În București, Street Delivery 2019 – Poezia e în stradă!

*În perioada 14 – 16 iunie 2019, pe strada Arthur Verona * Manifestare organizată de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România în care sunt puse în valoare muzica, teatrul, dansul, arhitectura și mediul social, filmul și multe alte domenii și subdomenii cultural-artistice 

   Street Delivery 2019 București vine la a 14-a ediție cu o nouă pietonalizare a străzii Verona din fața Casei Mincu – aceasta din urmă va putea fi vizitată prin tururi ghidate, cu programe culturale și evenimente care îmbină utilul cu plăcutul. Inspirația e scoasă în stradă prin artă, cuvânt, design, arhitectură, prin poeticile cotidianului, geografiile literare și metaforele orașului.

Street Delivery 2019 are loc pe 14 – 16 iunie, pe str. Arthur Verona și a fost precedat de atelierele (de arhitectură) I’M UAU de pe strada Edgar Quinet în 7 – 9 iunie. Programul manifestării din București (Street Delivery are și alte spații urbane de desfășurare) este la https://street.delivery/2019-street-delivery-bucuresti/ și trebuie să urmăriți bogăția de evenimente și subdomenii cultural- artistice… absolut încântătoare!

          Street Delivery București este un eveniment organizat de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România (OAR) care are sediul în Casa Mincu.

** * Inițiată în 2005 de OAR (despre edițiile anterioare, detalii la https://www.oar.archi/proiecte-culturale/street-delivery) Street Delivery a urmărit o revitalizare urbană și comunitară a parcursului cultural Pictor Arthur Verona. În fiecare an s-au implicat noi parteneri în organizare, animați de originalitate, de vizibilitatea remarcabilă a mesajelor și de relaționarea puternică a ideilor ce se creează pe stradă în cele 3 zile în care traficul se închide mașinilor și lasă loc arhitecturii, culturii și socializării în spațiul public. Dincolo de diversitate, creativitate și curiozitate rămân eforturile unei profesii de a demonstra cu încăpățânare că orașul poate fi locuit, construit și valorificat și altfel, în beneficiul comunității sale – un model de urmat și de reprodus (ceea ce se și întâmplă la Timișoara și la Iași).

Ordinul Arhitecților a inițiat acest eveniment alături de Primăria municipiului București cu scopul ca el să fie un proiect de reabilitare urbană și artistică a străzii Pictor Arthur Verona. În proiect este susținută ideea de a amenaja, cu ajutorul unui parteneriat public-privat, un spațiu deschis, o zonă vie de comunicare, contact și experiment artistic. Începând cu primăvara lui 2006 proiectul este rezultatul colaborării dintre Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România cărora li se alătură toți cei îndrăgostiți de oraș și de valențele lui, un manifest în favoarea reaproprierii spațiului public cât și un fenomen social, o platformă ce leagă oameni, grupuri creative, artiști, arhitecți, meșteșugari, reprezentanți ai ramurii active a societății civile. 

Reclame

„Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”, expoziţie fotografică în Bucureşti

*La Biblioteca Academiei Române, în perioada 5 – 28 iunie 2019 * Curatorul este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală

    Perioada comunistă, pe bună dreptate de tristă amintire pentru foarte mulţi români, a avut şi repere care se pot concretiza – vorba vine… – în goluri uriaşe pentru cultura română. Astfel, au fost demolate – pierdute pe veci… rămase doar în amintire – clădiri de o valoare arhitecturală deosebită, dar şi biserici, ceea ce a presupus o suferinţă aparte pentru credincioşi şi slujitorii acelor lăcaşe de cult. Evenimentele s-au petrecut, cum se ştie, după ce dictatorul Nicolae Ceauşescu a hotărât că Bucureştiul trebuie să semene cu oraşele pe care le văzuse el în estul comunist (URSS, Coreea de Nord) – bulevarde largi unde să poată avea loc parade impresionante cu portretele lui peste tot, blocuri stupide în care să se înghesuie bieţii foşti ţărani aduşi cu forţa la oraş ca să pună umărul la „propăşirea socialismului”, cum stătea scris în programele Partidului Comunist Român unic. Aşa au dispărut, spre exemplu în 1984 mănăstirea Cotroceni – ridicată în 1679, mănăstirea Văcăreşti – demoltă în 1986, era o construcţie din sec. XVIII, biserica „Sf. Spiridon Vechi” – datând din sec. XVII, dărâmată în 1987.

