Peste 9,65 milioane euro pentru 193 IMM-uri inovatoare, din bugetul UE

*Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania, Italia, Elveția * Programul de cercetare Orizont 2020 își propune să ofere 80 mld euro pentru cercetare și inovare

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu este una dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie 2017. Proiectul este ARIN (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) – oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural. 

         Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

         Suma totală de finanțare de la UE este 9,65 milioane euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28). În total, s-au depus 2596 propuneri de proiecte depuse spre finanțare.

** * Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, dar și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai. De la lansarea (1 ianuarie 2014) programului, 2.616 IMM-uri au fost selectate pentru finanțare în diferitele runde din Faza 1.

Orizont 2020 English (en)  este noul program al UE destinat cercetării, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, O sumă de circa 80 miliarde euro este disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sunt consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare English (en)), consolidarea inovării industriale (17 miliarde euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici, abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde euro). Programul Orizont 2020 își propune (a) să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin crearea de legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private, (b) să intensifice cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării English (en), prin stimularea participării organizațiilor și țărilor din afara UE, (c) să continue dezvoltarea Spațiului european de cercetare English (en).

         N.aut. Echipele din departamentele de specialitate ale UE se așteaptă ca firmele și cercetătorii să fie încrezători în șansele lor și să trimită propuneri de finanțare – numai așa vor intra în atenție și în posibile grile de finanțare. În plus, există șansa ca ideile lor să se reunească în proiecte similare complexe și să conducă la inovații revoluționare. 

În vizita de lucru pe care am avut-o în septembrie 2017 la Bruxelles, grație invitației de la Reprezentanța Comisiei Europene în România, am dialogat și cu reprezentanți la vârf ai Consiliului European pentru Cercetare (foto de la prezentarea din 20 septembrie 2017 în biroul European Research Council). Aici au fost sublinate aceste idei, precum și faptul că bugetul destinat cercetării și inovării este unul generos, că echipa este deschisă în deschiderea de noi oportunități pentru dezvoltarea domeniului.  Dacă urmăriți cu atenție obiectivele Orizont 2020, veți descoperi că plaja de idei ce pot găsi finanțare este destul de largă. 

Anunțuri

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).

La Cinema City din Mall Brăila, lansare tehnologie 4DX

*Joi, 3 august 2017, de la ora 10. 15 * Invitaţii vor viziona pelicula „Turnul întunecat”, în prezenţa directorului de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria

       Spectaculoasa tehnologie video 4DX se lansează şi la Brăila, la Cinema City în Mall-ul de la Vărsătura joi, 3 august 2017.

Invitaţii vor viziona, în avanpremieră, pelicula „Turnul întunecat” – ecranizare (2017) de Nicolaj Arcel după celebra operă Scince Fiction „The Dark Tower” semnată Stephen King.

De asemenea, va fi şi o conferinţă de presă înaintea filmului, în prezenţa Andreei Buda – director de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria.

 

La Secţia Naturale, Muzeul Brăilei „Carol I” – expoziţie foto despre păsări migratoare

*Adevărate călătorii-lecţii, în perioada iulie – septembrie 2017 

    La Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii este deschisă,  în perioada iulie – septembrie 2017, foto-expoziția „Păsări migratoare din România – Specii acvatice”. Demersul este cu atât mai important cu cât avem bucuria de a fi vecini cu spațiul Bălții Mici a Brăilei – arie naturală protejată, parc natural foarte asemănător deltei Dunării, un loc unde păsările migratoare se odihnesc în bună pace alături de speciile autohtone.
Despre această foto-expoziție, ne spune câteva cuvinte (text mai jos) dr. Nicolae Onea – şef Secţia Ştiinţele Naturii.

