Arhive etichetă: Literatura

„Remember Fănuș Neagu – 90”

*Evenimente, în 5 – 7 aprilie 2022, la Muzeul Literaturii în capitală, la casa memorială ”Fănuș Neagu” din Gradiștea natală, la Muzeul Brăilei ”Carol I”

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR – nota red. Nu uităm rolul lui Dumitru Panaitescu Perpessicius in înființarea muzeului!) din București, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I” – inclusă și Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea (parte din muzeul brăilean, secția Memoriale), organizează în 5 – 7 aprilie 2022 evenimente de cinstire a memoriei scriitorului Fănuș Neagu… la acest 5 aprilie ar fi împlinit 90 ani.

<Născut la 5 aprilie 1932, Fănuș Neagu a debutat în 1954, în revista „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea. Seria romanelor sale a început cu Îngerul a strigat (1968), premiat la acea dată, considerat o lucrare de referință a prozei postbelice românești. În ansamblu, opera sa include proză scurtă, romane, piese de teatru, scenarii de film și televiziune, versuri, cărți pentru copii, jurnale, dar și publicistică. A activat constant și substanțial în presă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și director al unor importante publicații atât înainte de 1989, cât și în perioada post-decembristă. Între 1993 și 1996 a fost director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. A fost membru al Academiei Române, corespondent din 1993 și titular din 2002. Într-unul dintre caietele sale, amintind despre începutul lucrului la A doua carte cu prieteni (1985), scriitorul menționa, într-o notă intitulată Zicere: „Norocul și nenorocirea mea – urcarea, căderea, urcarea, căderea – face ca toți aceștia să se numească scriitori. Oameni aparținând distanței uriașe între a fi și a avea. Ei sunt rodul liniei fără hotar, cheltuindu-și lumina ființei în tranșeele ținând de absurdul închipuirii. Trăiesc până la momentul impresiei de libertate și pe măsură ce timpul trece, în loc să îmbătrânească devin copii” (fragment dintr-un manuscris aflat în arhiva MNLR).Fănuș Neagu a încetat din viață pe 24 mai 2011, după o lungă suferință> prezentate MNLR.

Programul evenimentelor

Marți, 5 aprilie 2022 ora 13.30 (în sediul expoziției de bază a MNLR, str Nicolae Crețulescu nr. 8, București) vernisajul expoziției „Remember Fănuș Neagu – 90” cu fotografii, unele de fotograful muzeului, Dan Vatamaniuc, și manuscrise din arhiva MNLR (de la autobiografie la articole și pagini de roman ale scriitorului Fănuș Neagu); ora 14.00 (în sediul expoziției de bază a MNLR) dezbatere „Fănuș Neagu – 90” și lansarea cărții „Teatru” de Fănuș Neagu, cu Eugen Simion (prin Zoom), Zamfir Bălan, Paul Cernat (prin Zoom), Viorel Coman (Viorel Mortu – prin Zoom), Lucian Chișu, Mihai Ispirescu, Mircia Dumitrescu, Radu Băieșu, Dan Claudiu Tănăsescu, moderează Ioan Cristescu – director MNLR

Miercuri, 6 aprilie 2022 ora 12.00 (la Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea de Sus, județul Brăila) intâlnire cu elevi și profesori de la școlile generale din Șuțești, Grădiștea, Ianca, Gemenele, Mihail Kogălniceanu și de la Școala Generală „Fănuș Neagu” Brăila. Cu Viorel Dinescu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu); ora 16.00 (la Școala Generală „Fănuș Neagu”) întâlnire cu elevii. Participă: Viorel Dinescu, Constantin Gherghinoiu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Joi, 7 aprilie 2022 ora 11.00 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, in sediul central) vernisajul expoziției foto-documentare „Fănuș Neagu – 90” (fotografii, manuscrise, cărți cu autograf s.a.); ora 11.30 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, sediul central) „Rotonda 13” – amintiri despre Fănuș Neagu și dialog cu cititorii. Participă: Lucian Chișu, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Popa, Zamfir Bălan, Vasile Datcu, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Provocare pentru copiii care iubesc literatura: invitație la… scris