Pentru ca generaţiile contemporane să ştie ce a fost şi ce-au pierdut, o expoziţie cu imagini ale bisericilor ortodoxe demolate în Bucureşti între 1977 şi 1987 este deschisă la Biblioteca Academiei Române în perioada 5 – 28 iunie 2019. Expoziţia, de panouri fotografice, este intitulată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”. Practic, 20 de biserici au fost atunci distruse, iar şapte (nu toate din capitală) – din lista celor sortite căderii sub lamele buldozerelor – au fost mutate în alte spaţii printr-o metodă ingenioasă, invenţie a inginerului brăilean Eugeniu Iordăchescu, aceea a translaţiei. Curatorul expoziţiei este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală (site la http://www.asociatiaromaniaculturala.ro), asociaţie care a avut şi frumoasa iniţiativă a expoziţiei itinerante „Regina Soldat” (cu imagini reprezentând activitatea pe front sau în spatele frontului din primul război mondial a Reginei Maria a României, regina Marii Uniri de la 1 decembrie 1918). Evenimentul face parte din programul cultural ce marchează cei 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.

Expoziţia se vernisează miercuri, 5 iunie 2019, la ora 13.00 când sunt aşteptaţi să fie în rândul prezentatrilor acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Varlaam Ploieşteanul Episcop – vicar patriarhal, Iscriitorul oan Cristescu – director Muzeului Naţional al Literaturii Române.

** * Tot la Biblioteca Academiei Române, în martie 2015, a fost deschisă o expoziţie cu fotografii ce ilustreau activităţile de translare a mai multor biserici şi clădiri monument de arhitectură, între anii 1981-1988 (perioadă când au demolate peste 40.000 de construcţii), metodă de translare inventată de braileanul dr. ing. Eugeniu Iordachescu (1929 – 2019) care a salvat de la demolare câteva zeci de construcţii şi 12 obiective religioase (mai multe despre acestea într-un articol al universitarului Adrian Mahu de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, publicat în nr. 475 „Opinia naţională” http://opinianationala.ro/publicatie/nr-475/): Schitul Maicilor, biserica Olari din Calea Moşilor (mutată la 80 metri de poziţia iniţială), biserica „Sf. Ilie” din Calea Rahovei (mutată 49 de metri), biserica şi clopotniţa bisericii „Mihai Vodă” de pe Dealul Spirii (clopotniţa a fost mutată 289 metri), Palatul Sinodal al mănăstirii Antim şi mănăstirea Antim, biserica „Sf. Ioan Nou” din piaţa Unirii, biserica „Sf. Gheorghe” Capră din şoseaua Pantelimon, biserica „Sf. Ştefan” Cuibul cu barză, ansamblul statuar de la biserica „Domniţa Bălaşa”, biserica Mănăstirii Râmeţ, biserica „Petru Iacob” din Reşiţa. Şi aşa au fost prezentate, spre exemplu, imagini cu zidurile bisericii Colţei transportate,  sub ochii admirativi ai bucureştenilor, astfel încât să iasă din raza de vedere (uneori a fost de-ajuns să fie mutate puţin în spatele liniei blocurilor, spre a nu se vedea din strada principală) şi de acţiune a demolatorilor. În cazul unor blocuri de locuinţe, translarea s-a realizat fără ca oamenii să-şi părăsească locuinţele, ceea ce a şocat opinia publică – la modul admirativ, evident, la adresa ingenozităţii metodei şi a talentului inventatorului, măiestriei echipei.

„Pe urmele vechilor conace brăilene”, o nouă carte semnată Ioan Munteanu

*Lansarea are loc la Biblioteca Judeţeană Brăila, joi – 16 mai 2019 – de la ora 17.00

    O nouă carte, mai mult album foto-documentar, “Pe urmele vechilor conace brăilene – documente pentru viitor”, a profesorului Ioan Munteanu se lansează la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila. Evenimentul are loc joi – 16 mai 2019- de la ora 17.00 în sala de Lectură (et.1 sediul bibliotecii din Piața Poligon nr. 4).

