La Centrul Diversităţii Culturale din Brăila, aniversare a 10 ani şi Ziua marelui NU din istoria Greciei

*Sâmbătă, 26 octombrie 2019 * Centrul face parte din Muzeul Brăilei „Carol I” şi a fost inaugurat odată cu desfăşurarea unui eveniment alături de Comunitatea Elenă din Brăila, la fel cum s-a întâmplat şi acum

   Unul dintre spaţiile culturale apreciate în urbea brăileană, aparţinând Muzeului Brăilei „Carol I”, este Centrul Diversităţii Culturale coordonat de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la muzeu, Aici au loc periodic acţiuni împreună cu membri ai comunităţilor etnice – greci, ruşi lipoveni, evrei, bulgari, turci, ţigani (sau romi) – active în Brăila. Aşa s-a întâmplat şi sâmbătă, 26 octombrie 2019, în cursul dimineţii, când la sediul muzeal şi în Centrul Diversităţii Culturale au avut loc mai multe evenimente, în pricnipal două cu impact cultural. Unul dintre ele a avut în centru Comunitatea Elenă din Brăila care a punctat, ca de fiecare dată, Ziua marelui NU (o pagină din istorie Greciei, respectiv 28 octombrie 1940, noaptea când Ioannis Metaxas – primul ministru grec, s-a opus solicitării guvernului Italiei de a permite armatei italiene să intre în Grecia şi să ocupe poziţii strategice în contul germaniei hitleriste; în cursul zilei, grecii au fost chemaţi la luptă şi trimişi pe front). În acest sens, au conferenţiat prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila. De asemenea, ansamblul „Parnassos” al Comunităţii greceşti a susţinut un program artistic cu muzică şi dansuri tradiţionale (foto stânga din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braaila Chirei, de la al eveniment similar cu ansamblul comuntăţii) ale Eladei.

Camelia Hristian

Mai multe informaţii (foto & video) de la evenimente la https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/ pe pagina din reţeaua facebook a muzeului brăilean.

Centrul Diversităţii Culturale și-a serbat, totodată, aniversarea a 10 ani de activitate. În acest sens, coroborând şi buna relaţie cu grecii brăileni, a fost organizată expoziţia temporară sub genericul „Parfum de epocă. Viaţa cotidiană între anii 1900 – 1950” cu obiecte de la Asociația Muzeul Jucăriilor București, din colecţia Cristian Diumitru şi Mihai Dumitru din bucureşti, dar şi cu obiecte de la de la familiile brăilene Eugenia Stamuli, Marilena Ioanid, Ionica Mândroasa şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Au prezentat expoziţia Camelia Hristian (foto dreapta, de Gabriel Stoica de la muzeul brăilean) şi ing. Cristian Dumitru – preşedintele Asociaţiei Muzeul Jucăriilor.

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

„Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

La Muzeul Brăilei ”Carol I”, expoziție cu și despre rușii lipoveni

*”Strălucire și culoare”, la Centrul Diversităţii Culturale * Vernisaj duminică, 29 septembrie 2019, la ora 11.30

   La Centrul Diversității Culturale (Piaţa Traian nr. 3) din Muzeul Brăilei ”Carol I” a fost pregătită (exemplificare în foto dreapta) expoziţia temporară „Strălucire și culoare” care se vernisează duminică, 29 septembrie 2019, de la ora 11.30 amfitrion fiind Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator al Centrului Diversității Culturale. Pot fi admirate lucrări de pictură realizate de artistul plastic Filip Ivli Timofei, Kokoshnik şi alte obiecte de port popular specifice ruşilor lipoveni realizate de meșterul popular Valentina Koker din Jurilovca, obiecte de colecţie de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni Brăila – președinte Maria Milea – şi de la familia Evdochia şi Vladimir Smaznov, precum și multiple fotografii reprezentative pentru istoricul costumului tradițional rusesc.
Expoziţia de pictură este însoţită de un album finanţat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Poate fi vizualizat la
https://www.muzeulbrailei.ro/uploads/img/evenimente/2019/Septembrie/Album_complet_corectat_tipar.pdf 

         La eveniment vor participa Silviu Feodor – preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Andrian Ampleev – deputatul ruşilor lipoveni, artistul Filip Ivli Timofei. 

