Comisia Europeană, Premiile de excelență în domeniul educației și formării profesionale

*Din România, premiul a fost primit de Liceul Tehnologic Marmația * Evenimentul face parte din a treia Săptămână europeană a competențelor profesionale (EFP) 2018 

 

A treia Săptămână europeană a competențelor profesionale 2018 s-a desfășurat la Viena, în perioada 5 – 9 noiembrie 2018, în organizarea Comisiei Europene sub deviza „Descoperă-ți talentul”. Tot acum s-au anunţat laureaţii Premiilor de excelență în domeniul educației și formării profesionale (EFP) 2018 care recompensează exemple remarcabile de educație și formare profesională din Europa și reprezintă un criteriu de excelență în domeniu. Premiile au fost înmânate vineri, 9 noiembrie 2018, de comisarul european Marianne Thyssen în conferința de închidere a Săptămânii europene a competențelor profesionale 2018. Unul dintre laureaţi a fost din România – Liceul Tehnologic Marmația, din Sighetu Marmației, județul Maramureș.

Liceul Tehnologic Marmația a fost laureat la categoria destinată companiilor și cursanților – Junior Achievement (JA) Europe. Totodată, liceul este unul dintre cele 17 instituții de învățământ câștigătoare ale competiției Școala Antreprenorială a Anului. Unitatea şcolară maramureșeană implementează programe Junior Achievement (JA) România pentru promovarea educației economice moderne, recunoscând necesitatea de a integra învățarea în spirit antreprenorial în toate sectoarele educației. Majoritatea elevilor și profesorilor liceului sunt implicați în activități educaționale antreprenoriale cu impact pozitiv asupra școlii.

Este o plăcere să fiu astăzi aici și să văd de cât sprijin se bucură educația și formarea profesională în întreaga Europă. Fiecare dintre dumneavoastră a contribuit la succesul acestei a treia ediții a Săptămânii europene a competențelor profesionale. Campania noastră s-a adresat milioanelor de europeni pentru a-i convinge de faptul că EFP reprezintă o primă alegere excelentă. Cu ajutorul dumneavoastră, ne vom continua eforturile pentru recunoașterea educației și formării profesionale drept o opțiune care conduce la cariere de succes și o alegere benefică pentru întreaga Europă” – a afirmat comisarul Marianne Thyssen.

** * Obiectivul Săptămânii EFP este de a demonstra că EFP este o alegere inteligentă, care conduce la excelență în educație, locuri de muncă de înaltă calitate și creșterea șanselor de angajare. Manifestarea reprezintă una dintre cele zece acțiuni cheie propuse de Comisie în cadrul Agendei pentru competențe în Europa lansate în iulie 2016. Importanța competențelor adecvate este recunoscută și în Pilonul european al drepturilor sociale, un angajament comun al tuturor instituțiilor europene și al tuturor statelor membre. Cifrele disponibile până în prezent demonstrează succesul Săptămânii organizate anul acesta: opt evenimente naționale organizate; 47 de țări (Notă. Evenimentele din fiecare ţară pot fi vizaulizate la https://ec.europa.eu/social/vocational-skills-week/your-country_en) implicate prin derularea de activităţi; peste 500 de participanți la evenimentele oficiale de la Viena; 26 de ambasadori naționali și paneuropeni desemnați.

Reclame

Proiect Erasmus+ la Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” Brăila

*Se derulează pe parcursul a doi ani, începând cu septembrie 2018 * Subiectul proiectului vizează sistemul de codificare QR * Partenerii sunt şcoli din Polonia, Republica Iugoslavă Macedonia, Turcia  

   Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” din Brăila derulează începând cu anul şcolar 2018-2019, un proiect în programul european Erasmus+ inclus în Actiunea cheie 2 “Proiecte de schimb interşcolar”. Proiectul „The mystery lies in QRs- coding and decoding in education” (Mistere sau minciuni în QR – codificare şi decodificare în educaţie), număr de referință: 2018-1-PL01-KA229-051254_2, are o durată de doi ani. Valoarea proiectului este de 19293,00 euro – finanţare europeană. „Vor fi implicaţi în schimburi interşcolare atât elevi cât şi profesori, ocazie cu care aceşti beneficiari direcţi vor împărtăşi şi confrunta idei, practici şi metode de lucru„, precizează prof. Magdalena Dună.

Proiectul este coordonat de o şcoală din Polonia – „I Liceum Ogolnoksztalcaceim. Stanislawa Wyspianskiego w Szubinie”. Parteneri sunt alte unităţi de învăţământ: „SOU Gimnazija Koco Racin” din Republica Iugoslavă Macedonia, „Biga Mehmet Akif Ersoy Anadolu Lisesi” din Turcia și, bineînţeles, Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” Brăila.   

Lansarea proiectului (cele două imagini sunt de atunci) s-a realizat la Brăila luni, 15 octombrie 2018, la liceul „Edmond Nicolau” în prezenţa cadrelor didactice şi a membrilor consiliului de administraţie al şcolii – reprezentanţi ai părinţilor, prof. Daniela Petre – inspector şcolar pentru Proiecte educaţionale la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, autorităţi locale.