Ioan Munteanu

Sunt invitaţi să vorbească despre volum şi autor arhitect Corina Anghelescu, arh. dr. Costel Drăgan – fostul arhiect şef la Consiliul Judeţean Brăila, profesorul Constantin Toader, criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu) – membru Uniunea Scriitorilor din România Filiala Sud-Est. Moderator va fi Adrian Dragoș Neagu – managerul bibliotecii gazdă. De asemenea, din programul lansării fac parte şi momente artistice susținute de foarte tânăra Iasmina Munteanu, la pian, de Lavinia Delighiosu (ambele pregătite de prof. Virgil Cernat de la Palatul Copiilor Brăila), precum şi de cantautorul Wanessa Radu – actor la Teatrul “Maria Filotti”.

** *Volumul “Pe urmele vechilor conace brăilene – documente pentru viitor” se adaugă listei lungi de cărți pe care profesorul Ioan Munteanu le-a dedicat culturii, istoriei și specificului local al Brăilei. “Clasate ca monumente sau nu, abandonate sau cu proprietari cunoscuți, cele mai multe dintre aceste construcții sunt într-o stare deplorabilă, degradându-se pe zi ce trece, victime ale unei combinații de factori distructivi antropici şi naturali. Starea lor actuală este, de cele mai multe ori, o necunoscută şi pentru specialişti, astfel că prima direcţie de acţiune a fost cercetarea pe teren. Sub acest program, ca nespecialist, dar ministru–slujitor al binelui public – îndrăgostit de Brăila în întregul ei, chiar dacă sunt născut la oraş, am pornit pe urmele vechilor conace boiereşti brăilene”, afirmă autorul în prefață.

Prolificul autor Ioan Munteanu – Cetăţean de Onoare al municipiului Brăila – a prezentat anul acesta publicului alt album, în 7 martie 2019  https://brailachirei.wordpress.com/2019/03/05/album-foto-documentar-monumentele-culturale-ale-judetului-braila-lansare-la-biblioteca-judeteana-braila/, cuprinzând monumente culturale din judeţul Brăila. Ambele albume sunt publicate la Editura Proilavia a bibliotecii brăilene.

** *  Informaţii de la eveniment, în formate foto şi video, sunt disponibile pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia de pe pagina fb Braila Chirei ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Expoziţia „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în colecțiile Bibliotecii Academiei Române

*Organizată de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române * La sediul Bibliotecii Academiei Române, în Sala „Theodor Pallady”, în perioada 19 aprilie – 17 mai 2019, în programul Sezonului cultural România – Franța 2019

 

     La sediul Bibliotecii Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125), în Sala „Theodor Pallady”, se vernisează în 19 aprilie 2019, de la ora 10.15, Expoziția „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în Colecțiile Bibliotecii Academiei Române.  Cuprinde piese spectaculoase – manuscrise, documente de arhivă, pagini de corespondență, carte rară, desene şi gravuri, care atestă dinamica și evoluția legăturilor istorice și culturale româno-franceze. Evenimentul face parte din programul Sezonului cultural România – Franța 2019, organizat de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române.

Grație sprijinului diplomației franceze au fost posibile schimbări importante în spațiul românesc, așa cum a fost Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Al. I. Cuza, în 1859, și mai târziu, venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern, în 1866. Nu putem să nu menționăm în acest context și faptul că sub influența culturii franceze și a arhitecturii pariziene, autoritățile române au încredințat marile comenzi publice unor arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul, la jumătatea secolului XIX, în „Micul Paris”. Amintim, de asemenea, înființarea în 1924 a Centrului Cultural Francez, la inițiativa lui Henry Foccilon, critic de artă și teoretician francez care a manifestat un interes deosebit pentru România. De cealaltă parte, un număr important de români sau „acești români care au făcut Franța”, așa cum i-a omagiat Philippe Étienne, fostul ambasador al Franței la București, au contribuit semnificativ în spațiul cultural francez. Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, George Enescu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Grigore Antipa, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugene Ionesco sunt doar câteva dintre numele de mari români ale căror pagini au rămas în istorie și vor fi expuse cu acest prilej – sublinierea organizatorilor,

Coordonator program – Ioan Cristescu, director MNLR; curatorul expoziţiei – Gabriela Dumitrescu; grafică – Petru Șoșa; coordonator MNLR – Andreea Balaban.

