Arhive etichetă: Literatura

Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara 2021, ediția a X-a online

*În zilele 27, 28 și 29 octombrie *Postări pe pagina din rețeaua Facebook

Ediția a X-a a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara va avea loc, urmare a evoluției pandemiei (Timișoara este în câmpul unor restricții severe) doar online a anunțat scriitorul și jurnalistul Robert Șerban – directorul festivalului.

Cei interesați au la dispoziție adresa https://www.facebook.com/FILTMoficial/ detalii de program și transmisii LIVE/ înregistrari. Primul eveniment are loc astăzi de la ora 17.00, avându-l ca invitat pe scriitorul Hervé Le Tellier – laureat al premiului Goncourt 2020.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noaptea literaturii europene

*În capitală, în 11 septembrie, în intervalul orar 18.30 – 21.30 * Traseu cu patru popasuri – se va citi din opt cărți

Noaptea Literaturii Europene, eveniment organizat de EUNIC România cu partenerii, azi – 11 septembrie 2021. Publicul este invitat la o plimbare pe Calea Victoriei (București), pentru o incursiunea în literatura europeană contemporană. Se vor face patru popasuri în patru locuri – vor fi citite pasaje din opt cărți semnate de autori din Grecia, Ungaria, Franța, Germania, România, Polonia, Cehia și Belgia. Participarea este gratuită.

* la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 😎
din „Mama câinelui” de Pavlos Matesis – lectură de Ada Navrot (Fundația Culturală Greacă); din „Faust pe mări” de Karácsonyi Zsolt – lectură de Peter Sragher (Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București)

* la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45)
din „Eugenia” de Lionel Duroy – lectură de Eliza Păuna (Institutul Francez); din „Cei mai frumoși ani din viața lui Anton” de Norris von Schirach (în prezența autorului) – lectură de Bogdan Albulescu (Goethe-Institut)

* la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei 12)
din „Jurnal de microbist” de Moni Stănilă – în lectura autoarei (Institutul Cultural Român și ARCEN); din „În căutarea luminii” de Adam Zagajewski – lectură de Lari Giorgescu (Institutul Polonez)

* în Piața Odeon (în fața Teatrului Odeon)
din „În fiecare miercuri, la noi” de Olga Stehlíková – performance de Sofia Zadar (Centrul Ceh); din „Teodora, fiica fluviilor” de Jean-Marc Turine – lectură de Nicoleta Ghiță și Mihaela Drăgan (Delegația Wallonie-Bruxelles)

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

#acasapoezia Remember Momentele de poezie live1 – 21

*Proiectul cultural personal, vă reamintesc (realizator, Armanda Filipine) își propune nu doar o apropiere a iubitorilor de poezie de autorii ei în aceste momente triste de pandemie, ci și o invitație la lectură și, de ce nu, la noi descoperiri literare 

 

Armanda Filipine

Vă amintesc că primul Moment de poezie, live1, a fost în 16 martie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/16/pandemie-cu-lectura-din-autori-indragiti-momentul-de-poezie-cu-armanda-filipine/).

Până acum am prezentat în Momentul de Poezie (disponibile pe You Tube Armanda Filipine și pe pagina https://www.facebook.com/armanda.filipine.oficial/) versuri de regretata Maria Cogălniceanu, Armanda Filipine și Luminita Dascalu (live1), Armanda, regretatul Nicolae Ungureanu și Virgil Andronescu (live2), Armanda, Gherghinoiu Constantin, și Nicolae Grigore Marasanu (live3), Vintila Mihai, Angela Baciu și Valeriu Valegvi (live4), Dan Anghelescu, Stere Bucovală și Aurel Buricea (live5), Gheorghe Lupașcu, Ana Sofian (Camelia Chirchiboi) și Mircea Romian Andronic (live7), regretata Mia Cuțitaru, Alexandru Hanganu și Adriana Bogatu (live8), Violeta Craiu (Georgeta Cârjan), Gabriela Dascalu și Mariana Marțian (live9), Vasile Datcu, Ion Zimbru și Corneliu Antoniu (Momentul de peozie live10), Ciprian Buzoianu, regretatul Candiano Priceputu și Cornelia Vîju (live11), Balaban Valentina, Viorica Vlad și Dumitru Barau (live12), Andrei Gheorghe Neagu, Camelia Iuliana Radu și Marian Gheorghe (live13), Mihaela Cristescu, Cipariu Dan Mircea și Leo Butnaru (live14), Claudia MoteaBistricean Dan și Ela Mays (Mihaela Dinca) în live15, Dinu Olărașu, Vasile Mandric și regretatul Eusebiu Ștefănescu (live16), Lia Faur, Andrei Novac și regretatul George Stanca (live17), Lucia Pătraşcu, Tudorita Tarnita și Vidican Gheorghe (live18), Adi Secară, Adrian Tarța și Dan Verona (live19), Dan Moldoveanu, Abalasei-Donosa Constanta și Aurel Furtună (live20), Angelica Deacu Moscu, Ivan Docev și subsemnata (Momentul de poezie live21).

Cu speranța în bine, #MomentuldePoezie continuă!

