*Aniversarea – In Memoriam – unui om de cultură și de litere înseamnă, în primul rând, parcurgerea operei
Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter, pe numele său adevărat, 18 octombrie 1907, Brăila – 29 mai 1945, București)
Azi, 18 octombrie, e despre el. Și opera lui. De citit!
Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine
*În perioada 24 – 27 august, a treia întâlnire (ediție) – la pensiunea ”Panorama” de la Ghelari
Festivalul de literatură „Panorama”, ajuns la ediția a III-a, se desfășoară în perioada 24 – 27 august 2023 la pensiunea ”Panorama” din localitatea Ghelari, județul Hunedoara.
Scriitori din întreaga țară (notă. facem parte dintre ei!) au răspuns cu bucurie invitației de la Daniel Luca și echipa de la editura timișoreană Castrum de Thymes și de la Sergiu Țenț – gazda, proprietarul încântătoarei pensiuni ”Panorama”.
Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine
*Ediția a III-a, în perioada 2 – 5 iunie 2023
Festivalul de literatură transdanubiană de la Craiova a ajuns la ediția a treia; are loc în perioada 2 – 5 iunie 2023. Invitații speciali, așa cum arată afișul, sunt Augustin Cupșa, Ion Bogdan Lefter, Simona Popescu, Varujan Vosganian, Andrei Zbîrnea. Pe lista particianților îl regăsesc și pe prietenul Adi G. Secară ( http://Adi Secară) – scriitor, critic literar – de la Galați.
Gazdă pentru evenimentele din program, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” ( La Craiova, Festivalul de literatură transdanubiană).
Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine
*Evenimente, în 5 – 7 aprilie 2022, la Muzeul Literaturii în capitală, la casa memorială ”Fănuș Neagu” din Gradiștea natală, la Muzeul Brăilei ”Carol I”
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR – nota red. Nu uităm rolul lui Dumitru Panaitescu Perpessicius in înființarea muzeului!) din București, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I” – inclusă și Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea (parte din muzeul brăilean, secția Memoriale), organizează în 5 – 7 aprilie 2022 evenimente de cinstire a memoriei scriitorului Fănuș Neagu… la acest 5 aprilie ar fi împlinit 90 ani. 
<Născut la 5 aprilie 1932, Fănuș Neagu a debutat în 1954, în revista „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea. Seria romanelor sale a început cu Îngerul a strigat (1968), premiat la acea dată, considerat o lucrare de referință a prozei postbelice românești. În ansamblu, opera sa include proză scurtă, romane, piese de teatru, scenarii de film și televiziune, versuri, cărți pentru copii, jurnale, dar și publicistică. A activat constant și substanțial în presă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și director al unor importante publicații atât înainte de 1989, cât și în perioada post-decembristă. Între 1993 și 1996 a fost director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. A fost membru al Academiei Române, corespondent din 1993 și titular din 2002. Într-unul dintre caietele sale, amintind despre începutul lucrului la A doua carte cu prieteni (1985), scriitorul menționa, într-o notă intitulată Zicere: „Norocul și nenorocirea mea – urcarea, căderea, urcarea, căderea – face ca toți aceștia să se numească scriitori. Oameni aparținând distanței uriașe între a fi și a avea. Ei sunt rodul liniei fără hotar, cheltuindu-și lumina ființei în tranșeele ținând de absurdul închipuirii. Trăiesc până la momentul impresiei de libertate și pe măsură ce timpul trece, în loc să îmbătrânească devin copii” (fragment dintr-un manuscris aflat în arhiva MNLR).Fănuș Neagu a încetat din viață pe 24 mai 2011, după o lungă suferință> prezentate MNLR.