Ziua culturii elene, ediţia 2019 la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Serbată de Comunitatea Elenă Brăila în colaborare cu echipa muzeală duminică, 24 martie 2019, de la ora 11.00 * La sediul muzeal vor fi alocuţiunile, conferinţă cu Georgeta Filitti şi program de dansuri şi muzică, iar la Centrul Diversităţii Culturale sunt expoziţii

Ansamblul „Parnassos”

    Zilei Naţionale a Greciei (25 martie 1821) este serbată sub genericul Ziua Culturii Elene, ca de obicei la Brăila unde trăieşte încă o importantă Comunitate Elenă, la Muzeul Brăilei „Carol I” duminică, 24 martie 2019, cu începere de la ora 11.00. Evenimentele au loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi la Centrul Diversităţii Culturale.

Din programul prezentat în sala de conferinţe a muzeului: alocuţiuni rostite de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” – şi de  Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila; conferinţă susţinută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti, istoric din Bucureşti, pe tema „Documente inedite despre revoluţia grecilor de la 1821”, spectacol de dansuri populare şi muzică tradiţională susţinut de Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii Elene Brăila, în program fiind şi solistul Robert Stoian. Foto dreapta sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, cu ansamblului „Parnassos” (o formulă a lui) la ediţia 2018 a Zilei Greciei.

  La Centrul Diversităţii Culturale a fost amenajată o expoziţie sub genericul „Rădăcini” şi care cuprinde lucrări de pictură (în foto stânga jos, câteva tablouri) şi desen ale artiştilor plastici Jana Andreescu, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, lucrări de tapiserie realizate de artistul plastic Marilena Ioanid care predă la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, dar şi obiecte de uz casnic, fotografii, documente de la famiile Reghina Caligas, Beatrice Dobrescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri, Manuela Dumitrescu, Costel Mândroiu şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Nu în ultmul rând, expoziţia cuprinde şi obiecte de tipul Hand made realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Florentina Snae, Costel Mândroiu.  Toate acestea vor fi prezentate de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la Muzeul Brăilei „Carol I” –  care s-a ocupat şi de organizare/ amenajare, dar şi de artistul plastic Gheorghe Andreescu – muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. Expoziţia este deschisă şi în luna mai 2019.

Secvenţă din programul artistic din 2018 de la Ziua Greciei serbată la Muzeul Brăilei „Carol I”

** *  Informaţii de la evenimente – conferinţă şi vernisaj, în formate foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

La Brăila, recital în turneul „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră”

*Cu pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa; luni, 29 octombrie 2018, de la ora 18.00 la Teatrul „Filotti” * Intrare liberă 

    Aşa cum am anunţat (https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/15/turneu-national-dinu-lipatti-compozitorul-inregistrari-in-premiera/), sala mare a Teatrului „Maria Filotti” din Brăila găzduieşte luni, 29 octombrie 2018, de la ora 18.00 recitalul pentru promovare a compact discului „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră” în care interpretează pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa. Spectacolul deschide de altfel Turneul naţional „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră”. Intrarea la eveniment este gratuită.

Protagoniştii înregistrării sunt doi dintre cei mai activi şi mai apreciaţi tineri muzicieni din momentul actual: pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa. Colaborarea dintre cei doi interpreţi are deja un istoric bogat, artiştii fiind alături pe scenă în repetate rânduri, atât în România, cât şi peste hotare, bucurându-se de fiecare dată aprecieri superlative din partea audienţei şi a criticii de specialitate.

Turneul şi CD-ul fac parte din proiectul omonim iniţiat de Ştefan Doniga, care a căştigat finanţare AFCN. Turneul este realizat de Asociaţia Culturală „Heart-Core” cu susţinere financiară de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN, Departament al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale). artenerii locali ai evenimentului sunt Consiliul Judeţean Brăila prin Filarmonica „Lyra – George Cavadia” şi Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, Primăria municipiului Brăila prin Teatrul „Maria Filotti”, dar şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila – director Ana Hărăpescu, Liceul de Arte „Hariclea Darclée” – director Nicoleta Brînzia.