European Museum Academy Awards 2019

*Premiul Luigi Micheletti a revenit Muzeului ASTRA Sibiu * Premiul Dasa a fost obţinut de The Workers’ Museum din Copenhaga

În perioada 19 – 21 septembrie, la Ljubljana, în Slovenia, a avut loc o nouă ediţie a premiilor europene pentru muzee – European Museum Academy Awards. Câştigătorii au primit două importante distincţii: The Micheletti Award şi The DASA Award    http://europeanmuseumacademy.eu/2019-ema-awards-press-release/

Festiviatea de premiere (una dintre imagini de la eveniment, în stânga) s-a desfăşurat în 21 septembrie în castelul din Ljubljana. THE MICHELETTI AWARD – premiul Luigi Micheletti a fost câştigat Muzeul naţional Complexul ASTRA din Sibiu (https://muzeulastra.ro), România. Au fost apreciate existanţa sutelor de exponate în aer liber, faptul că se prezintă viaţa şi obiceiurile mai multor etnii, programele culturale etc.

THE DASA AWARD – premiul DASA – a fost obţinut de THE WORKERS’ Museum , Copenhaga, Danemarca.

la categoie unde a concurat Muzeul ASTRA – primul muzeu din România şi primul muzeu în aer liber din Europa – au concurat 19 muzee europene, în finală devansând muzee din Danemarca, Franţa şi Rusia.

Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2019

*Tema ediției este ”Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural” * La Brăila, evenimentul dedicat ZEP are loc la Biblioteca Județeană, cu sprijinul Arhivelor Naționale – vernisaj în 13 septembrie, ora 12.00

   Încă din 1992, în România se organizează evenimente sub genericul Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) la fel cum peste tot în Uniunea Europeană milioane de cetăţeni sunt invitaţi, în luna septembrie, să viziteze monumente istorice sau participe la acţiuni de (re)descoperire a patrimoniul cultural organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. În România, programul ZEP permite participanţilor ocazia să descopere nu doar monumente istorice, ci și patrimoniu cultural mai puţin cunoscut.

La Brăila, activitatea ZEP 2019 este organizată de Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brăila la sediul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” unde va fi deschisă o expoziție realizată de Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale și de Biblioteca Județeană Brăila cu documente repreyentând cărți vechi, românești și străine, apărute până la anul 1900. Întâlnirea pentru vernisaj are loc vineri, 13 septembrie 2019, de la ora 12.00. ”Exponatele nu au mai fost prezentate publicului brăilean până acum. Ele vor fi prezentate de Ștefania Botez – consilier și de Giani Oltianu – șef Serviciul Brăila al Arhivelor. Gazdă va fi Ion Volcu – șef Birou Colecții Speciale din bibliotecă. Ca și în alți ani, DJC Brăila a conceput și editat un pliant dedicat sărbătorii anuale europene și temei dedicate. Menționăm că la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a fost înființat un laborator de conservare și restaurare de carte veche, aici deja titluri se află în diverse procese de restaurare și/ sau conservare”, precizează Ana Hărăpescu – director DJC Brăila.

   ** * Reprezentanţii Ministerului Culturii explică subtratul fundamentării temei ZEP 2019 – Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural: ”În 2019, prin efectul Legii 357/2018, se instituie ”Anul cărţii”, prilej cu ocazia căruia se vor organiza evenimente culturale dedicate acestei iniţiative. Ca activitate principală, Anul Cărţii propune lansarea unui program la nivel naţional, „România Citeşte”, care presupune promovarea lecturii în şcoli. Această promovare se va realiza prin întâlniri cu scriitori, personalităţi publice și voluntari care le vor citi elevilor fragmente din cele mai cunoscute opere literare. Empiric sau conform unor teorii și studii, știm că lectura are nenumărate beneficii, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și de interacțiuni sociale. Stimulează nu doar „gândirea”, ci și creierul, aducându-și contribuția la formarea unor noi conexiuni neuronale. Abilitățile de concentrare, dezvoltarea vocabularului, a cunoștințelor, exprimarea emoțiilor, empatia și imaginația, sensibilitatea pentru patrimoniu cultural – toate cunosc îmbunătățiri în urma lecturii. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene, cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor dedicate, printre care și Zilele Europene ale Patrimoniului. Acestea sunt recunoscute public și au propria lor moștenire, cu un clar caracter incluziv care merită să fie dezvoltat și studiat sistematic”.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”, 2019