*„Şi eu ştiu să scriu!” este competiția derulată de Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” și asociația culturală ”Leviathan” * Pot participa cu lucrări (proză, poezie, teatru scurt) elevi de 7 – 14 ani * Înscrieri, până în 1 martie 2022

Copiii, elevi cu vârste de 7 – 14 ani, care iubesc literatura și vor să se ”joace” de-a scriitorii pot participa la ediția a II-a concursul național de creație literară ”Și eu știu să scriu!” organziat de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila și asociația culturală ”Leviathan” din București, Temele de concurs sunt, pentru secțiunea Poezie ,,Muguri de primăvară” sau ,,Vis de copil” (la alegere), pentru secțiunea Proză ,,Scrisoare către mine”, ,,Cartea salvează viaţa” sau ,,Zâmbetul uneşte” (povestiri umoristice, întâmplări cu haz – la alegere), secțiunea Teatru scurt – temă liberă. Coordonatori competiție: Doina Mihaela Stanciu – bibliotecar secția ”Împrumut pentru Copii. Ludoteca” și Lică Barbu – scriitor, din partea asociației ”Leviathan”. Va fi și un juriu din care face parte scriitoarea Pușa Roth – de la asociația Leeviathan”.

Înscrierea se poate face în perioada 1 februarie – 1 martie 2022 în formularul google https://forms.gle/X66YM5ZP1V2GnS5T7 iar lucrările, împreună cu acordul părinților, vor fi trimise pe email la sectiacopiibjbraila@gmail.com cu menţiunea pentru concursul ,,Şi eu ştiu să scriu!”. Lucrările care vor primi premiul întâi vor fi publicate în revistele tipărite ,,Leviathan” și „Ex Libris”.

Textele trebuie să fie tehnoredactate pe format A4, fişier Word, font Times New Roman, corp 12, cu diacritice, la un rând, margini 2 centimetri, alb-negru, obligatoriu în limba română, maximum trei (3) pagini; se acceptă situaţia în care textele depăşesc cu cel mult 5-6 rânduri cele 3 pagini. OBLIGATORIU textele trebuie să fie originale, să NU FI FOST publicate pe reţelele de socializare, în reviste școlare etc. ȘI neapărat FĂRĂ desene sau imagini. În plus, fiecare lucrare va conţine obligatoriu în colţul din dreapta sus următoarele date: nume, prenume, vârstă, clasă, şcoală şi numele coordonatorului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara 2021, ediția a X-a online

*În zilele 27, 28 și 29 octombrie *Postări pe pagina din rețeaua Facebook

Ediția a X-a a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara va avea loc, urmare a evoluției pandemiei (Timișoara este în câmpul unor restricții severe) doar online a anunțat scriitorul și jurnalistul Robert Șerban – directorul festivalului.

Cei interesați au la dispoziție adresa https://www.facebook.com/FILTMoficial/ detalii de program și transmisii LIVE/ înregistrari. Primul eveniment are loc astăzi de la ora 17.00, avându-l ca invitat pe scriitorul Hervé Le Tellier – laureat al premiului Goncourt 2020.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noaptea literaturii europene

*În capitală, în 11 septembrie, în intervalul orar 18.30 – 21.30 * Traseu cu patru popasuri – se va citi din opt cărți

Noaptea Literaturii Europene, eveniment organizat de EUNIC România cu partenerii, azi – 11 septembrie 2021. Publicul este invitat la o plimbare pe Calea Victoriei (București), pentru o incursiunea în literatura europeană contemporană. Se vor face patru popasuri în patru locuri – vor fi citite pasaje din opt cărți semnate de autori din Grecia, Ungaria, Franța, Germania, România, Polonia, Cehia și Belgia. Participarea este gratuită.

