Festival internaţional de literatură şi traducere FILIT 2019, ediţia VII la Iaşi

*În perioada 2 – octombrie 2019 * În 4 octombrie, Noaptea albă a poeziei – in memoriam Emil Brumaru

     A VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere FILIT (detalii şi program la www.filit-iasi.ro) de la Iaşi. Organizatorii se desfăşoară în perioada 2-6 octombrie 2019. Printre invitaţii ediţiei se află scriitorii Richard Ford (SUA), Mihail Şîşkin (Rusia), Maria Duenas (Spania), Mathias Enard şi Lionel Duroy (Franţa), Sjon (Islanda), Kim Leine (Danemarca), Herman Koch (Olanda), Asli Erdogan (Turcia), Ahmed Saadawi (Irak), Svetislav Basara (Serbia), Drago Jancar (Slovenia), Genevieve Damas (Belgia), Faruk Sehic (Bosnia şi Herţegovina). Invitaţilor li se alătură jurnalişti, manageri culturali, editori din ţară şi străinătate, care vor participa la mese rotunde, ateliere, dezbateri.

La FILIT 2019 se lansează proiectul editorial Creangă 2.0, colecţie – ilustrată de artistul Adrian Serghie – de cinci volume în care scriitori contemporani care au câte o continuare a unei poveşti de Ion Creangă: Matei Vişniec (Capra cu trei iezi 2.0), Bogdan Alexandru Stănescu (Prostia omenească 2.0), Veronica D. Niculescu (Harap Alb 2.0), Lavinia Branişte (Punguţa cu doi bani 2.0), Alexandru Vakulovski (Ivan Turbincă 2.0).

Se inaugurează proiectele expoziţionale „In Memoriam Emil Brumaru”, „Scrisori către Julien Ospitalierul” cu lucrări a douăzeci de artişti vizuali din România, Franţa şi Italia – în Casa FILIT, „Negoţ cu îngeri” – expoziţie artistei Zamfira Zamfirescu de pictură şi poezie dedicată lui Emil Brumaru – la Galeria de Artă „Theodor Pallady”.

La Casa FILIT (ansamblul pavilionar din Piaţa Unirii) cititorii îi vor întâlni pe scriitorii români Diana Bădica, Dan Coman, Andrei Crăciun, Bogdan Georgescu, Florin Irimia, Emanuela Iurkin, Olga Macrinici, Dan Miron, Cătălin Pavel, Dan Pleşa, Simona Popescu, Andreea Răsuceanu, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă. Tot la Casa FILIT se vor derula evenimente ce vor avea în centru poezia la care vor participa Svetlana Cârstean, Ionel Ciupureanu, Sorin Despot, Irina Georgescu, Silvia Grădinaru, Diana Iepure, Ligia Keşişian, Vasile Leac, Vlad Pojoga, Monica Stoica, Livia Ştefan, Victor Ţvetov, Mihai Vieru, Gelu Vlaşin, Andrei Zbîrnea. În 4 octombrie este Noaptea albă a Poeziei in memoriam Emil Brumaru.

Casa Copilăriei (Palatul Copiilor Iaşi) dedicată literaturii pentru copii, va găzdui evenimente cu scriitorii Cristina Andone, Lavinia Branişte, Veronica D. Niculescu, Alexandru Vakulovski şi Matei Vişniec. La Casa Fantasy (Casa de Cultură a Sindicatelor), dedicată literaturii fantasy, vor participa scriitorii Rodica Bretin, Lucian Merişca, Ana Maria Negrilă, Mircea Opriţă şi Liviu Surugiu.

Traducătorii de la FILIT 2019 sunt Georg Aescht (Germania), Jan Willem Bos (Olanda), Jan Cornelius (Germania), Sean Cotter (SUA), Antonia Escandell Tur (Spania), Jarmila Horakova (Republica Cehă), Fernando Klabin (Brazilia), Joanna Kornas-Warwas (Polonia), Gabriella Koszta (Ungaria), Marily Le Nir (Franţa), Steinar Lone (Norvegia), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Ivana Olujic (Croaţia), Szonda Szabolcs (România, limba maghiară).

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi – scriitorul Lucian Dan Teodorovci, director (iniţiator la festivalului împreună cu scriitorul Dan Lungu, director MNLR Iaşi la prima ediţie) – şi finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi.

Bac-Fest. Festivalul Național George Bacovia 2019

*În perioada 12 – 15 septembrie, în Bacău – orașul natal al poetului George Bacovia * Evenimente cu scriitori și carte în concursul pentru acordarea Premiului Național ”Bacovia” și nu numai, spectacole de teatru, concerte etc. 

