Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Reclame

În București, pavilion expozițional „Economie la energie”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România * La București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018 * Evenimentul va fi replicat și la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, apoi la Craiova în 9 – 13 mai 2018

În campania de informare despre modalitățile de reducere a consumului și a facturilor la energie (energia se află pe pe lista celor 10 priorități ale Comisiei Europene: mai multe despre prioritățile CE la https://ec.europa.eu/romania/news/thematic_files_ro), Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează începând de miercuri, 25 aprilie, ora 12.00, pavilionul expozițional „Economie la energie” la București Mall – Vitan. Deschiderea oficială are loc la ora 12.00. 

        Pavilionul expozițional este organizat sub forma unei “case” interactive și oferă publicului larg informații referitoare la creșterea eficienței energetice. Publicul are ocazia să participe interactiv la concursuri și activități educaționale și distractive, inclusiv copiii. De altfel, întregul proeict este gândit ca unul pentru întreaga familie. Principalul organizator este Direcția Generală Justiție și Consumatori din Comisia Europeană (mai multe la www.economielaenergie.eu).

        Pavilionul va fi deschis publicului la București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018, program de vizitare în fiecare zi între 10.30 și 20.30, după care se va muta la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, ajungând în cele din urmă la Craiova în perioada 9 – 13 mai 2018.

Peste 9,65 milioane euro pentru 193 IMM-uri inovatoare, din bugetul UE

*Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania, Italia, Elveția * Programul de cercetare Orizont 2020 își propune să ofere 80 mld euro pentru cercetare și inovare

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu este una dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie 2017. Proiectul este ARIN (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) – oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural. 

         Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

         Suma totală de finanțare de la UE este 9,65 milioane euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28). În total, s-au depus 2596 propuneri de proiecte depuse spre finanțare.

** * Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, dar și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai. De la lansarea (1 ianuarie 2014) programului, 2.616 IMM-uri au fost selectate pentru finanțare în diferitele runde din Faza 1.

Orizont 2020 English (en)  este noul program al UE destinat cercetării, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, O sumă de circa 80 miliarde euro este disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sunt consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare English (en)), consolidarea inovării industriale (17 miliarde euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici, abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde euro). Programul Orizont 2020 își propune (a) să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin crearea de legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private, (b) să intensifice cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării English (en), prin stimularea participării organizațiilor și țărilor din afara UE, (c) să continue dezvoltarea Spațiului european de cercetare English (en).

         N.aut. Echipele din departamentele de specialitate ale UE se așteaptă ca firmele și cercetătorii să fie încrezători în șansele lor și să trimită propuneri de finanțare – numai așa vor intra în atenție și în posibile grile de finanțare. În plus, există șansa ca ideile lor să se reunească în proiecte similare complexe și să conducă la inovații revoluționare. 

În vizita de lucru pe care am avut-o în septembrie 2017 la Bruxelles, grație invitației de la Reprezentanța Comisiei Europene în România, am dialogat și cu reprezentanți la vârf ai Consiliului European pentru Cercetare (foto de la prezentarea din 20 septembrie 2017 în biroul European Research Council). Aici au fost sublinate aceste idei, precum și faptul că bugetul destinat cercetării și inovării este unul generos, că echipa este deschisă în deschiderea de noi oportunități pentru dezvoltarea domeniului.  Dacă urmăriți cu atenție obiectivele Orizont 2020, veți descoperi că plaja de idei ce pot găsi finanțare este destul de largă. 

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).

La Cinema City din Mall Brăila, lansare tehnologie 4DX

*Joi, 3 august 2017, de la ora 10. 15 * Invitaţii vor viziona pelicula „Turnul întunecat”, în prezenţa directorului de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria

       Spectaculoasa tehnologie video 4DX se lansează şi la Brăila, la Cinema City în Mall-ul de la Vărsătura joi, 3 august 2017.

Invitaţii vor viziona, în avanpremieră, pelicula „Turnul întunecat” – ecranizare (2017) de Nicolaj Arcel după celebra operă Scince Fiction „The Dark Tower” semnată Stephen King.

De asemenea, va fi şi o conferinţă de presă înaintea filmului, în prezenţa Andreei Buda – director de marketing şi comunicare Cinema City România, Ungaria şi Bulgaria.

 

La Secţia Naturale, Muzeul Brăilei „Carol I” – expoziţie foto despre păsări migratoare

*Adevărate călătorii-lecţii, în perioada iulie – septembrie 2017 

    La Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii este deschisă,  în perioada iulie – septembrie 2017, foto-expoziția „Păsări migratoare din România – Specii acvatice”. Demersul este cu atât mai important cu cât avem bucuria de a fi vecini cu spațiul Bălții Mici a Brăilei – arie naturală protejată, parc natural foarte asemănător deltei Dunării, un loc unde păsările migratoare se odihnesc în bună pace alături de speciile autohtone.
Despre această foto-expoziție, ne spune câteva cuvinte (text mai jos) dr. Nicolae Onea – şef Secţia Ştiinţele Naturii.