Programul evenimentelor
Marți, 5 aprilie 2022 ora 13.30 (în sediul expoziției de bază a MNLR, str Nicolae Crețulescu nr. 8, București) vernisajul expoziției „Remember Fănuș Neagu – 90” cu fotografii, unele de fotograful muzeului, Dan Vatamaniuc, și manuscrise din arhiva MNLR (de la autobiografie la articole și pagini de roman ale scriitorului Fănuș Neagu); ora 14.00 (în sediul expoziției de bază a MNLR) dezbatere „Fănuș Neagu – 90” și lansarea cărții „Teatru” de Fănuș Neagu, cu Eugen Simion (prin Zoom), Zamfir Bălan, Paul Cernat (prin Zoom), Viorel Coman (Viorel Mortu – prin Zoom), Lucian Chișu, Mihai Ispirescu, Mircia Dumitrescu, Radu Băieșu, Dan Claudiu Tănăsescu, moderează Ioan Cristescu – director MNLR
Miercuri, 6 aprilie 2022 ora 12.00 (la Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea de Sus, județul Brăila) intâlnire cu elevi și profesori de la școlile generale din Șuțești, Grădiștea, Ianca, Gemenele, Mihail Kogălniceanu și de la Școala Generală „Fănuș Neagu” Brăila. Cu Viorel Dinescu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu); ora 16.00 (la Școala Generală „Fănuș Neagu”) întâlnire cu elevii. Participă: Viorel Dinescu, Constantin Gherghinoiu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu)
Joi, 7 aprilie 2022 ora 11.00 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, in sediul central) vernisajul expoziției foto-documentare „Fănuș Neagu – 90” (fotografii, manuscrise, cărți cu autograf s.a.); ora 11.30 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, sediul central) „Rotonda 13” – amintiri despre Fănuș Neagu și dialog cu cititorii. Participă: Lucian Chișu, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Popa, Zamfir Bălan, Vasile Datcu, Viorel Coman (Viorel Mortu)
Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei
*„Şi eu ştiu să scriu!” este competiția derulată de Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” și asociația culturală ”Leviathan” * Pot participa cu lucrări (proză, poezie, teatru scurt) elevi de 7 – 14 ani * Înscrieri, până în 1 martie 2022
Copiii, elevi cu vârste de 7 – 14 ani, care iubesc literatura și vor să se ”joace” de-a scriitorii pot participa la ediția a II-a concursul național de creație literară ”Și eu știu să scriu!” organziat de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila și asociația culturală ”Leviathan” din București, Temele de concurs sunt, pentru secțiunea Poezie ,,Muguri de primăvară” sau ,,Vis de copil” (la alegere), pentru secțiunea Proză ,,Scrisoare către mine”, ,,Cartea salvează viaţa” sau ,,Zâmbetul uneşte” (povestiri umoristice, întâmplări cu haz – la alegere), secțiunea Teatru scurt – temă liberă. Coordonatori competiție: Doina Mihaela Stanciu – bibliotecar secția ”Împrumut pentru Copii. Ludoteca” și Lică Barbu – scriitor, din partea asociației ”Leviathan”. Va fi și un juriu din care face parte scriitoarea Pușa Roth – de la asociația Leeviathan”.
Înscrierea se poate face în perioada 1 februarie – 1 martie 2022 în formularul google https://forms.gle/X66YM5ZP1V2GnS5T7 iar lucrările, împreună cu acordul părinților, vor fi trimise pe email la sectiacopiibjbraila@gmail.com cu menţiunea pentru concursul ,,Şi eu ştiu să scriu!”. Lucrările care vor primi premiul întâi vor fi publicate în revistele tipărite ,,Leviathan” și „Ex Libris”.
Textele trebuie să fie tehnoredactate pe format A4, fişier Word, font Times New Roman, corp 12, cu diacritice, la un rând, margini 2 centimetri, alb-negru, obligatoriu în limba română, maximum trei (3) pagini; se acceptă situaţia în care textele depăşesc cu cel mult 5-6 rânduri cele 3 pagini. OBLIGATORIU textele trebuie să fie originale, să NU FI FOST publicate pe reţelele de socializare, în reviste școlare etc. ȘI neapărat FĂRĂ desene sau imagini. În plus, fiecare lucrare va conţine obligatoriu în colţul din dreapta sus următoarele date: nume, prenume, vârstă, clasă, şcoală şi numele coordonatorului.
Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei
*În zilele 27, 28 și 29 octombrie *Postări pe pagina din rețeaua Facebook
Ediția a X-a a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara va avea loc, urmare a evoluției pandemiei (Timișoara este în câmpul unor restricții severe) doar online a anunțat scriitorul și jurnalistul Robert Șerban – directorul festivalului.
Cei interesați au la dispoziție adresa https://www.facebook.com/FILTMoficial/ detalii de program și transmisii LIVE/ înregistrari. Primul eveniment are loc astăzi de la ora 17.00, avându-l ca invitat pe scriitorul Hervé Le Tellier – laureat al premiului Goncourt 2020.
Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei
*În capitală, în 11 septembrie, în intervalul orar 18.30 – 21.30 * Traseu cu patru popasuri – se va citi din opt cărți
Noaptea Literaturii Europene, eveniment organizat de EUNIC România cu partenerii, azi – 11 septembrie 2021. Publicul este invitat la o plimbare pe Calea Victoriei (București), pentru o incursiunea în literatura europeană contemporană. Se vor face patru popasuri în patru locuri – vor fi citite pasaje din opt cărți semnate de autori din Grecia, Ungaria, Franța, Germania, România, Polonia, Cehia și Belgia. Participarea este gratuită. 
