca valoare istorică deosebită, a Memorialului Sighet l-a jucat poeta Ana Blandiana care, în 1993, a prezentat Consiliului Europei proiectul de realizare a Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței, pe locul închisorii Sighet (unde au pierit între alții foștii ministri Constantin I. C. Brătianu, Gh. I. Brătianu, Iuliu Maniu, fostul prim-ministru Constantin Argentoianu, fostul primar al Brăilei, un destoinic gospodar, Radu Portocală) care s-a realizat în 19914, iar Comisia Europeană l-a luat sub egida lui. În plus, Memorialul în care s/a implicat enorm de mult Remulus Rusan, regretatul soț al Anei Blandiana, a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. În octombrie 1998, Memorialul Sighet a fost nominalizat de CE printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

Despre patriotism si simboluri… 1 decembrie

*Câteva amare gânduri… după un drum pe (fosta) Regală; în Brăila 

Aș putea să-l consider (autor Armanda Filipine) și editorial… sau foto-reportaj cu multe note de subsol… 

Teatrul, Casa Rally în Lista monumentelor, casa Dumitru Ionescu donată municipalității

Am mers pe Regală, actuala stradă Mihai Eminescu… azi, 1 decembrie – Ziua națională României… de la Teatrul „Maria Filotti” (Casa Rally în Lista monumentelor, Casa Dumitru Ionescu donată municipalității) care a arborat steagul, conform uzanței (și al sentimentului de patriotism, al bunului simț de buni români), și până la fostul magazin Dunărea (eu i-aș fi obligat pe proprietari să nu schimbe numele!…) numai câteva steaguri: la sediul Direcției de Evidență a Persoanelor – dar pus spre bulevard, la sediul PSD – tot spre bulevard,

fostul Hotel Bristol

sediul ALDE

la sediul ALDE (cel mai frumos steag dintre toate!),

fost sediu CEC

la sediul Direcției Serviciilor Publice (dar nu prea se vede, că e înfășurat pe brațul de lemn), la balconul firmei lui Ștefan Fusea (președinte la Camera de Comerț), la Direcția pentru Cultură și unul mic într-un balcon.

      La sediul PMP nu este steag, nici la 99 la sută dintre magazine sau alte firme… În schimb, în vitrina firmei unei bune prietene – aromână de origine (ca și Gh. Hagi, Simona Halep) – e un aranjament vestimentar tricolor foarte frumos (a găsit repede cineva greșeala… că-s invers culorile…of)
… asta ca să vedem cine – și cine nu e – bun român… cine a învățat sau nu ceva în școală… pentru că și simbolul (inclusiv cel al drapelului) are rostul lui pe lume, ca și ziua de 1 decembrie și atâtea altele zise zile de sarbatoare! Am mai văzut și două mici steaguri pe două autoturisme și altul pe un taxi…

Evidența Populației

       Și numai zic și altele:  pe strada inclusă în Lista monumentelor se văd și ruine, prea multe pentru acest statut de patrimoniu național, prea multe apate de aer condiționat pe fațadele care nu ar trebui să aibă așa ceva, nu am fotografiat câinii, nici pe cei care locuiesc prin zonă și deranajează cu injurii sau mai rău trecătorii, nu mai spun de plăcile de pavaj care se desprind, de copacii care se usucă etc – să mai zic… mai bine mă opresc, că iar m-am enervat (foto Armanda Filipine)

Conferință națională „Evocări: Arheologie și Arheologi”, la Muzeul Brăilei „Carol I’

*Vineri, 17 noiembrie 2017, de la 10.00 la 20.00

      Muzeul Brăilei „Carol I”, instituție patronată de  Ministerul Culturii (n.red. Cea mai nouă denumire este Ministerul Culturii și al Identității naționale) la nivel central și de Consiliul Județean la nivel local, organizează Conferinţa naţională „Evocări: Arheologie și Arheologi” dedicată împlinirii a 140 ani de la primul curs de arheologie susţinut în România de Alexandru Odobescu – eminent om de cultură român. Manifestarea aare loc vineri, 17 noiembrie 2017. De asemenea, conferința are loc, deloc întâmplător, la împlinirii a 180 ani de la descoperirea – în localitatea buyoiană Pietroasele, întâmplător în 1837, de doi țărani – a celebrului tezaur denumit popular „Cloșca cu puii de aur”. 