Anual, pe teritoriul țării noastre vin și pleacă un număr mare de specii de păsări migratoare, fie că sunt specii cuibăritoare sau doar specii de pasaj. Pentru o prezentare cât mai coerentă a acestei categorii de păsări, am decis să împărțim păsările migratoare din România în două grupe și anume: speciile migratoare acvatice – care constituie obiectul expoziției actuale -, respectiv, speciile migratoare terestre, care vor constitui obiectul unei expoziții viitoare.
Din cele aproximativ 385 de specii de păsări ce trăiesc în România, 350 de specii sunt păsări migratoare, iar dintre acestea, aproximativ 50% sunt specii acvatice. 
           Termenul de „pasăre de apă” poate fi înțeles într-un sens foarte larg, acesta cuprinzând atât speciile care sunt strict adaptate mediului acvatic, cât și cele care sunt prezente în zona unei ape în anumite etape de viață prin comportamentul lor reproductiv sau de hrănire și odihnă. În expoziție sunt prezentate un număr de 45 de specii de păsări migratoare acvatice întâlnite pe teritoriul țării noastre, fiecare specie fiind însoțită de un text informativ în care sunt menționate aria de răspândire pe glob, zonele în care aceasta cuibărește, respectiv, zonele în care iernează, tipul de migrație pentru țara noastră (oaspete de vară, oaspete de iarnă, specie parțial migratoare), zonele în care specia este prezentă pe teritoriul României și frecvența acesteia și dacă specia cuibărește sau nu la noi. 
         În țara noastră sunt atât păsări migratoare oaspeți de vară, care pleacă toamna în țările calde și revin primăvara, cât și oaspeți de iarnă, specii care petrec iarna la noi și se întorc apoi primăvara în nordul Europei. După aceste considerente, putem spune că migrația păsărilor din România se petrece în două perioade distincte ale anului: primăvara și toamna. Migrația de primăvară este una rapidă, deoarece păsările sunt împinse de instinctul de reproducere, spre deosebire de migrația de toamnă, în care păsările nu se grăbesc, deoarece caută locuri în care să se hrănească pentru a putea zbura, împreună cu puii, pe distanțe mari. Există şi păsări migratoare, care, în drumul lor către țările calde, poposesc în România (în Delta Dunării) doar pentru a se odihni şi pentru a se hrăni. Acestea sunt speciile de pasaj. De asemenea, sunt păsări migratoare care nu părăsesc țara noastră decât atunci când iernile sunt foarte grele. Multe dintre păsările de apă pleacă doar atunci când luciul apelor îngheață și hrănirea devine imposibilă. Acestea sunt speciile parțial migratoare. Migrația păsărilor este un miracol al naturii. Este un fenomen ciclic, întâlnit la sute de specii din întreaga lume, ce se bazează atât pe instinct cât și pe evoluția schimbărilor climatice. 

Consultare publică privind viitorul Europei

*CESE organizează o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei Europene

       Comitetul Economic și Social European (CESE) organizează în 29 mai 2017, la București, o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei  (poate fi descărcată și din cartea_alba_privind_viitorul_europei_ro – click pe document în format PDF, 32 pagini în limba română) a Comisiei Europene. Dezbaterea va fi găzduită de o delegație alcătuită din membri ai CESE: Ana Bontea – grup „Angajatori”, Minel Ivașcu – grup „Lucrători”, Cristian Pîrvulescu – grup „Activități diverse”. Dintre participanți fac parte reprezentanți ai organizațiilor patronale, ale sindicatelor și alte organizații ale societății civile. Este așteptat și Cristian Buchiu, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România (https://ec.europa.eu/romania/). Programul integral in program_dezbatere_viitorul_europei_0 (click pe document pentru detalii) 

Ideile prezentate în cursul dezbaterilor vor fi încorporate în avizul CESE cu privire la viitorul Europei, care va fi publicat în iulie 2017. Avizul are ca obiectiv influențarea deciziei UE cu privire la direcția de urmat în lunile care urmează în ce privește structura viitoare a Europei, în pregătirea alegerilor europene din iunie 2019. Punctul de plecare al dezbaterilor, Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, a fost publicată de Comisia Europeană la 1 martie 2017. Ea oferă cinci scenarii referitoare la modul în care Europa s-ar putea dezvolta până în 2025 în diverse domenii, printre care piața unică și comerțul, migrația și securitatea sau uniunea economică și monetară.

** *  CESE – organismul care reprezintă societatea civilă la nivelul UE – organizează dezbateri cu privire la viitorul Europei în fiecare stat membru, pentru a afla care sunt opiniile, prioritățile și preocupările societății civile europene. Aceste dezbateri la nivel național fac parte dintr-un proces de discuție amplu cu privire la „calea de urmat pentru Europa”, inițiat de instituțiile europene în întreaga UE, cu intenția de a implica deopotrivă cetățenii, autoritățile și organizațiile de la nivel național.