     În 12 – 15 septembrie 2019, continuând tradiția Festivalului Bacovia inițiat în 1971, Bac-Fest (https://www.facebook.com/Bac-Fest-Festivalul-National-George-Bacovia-177479732795829/) propune atractive evenimente cultural-artistice cu scopul de a valorifica moștenirea spirituală bacoviană, prin deschidere și către artele spectacolului: literatură, teatru, muzică, pictură etc. Ediția are în prim-plan ideea de teatralitate a discursului bacovian și, în general, a existenței, vizând întâlnirea poeziei cu teatrul și cu artele spectacolului. Vor fi prezenți în Bacău câțiva dintre cei mai importanți autori din literatura română contemporană, și artiști și trupe îndrăgite. Spre exemplu, Andreea Răsuceanu își lansează la Bacău ultima sa carte (Nota aut. excepțională. Frumoasă. Foarte bine scrisă. Plină de poezia trecutului și de… cea literară, se înțelege, cu toate că e proză. Nominalizată la premiile USR pe 2018 https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/03/nominalizari-la-premiile-uniunii-scriitorilor-pe-2018/) ”O formă de viață necunoscută” apărută la Humanitas. Se acordă și premiile revistei ”Ateneu” (http://www.ateneu.info). Majoritatea evenimentelor au loc la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău ” și la Centrul de cultură ”G. Apostu”.

Festivalul implică, normal, și un concurs de literatură cu un juriu și nominaliați pe măsură! Membrii juriului: Bianca Cernat, Bogdan Crețu, Alex GoldișRadu Vancu și Adrian Jicu. Mai jos, nominalizările, cu precizarea că va fi acordat și un premiu special unui critic literar care, prin activitatea sa, a contribuit la promovarea poeziei românești:

Premiul Național „Bacovia”: Nichita DanilovOvidiu GenaruNora IugaIleana MălăncioiuIon Muresan

Premiul pentru cartea de poezie: Romulus Bucur – „Odeletă societății de consum”, Nicolae Coande – „Memoria unui mort este memoria mea”, Emilian Galaicu-Păun – „A(II)Rh+eu & Apa.3D”, Florin Iaru -,, Jos realitatea! „, Mihai Ignat – „Frigul”, Ion Tudor Iovian – „și omul n-a mai scos niciun cuvânt”, Nora Iuga – „Alături cu drumu”, Vasile Leac – „Monoideal”, Dan Sociu – „Uau”

Premiul pentru debut poetic: Mina Decu – „Desprindere”, Irina Georgescu – „Noțiuni elementare”, Iuliana Lungu – „KOMMOS. Procesiune pentru histerectomie”, Vlad Serdarian – Teritoriul animalelor, Ioana Vintilă – „Păsări în furtuna de nisip”.

Festival de literatură ”Corona Carpatica – Zilele revistei Cronograf” 2019, la Satu Mare

*În perioada 5 – 8 septemrbie 2019 * Participă scriitori din România, dar și din Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria

   Festivalul internațional de literatură ”Corona Carpatica – Zilele revistei Cronograf” se desfăşoară la Satu Mare în perioada 5 – 8 septembrie 2019. Sunt invitați scriitorilor din țară și din țările vecine, îndeosebi din regiunile arealului nord – carpatic: Ungaria, Ucraina, Slovacia și Polonia.

Organizatorii speră că participanții să ajungă să cunoască viața literară din zonele de unde provin cei pe care îi întâlnesc la festival, să se familiarizeze destul de bine cu toate detaliile ce animă activitatea scriitorilor, să facă schimb de idei, eventual să și elaboreze strategii de dezvoltare comune, de reclădire a unui spațiu istoric cultural, animat de ideile novatoare ale culturii moderne și postmoderne.

Sâmbătă, 7 septembrie 2019, de la ora 15.00 la castelul din Ardud, scriitorul Mircea Petean – conducătorul Editurii Limes din Cluj – va lansa volumul „Imaginea românilor în operele scriitorilor maghiari” de Felician Pop, prima carte dintr-o nouă colecție, numită EIDOS, coordonată de poetul, critic și istoric literar, prof. univ. George Achim. 

Notă. Revista de cultură și atitudine ”Cronograf” (există și un cenaclu cu acest nume, amănunte pe pagina Facebook la https://www.facebook.com/Cenaclul-Cronograf-1761831794046278/) apare trimestrial. În iunie 2019 a apărut nr. 2 (14), an IV, al revistei cu un editorial semnat de Felician Pop.

 

Festival literar al Sardiniei 2018, la Gavoi

*În perioada 28 iunie – 1 iulie 2018 * Principal organizator, Asociaţia culturală „L’Isola delle storie” * Participă, din România, scriitoarea Doina Ruşti

A XV-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia, se desfăşoară în perioada 28 iunie – 1 iulie 2018. Festivalul este organizat de Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, cu sprijinul Regiunii autonome a Sardiniei, al Primăriei din Gavoi, al Camerei de Comerţ din Nuoro şi în parteneriat cu alte instituţii din sectorul public sau privat (http://www.isoladellestorie.it/). Manifestarea se află sub semnul Anului European al patrimoniului cultural – 2018. Din România, participă scriitoarea Doina Ruşti alături de traducătorul său italian, profesorul Roberto Merlo. Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneția este partener pentru participarea scriitoarei din România. 