* la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 
din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot (Fundația Culturală Greacă); din „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher (Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București)
* la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45)
din „Eugenia” de Lionel Duroy – lectură de Eliza Păuna (Institutul Francez); din „Cei mai frumoși ani din viața lui Anton” de Norris von Schirach (în prezența autorului) – lectură de Bogdan Albulescu (Goethe-Institut)
* la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei 12)
din „Jurnal de microbist” de Moni Stănilă – în lectura autoarei (Institutul Cultural Român și ARCEN); din „În căutarea luminii” de Adam Zagajewski – lectură de Lari Giorgescu (Institutul Polonez)
* în Piața Odeon (în fața Teatrului Odeon)
din „În fiecare miercuri, la noi” de Olga Stehlíková – performance de Sofia Zadar (Centrul Ceh); din „Teodora, fiica fluviilor” de Jean-Marc Turine – lectură de Nicoleta Ghiță și Mihaela Drăgan (Delegația Wallonie-Bruxelles)
Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei
*Proiectul cultural personal, vă reamintesc (realizator, Armanda Filipine) își propune nu doar o apropiere a iubitorilor de poezie de autorii ei în aceste momente triste de pandemie, ci și o invitație la lectură și, de ce nu, la noi descoperiri literare
Vă amintesc că primul Moment de poezie, live1, a fost în 16 martie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/16/pandemie-cu-lectura-din-autori-indragiti-momentul-de-poezie-cu-armanda-filipine/).
Până acum am prezentat în Momentul de Poezie (disponibile pe You Tube Armanda Filipine și pe pagina https://www.facebook.com/armanda.filipine.oficial/) versuri de regretata Maria Cogălniceanu, Armanda Filipine și Luminita Dascalu (live1), Armanda, regretatul Nicolae Ungureanu și Virgil Andronescu (live2), Armanda, Gherghinoiu Constantin, și Nicolae Grigore Marasanu (live3), Vintila Mihai, Angela Baciu și Valeriu Valegvi (live4), Dan Anghelescu, Stere Bucovală și Aurel Buricea (live5), Gheorghe Lupașcu, Ana Sofian (Camelia Chirchiboi) și Mircea Romian Andronic (live7), regretata Mia Cuțitaru, Alexandru Hanganu și Adriana Bogatu (live8), Violeta Craiu (Georgeta Cârjan), Gabriela Dascalu și Mariana Marțian (live9), Vasile Datcu, Ion Zimbru și Corneliu Antoniu (Momentul de peozie live10), Ciprian Buzoianu, regretatul Candiano Priceputu și Cornelia Vîju (live11), Balaban Valentina, Viorica Vlad și Dumitru Barau (live12), Andrei Gheorghe Neagu, Camelia Iuliana Radu și Marian Gheorghe (live13), Mihaela Cristescu, Cipariu Dan Mircea și Leo Butnaru (live14), Claudia Motea, Bistricean Dan și Ela Mays (Mihaela Dinca) în live15, Dinu Olărașu, Vasile Mandric și regretatul Eusebiu Ștefănescu (live16), Lia Faur, Andrei Novac și regretatul George Stanca (live17), Lucia Pătraşcu, Tudorita Tarnita și Vidican Gheorghe (live18), Adi Secară, Adrian Tarța și Dan Verona (live19), Dan Moldoveanu, Abalasei-Donosa Constanta și Aurel Furtună (live20), Angelica Deacu Moscu, Ivan Docev și subsemnata (Momentul de poezie live21).
Cu speranța în bine, #MomentuldePoezie continuă!
Armanda Filipine (foto de ieri, 5 aprilie 2020) – revista Braila Chirei (https://brailachirei.wordpress.com)
*Nu a fost doar atât la clasa prof. înv. primar Aliana Ionescu, ci și întâlnire cu poveste și Armanda Filipine, autor – ”Cei trei pui de vultur”
Un interesant și atractiv, instructiv atelier-concurs ”Mărţişorul, simbol al primăverii” s-a derulat luni, 2 martie 2020, la clasa condusă de prof. înv. primar Aliana Ionescu, la Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Brăila. Lucrările au fost admirate și de noi (Armanda Filipine, revista Braila Chirei), dar și de directorul școlii – prof. Dorina Boiangiu, care deja pregătise încă de vineri, împreună cu echipa, Târgul tradițional de mărțișoare. Nota red. Minunate mărțișoare de care ne-am bucurat și la secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/29/expozitie-de-martisoare-la-sectia-etnografie-a-muzeului-brailean-de-la-scoala-mihai-viteazul/
Astfel, așa cum bine spune învățătoarea, începutul primăverii a fost sărbătorit de talentaţii elevi prin participarea la un concurs, cu premii (s-a și votat pentru asta), în care au confecţionat mărţişoare din materiale simple, colorate, vesele. Și, da, ”atunci când sunt încurajaţi să lase frâu liber imaginaţiei, nu pot obţine decât lucrări minunate”, cum bine subliniază Aliana Ionescu. Recunoaștem acest aspect și fenomenul ar trebui încurajat, inclusiv dialogul la clasă… nu doar lecțiile în stilul considerat clasic – predare/ ascultare și gata.