Mobilitățile (vizitele) în proiect se vor desfășura astfel: întâlnirea de instruire are loc în luna octombrie 2018 în Polonia; în martie 2019 echipa de proiect se va deplasa în Turcia, iar în octombrie 2019 vom fi gazde pentru participanții în proiect. Întâlnirea de închidere a proiectului se va desfășura în luna iunie 2020 în Polonia.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă utilizarea educațională a telefoanelor mobile pentru a aduna informații şi de a le introduce în sistemul de codificare QR (cod de bare, bidimensional, pentru hărți interactive, dar şi alte informații, chestionare, filme etc). Codul QR este un simbol bidimensional, cod matrice, ce permite codificarea rapidă a unei cantităţi mari de informaţie; cu ajutorul acestuia se pot codifica informaţii text (caractere alfa numerice), semne sau imagini. QR este acronimul din limba engleză pentru Quick Response (răspuns rapid) si reprezintă o variantă îmbunătăţită a codurilor de bare prezente pe ambalajele sau etichetele bunurilor de larg consum. Grupul țintă al proiectului vizează elevi cu vârsta de 16-19 ani şi cadre didactice din fiecare şcoală parteneră. Rezultatele proiectului vizează realizarea unor biblioteci digitale cu link-uri sursă de informații, crearea unor planuri de lecție pe temele specifice și realizarea unor materiale de promovare bazate pe acest sistem.

Cluj-Napoca, beneficiar de alocare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

*Pentru pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală *Alte 21 de oraşe din Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Spania, Ungaria au fost acceptate la finanţare UE 

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.   

        „Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a declarat Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională.

Alte 22 orașe au primit finanțare la a treia cerere de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în patru domenii: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța) – adaptarea la schimbările climatice; metropola Aix – Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia) – domeniul prioritar Calitatea aerului; Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța) – domeniul prioritar Locuințe; Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia) – domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.

Proiectele sunt foarte moderne, includ spre exemplu noi soluții pentru a reduce riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie bazate pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată în cazul valurilor de căldură în Paris locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare pot fi găsite aici

   Prin Apelul nr. 4 se vor finanţa proiecte, digitale şi de mediu, ale oraşelor conform Agendei europene privind securitatea

      Comisia Europeană a lansat, de asemenea, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul acțiunilor urbane inovatoare, fiind puse la dispoziţie 100 milioane euro pentru oraşe, acestea urmând a primi finanțare pentru proiecte inovatoare de protejare și reducere a vulnerabilității spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea. Vor fi finanțate şi proiecte digitale, de mediu și de incluziune. Acesta are ca termen-limită luna ianuarie 2019. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în vara anului 2019.

** * Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban. În următorul buget pe termen lung al UE, inițiativa „Acțiuni Urbane Inovatoare” va fi inclusă în cadrul Inițiativei urbane europene, un nou instrument care combină toate instrumentele urbane într-un singur program de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). Noul cadru unic de reglementare va permite combinarea mai simplă a fondurilor UE, de exemplu între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru securitate internă, în vederea elaborării unor planuri de dezvoltare urbană cuprinzătoare, care să cuprindă măsuri privind siguranța spațiilor publice.

** * Cluj-Napoca este deja în atenţia, la modul pozitiv, al românilor de când Primăria Cluj-Napoca, primar Emil Boc (fost premier, liberal) a pus în circulaţie, la finele lunii mai 2018, primele 10 autobuze electrice din România.

Palatul Copiilor Brăila, deschidere oficială an şcolar 2018-2019

*Sâmbătă, 15 septembrie 2018, de la ora 10.00 * Cercurilor deja cunoscute li s-au adăugat anul acesta școlar cursuri de canto și de limba spaniolă  

   Deschiderea festivă a cursurilor la Palatul Copiilor Brăila pentru anul şcolar 2018–2019 are loc cu derularea unui mic program artistic și prezentarea activității instituției în ziua de sâmbătă, 15 septembrie 2018 la sediul din bulevardul Independenţei nr. 97. Evenimentul se desfășoară începând cu ora 10.00. Participă profesori coordonatori ai cercurilor ce funcţionează în Palatul Copiilor, elevi, părinți, bunici și alți pasionați ai activităților derulate în instituția care completează educația și instrucția din școli și propune o alternativă spre excelență. De asemenea, la eveniment participă și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Brăila, instituție care supervizează activitățile instituției. Foto de la deschiderea anului școlar 2017-2018 / album foto la https://www.facebook.com/BrailaChirei/videos/1551661201593130/ pe pagina facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei (manager și unic redactor Armanda Filipine, profesor coordonator Cercul de Ziaristică din Palatul Copiilor). 