Despre colecţii, colecţionari – Valerică Butoi – şi… Perpessicius

* Casa Memorială ”Dumitru Panaitescu Perpessicius” găzduieşte din 26 octombrie 2018 o expoziţie temporară cuprinzând cărți poștale, fotografii și documente vechi din colecţia lui Valerică Butoi

Din 26 octombrie 2018, Casa Memorială ”Dumitru Panaitescu Perpessicius” (Brăila, strada Cetății nr 70) – muzeograf şef Elena Ilie – găzduiește o vreme o expoziție temporară cuprinzând o infimă parte din colecţia lui Valerică Butoi, un colecţionar care iubeşte Brăila. Despre dumnealui ne vorbeşte (în textul de mai jos), cu emoţie şi cu ajutorul propriilor sale idei, prof. Marioara Novac de la Liceul „Perpessicius”, şcoală care este partenera muzeului în acţiunile care au loc an de an de ziua onomastică lui Perpessicius. Expoziţia se numeşte „Imagine si mesaj” şi cuprinde carte poștală ilustrată și fotografii de epocă din colecția Valerică Butoi. Tot aici se vernisează şi expoziţia „Mirajul orașului”, fotografii cu Brăila văzută de Ana Maria Ivan și Vanesa Nenoiu și grafică realizată de elevii Ana Maria Crăciun, Cătălin Rancea și Georgiana Stoian de la Liceul „Perpessicius”.

 

Valerică Butoi

„Din ce în ce mai mult, rețelele de socializare sunt hulite, pentru că sunt cronofage și creează dependență, ascund identitățile reale și sunt, nu de puține ori, manipulante ori periculoase , în special pentru tineri. Însă, ele devin sau pot deveni locul de întâlnire pentru oameni speciali. Unul dintre aceștia, demn de toată admirația, este domnul Valerică Butoi, prietenul meu din lista de Facebook.

Deși nu l-am cunoscut în mod real multă vreme decât în această ipostază, am fost și sunt uimită de pasiunea dumnealui pe care o dăruiește tuturor prietenilor virtuali, cu  generozitate și cu o formă specială de pariotism. Postările dumnealui nu sunt despre animalele de companie ori despre petreceri, așa cum se întâmplă frecvent, ci despre ceva ce se poate duce repede pe apă uitării, din neglijența și din graba noastră prezentă. Ele  sunt cărți poștale, fotografii (și nu numai!), pe care unii le-ar considera prăfuite, cu colțuri îngălbenite, ”nepotrivite” în epoca atât de tehnologizată.

Ce rost ar avea acum? Mai spun ele ceva, când mallul, fashionul, jobul (și toate englezismele aferente!) ne acaparează, ne triază, dispun de exstența noastră? Ce emoție simți să descoperi că locul în care stai în stația de autobuz, în fiecare dimineață, cu ochii desigur pe telefon, arăta cu totul altfel  acum 30 de ani sau chiar acum 100 de ani? Pe cine ar interesa ce parfum ciudat au chipurile celor de dinaintea noastră, zâmbitori ori timizi, în fața vreunui aparat foto?

Șocând, cu blândețe, într-un fel de oprire a timpului, prietenul meu de pe Facebook răscolește delicat lumea și îi dă prezentului agitat calmul unor alte vremuri…Bucuria pe care mi-a creat-o cu fiecare postare m-a determinat să nu ratez ocazia de a-l întâlni în mod real pe Valerică Butoi, de a-i afla ”secretele” și de a mă îmbogăți cu experiența unei persoane speciale. De aceea, într-un context simbolic, l-am provocat la dialog.

Nu întâmplător, am ales ca moment al comunicării în viața reală, Ziua lui Perpessicius, patronul spiritual al Liceului Pedagogic din Brăila. Oare să fie  vreo legătură subtilă între cele două destine?! Poate spațiul brăilean căruia i s-au devotat amândoi cu recunoștință, poate munca migăloasă, cu lupa și scrisul cu mâna stângă, aplecat asupra manuscriselor eminesciene, pentru criticul literar, și delicatețea de a strânge, proteja și prețui valori aparent învechite, pentru colecționar? Ori poate să fie simplitatea lor specială, delicatețea atitudinii, modestia, profunzimea și pasiunea?

Marioara Novac: Așadar, cine sunteți, domnule Valerică Butoi?