* la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 😎
din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot (Fundația Culturală Greacă); din „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher (Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București)

* la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45)
din „Eugenia” de Lionel Duroy – lectură de Eliza Păuna (Institutul Francez); din „Cei mai frumoși ani din viața lui Anton” de Norris von Schirach (în prezența autorului) – lectură de Bogdan Albulescu (Goethe-Institut)

* la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei 12)
din „Jurnal de microbist” de Moni Stănilă – în lectura autoarei (Institutul Cultural Român și ARCEN); din „În căutarea luminii” de Adam Zagajewski – lectură de Lari Giorgescu (Institutul Polonez)

* în Piața Odeon (în fața Teatrului Odeon)
din „În fiecare miercuri, la noi” de Olga Stehlíková – performance de Sofia Zadar (Centrul Ceh); din „Teodora, fiica fluviilor” de Jean-Marc Turine – lectură de Nicoleta Ghiță și Mihaela Drăgan (Delegația Wallonie-Bruxelles)

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

#acasapoezia Remember Momentele de poezie live1 – 21

*Proiectul cultural personal, vă reamintesc (realizator, Armanda Filipine) își propune nu doar o apropiere a iubitorilor de poezie de autorii ei în aceste momente triste de pandemie, ci și o invitație la lectură și, de ce nu, la noi descoperiri literare 

 

Armanda Filipine

Vă amintesc că primul Moment de poezie, live1, a fost în 16 martie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/16/pandemie-cu-lectura-din-autori-indragiti-momentul-de-poezie-cu-armanda-filipine/).

Până acum am prezentat în Momentul de Poezie (disponibile pe You Tube Armanda Filipine și pe pagina https://www.facebook.com/armanda.filipine.oficial/) versuri de regretata Maria Cogălniceanu, Armanda Filipine și Luminita Dascalu (live1), Armanda, regretatul Nicolae Ungureanu și Virgil Andronescu (live2), Armanda, Gherghinoiu Constantin, și Nicolae Grigore Marasanu (live3), Vintila Mihai, Angela Baciu și Valeriu Valegvi (live4), Dan Anghelescu, Stere Bucovală și Aurel Buricea (live5), Gheorghe Lupașcu, Ana Sofian (Camelia Chirchiboi) și Mircea Romian Andronic (live7), regretata Mia Cuțitaru, Alexandru Hanganu și Adriana Bogatu (live8), Violeta Craiu (Georgeta Cârjan), Gabriela Dascalu și Mariana Marțian (live9), Vasile Datcu, Ion Zimbru și Corneliu Antoniu (Momentul de peozie live10), Ciprian Buzoianu, regretatul Candiano Priceputu și Cornelia Vîju (live11), Balaban Valentina, Viorica Vlad și Dumitru Barau (live12), Andrei Gheorghe Neagu, Camelia Iuliana Radu și Marian Gheorghe (live13), Mihaela Cristescu, Cipariu Dan Mircea și Leo Butnaru (live14), Claudia MoteaBistricean Dan și Ela Mays (Mihaela Dinca) în live15, Dinu Olărașu, Vasile Mandric și regretatul Eusebiu Ștefănescu (live16), Lia Faur, Andrei Novac și regretatul George Stanca (live17), Lucia Pătraşcu, Tudorita Tarnita și Vidican Gheorghe (live18), Adi Secară, Adrian Tarța și Dan Verona (live19), Dan Moldoveanu, Abalasei-Donosa Constanta și Aurel Furtună (live20), Angelica Deacu Moscu, Ivan Docev și subsemnata (Momentul de poezie live21).

Cu speranța în bine, #MomentuldePoezie continuă!

Armanda Filipine (foto de ieri, 5 aprilie 2020) – revista Braila Chirei (https://brailachirei.wordpress.com)

 

 

Atelier-concurs de mărțișoare, la Școala ”Mihai Viteazul” Brăila

*Nu a fost doar atât la clasa prof. înv. primar Aliana Ionescu, ci și întâlnire cu poveste și Armanda Filipine, autor – ”Cei trei pui de vultur”

Creatorii de mărțișoare din clasa prof. înv. primar Aliana Ionescu, Școala ”Mihai Viteazul” Brăila