Nota aut. (Armanda Filipine) Recunosc că am fost acolo ca să-i văd la lucru, să-i felicit pentru inițiativă, dar și să dezvolt un dialog despre carte și Literatură (nu orice carte… nu citim orice carte și nici nu o cumpărăm la întâmplare…) mai ales că pe 3 martie serbăm Ziua Mondială a Scriitorului. Fiind și autor de povești, le-am spus una dintre ele, ”Cei trei pui de vultur” – ea oricum le este dedicată, tuturor elevilor de la Școala ”MIhai Viteazul”, cuvintele cheie fiind învățătură, curaj și atenție. Concluzia momentelor de poveste a fost că și micuții pot inventa/ compune povești, că e important să fim – la orice vârstă – curioși, curajoși, îndrăzneți și atenți la informațiile auzite, primite și care ne pot fi utile să fim mai buni. Pentru că, nu-i așa, învățăm – întâi de toate – pentru noi. Și o metodă bună de a învăța multe lucuri noi este lectura. Sunt convinsă că micuții mei prieteni vor lectura de-acum înainte și mai mult, nu doar din cărți recomandate de doamna învățătoare. Sper că așa fac și alți elevi! Dar și adulți… sper.
*Muzeul Național al Literaturii Române din Iași participă, cu sprijinul Institutul Cultural Român, cu afișe de secol XIX la o expoziție a Muzeului ”Jules Verne” din Amiens și la întâlnirea anuală a Federației Caselor Memoriale din Franța
„Resonances – rencontres du patrimoine littéraire et de la création” – „Rezonanțe, întâlnirile patrimoniului literar și ale creației” este un festival organizat în orașul Amiens și în regiunea Picardie, la care participă instituții culturale din toate regiunile Franței. Anul acesta participă și România, în premieră, cu sprijinul Institutului Cultural Român (https://www.icr.ro/) de la Paris care asigură prezența a două cercetătoare, Beatrice Pantiru și Laura Tereente, de la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din Iași. Printre multiplele manifestări pluriculturale care vor avea în timpul festivalului, în 19 martie va avea loc și întâlnirea anuală a Federației caselor memoriale din toată Franța. Vor participa peste 100 de delegații din Franța si străinătate. 
Unul dintre evenimente este „Autori francezi pe scenele românești în secolul al XIX – lea”, expoziție la Muzeul ”Jules Verne” din Amiens, în perioada 19 martie – 20 aprilie 2020, unde sunt prezentate afișe din sec 19 (1880-1900), afișe ale unor reprezentații teatrale de la Iasi bazate pe texte de Alexandre Dumas tatăl și fiul și jucate cu trupe de actori români, dar și de trupe de teatru franceze.
Un alt eveniment este organizat de Federația Caselor Memoriale din Franța și este o prezentare a rețelei muzeale românești într-o zi de studiu profesional, în 19 martie 2020, la Universitatea din Amiens. Practic este prezentare a rețelei muzeale românești și a publicațiilor/ traducerilor la MNLR Iași la întâlnirea anuală a Fédération nationale des maisons d’écrivain&des patrimoines littéraires/ Federatia națională a caselor memoriale și a patrimoniilor literare. Bineînțeles că participă și invitați din alte țări. Beatrice Pantiru va reprezenta MNLR din Iași, mai precis Casa ”Mihai Codreanu” pe care o conduce în calitate de director. Cercetătoarea este inițiatoarea acestor schimburi de experiență. La Filit 2019 a invitat-o pe Béatrice Labat, directoare a Casei Memoriale ”Edmond Rostand” de la Vila Arnaga, vice-președintă a Federației.
*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa
Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.
Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.
Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.
** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.
** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.
** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.
** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.
*În perioada 2 – octombrie 2019 * În 4 octombrie, Noaptea albă a poeziei – in memoriam Emil Brumaru
A VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere FILIT (detalii şi program la www.filit-iasi.ro) de la Iaşi. Organizatorii se desfăşoară în perioada 2-6 octombrie 2019. Printre invitaţii ediţiei se află scriitorii Richard Ford (SUA), Mihail Şîşkin (Rusia), Maria Duenas (Spania), Mathias Enard şi Lionel Duroy (Franţa), Sjon (Islanda), Kim Leine (Danemarca), Herman Koch (Olanda), Asli Erdogan (Turcia), Ahmed Saadawi (Irak), Svetislav Basara (Serbia), Drago Jancar (Slovenia), Genevieve Damas (Belgia), Faruk Sehic (Bosnia şi Herţegovina). Invitaţilor li se alătură jurnalişti, manageri culturali, editori din ţară şi străinătate, care vor participa la mese rotunde, ateliere, dezbateri.
La FILIT 2019 se lansează proiectul editorial Creangă 2.0, colecţie – ilustrată de artistul Adrian Serghie – de cinci volume în care scriitori contemporani care au câte o continuare a unei poveşti de Ion Creangă: Matei Vişniec (Capra cu trei iezi 2.0), Bogdan Alexandru Stănescu (Prostia omenească 2.0), Veronica D. Niculescu (Harap Alb 2.0), Lavinia Branişte (Punguţa cu doi bani 2.0), Alexandru Vakulovski (Ivan Turbincă 2.0).
Se inaugurează proiectele expoziţionale „In Memoriam Emil Brumaru”, „Scrisori către Julien Ospitalierul” cu lucrări a douăzeci de artişti vizuali din România, Franţa şi Italia – în Casa FILIT, „Negoţ cu îngeri” – expoziţie artistei Zamfira Zamfirescu de pictură şi poezie dedicată lui Emil Brumaru – la Galeria de Artă „Theodor Pallady”. 
La Casa FILIT (ansamblul pavilionar din Piaţa Unirii) cititorii îi vor întâlni pe scriitorii români Diana Bădica, Dan Coman, Andrei Crăciun, Bogdan Georgescu, Florin Irimia, Emanuela Iurkin, Olga Macrinici, Dan Miron, Cătălin Pavel, Dan Pleşa, Simona Popescu, Andreea Răsuceanu, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă. Tot la Casa FILIT se vor derula evenimente ce vor avea în centru poezia la care vor participa Svetlana Cârstean, Ionel Ciupureanu, Sorin Despot, Irina Georgescu, Silvia Grădinaru, Diana Iepure, Ligia Keşişian, Vasile Leac, Vlad Pojoga, Monica Stoica, Livia Ştefan, Victor Ţvetov, Mihai Vieru, Gelu Vlaşin, Andrei Zbîrnea. În 4 octombrie este Noaptea albă a Poeziei in memoriam Emil Brumaru.
Casa Copilăriei (Palatul Copiilor Iaşi) dedicată literaturii pentru copii, va găzdui evenimente cu scriitorii Cristina Andone, Lavinia Branişte, Veronica D. Niculescu, Alexandru Vakulovski şi Matei Vişniec. La Casa Fantasy (Casa de Cultură a Sindicatelor), dedicată literaturii fantasy, vor participa scriitorii Rodica Bretin, Lucian Merişca, Ana Maria Negrilă, Mircea Opriţă şi Liviu Surugiu.
Traducătorii de la FILIT 2019 sunt Georg Aescht (Germania), Jan Willem Bos (Olanda), Jan Cornelius (Germania), Sean Cotter (SUA), Antonia Escandell Tur (Spania), Jarmila Horakova (Republica Cehă), Fernando Klabin (Brazilia), Joanna Kornas-Warwas (Polonia), Gabriella Koszta (Ungaria), Marily Le Nir (Franţa), Steinar Lone (Norvegia), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Ivana Olujic (Croaţia), Szonda Szabolcs (România, limba maghiară).
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi – scriitorul Lucian Dan Teodorovci, director (iniţiator la festivalului împreună cu scriitorul Dan Lungu, director MNLR Iaşi la prima ediţie) – şi finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi.
*În perioada 12 – 15 septembrie, în Bacău – orașul natal al poetului George Bacovia * Evenimente cu scriitori și carte în concursul pentru acordarea Premiului Național ”Bacovia” și nu numai, spectacole de teatru, concerte etc.