Armanda Filipine (foto de ieri, 5 aprilie 2020) – revista Braila Chirei (https://brailachirei.wordpress.com)

 

 

Atelier-concurs de mărțișoare, la Școala ”Mihai Viteazul” Brăila

*Nu a fost doar atât la clasa prof. înv. primar Aliana Ionescu, ci și întâlnire cu poveste și Armanda Filipine, autor – ”Cei trei pui de vultur”

Creatorii de mărțișoare din clasa prof. înv. primar Aliana Ionescu, Școala ”Mihai Viteazul” Brăila

Un interesant și atractiv, instructiv atelier-concurs ”Mărţişorul, simbol al primăverii” s-a derulat luni, 2 martie 2020, la clasa condusă de prof. înv. primar Aliana Ionescu, la Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Brăila. Lucrările au fost admirate și de noi (Armanda Filipine, revista Braila Chirei), dar și de directorul școlii – prof. Dorina Boiangiu, care deja pregătise încă de vineri, împreună cu echipa, Târgul tradițional de mărțișoare. Nota red. Minunate mărțișoare de care ne-am bucurat și la secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/29/expozitie-de-martisoare-la-sectia-etnografie-a-muzeului-brailean-de-la-scoala-mihai-viteazul/
Astfel, așa cum bine spune învățătoarea, începutul primăverii a fost sărbătorit de talentaţii elevi prin participarea la un concurs, cu premii (s-a și votat pentru asta), în care au confecţionat mărţişoare din materiale simple, colorate, vesele. Și, da, ”atunci când sunt încurajaţi să lase frâu liber imaginaţiei, nu pot obţine decât lucrări minunate”, cum bine subliniază Aliana Ionescu. Recunoaștem acest aspect și fenomenul ar trebui încurajat, inclusiv dialogul la clasă… nu doar lecțiile în stilul considerat clasic – predare/ ascultare și gata. 

Armanda, spunând povestea ”Cei trei pui de vultur”

       Nota aut. (Armanda Filipine) Recunosc că am fost acolo ca să-i văd la lucru, să-i felicit pentru inițiativă, dar și să dezvolt un dialog despre carte și Literatură (nu orice carte… nu citim orice carte și nici nu o cumpărăm la întâmplare…) mai ales că pe 3 martie serbăm Ziua Mondială a Scriitorului. Fiind și autor de povești, le-am spus una dintre ele, ”Cei trei pui de vultur” – ea oricum le este dedicată, tuturor elevilor de la Școala ”MIhai Viteazul”, cuvintele cheie fiind învățătură, curaj și atenție. Concluzia momentelor de poveste a fost că și micuții pot inventa/ compune povești, că e important să fim – la orice vârstă – curioși, curajoși, îndrăzneți și atenți la informațiile auzite, primite și care ne pot fi utile să fim mai buni. Pentru că, nu-i așa, învățăm – întâi de toate – pentru noi. Și o metodă bună de a învăța multe lucuri noi este lectura. Sunt convinsă că micuții mei prieteni vor lectura de-acum înainte și mai mult, nu doar din cărți recomandate de doamna învățătoare. Sper că așa fac și alți elevi!  Dar și adulți… sper.

Relații muzeale România – Franța, via ICR

*Muzeul Național al Literaturii Române din Iași participă, cu sprijinul Institutul Cultural Român, cu afișe de secol XIX la o expoziție a Muzeului ”Jules Verne” din Amiens și la întâlnirea anuală a Federației Caselor Memoriale din Franța 

         „Resonances – rencontres du patrimoine littéraire et de la création” – „Rezonanțe, întâlnirile patrimoniului literar și ale creației” este un festival organizat în orașul Amiens și în regiunea Picardie, la care participă instituții culturale din toate regiunile Franței. Anul acesta participă și România, în premieră, cu sprijinul Institutului Cultural Român (https://www.icr.ro/) de la Paris care asigură prezența a două cercetătoare, Beatrice Pantiru și Laura Tereente, de la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din Iași. Printre multiplele manifestări pluriculturale care vor avea în timpul festivalului, în 19 martie va avea loc și întâlnirea anuală a Federației caselor memoriale din toată Franța. Vor participa peste 100 de delegații din Franța si străinătate.

        Unul dintre evenimente este „Autori francezi pe scenele românești în secolul al XIX – lea”, expoziție la Muzeul ”Jules Verne” din Amiens, în perioada 19 martie – 20 aprilie 2020, unde sunt prezentate afișe din sec 19 (1880-1900), afișe ale unor reprezentații teatrale de la Iasi bazate pe texte de Alexandre Dumas tatăl și fiul și jucate cu trupe de actori români, dar și de trupe de teatru franceze.

      Un alt eveniment este organizat de Federația Caselor Memoriale din Franța și este o prezentare a rețelei muzeale românești într-o zi de studiu profesional, în 19 martie 2020, la Universitatea din Amiens. Practic este prezentare a rețelei muzeale românești și a publicațiilor/ traducerilor la MNLR Iași la întâlnirea anuală a Fédération nationale des maisons d’écrivain&des patrimoines littéraires/ Federatia națională a caselor memoriale și a patrimoniilor literare. Bineînțeles că participă și invitați din alte țări. Beatrice Pantiru va reprezenta MNLR din Iași, mai precis Casa ”Mihai Codreanu” pe care o conduce în calitate de director. Cercetătoarea este inițiatoarea acestor schimburi de experiență. La Filit 2019 a invitat-o pe Béatrice Labat, directoare a Casei Memoriale ”Edmond Rostand” de la Vila Arnaga, vice-președintă a Federației.

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.