Un interesant și atractiv, instructiv atelier-concurs ”Mărţişorul, simbol al primăverii” s-a derulat luni, 2 martie 2020, la clasa condusă de prof. înv. primar Aliana Ionescu, la Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Brăila. Lucrările au fost admirate și de noi (Armanda Filipine, revista Braila Chirei), dar și de directorul școlii – prof. Dorina Boiangiu, care deja pregătise încă de vineri, împreună cu echipa, Târgul tradițional de mărțișoare. Nota red. Minunate mărțișoare de care ne-am bucurat și la secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/29/expozitie-de-martisoare-la-sectia-etnografie-a-muzeului-brailean-de-la-scoala-mihai-viteazul/
Astfel, așa cum bine spune învățătoarea, începutul primăverii a fost sărbătorit de talentaţii elevi prin participarea la un concurs, cu premii (s-a și votat pentru asta), în care au confecţionat mărţişoare din materiale simple, colorate, vesele. Și, da, ”atunci când sunt încurajaţi să lase frâu liber imaginaţiei, nu pot obţine decât lucrări minunate”, cum bine subliniază Aliana Ionescu. Recunoaștem acest aspect și fenomenul ar trebui încurajat, inclusiv dialogul la clasă… nu doar lecțiile în stilul considerat clasic – predare/ ascultare și gata. 

Armanda, spunând povestea ”Cei trei pui de vultur”

       Nota aut. (Armanda Filipine) Recunosc că am fost acolo ca să-i văd la lucru, să-i felicit pentru inițiativă, dar și să dezvolt un dialog despre carte și Literatură (nu orice carte… nu citim orice carte și nici nu o cumpărăm la întâmplare…) mai ales că pe 3 martie serbăm Ziua Mondială a Scriitorului. Fiind și autor de povești, le-am spus una dintre ele, ”Cei trei pui de vultur” – ea oricum le este dedicată, tuturor elevilor de la Școala ”MIhai Viteazul”, cuvintele cheie fiind învățătură, curaj și atenție. Concluzia momentelor de poveste a fost că și micuții pot inventa/ compune povești, că e important să fim – la orice vârstă – curioși, curajoși, îndrăzneți și atenți la informațiile auzite, primite și care ne pot fi utile să fim mai buni. Pentru că, nu-i așa, învățăm – întâi de toate – pentru noi. Și o metodă bună de a învăța multe lucuri noi este lectura. Sunt convinsă că micuții mei prieteni vor lectura de-acum înainte și mai mult, nu doar din cărți recomandate de doamna învățătoare. Sper că așa fac și alți elevi!  Dar și adulți… sper.

Relații muzeale România – Franța, via ICR

*Muzeul Național al Literaturii Române din Iași participă, cu sprijinul Institutul Cultural Român, cu afișe de secol XIX la o expoziție a Muzeului ”Jules Verne” din Amiens și la întâlnirea anuală a Federației Caselor Memoriale din Franța 

         „Resonances – rencontres du patrimoine littéraire et de la création” – „Rezonanțe, întâlnirile patrimoniului literar și ale creației” este un festival organizat în orașul Amiens și în regiunea Picardie, la care participă instituții culturale din toate regiunile Franței. Anul acesta participă și România, în premieră, cu sprijinul Institutului Cultural Român (https://www.icr.ro/) de la Paris care asigură prezența a două cercetătoare, Beatrice Pantiru și Laura Tereente, de la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din Iași. Printre multiplele manifestări pluriculturale care vor avea în timpul festivalului, în 19 martie va avea loc și întâlnirea anuală a Federației caselor memoriale din toată Franța. Vor participa peste 100 de delegații din Franța si străinătate.

        Unul dintre evenimente este „Autori francezi pe scenele românești în secolul al XIX – lea”, expoziție la Muzeul ”Jules Verne” din Amiens, în perioada 19 martie – 20 aprilie 2020, unde sunt prezentate afișe din sec 19 (1880-1900), afișe ale unor reprezentații teatrale de la Iasi bazate pe texte de Alexandre Dumas tatăl și fiul și jucate cu trupe de actori români, dar și de trupe de teatru franceze.