În 12 – 15 septembrie 2019, continuând tradiția Festivalului Bacovia inițiat în 1971, Bac-Fest (https://www.facebook.com/Bac-Fest-Festivalul-National-George-Bacovia-177479732795829/) propune atractive evenimente cultural-artistice cu scopul de a valorifica moștenirea spirituală bacoviană, prin deschidere și către artele spectacolului: literatură, teatru, muzică, pictură etc. Ediția are în prim-plan ideea de teatralitate a discursului bacovian și, în general, a existenței, vizând întâlnirea poeziei cu teatrul și cu artele spectacolului. Vor fi prezenți în Bacău câțiva dintre cei mai importanți autori din literatura română contemporană, și artiști și trupe îndrăgite. Spre exemplu, Andreea Răsuceanu își lansează la Bacău ultima sa carte (Nota aut. excepțională. Frumoasă. Foarte bine scrisă. Plină de poezia trecutului și de… cea literară, se înțelege, cu toate că e proză. Nominalizată la premiile USR pe 2018 https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/03/nominalizari-la-premiile-uniunii-scriitorilor-pe-2018/) ”O formă de viață necunoscută” apărută la Humanitas. Se acordă și premiile revistei ”Ateneu” (http://www.ateneu.info). Majoritatea evenimentelor au loc la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău ” și la Centrul de cultură ”G. Apostu”.
Festivalul implică, normal, și un concurs de literatură cu un juriu și nominaliați pe măsură! Membrii juriului: Bianca Cernat, Bogdan Crețu, Alex Goldiș, Radu Vancu și Adrian Jicu. Mai jos, nominalizările, cu precizarea că va fi acordat și un premiu special unui critic literar care, prin activitatea sa, a contribuit la promovarea poeziei românești:
Premiul Național „Bacovia”: Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Nora Iuga, Ileana Mălăncioiu, Ion Muresan
Premiul pentru cartea de poezie: Romulus Bucur – „Odeletă societății de consum”, Nicolae Coande – „Memoria unui mort este memoria mea”, Emilian Galaicu-Păun – „A(II)Rh+eu & Apa.3D”, Florin Iaru -,, Jos realitatea! „, Mihai Ignat – „Frigul”, Ion Tudor Iovian – „și omul n-a mai scos niciun cuvânt”, Nora Iuga – „Alături cu drumu”, Vasile Leac – „Monoideal”, Dan Sociu – „Uau”
Premiul pentru debut poetic: Mina Decu – „Desprindere”, Irina Georgescu – „Noțiuni elementare”, Iuliana Lungu – „KOMMOS. Procesiune pentru histerectomie”, Vlad Serdarian – Teritoriul animalelor, Ioana Vintilă – „Păsări în furtuna de nisip”.
*În perioada 5 – 8 septemrbie 2019 * Participă scriitori din România, dar și din Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria
Festivalul internațional de literatură ”Corona Carpatica – Zilele revistei Cronograf” se desfăşoară la Satu Mare în perioada 5 – 8 septembrie 2019. Sunt invitați scriitorilor din țară și din țările vecine, îndeosebi din regiunile arealului nord – carpatic: Ungaria, Ucraina, Slovacia și Polonia.
Organizatorii speră că participanții să ajungă să cunoască viața literară din zonele de unde provin cei pe care îi întâlnesc la festival, să se familiarizeze destul de bine cu toate detaliile ce animă activitatea scriitorilor, să facă schimb de idei, eventual să și elaboreze strategii de dezvoltare comune, de reclădire a unui spațiu istoric cultural, animat de ideile novatoare ale culturii moderne și postmoderne.
Sâmbătă, 7 septembrie 2019, de la ora 15.00 la castelul din Ardud, scriitorul Mircea Petean – conducătorul Editurii Limes din Cluj – va lansa volumul „Imaginea românilor în operele scriitorilor maghiari” de Felician Pop, prima carte dintr-o nouă colecție, numită EIDOS, coordonată de poetul, critic și istoric literar, prof. univ. George Achim.
Notă. Revista de cultură și atitudine ”Cronograf” (există și un cenaclu cu acest nume, amănunte pe pagina Facebook la https://www.facebook.com/Cenaclul-Cronograf-1761831794046278/) apare trimestrial. În iunie 2019 a apărut nr. 2 (14), an IV, al revistei cu un editorial semnat de Felician Pop.