Programul festivalului este disponibil la http://www.isoladellestorie.it/programma-2018/

Doina Ruşti

Prezenţa Doinei Ruşti (foto de la lansarea romanului său „Mâţa Vinerii” la Brăila, martie 2017) în festival se întâmplă sâmbătă, 30 iunie 2018, de la ora 17.30, în spaţiul „Alte perspective” din Piaţa Mesu Bidda. Scriitoarea din România va fi împreună cu traducătorul Roberto Merlo, dar şi cu scriitorul Omar di Monopoli la evenimentul literar prezentat de Simonetta Bitasi.

** * După cum aminteşte echipa de la IRCCU, este a opta prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în parteneriatului cu „L’Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă: Institutul Goethe din Palermo, Institutul polonez de cultură din Roma, Forumul austriac de cultură din Roma, Institutul slovac din Roma, Universitatea din Cagliari, IED – Institutul european pentru design din Cagliari şi, din 2011, IRCCU de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanuşi traducătorul Giovanni Magliocco, la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescuşi traducătoarea Irina Ţurcanu, la cea din 2015 Ana Blandiana şi traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, în 2016 Mircea Cărtărescu şi traducătorul Bruno Mazzoni, iar la ediţia din 2017 Liliana Nechita şi Elena di Lernia.

** * Doina Ruşti – profesor universitar, scenarist şi editor. Dintre volumele publicate: „Omuleţul roşu” (2004), „Zogru” (2006), „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca la 11 ani” (2009) şi “Manuscrisul fanariot” (2015), „Mâţa Vinerii” (2017). Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.

** * Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).

Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj 2017

*În perioada 8 – 10 octombrie 2017, a IV-a ediţie; Rondul de gală al scriitorilor, simpozion dedicat Anului Maiorescu, Întâlnirile revistei „România literară” cu participarea elevilor din mai multe licee, Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit şi premierea scriitorilor înscrişi

       Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj, partener al Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a IV-a ediție, are loc în perioada 8 – 10 octombrie 2017. Iniţiat în 2014 de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj – reuneşte în fiecare toamnă în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor, transformând Clujul, pentru trei zile, în veritabilă capitală a scrisului românesc.

Duminică, 8 octombrie, ora 17, la Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, deschiderea festivă şi Rondul de Gală al Scriitorilor cu moderator Nicolae Manolescu şi invitaţi de marcă: Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Gellu Dorian, Ion Mureşan, Aurel Pantea, Nicolae Prelipceanu, cu participarea trupei Jump Jazz Band a Casei de Cultură a Studenţilor, conducerea muzicală Ştefan Vannai, şi cu momente surpriză.

Simpozionul ediţiei este dedicat Anului Maiorescu (2017 este centenarul morţii lui Titu Maiorescu, 1840 – 1917) şi are ca temă Critica literară şi viitorul literaturii; se va desfăşura la sediul Filialei clujene a USR (str. Universităţii nr. 1), luni, 9 octombrie 2017, începând cu ora 10.00 Intrarea este liberă pentru toţi cei interesaţi. Se vor lansa Caietele ediţiei precedente (Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate). Tot luni, de la ora 17.00, la Hotel Napoca, va avea loc Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit, moderator Răzvan Voncu. Printre nominalizaţii acestei ediţii: Diana Adamek, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Adi Cristi, Niculae Gheran, Márton Evelin, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Cristian Pavel, Ioan Stanomir, Mircea Stâncel, Eugen Suciu etc. Seara va continua cu Festivitatea de premiere. Juriul FestLit 2017 este alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Irina Petraş, Ion Pop, Vasile Spiridon, Mihai Zamfir. Laureaţii Marelui Premiu ai ediţiilor precedente: Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016). Laureatul Premiului special al primei ediţii: Ştefan Borbély.

Dimineaţa de marţi, 10 octombrie 2017, e dedicată desantului scriitoricesc. La Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, au loc Întâlnirile revistei „România literară” cu Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Daniel-Cristea Enache, Angelo Mitchievici, Mihai Zamfir; amfitrioni: Irina Petraş şi Ilie Rad. Vor avea loc întâlniri ale celor peste 70 de scriitori prinşi în proiect cu sute de tineri cititori clujeni la Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile/ Liceele „G. Bariţiu”, „N. Bălcescu”, „Lucian Blaga”, „G. Coşbuc”, „M. Eminescu”, „Avram Iancu”, „Romulus Ladea”, „Gh. Lazăr”, „Tiberiu Popoviciu”, „Emil Racoviţă”, „Gh. Şincai”, la Seminarul Teologic Ortodox şi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.

Festivalul e organizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului (CLM) Cluj-Napoca şi al Ministerului Culturii. Parteneri: Primăria şi CLM Cluj-Napoca, Ministerul Culturii, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Facultatea de jurnalism FSPAC, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania/FICT, Consiliul Judeţean Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, Centrul Cultural Clujean, Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura română „Ioana Em. Petrescu”, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania, Societatea Culturală Carpatica/ Revista Oraşul, revistele literare  „Apostrof”, „Caiete Silvane”, „Echinox”, „Helikon”, „Mişcarea literară”, „Nord literar”, „Poesis”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”.