      Un alt eveniment este organizat de Federația Caselor Memoriale din Franța și este o prezentare a rețelei muzeale românești într-o zi de studiu profesional, în 19 martie 2020, la Universitatea din Amiens. Practic este prezentare a rețelei muzeale românești și a publicațiilor/ traducerilor la MNLR Iași la întâlnirea anuală a Fédération nationale des maisons d’écrivain&des patrimoines littéraires/ Federatia națională a caselor memoriale și a patrimoniilor literare. Bineînțeles că participă și invitați din alte țări. Beatrice Pantiru va reprezenta MNLR din Iași, mai precis Casa ”Mihai Codreanu” pe care o conduce în calitate de director. Cercetătoarea este inițiatoarea acestor schimburi de experiență. La Filit 2019 a invitat-o pe Béatrice Labat, directoare a Casei Memoriale ”Edmond Rostand” de la Vila Arnaga, vice-președintă a Federației.

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

Festival internaţional de literatură şi traducere FILIT 2019, ediţia VII la Iaşi

*În perioada 2 – octombrie 2019 * În 4 octombrie, Noaptea albă a poeziei – in memoriam Emil Brumaru

     A VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere FILIT (detalii şi program la www.filit-iasi.ro) de la Iaşi. Organizatorii se desfăşoară în perioada 2-6 octombrie 2019. Printre invitaţii ediţiei se află scriitorii Richard Ford (SUA), Mihail Şîşkin (Rusia), Maria Duenas (Spania), Mathias Enard şi Lionel Duroy (Franţa), Sjon (Islanda), Kim Leine (Danemarca), Herman Koch (Olanda), Asli Erdogan (Turcia), Ahmed Saadawi (Irak), Svetislav Basara (Serbia), Drago Jancar (Slovenia), Genevieve Damas (Belgia), Faruk Sehic (Bosnia şi Herţegovina). Invitaţilor li se alătură jurnalişti, manageri culturali, editori din ţară şi străinătate, care vor participa la mese rotunde, ateliere, dezbateri.

La FILIT 2019 se lansează proiectul editorial Creangă 2.0, colecţie – ilustrată de artistul Adrian Serghie – de cinci volume în care scriitori contemporani care au câte o continuare a unei poveşti de Ion Creangă: Matei Vişniec (Capra cu trei iezi 2.0), Bogdan Alexandru Stănescu (Prostia omenească 2.0), Veronica D. Niculescu (Harap Alb 2.0), Lavinia Branişte (Punguţa cu doi bani 2.0), Alexandru Vakulovski (Ivan Turbincă 2.0).

Se inaugurează proiectele expoziţionale „In Memoriam Emil Brumaru”, „Scrisori către Julien Ospitalierul” cu lucrări a douăzeci de artişti vizuali din România, Franţa şi Italia – în Casa FILIT, „Negoţ cu îngeri” – expoziţie artistei Zamfira Zamfirescu de pictură şi poezie dedicată lui Emil Brumaru – la Galeria de Artă „Theodor Pallady”.

La Casa FILIT (ansamblul pavilionar din Piaţa Unirii) cititorii îi vor întâlni pe scriitorii români Diana Bădica, Dan Coman, Andrei Crăciun, Bogdan Georgescu, Florin Irimia, Emanuela Iurkin, Olga Macrinici, Dan Miron, Cătălin Pavel, Dan Pleşa, Simona Popescu, Andreea Răsuceanu, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă. Tot la Casa FILIT se vor derula evenimente ce vor avea în centru poezia la care vor participa Svetlana Cârstean, Ionel Ciupureanu, Sorin Despot, Irina Georgescu, Silvia Grădinaru, Diana Iepure, Ligia Keşişian, Vasile Leac, Vlad Pojoga, Monica Stoica, Livia Ştefan, Victor Ţvetov, Mihai Vieru, Gelu Vlaşin, Andrei Zbîrnea. În 4 octombrie este Noaptea albă a Poeziei in memoriam Emil Brumaru.