*În perioada 28 iunie – 1 iulie 2018 * Principal organizator, Asociaţia culturală „L’Isola delle storie” * Participă, din România, scriitoarea Doina Ruşti
A XV-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia, se desfăşoară în perioada 28 iunie – 1 iulie 2018. Festivalul este organizat de Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, cu sprijinul Regiunii autonome a Sardiniei, al Primăriei din Gavoi, al Camerei de Comerţ din Nuoro şi în parteneriat cu alte instituţii din sectorul public sau privat (http://www.isoladellestorie.it/). Manifestarea se află sub semnul Anului European al patrimoniului cultural – 2018. Din România, participă scriitoarea Doina Ruşti alături de traducătorul său italian, profesorul Roberto Merlo. Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneția este partener pentru participarea scriitoarei din România. 
Programul festivalului este disponibil la http://www.isoladellestorie.it/programma-2018/
Prezenţa Doinei Ruşti (foto de la lansarea romanului său „Mâţa Vinerii” la Brăila, martie 2017) în festival se întâmplă sâmbătă, 30 iunie 2018, de la ora 17.30, în spaţiul „Alte perspective” din Piaţa Mesu Bidda. Scriitoarea din România va fi împreună cu traducătorul Roberto Merlo, dar şi cu scriitorul Omar di Monopoli la evenimentul literar prezentat de Simonetta Bitasi.
** * După cum aminteşte echipa de la IRCCU, este a opta prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în parteneriatului cu „L’Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă: Institutul Goethe din Palermo, Institutul polonez de cultură din Roma, Forumul austriac de cultură din Roma, Institutul slovac din Roma, Universitatea din Cagliari, IED – Institutul european pentru design din Cagliari şi, din 2011, IRCCU de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanuşi traducătorul Giovanni Magliocco, la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescuşi traducătoarea Irina Ţurcanu, la cea din 2015 Ana Blandiana şi traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, în 2016 Mircea Cărtărescu şi traducătorul Bruno Mazzoni, iar la ediţia din 2017 Liliana Nechita şi Elena di Lernia.
** * Doina Ruşti – profesor universitar, scenarist şi editor. Dintre volumele publicate: „Omuleţul roşu” (2004), „Zogru” (2006), „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca la 11 ani” (2009) şi “Manuscrisul fanariot” (2015), „Mâţa Vinerii” (2017). Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.
** * Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.
*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 
Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.
** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.
Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.
Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.
Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.
*În 15 decembrie 2017
Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.
Premiile Academiei Române pe 2015
I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ Premiul „Timotei Cipariu“ pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.
Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.
N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan C. Hepites (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).
*În perioada 8 – 10 octombrie 2017, a IV-a ediţie; Rondul de gală al scriitorilor, simpozion dedicat Anului Maiorescu, Întâlnirile revistei „România literară” cu participarea elevilor din mai multe licee, Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit şi premierea scriitorilor înscrişi
Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj, partener al Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a IV-a ediție, are loc în perioada 8 – 10 octombrie 2017. Iniţiat în 2014 de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj – reuneşte în fiecare toamnă în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor, transformând Clujul, pentru trei zile, în veritabilă capitală a scrisului românesc.
Duminică, 8 octombrie, ora 17, la Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, deschiderea festivă şi Rondul de Gală al Scriitorilor cu moderator Nicolae Manolescu şi invitaţi de marcă: Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Gellu Dorian, Ion Mureşan, Aurel Pantea, Nicolae Prelipceanu, cu participarea trupei Jump Jazz Band a Casei de Cultură a Studenţilor, conducerea muzicală Ştefan Vannai, şi cu momente surpriză.
Simpozionul ediţiei este dedicat Anului Maiorescu (2017 este centenarul morţii lui Titu Maiorescu, 1840 – 1917) şi are ca temă Critica literară şi viitorul literaturii; se va desfăşura la sediul Filialei clujene a USR (str. Universităţii nr. 1), luni, 9 octombrie 2017, începând cu ora 10.00 Intrarea este liberă pentru toţi cei interesaţi. Se vor lansa Caietele ediţiei precedente (Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate). Tot luni, de la ora 17.00, la Hotel Napoca, va avea loc Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit, moderator Răzvan Voncu. Printre nominalizaţii acestei ediţii: Diana Adamek, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Adi Cristi, Niculae Gheran, Márton Evelin, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Cristian Pavel, Ioan Stanomir, Mircea Stâncel, Eugen Suciu etc. Seara va continua cu Festivitatea de premiere. Juriul FestLit 2017 este alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Irina Petraş, Ion Pop, Vasile Spiridon, Mihai Zamfir. Laureaţii Marelui Premiu ai ediţiilor precedente: Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016). Laureatul Premiului special al primei ediţii: Ştefan Borbély.