Valerică Butoi: Sunt un om obișnuit, pasionat de istorie și în special de istoria locală,  membru fondator al Asociației “Clubul Colecționarilor” din Brăila, care are sediul lângă Palatul “Lyra”. Aici ne întâlnim în fiecare sâmbătă, împărtășim impresii și facem schimb de obiecte. Nu-mi este indiferență starea de degradare a unor clădiri, altădată reprezentative pentru Brăila. În măsura posibilităților, cu mijloacele modeste pe care le am la îndemână, încerc să atrag atenția factorilor responsabili cu privire la salvarea Centrului Vechi și a clădirilor de patrimoniu din această zona protejată.

Ce inseamnă, pentru dumneavoastră, verbul ”a colecționa”?

V. B.  Înainte de a achiziționa un obiect îl studiez cu atenție și-l compar cu altele asemănătoare. Dacă este carte poștală, pe lângă starea ei de conservare,  sunt atent la editura, anul în care a circulat, dacă a fost francată, cine sunt destinatarul și expeditorul. Colecționarul nu este doar un “strângător” de obiecte. Odată adunate, acestea trebuie puse în clasoare, albume sau pe panoplii și la tematică respectivă.

Când a început această pasiune și de ce ați fost preocupat de așa ceva, suficient de costisitor, în locul unor pasiuni mai…ușoare?

V. B. Am început cu numismatică din copilărie. De fiecare dată când apăreau pe piață bancnote sau monede emise de Banca Națională, eu le puneam într-o casetă. Mai târziu mi-am cumpărat un catalog de monede și bancnote emise în România și le-am așezat în albume. Pornind de la numismatică, am continuat cu medalistică, bibliofilie, cartofilie și fotografie veche. Fiind fascinat de istoria Brăilei, după 1989, am început să colecționez cam tot ce era legat de trecutul acestui oraș: cărți poștale, poze, cărți vechi, albume, documente, medalii și insigne.

Nu le-am primit moștenire și nici nu le-am găsit în podul vreunei case. Le-am achiziționat, cu sacrificii, din diverse târguri sau de pe internet. Nu colecţionez pentru a ajunge la capăt, mă bucur de fiecare surpriză. Cu ceva timp în urmă, am decis să le expun pe o rețea de socializare pentru a fi văzute și de brăileni. Acum, unii concitadini îmi cer imagini cu străzile, casele sau cartierele în care au copilărit. Aș fi vrut să am așa ceva, dar în perioada comunistă trebuia să fii puțîn nebun să scoți aparatul și să fotografiezi.

Marele meu vis este să am un loc în care să pun în valoare toate obiectele pe care le-am strâns deja și pe care le voi mai adauga la colecția mea. Nu mă consider un mare colecționar, dar sunt mulțumit cu ceea ce am. Fiecare poză sau carte poștală are în spate o poveste, iar pentru mine reprezintă o informație prețioasă. 

Colecția/colecțiile dumneavostră recuperează doar spațiul brăilean?

V. B. Cele mai multe piese pe care le-am colecționat sunt legate de orașul în care mi-am petrecut cea mai mare parte din viață. Dar am și din alte regiuni ale țării. Le-am luat cu scopul de a le schimba cu alți colecționari.

Ce ați recomanda unui tânăr care este la începutul demersului de colecționar? 

În ziua de azi, oamenii colecționează aproape orice: de la timbre și monede până la jucării, cărți, obiecte de artă și chiar mașini de epocă. De foarte multe ori copiii încep să colecționeze diferite obiecte fie din curiozitate, fie că au văzut la alțîi. Este foarte important ca părinții să îi încurajeze pe cei mici să pornească o colecție educativă care să nu fie nici prea dificil de urmat, însă nici prea plictisitoare. Pe scurt:

1) Documentați-vă înainte de a începe o colecție și luați în calcul toți factorii care v-ar putea influența.
2) Înscrieți-vă într-un club pentru a afla cât mai multe informații utile de la cunoscători.
3) Tratați această pasiune cu multă răbdare, deoarece dobândirea de experiență și achiziționarea în timp a obiectelor reprezintă cele  mai interesante activități ale unui colecționar.
4) Încercați să achiziționați obiectele de colecție de la târguri, de la magazinele specializate sau de la alți colecționari, chiar dacă pare mai ușor și mai tentant să comandați produsele online. Prima variantă este mult mai apreciată, deoarece doar în acest fel colecționarul își va putea da seama de adevărata valoare a piesei de colecție pe care urmează să o achiziționeze”.

A consemnat (cu bucurie), prof. Marioara Novac – Liceul Pedagogic ”D.P.Perpessicius”