„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

Reclame

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).

Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj 2017

*În perioada 8 – 10 octombrie 2017, a IV-a ediţie; Rondul de gală al scriitorilor, simpozion dedicat Anului Maiorescu, Întâlnirile revistei „România literară” cu participarea elevilor din mai multe licee, Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit şi premierea scriitorilor înscrişi

       Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj, partener al Festivalului Internațional de Carte Transilvania, a IV-a ediție, are loc în perioada 8 – 10 octombrie 2017. Iniţiat în 2014 de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR, Festivalul Naţional de Literatură – FestLit Cluj – reuneşte în fiecare toamnă în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor, transformând Clujul, pentru trei zile, în veritabilă capitală a scrisului românesc.

Duminică, 8 octombrie, ora 17, la Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, deschiderea festivă şi Rondul de Gală al Scriitorilor cu moderator Nicolae Manolescu şi invitaţi de marcă: Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Gellu Dorian, Ion Mureşan, Aurel Pantea, Nicolae Prelipceanu, cu participarea trupei Jump Jazz Band a Casei de Cultură a Studenţilor, conducerea muzicală Ştefan Vannai, şi cu momente surpriză.

Simpozionul ediţiei este dedicat Anului Maiorescu (2017 este centenarul morţii lui Titu Maiorescu, 1840 – 1917) şi are ca temă Critica literară şi viitorul literaturii; se va desfăşura la sediul Filialei clujene a USR (str. Universităţii nr. 1), luni, 9 octombrie 2017, începând cu ora 10.00 Intrarea este liberă pentru toţi cei interesaţi. Se vor lansa Caietele ediţiei precedente (Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate). Tot luni, de la ora 17.00, la Hotel Napoca, va avea loc Parada nominalizaţilor pentru Marele Premiu FestLit, moderator Răzvan Voncu. Printre nominalizaţii acestei ediţii: Diana Adamek, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Adi Cristi, Niculae Gheran, Márton Evelin, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Cristian Pavel, Ioan Stanomir, Mircea Stâncel, Eugen Suciu etc. Seara va continua cu Festivitatea de premiere. Juriul FestLit 2017 este alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Irina Petraş, Ion Pop, Vasile Spiridon, Mihai Zamfir. Laureaţii Marelui Premiu ai ediţiilor precedente: Gabriel Chifu (2014), Corin Braga (2015), Ana Blandiana (2016). Laureatul Premiului special al primei ediţii: Ştefan Borbély.

Dimineaţa de marţi, 10 octombrie 2017, e dedicată desantului scriitoricesc. La Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, au loc Întâlnirile revistei „România literară” cu Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Daniel-Cristea Enache, Angelo Mitchievici, Mihai Zamfir; amfitrioni: Irina Petraş şi Ilie Rad. Vor avea loc întâlniri ale celor peste 70 de scriitori prinşi în proiect cu sute de tineri cititori clujeni la Departamentul de Jurnalism al UBB, Colegiile/ Liceele „G. Bariţiu”, „N. Bălcescu”, „Lucian Blaga”, „G. Coşbuc”, „M. Eminescu”, „Avram Iancu”, „Romulus Ladea”, „Gh. Lazăr”, „Tiberiu Popoviciu”, „Emil Racoviţă”, „Gh. Şincai”, la Seminarul Teologic Ortodox şi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.

Festivalul e organizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului (CLM) Cluj-Napoca şi al Ministerului Culturii. Parteneri: Primăria şi CLM Cluj-Napoca, Ministerul Culturii, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Facultatea de jurnalism FSPAC, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania/FICT, Consiliul Judeţean Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj, Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, Centrul Cultural Clujean, Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj, Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura română „Ioana Em. Petrescu”, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania, Societatea Culturală Carpatica/ Revista Oraşul, revistele literare  „Apostrof”, „Caiete Silvane”, „Echinox”, „Helikon”, „Mişcarea literară”, „Nord literar”, „Poesis”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”.

FILIT 2017, la Iaşi

*În perioada 4 – 8 octombrie, evenimente la teatru, case de cultură, muzee, Palatul Copiilor, licee etc.

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) Iași – site la http://www.filit-iasi.ro/, pe Facebook la https://www.facebook.com/filit.iasi/ – a ajuns la ediția a V-a. Are loc în perioada 4 – 8 octombrie 2017, cu profesioniști din domeniul cărții din ţară şi străinătate: scriitori, traducători, editori, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.  

   Casa Dosoftei se transformă în Casa Poeziei, un loc în care publicul se poate întâlni cu vreo 20 de poeți în mai multe evenimente. Alte întâmplări au loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, la muzee şi teatru, la Palatul Copiilor etc – programul complet la program FILIT Iasi 2017 (click pe documnet în format DOCX pentru detalii)  sau la program_filit 2017 (click pe document în format PDF pentru amănunte). Între cei care participă la evenimente – mese rotinde, lansări de coarte, conferinţe etc. se află şi Cezar Paul-Bădescu, Emil Brumaru, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Creţu, Filip Florian, Bogdan Ghiu, Ioan Bogdan Lefter, Claudiu Komartin, Ioan T. Morar, Cosmin Perţa, Robert Şerban, Simona Şora, Valentin Talpalaru, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Vlad Zogravi.

Despre teatru şi comunism, colocviu la Muzeul Literaturii în Bucureşti

*În 15 iunie 2017, de la ora 17.00; participă acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu cu amfitrioni, Ioan Cristescu şi Lucia Verona

   La Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), director scriitorul Ioan Cristescu, are loc Colocviul „Teatrul românesc sub dictatura comunistă”. Evenimentul, cu o temă necesară şi nu prea dezbătută după 1989, din păcate, se desfăşoară în colaborare cu Teatrul Dramaturgilor Români joi, 15 iunie 2017, ora 17.00, la sediul instituţiei din Bucureşti, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Participă scriitori şi critici de teatru, oameni de teatru – actori, regizori, directori de instituţii ale Thaliei.

MNLR îşi onorează, constant, şi misiunea de cercetare critică a istoriei literaturii noastre, îndreptată, în cazul de faţă, spre teatru. La acest colocviu vor participa critici şi oameni de teatru, regizori, actori, personalităţi implicate şi înainte de 1989, dar şi acum, în susţinerea, deloc uşoară – nici atunci, dar nici acum – a culturii şi artei româneşti. Care sunt argumentele, pro şi contra afirmaţiei că, – paradoxal, poate, dar adevărat! – şi dramaturgia, ca de altfel întreaga literatură postbelică, îşi legitimează existenţa, în primul rând, prin creaţiile unor autori ca: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, I. D. Sârbu, Teodor Mazilu, Ion Băieşu şi alţii, apăruţi chiar în anii cenzurii comuniste? Iată întrebarea de la care vor porni şi discuţiile cu participanţii: acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu şi amfitrionii colocviului, Ioan Cristescu şi Lucia Verona. După încă trei întâlniri care vor avea loc în luna septembrie şi vor fi prefaţate de spectacole lectură, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Teatrul Dramaturgilor Români îşi propun să publice acele piese considerate – conform opiniei participanţilor – „de rezistenţă”, apte să fie reunite într-o „Antologie a teatrului românesc sub dictatura comunistă”, cumpletează invitaţia Mihai Ispirescu – moderatorul evenimentului.

Simpozion „Timp (de)scris”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Manifestare în programul Festivalului-Concurs Național de Creație și Interpretare „Ana Blandiana”, ediţia a VI-a; vineri, 5 mai 2017, de la ora 17.00

       Elevi talentaţi şi pasionaţi de literatură, profesori şi scriitori se întâlnesc vineri, 5 mai 2017, de la ora 17.00 în sala de conferințe a Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3) unde se va desfășura Simpozionul „Timp (de)scris”, în cea de-a șasea ediție a Festivalului-Concurs Național de Creație și Interpretare „Ana Blandiana”. Participanţii sunt din judeţele Brăila şi Galaţi, dar şi din Căușeni – Republica Moldova. 

Organizatorii anunţă la manifestare următorii invitați: poeta Ana Blandiana, scriitorul Nicolae Băciuț – director Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tg. Mureş, poetul Nicolae Grigore Mărășanu, Radu Voinescu – scriitor, critic literar, Constantin Gherghinoiu – scriitor, profesor, directorul Liceului Pedagogic „D. P. Perpessicius” – membri ai Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. Ostaș Valeriu de la Casa Limbii Române din Căuşeni, prof. Ion Găină – muzeograf din Căuşeni, tânăra poetă Ana Maria Gîbu, Corneliu Goldu – profesor din Galaţi. Moderator la simpozion este anunţat a fi prof. dr. Viorel Mortu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” Brăila – critic literar (nume de autor Viorel Coman).

În program (pliant, faţă-verso) sunt menţionaţi şi elevii din simpozion, de la Liceul „Mihai Eminescu” din Căuşeni, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi cu profesorii Laila Chitic, Mariana Anton, Elena Corcănel şi Corneliu Goldu, Colegiul Naţional „Murgoci” Brăila cu prof. dr. Ana Coman şi profesorii Daniel Kiţu, Violeta Gheorghiţă, Tatiana Bercariu, Colegiul Naţional „Nicolae Bâlcescu” Brăila cu profesorii Ana Maria Zlăvog, Camelia Budan, Adriana Bogatu şi poeta Luminţa Dascălu – bibliotecar, membră USR, Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila cu prof. Iuliana Blănaru, Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila cu prof. Daniela Stroe, Liceul Teoretic „Nicoae Iorga” cu prof. Elena Tudor – director liceu, Şcoala „C. Sandu Aldea” Brăila (structură în Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”) cu prof. dr. Gabriela Vasiliu. 

     Coordonator al festivalului este iniţiatorul, prof. dr. Gabriela Vasiliu din Brăila. Foto dreapta jos de la ediţia precedentă, în faţa insituţiie muzeale brăilene, din arhiva Nicolae Băciuţ: (de la stânga) Zamfir Bălan – cadru universitar, cercetător, director adjunct la Muzeul Brăilei „Carol I”, regretatul scriitor Romulus Rusan (13 martie 1935 – 8 decembrie 2016), Ana Blandiana, Nicolae Băciuţ

 

Oraşul şi Literatura, ediţia a II-a de festival la Bucureşti

*Între 25 şi 29 aprilie 2017; întâlnirile cu scriitorii au loc la ARCUB şi la sediul ICR, la Muzeul Literaturii  

      Oraşul şi Literatura, pe scurt LoFest (http://www.lofest.ro/), şi-a propus să contribuie la revigorarea prozei româneşti în spaţiul public prin interacţiunea cu cititorii care sunt provocaţi în fiecare seară la lecturi şi dezbateri. A doua ediţie LoFest are loc în perioada 25 – 29 aprilie 2017, la Bucureşti. Moderatori vor fi Carmen Muşat, Claudiu Komartin, Ovidiu Şimonca.

Sunt invitaţi scriitori din ţară – Lavinia Branişte, Magda Cârneci – preşedinte PEN Club România, Dan Coman,  Jan Cornelius, Andrei Dosa, Cătălin Dorian Florescu, Filip Florian, Tudor Ganea, Florin Iaru, Ştefania Mihalache, Veronica Niculescu, Mihai Radu, Cristina Stancu, Robert Şerban, Stelian Tănase  şi din străinătate – Philip O’Ceallaigh din Irlanda, Andrew Davidson din Canada, Roman Simic din Croaţia. 

Evenimentele au loc la ARCUB, sala Arcelor (str. Lipscani 84-90) în 25 şi 26 aprilie, la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din Aleea Alexandru nr. 38 în serile de 27 şi 28 aprilie, iar în ultima seară reuniuni are loc, de la ora 16.00, la noul sediul al Muzeului Naţional al Literaturii Române în str. Nicolae Creţulescu nr. 8 şi la sediul ICR, de la ora 19.30. În primele patru zile, întâlnirile au loc de la ora 19.00.