Dimineaţa de marţi, 10 octombrie 2017, e dedicată desantului scriitoricesc. La Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, au loc Întâlnirile revistei „România literară” cu Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Daniel-Cristea Enache, Angelo Mitchievici, Mihai Zamfir; amfitrioni: Irina Petraş şi Ilie Rad. Vor avea loc întâlniri ale celor peste 70 de scriitori prinşi în proiect cu sute de tineri cititori clujeni la Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile/ Liceele „G. Bariţiu”, „N. Bălcescu”, „Lucian Blaga”, „G. Coşbuc”, „M. Eminescu”, „Avram Iancu”, „Romulus Ladea”, „Gh. Lazăr”, „Tiberiu Popoviciu”, „Emil Racoviţă”, „Gh. Şincai”, la Seminarul Teologic Ortodox şi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.
Festivalul e organizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului (CLM) Cluj-Napoca şi al Ministerului Culturii. Parteneri: Primăria şi CLM Cluj-Napoca, Ministerul Culturii, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Facultatea de jurnalism FSPAC, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania/FICT, Consiliul Judeţean Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, Centrul Cultural Clujean, Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura română „Ioana Em. Petrescu”, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania, Societatea Culturală Carpatica/ Revista Oraşul, revistele literare „Apostrof”, „Caiete Silvane”, „Echinox”, „Helikon”, „Mişcarea literară”, „Nord literar”, „Poesis”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”.
*În perioada 4 – 8 octombrie, evenimente la teatru, case de cultură, muzee, Palatul Copiilor, licee etc.
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) Iași – site la http://www.filit-iasi.ro/, pe Facebook la https://www.facebook.com/filit.iasi/ – a ajuns la ediția a V-a. Are loc în perioada 4 – 8 octombrie 2017, cu profesioniști din domeniul cărții din ţară şi străinătate: scriitori, traducători, editori, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali. 
Casa Dosoftei se transformă în Casa Poeziei, un loc în care publicul se poate întâlni cu vreo 20 de poeți în mai multe evenimente. Alte întâmplări au loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, la muzee şi teatru, la Palatul Copiilor etc – programul complet la program FILIT Iasi 2017 (click pe documnet în format DOCX pentru detalii) sau la program_filit 2017 (click pe document în format PDF pentru amănunte). Între cei care participă la evenimente – mese rotinde, lansări de coarte, conferinţe etc. se află şi Cezar Paul-Bădescu, Emil Brumaru, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Creţu, Filip Florian, Bogdan Ghiu, Ioan Bogdan Lefter, Claudiu Komartin, Ioan T. Morar, Cosmin Perţa, Robert Şerban, Simona Şora, Valentin Talpalaru, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Vlad Zogravi.
*În 15 iunie 2017, de la ora 17.00; participă acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu cu amfitrioni, Ioan Cristescu şi Lucia Verona
La Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), director scriitorul Ioan Cristescu, are loc Colocviul „Teatrul românesc sub dictatura comunistă”. Evenimentul, cu o temă necesară şi nu prea dezbătută după 1989, din păcate, se desfăşoară în colaborare cu Teatrul Dramaturgilor Români joi, 15 iunie 2017, ora 17.00, la sediul instituţiei din Bucureşti, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Participă scriitori şi critici de teatru, oameni de teatru – actori, regizori, directori de instituţii ale Thaliei.
„MNLR îşi onorează, constant, şi misiunea de cercetare critică a istoriei literaturii noastre, îndreptată, în cazul de faţă, spre teatru. La acest colocviu vor participa critici şi oameni de teatru, regizori, actori, personalităţi implicate şi înainte de 1989, dar şi acum, în susţinerea, deloc uşoară – nici atunci, dar nici acum – a culturii şi artei româneşti. Care sunt argumentele, pro şi contra afirmaţiei că, – paradoxal, poate, dar adevărat! – şi dramaturgia, ca de altfel întreaga literatură postbelică, îşi legitimează existenţa, în primul rând, prin creaţiile unor autori ca: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, I. D. Sârbu, Teodor Mazilu, Ion Băieşu şi alţii, apăruţi chiar în anii cenzurii comuniste? Iată întrebarea de la care vor porni şi discuţiile cu participanţii: acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu şi amfitrionii colocviului, Ioan Cristescu şi Lucia Verona. După încă trei întâlniri care vor avea loc în luna septembrie şi vor fi prefaţate de spectacole lectură, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Teatrul Dramaturgilor Români îşi propun să publice acele piese considerate – conform opiniei participanţilor – „de rezistenţă”, apte să fie reunite într-o „Antologie a teatrului românesc sub dictatura comunistă”, cumpletează invitaţia Mihai Ispirescu – moderatorul evenimentului.
BRAILA CHIREI 