Gala Societăţii Civile 2017, a XV-a ediţie

*Până pe 15 mai 2017 se jurizează cele peste 160 de proiecte şi programe înscrise 

   Gala Societății Civile (http://www.galasocietatiicivile.ro/) – cel mai amplu proiect dedicat sectorului neguvernamental din România, se află la ediția XV-a anul acesta. ”Fiecare dintre proiectele câștigătoare la Gala Societății Civile au adus schimbări majore în viața comunității. Impactul lor se simte, iar noi ne bucurăm să fim parte la recunoașterea meritului lor. Gala Societății Civile este în acest an la a cincisprezecea sa ediție, prilej cu care vrem să le mulțumim tuturor celor care din 2002 încoace se implică în mod activ pentru a schimba lucrurile în mai bine, în comunitățile lor. Gala este de acum mai mult decât un moment aniversar, este chiar garanția că, de 15 ani, Binele merge mai departe în România”, a precizat Florentina Loloiu, Director Programe – Fundația Gala Societății Civile.
Ediția din acest an a Galei Societății Civile și-a deschis porțile pe 27 februarie, unele dintre cele mai importante asociații și fundații din România înscriindu-și proiectele în competiție cu mult înainte de data limită – 30 martie 2017. S-au putut înscrie şi persoane fizice, nu doar ONG-uri în competiție. În primele zile au fost înscrise 152 de proiecte şi 14 programe.

Sunt 5 categorii (A, B, C, D, E) care contează în gală: Categoria A – Educație, Învățământ, Cercetare; Artă și cultură; Apărarea drepturilor individuale/ colective; Comportament civic și Participare publică; Sănătate; Incluziune socială; Servicii de asistență socială; Protecția mediului; Dezvoltare economică si socială; Categoria B – Proiecte și campanii de Voluntariat; Proiecte pentru Tineret; Categoria C – Buget / Eficiență; Impact; Durabilitate; Originalitate; Categoria D – Proiecte și campanii de Responsabilitate Socială; Programe.

În perioada 6 aprilie – 15 mai 2017, proiectele şi porgramele sunt evaluate de juriul Galei Societății Civile 2017, ediția a XV-a

În cele 14 ediții anterioare au fost înscrise peste 2.000 de proiecte sociale, implementate de organizații neguvernamentale din țară. În 2016, premiul cel mare a fost obţinut de proiectul „Ficare copil în grădiniţă”.

Alegeri de noi membri în Academia Română

*Au fost aleşi 10 noi membri: 5 membri corespondenţi – între aceştia prof. dr. univ. Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”, doi membri de onoare din ţară, 3 membri de onoare din străinătate

Un recent comunicat postat pe site-ul Academiei Române (http://www.academiaromana.ro/) prezintă faptul că vineri, 24 iunie 2016, membrii Academiei Române s-au reunit în Adunare generală pentru alegerea de noi membri corespondenţi, membri de onoare din ţară şi membri de onoare din străinătate. Prin vot secret – se precizează – au fost aleşi 10 de noi membri: cinci membri corespondenţi, doi membri de onoare din ţară, trei membri de onoare din străinătate.

MEMBRI CORESPONDENŢI: dr. Ioan Baltog – la Secţia de Ştiinţe Fizice; prof. univ. Ovidiu Alexandru Băjenaru (Secţia de Ştiinţe Medicale); dr. Ion-Tudor Berza la Secţia de Ştiinţe Geonomice;  prof. univ. dr. Ionel Cândea (foto de Armanda Filipine din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei la un eveniment derulat la muzeul brailean condus de ilustrul istoric) la Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie – un Curricum Vitae al arheologului aici (preluat de la http://www.muzeulbrailei.ro/  pagina web a Muzeului Brăilei „Carol I”); prof. univ. dr. Sergiu Nedevschi – Secţia de Ştiinţe Tehnice;candea-3

MEMBRI DE ONOARE DIN ŢARĂ: prof. dr. Vladimir Beliş – Secţia de Ştiinţe Medicale; dr. Nicolae Ionescu-Pallas la Secţia de Ştiinţe Fizice;

MEMBRI DE ONOARE DIN STRĂINĂTATE: prof. dr. Ştefan N. Constantinescu – Belgia, Secţia de Ştiinţe Biologice şi Secţia de Ştiinţe Medicale;  Svend Hansen – Germania, la Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; prof. dr. Aharon Oren – Israel, la Secţia de Ştiinţe Biologice.