Anual, pe teritoriul țării noastre vin și pleacă un număr mare de specii de păsări migratoare, fie că sunt specii cuibăritoare sau doar specii de pasaj. Pentru o prezentare cât mai coerentă a acestei categorii de păsări, am decis să împărțim păsările migratoare din România în două grupe și anume: speciile migratoare acvatice – care constituie obiectul expoziției actuale -, respectiv, speciile migratoare terestre, care vor constitui obiectul unei expoziții viitoare.
Din cele aproximativ 385 de specii de păsări ce trăiesc în România, 350 de specii sunt păsări migratoare, iar dintre acestea, aproximativ 50% sunt specii acvatice. 
           Termenul de „pasăre de apă” poate fi înțeles într-un sens foarte larg, acesta cuprinzând atât speciile care sunt strict adaptate mediului acvatic, cât și cele care sunt prezente în zona unei ape în anumite etape de viață prin comportamentul lor reproductiv sau de hrănire și odihnă. În expoziție sunt prezentate un număr de 45 de specii de păsări migratoare acvatice întâlnite pe teritoriul țării noastre, fiecare specie fiind însoțită de un text informativ în care sunt menționate aria de răspândire pe glob, zonele în care aceasta cuibărește, respectiv, zonele în care iernează, tipul de migrație pentru țara noastră (oaspete de vară, oaspete de iarnă, specie parțial migratoare), zonele în care specia este prezentă pe teritoriul României și frecvența acesteia și dacă specia cuibărește sau nu la noi. 
         În țara noastră sunt atât păsări migratoare oaspeți de vară, care pleacă toamna în țările calde și revin primăvara, cât și oaspeți de iarnă, specii care petrec iarna la noi și se întorc apoi primăvara în nordul Europei. După aceste considerente, putem spune că migrația păsărilor din România se petrece în două perioade distincte ale anului: primăvara și toamna. Migrația de primăvară este una rapidă, deoarece păsările sunt împinse de instinctul de reproducere, spre deosebire de migrația de toamnă, în care păsările nu se grăbesc, deoarece caută locuri în care să se hrănească pentru a putea zbura, împreună cu puii, pe distanțe mari. Există şi păsări migratoare, care, în drumul lor către țările calde, poposesc în România (în Delta Dunării) doar pentru a se odihni şi pentru a se hrăni. Acestea sunt speciile de pasaj. De asemenea, sunt păsări migratoare care nu părăsesc țara noastră decât atunci când iernile sunt foarte grele. Multe dintre păsările de apă pleacă doar atunci când luciul apelor îngheață și hrănirea devine imposibilă. Acestea sunt speciile parțial migratoare. Migrația păsărilor este un miracol al naturii. Este un fenomen ciclic, întâlnit la sute de specii din întreaga lume, ce se bazează atât pe instinct cât și pe evoluția schimbărilor climatice. 

Consultare publică privind viitorul Europei

*CESE organizează o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei Europene

       Comitetul Economic și Social European (CESE) organizează în 29 mai 2017, la București, o dezbatere pentru a aduna opinii ale societății civile românești cu privire la cele cinci scenarii referitoare la dezvoltarea viitoare a Europei prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea albă privind viitorul Europei  (poate fi descărcată și din cartea_alba_privind_viitorul_europei_ro – click pe document în format PDF, 32 pagini în limba română) a Comisiei Europene. Dezbaterea va fi găzduită de o delegație alcătuită din membri ai CESE: Ana Bontea – grup „Angajatori”, Minel Ivașcu – grup „Lucrători”, Cristian Pîrvulescu – grup „Activități diverse”. Dintre participanți fac parte reprezentanți ai organizațiilor patronale, ale sindicatelor și alte organizații ale societății civile. Este așteptat și Cristian Buchiu, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România (https://ec.europa.eu/romania/). Programul integral in program_dezbatere_viitorul_europei_0 (click pe document pentru detalii) 

Ideile prezentate în cursul dezbaterilor vor fi încorporate în avizul CESE cu privire la viitorul Europei, care va fi publicat în iulie 2017. Avizul are ca obiectiv influențarea deciziei UE cu privire la direcția de urmat în lunile care urmează în ce privește structura viitoare a Europei, în pregătirea alegerilor europene din iunie 2019. Punctul de plecare al dezbaterilor, Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025, a fost publicată de Comisia Europeană la 1 martie 2017. Ea oferă cinci scenarii referitoare la modul în care Europa s-ar putea dezvolta până în 2025 în diverse domenii, printre care piața unică și comerțul, migrația și securitatea sau uniunea economică și monetară.

** *  CESE – organismul care reprezintă societatea civilă la nivelul UE – organizează dezbateri cu privire la viitorul Europei în fiecare stat membru, pentru a afla care sunt opiniile, prioritățile și preocupările societății civile europene. Aceste dezbateri la nivel național fac parte dintr-un proces de discuție amplu cu privire la „calea de urmat pentru Europa”, inițiat de instituțiile europene în întreaga UE, cu intenția de a implica deopotrivă cetățenii, autoritățile și organizațiile de la nivel național.