*Împlinirea a 138 ani de la înfiinţarea prin decret regal la 23 august 1881 * Eveniment de la ora 11.00 la sediul central – lansare de carte * Intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile muzeale 

     Muzeul Brăilei „Carol I” împlineşte 138 ani de la înfiinţare (prin decret regal al lui Carol I, semnat la 23 august 1881 la Sinaia – în acelaşi act este menţionată şi înfiinţarea bibliotecii publice la Brăila) şi vineri, 23 august 2019, de la ora 11.00, la sediul din Piața Traian nr. 3, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, are loc un eveniment prin care se punctează această aniversare. Astfel, a fost programată lansarea cărţii „Regele Carol I, ctitorul României moderne (volumele I şi II), Sinaia 2019, coordonator și coautor Narcis Dorin Ion – managerul Muzeului Național Peleș.

Participă coordonatorul volumelor, dar şi ÎPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul „Dunării de Jos”. Prezintă şi prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman). Moderator al manifestării va fi Ionel Cândea – manager al muzeului gazdă, membru corespondent al Academiei Române.

** * Notă. Fiind o zi de sărbătoare pentru muzeu, intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile Muzeului Brăilei „Carol I”.

Brăila, 190 ani de la eliberarea de sub dominația otomană

*Evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I” în 20 iulie 2019, de la ora 11.00

La 190 ani de când Brăila a fost eliberată  de sub dominația otomană, Muzeul Brăilei „Carol I” și Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) – Filiala Brăila organizează sâmbătă, 20 iulie 2019, de la ora 11.00, câteva evenimente culturale în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (etajul I, sediul muzeal din Piața Traian nr. 3).
În program sunt cuprinse alocuţiuni susținute de prof. univ. dr. Ionel Cândea, corespondent al Academiei Române – managerul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Sevim Rustem – preşedintele Filialei Brăila UDTR, conferința „Istoria Brăilei în context otoman” susținută de Ionel Cândea, o prezentare cu tema „Cuvinte turceşti în vocabularul românesc” susținută de Ürfet Abdurahman Mocanu – responsabil cu probleme culturale a Filialei brăilene a UDTR, vizionarea unui film documentar.

** * Nota red. Uităm ades că istoria ne modelează, fie că ne place sau nu… şi că, departe de a fi stăpânitorii dominatori răi (şi când furau fete și băieți, prădau şi dădeau foc chiar erau!), turcii au fost civilizatori şi atenţi la aspectele culturale, religioase şi estetice ale lumii pe care au cucerit-o. Au lăsat în urmă o mulţime de elemente culturale de care ne folosim astăzi şi nici nu ne pasă că ele sunt din zona turcească – reţete culinare, modele de vestimenta’ie ;i bijuterii, multitudine de cuvinte şi expresii etc. Mai mult, la Brăila au păstrat şi au folosit cu justeţe cetatea, au construit pulberăria – celebrele hrube (nici acum puse în valoare din punct de vedere cultural şi turistic!), au folosit o biserică – Sfinţii Arhangheli, din centru – pe post de centru de rugăciune, dar nu au obligat băştinaşii să treacă la mahomedanism, au locuit în înţelegere cu oamenii locului. In urma cercetărilor regretatului istoric Mihai Maxim (1943 – 2017) – fost director al institutului Cultural Roman „Dimitrie Cantemir” din Istambul – aflăm că turcii au făcut cele mai detaliate recensăminte şi de acolo vedem, cu amănunte, informaţii despre populaţia Brăilei din perioada de ocupaţie otomană.  De altfel, Mihai Maxim a şi publicat la Editura Istros a muzeului brăilean volumul „Documente noi din arhivele turcești”.