Participă specialiști din Muzeul Brăilei „Carol I” – Costin Croitoru, Valeriu Sîrbu (director adjunct) etc. și din alte instituții  similare din țară și din Republica Moldova, dar și specialiști din minister.
        Conf. univ. dr. Costin Croitoru, cercetător: „Cele două momente au însemnat, într-un fel sau altul, așezarea disciplinei arheologice românești pe criterii știinţifice, altfel spus, trecerea de la amatorism la profesionalism, petrecută spre finele secolului al XIX-lea. În acest context, muzeul brăilean va evoca prin intermediul invitaților săi o suită de personaje și/sau momente reprezentative pentru arheologia naţională„. Manifestarea are loc sub egida Centrului de Studii Dunărene, înființat la muzeul  brăilean la sugestia prof. univ. dr. Ionel Cândea – cercetător, arheolog, managerul instituției, la puțină vreme după ce domnia sa a devenit membru corespondent al Academiei Române (https://brailachirei.wordpress.com/2016/07/11/alegeri-de-noi-membri-in-academia-romana/).
Deschiderea conferinței are loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3), la ora 10.00 și lucrările vor continua pe tot parcursul zilei, până la orele 20.00.

Laborator Brăila, manifestare cu arhitecţi la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Duminică, 19 martie 2017, de la ora 15.00 la Galeeria de artă „Gh. Naum” – dezbatere şi lansare de carte

        Uiversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, prin Facultatea de Urbanism (UIAIM, site la www.uauim.ro), în parteneriat cu Bergen School of Architecture (www.bas.org), cu sprijinul Primăriei Brăila, Consiliului Județean Brăila și cel al Muzeului Brăilei „Carol I”, organizează o dezbatere prin care se dorește formularea unor concluzii cu privire la rezultatele proiectului B-LAB alături de diferiți actori implicați în proiect de-a lungul perioadei de implementare. Această discuție este prilejuită de expoziția ce prezintă într-o formă sintetică rezultatele workshop-urilor îndrumate de UAUIM și BAS, desfășurate la Brăila în perioada aprilie 2015 – iunie 2016, prin cele două secțiuni „Locul acesta este chiar bun. Brăila – 10 abordări arhitecturale” și „LABORATOR BRĂILA: explorări urbane, tactici, acțiuni” – https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/24/braila-react-atelier-urban-la-fosta-fabrica-de-bere-muller/ 

„Întâlnirea se dorește a fi un pretext la dialog între inițiatorii şi colaboratorii proiectului și comunitatea locală, un schimb de idei asupra diferitelor viziuni abordate în cadrul proiectelor studențești și al workshop-urilor realizate. Totodată, întâlnirea va fi un prilej pentru a prezenta publicului unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului: cartea în două volume care detaliază experiențele arhitecturale, urbanistice și cultural-sociale avute în Brăila” – organizatorii. 

Foto dreapta, de Ana Opriş, de la evenimentul din mai 2016 din spaţiul fostei fabrici de bere Muller – revitalizare urbană prin artă şi cultură, cu elevi

Evenimentul are loc duminică, 19 martie 2017, de la ora 15.oo la Galeria „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”. Intrarea este liberă.