    Ghiţă Nedelcu – directorul Palatului Copiilor Brăila, profesor coordonator la Cercul de Orientare turistică – este gazda evenimentului. De altfel, dumnealui va face și o scurtă trecere în revistă a palmaresului cercurilor din Palat, cu accent pe competițiile care se desfășoară la inițiativa și sub coordonarea Palatului Copiilor: ex. Concursul naţional de ecoturism “Danubius” (Palatul Copiilor este partener important în competiție, probele având loc în Parcul natural Balta Mică a Brăilei) la care este coordonator Ghiță Nedelcu și Cercul de orientare turistică, Festival Concurs naţional de folclor “Lină Chiralină” în care se implică directorul Palatului Copiilor și Cercul de dans popular, Concurs național de karting “Cupa Brăilei“ coordonat de Cercul de karting, Concursul județean „Brăila, oraş de legendă în Europa unită” inițiat și coordonat de Cercul de Ziaristică (Jurnalism) etc.

Cursurile la Palatul Copiilor sunt gratuite și se desfășoară în clasele amenajate în cele două sedii – Bulevardul Al. I. Cuza şi strada Campiniu – şi în spaţiile din Parcul Monument, la baza sportivă. Cursanții de la Palatul Copiilor au șansa de a-şi dezvolta pasiuni şi abilităţi, de a se perfecţioneze în domenii de interes.  Înscrierile încă se mai fac (unde mai sunt locuri disponibile) la secretariatul instituției, de luni până vineri de la 8.30 la 17.00 și la profesorii coordonatori,

Video de la deschiderea festivă a Palatului Copiilor Brăila, an școlar 2017-2018

 

 

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

În București, pavilion expozițional „Economie la energie”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România * La București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018 * Evenimentul va fi replicat și la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, apoi la Craiova în 9 – 13 mai 2018

În campania de informare despre modalitățile de reducere a consumului și a facturilor la energie (energia se află pe pe lista celor 10 priorități ale Comisiei Europene: mai multe despre prioritățile CE la https://ec.europa.eu/romania/news/thematic_files_ro), Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează începând de miercuri, 25 aprilie, ora 12.00, pavilionul expozițional „Economie la energie” la București Mall – Vitan. Deschiderea oficială are loc la ora 12.00. 

        Pavilionul expozițional este organizat sub forma unei “case” interactive și oferă publicului larg informații referitoare la creșterea eficienței energetice. Publicul are ocazia să participe interactiv la concursuri și activități educaționale și distractive, inclusiv copiii. De altfel, întregul proeict este gândit ca unul pentru întreaga familie. Principalul organizator este Direcția Generală Justiție și Consumatori din Comisia Europeană (mai multe la www.economielaenergie.eu).

        Pavilionul va fi deschis publicului la București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018, program de vizitare în fiecare zi între 10.30 și 20.30, după care se va muta la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, ajungând în cele din urmă la Craiova în perioada 9 – 13 mai 2018.

Peste 9,65 milioane euro pentru 193 IMM-uri inovatoare, din bugetul UE

*Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania, Italia, Elveția * Programul de cercetare Orizont 2020 își propune să ofere 80 mld euro pentru cercetare și inovare

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu este una dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie 2017. Proiectul este ARIN (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) – oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural. 

         Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

         Suma totală de finanțare de la UE este 9,65 milioane euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28). În total, s-au depus 2596 propuneri de proiecte depuse spre finanțare.

** * Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, dar și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai. De la lansarea (1 ianuarie 2014) programului, 2.616 IMM-uri au fost selectate pentru finanțare în diferitele runde din Faza 1.

Orizont 2020 English (en)  este noul program al UE destinat cercetării, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, O sumă de circa 80 miliarde euro este disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sunt consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare English (en)), consolidarea inovării industriale (17 miliarde euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici, abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde euro). Programul Orizont 2020 își propune (a) să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin crearea de legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private, (b) să intensifice cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării English (en), prin stimularea participării organizațiilor și țărilor din afara UE, (c) să continue dezvoltarea Spațiului european de cercetare English (en).

         N.aut. Echipele din departamentele de specialitate ale UE se așteaptă ca firmele și cercetătorii să fie încrezători în șansele lor și să trimită propuneri de finanțare – numai așa vor intra în atenție și în posibile grile de finanțare. În plus, există șansa ca ideile lor să se reunească în proiecte similare complexe și să conducă la inovații revoluționare. 

În vizita de lucru pe care am avut-o în septembrie 2017 la Bruxelles, grație invitației de la Reprezentanța Comisiei Europene în România, am dialogat și cu reprezentanți la vârf ai Consiliului European pentru Cercetare (foto de la prezentarea din 20 septembrie 2017 în biroul European Research Council). Aici au fost sublinate aceste idei, precum și faptul că bugetul destinat cercetării și inovării este unul generos, că echipa este deschisă în deschiderea de noi oportunități pentru dezvoltarea domeniului.  Dacă urmăriți cu atenție obiectivele Orizont 2020, veți descoperi că plaja de idei ce pot găsi finanțare este destul de largă.