Casa Copilăriei (Palatul Copiilor Iaşi) dedicată literaturii pentru copii, va găzdui evenimente cu scriitorii Cristina Andone, Lavinia Branişte, Veronica D. Niculescu, Alexandru Vakulovski şi Matei Vişniec. La Casa Fantasy (Casa de Cultură a Sindicatelor), dedicată literaturii fantasy, vor participa scriitorii Rodica Bretin, Lucian Merişca, Ana Maria Negrilă, Mircea Opriţă şi Liviu Surugiu.

Traducătorii de la FILIT 2019 sunt Georg Aescht (Germania), Jan Willem Bos (Olanda), Jan Cornelius (Germania), Sean Cotter (SUA), Antonia Escandell Tur (Spania), Jarmila Horakova (Republica Cehă), Fernando Klabin (Brazilia), Joanna Kornas-Warwas (Polonia), Gabriella Koszta (Ungaria), Marily Le Nir (Franţa), Steinar Lone (Norvegia), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Ivana Olujic (Croaţia), Szonda Szabolcs (România, limba maghiară).

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi – scriitorul Lucian Dan Teodorovci, director (iniţiator la festivalului împreună cu scriitorul Dan Lungu, director MNLR Iaşi la prima ediţie) – şi finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi.

Bac-Fest. Festivalul Național George Bacovia 2019

*În perioada 12 – 15 septembrie, în Bacău – orașul natal al poetului George Bacovia * Evenimente cu scriitori și carte în concursul pentru acordarea Premiului Național ”Bacovia” și nu numai, spectacole de teatru, concerte etc. 

     În 12 – 15 septembrie 2019, continuând tradiția Festivalului Bacovia inițiat în 1971, Bac-Fest (https://www.facebook.com/Bac-Fest-Festivalul-National-George-Bacovia-177479732795829/) propune atractive evenimente cultural-artistice cu scopul de a valorifica moștenirea spirituală bacoviană, prin deschidere și către artele spectacolului: literatură, teatru, muzică, pictură etc. Ediția are în prim-plan ideea de teatralitate a discursului bacovian și, în general, a existenței, vizând întâlnirea poeziei cu teatrul și cu artele spectacolului. Vor fi prezenți în Bacău câțiva dintre cei mai importanți autori din literatura română contemporană, și artiști și trupe îndrăgite. Spre exemplu, Andreea Răsuceanu își lansează la Bacău ultima sa carte (Nota aut. excepțională. Frumoasă. Foarte bine scrisă. Plină de poezia trecutului și de… cea literară, se înțelege, cu toate că e proză. Nominalizată la premiile USR pe 2018 https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/03/nominalizari-la-premiile-uniunii-scriitorilor-pe-2018/) ”O formă de viață necunoscută” apărută la Humanitas. Se acordă și premiile revistei ”Ateneu” (http://www.ateneu.info). Majoritatea evenimentelor au loc la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău ” și la Centrul de cultură ”G. Apostu”.

Festivalul implică, normal, și un concurs de literatură cu un juriu și nominaliați pe măsură! Membrii juriului: Bianca Cernat, Bogdan Crețu, Alex GoldișRadu Vancu și Adrian Jicu. Mai jos, nominalizările, cu precizarea că va fi acordat și un premiu special unui critic literar care, prin activitatea sa, a contribuit la promovarea poeziei românești:

Premiul Național „Bacovia”: Nichita DanilovOvidiu GenaruNora IugaIleana MălăncioiuIon Muresan

Premiul pentru cartea de poezie: Romulus Bucur – „Odeletă societății de consum”, Nicolae Coande – „Memoria unui mort este memoria mea”, Emilian Galaicu-Păun – „A(II)Rh+eu & Apa.3D”, Florin Iaru -,, Jos realitatea! „, Mihai Ignat – „Frigul”, Ion Tudor Iovian – „și omul n-a mai scos niciun cuvânt”, Nora Iuga – „Alături cu drumu”, Vasile Leac – „Monoideal”, Dan Sociu – „Uau”

Premiul pentru debut poetic: Mina Decu – „Desprindere”, Irina Georgescu – „Noțiuni elementare”, Iuliana Lungu – „KOMMOS. Procesiune pentru histerectomie”, Vlad Serdarian – Teritoriul animalelor, Ioana Vintilă – „Păsări în furtuna de nisip”.