La Colegiului Naţional “Murgoci” Brăila, educație pentru patrimoniu cu polițişti

*Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila a demarat – în săptămâna „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” – Proiectul educațional național “Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional!” derulat de Poliţia Română în parteneriat cu Fundația Collegium XXI * Clădirea in care activează colegiul national este inscrisă în lista monumentelor istorice brăilene de patrimoniu având codul BR-II-m-B-02110 şi a functionat în primii ani (1890 şi după) ca liceu de fete

Poliţia Română în parteneriat cu Fundația Collegium XXI derulează Proiectul educațional național “Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional!”. La Brăila, primele activităţi au avut loc, în organizarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, la Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” din localitate, beneficiari ai acestor activităţi fiind elevi din clasele gimnaziale şi liceale – în săptămâna „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” .

    Specialistul în protejarea patrimoniului cultural naţional de la Serviciul de Investigaţii Criminale din IPJ Brăila a prezentat tinerilor noţiuni şi exemple referitoare la patrimoniul cultural. Elevii au fost invitaţi la o călătorie în trecut, în amintirile bunicilor, în momente de formare a trecutului nostru. Discuţiile specialistului poliţiei cu elevii au avut drept rol conturarea unei imagini despre cultura şi istoria poporului român, precum şi identificarea elementelor care contribuie la formarea acestui ansamblu. Elevilor le-a fost explicat ce reprezintă identitatea unei persoane, respectiv a unui popor şi prin ce se evidenţiază această identitate. Poliţiştii au explicat elevilor ce înseamnă patrimoniu cultural naţional şi care sunt elementele de patrimoniu pe care le pot admira şi proteja în judeţul lor. Acestora le-au fost prezentate imagini ale bunurilor care reprezintă mărturii materiale ale transformărilor petrecute în spațiul geografic autohton, ale relațiilor omului cu natura și ale evoluției relațiilor sociale, potențialului creator uman și contribuției poporului român la civilizația universală. Din rolul pe care şi l-au asumat, poliţiştii au ales câteva imagini reprezentative din patrimoniul cultural al judeţului Brăila – bunuri arheologice, obiecte de ceramică, monumente, lucrări de sculptură, capiteluri, picturi – ale căror poveşti le-au fost prezentate copiilor şi pe care ulterior le vor putea admira într-o vizită la Muzeul Brăilei “Carol I” – invitația in acest sens fiind subînțeleasă.

„Prezentările cu caracter interactiv au adus un plus de cunoştinţe elevilor în ceea ce înseamnă patrimoniul cultural naţional, rolul fiecăruia dintre noi în a-l conserva şi proteja. Copiii au primit informaţii despre instituţiile cu rol activ în promovarea şi păstrarea identităţii naţionale. La finalul activităţilor, aceştia au primit din partea poliţiştilor provocarea de a culege informaţii şi de a se documenta cu privire la clădirea liceului în care învaţă. Fiind clădire de patrimoniu, imobilul în care-şi desfăşoară activitatea Colegiul Naţional “Murgoci” este un edificiu încărcat de istorie, cu care comunitatea brăileană se mândreşte. Dintre întrebările la care elevii vor răspunde se numără: când a fost construită clădirea liceului, care a fost prima utilitate atribuită clădirii, din ce an funcţionează ca instituţie de învăţământ, cine a fost Gheorghe Munteanu Murgoci şi de ce liceul a primit numele lui” – din comunicatul IPJ.

Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila

N.red. (Armanda Filipine, revista de cultură si informatie Braila Chirei) Clădirea, de la adresa Bulevardul Independentei nr. 4, in care activează liceul, astăzi colegiu national, este inscrisă în lista monumentelor istorice brăilene de patrimoniu având codul BR-II-m-B-02110 şi a functionat în primii ani (1890 si dupa) ca liceu de fete. Istoria sa merită cunoscută nu doar pentru arhitectura si ingineria care i-au permis să rămână in picioare după câteva cutremure importante, cât mai ales pentru personalitătile care au predat si cele care s-au format aici.

Activităţile IPJ dedicate protejării patrimoniului cultural naţional vor continua până în luna iunie 2017, printre beneficiari numărându-se elevi ai Liceului Teoretic “Nicolae Iorga” Brăila, Şcoala Gimnazială ,,Aurel Vlaicu” Brăila, dar şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila.