La Brăila, expoziţia „Lumină din lumină” şi Izvorul Tămăduirii la Biserica Greacă

*De dimineaţă, la Biserica Greacă are loc Sfânta liturghie de Izvorul Tămăduirii, ocazie cu care credincioşii şi pelerinii iau şi apă sfinţită din izvorul de sub sfântul altar * Expoziţia este la Teatrul „Maria Filotti”, în Holul Monumental; în perioada 13 – 15 aprilie 2018 * Va fi prezentat şi filmul documentar “Preoții Români – Jertfă și Rugăciune pentru Unire”

Brăila este iar în sărbătoare creştină vineri, 13 aprilie 2018. La Biserica Greacă „Buna Vestire” (foto) se serbează Izvorul Tămăduirii, prilej cu care credincioşii şi pelerinii vor asista de dimineaţă la Sfânta liturghie şi vor lua apă sfinţită provenită din izvorul de sub paraclisul Sfântului Gherasim, apă considerată a fi miraculoasă (s-a descoperit izvorul pe când se lucra la ridicarea bisericii, în 1863). Jandarmii şi poliţiştii vor fi la datorie pentru a asigura ordinea şi siguranţa tuturor. 

Tradiţionala expoziție „Lumină din lumină” din Săptămâna Luminată, de icoane, ouă încondeiate și flori are loc la Brăila în Holul Monumental al Teatrului ”Maria Filotti”. Vernisajul are loc tot vineri, 13 aprilie 2018, de la ora 12.30 (poate nu cu exactitate, programul depinzând de cel de la biserică unde este, de obicei, este mulţime de credincioşi şi pelerini – o coadă uriaşă!). Expun obiecte, lucrări şi documente Muzeul Brăilei „Carol I”, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Brăila, Centrul de Creaţie, Primăria Brăila, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, Penitenciarul Brăila, Mănăstirea Pantelimon din staţiunea Lacu Sărat, Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei”,  Casa de Cultură. Liceul de Arte „Hariclea Darclee”.

După vernisarea expoziției va avea loc, de la 13.00, prezentarea filmului documentar „Preoții români – Jertfă și Rugăciune pentru Unire” realizat de Cristina Liberis – jurnalist. Publicul îl va urmări în sala mare a dramaticului. Vor vorbi în deschidere Adrian Dragos Neagu – managerul Bibliotecii Județene “Istrati”, autoarea Cristina Liberis, ÎnaltPreaSfinţitul dr. Casian Craciun – Arhiepiscopul „Dunării de Jos”. Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei de la altă ediţie „Lumină din lumină”. 

Expoziţia rămâne deschisă în perioada 13 – 15 aprilie 2018, cu program de vizitare în intervalul 9.00 – 16.00.

  ** * Filmul documentar “Preoții Români – Jertfă și Rugăciune pentru Unire” reunește mărturii, date și interviruri care pun în valoare rolul clericilor în primul Război Mondial. Constituiți în Serviciul Preoțesc, celulă funcțională pe lângă Marele Cartier General al Armatei Române, preoții care s-au implicat nemijlocit în efortul de război le-au insuflat ostașilor încrederea și speranța victoriei finale. Fără excepție, în prima linie sau în zonele de organizare, au săvârșit fapte eroice, mulți dintre ei căzând la datorie, ca şi ostaşii. Alături de participarea efectivă în teatrele de operațiuni, preoții români ortodocși au derulat activități sociale, spirituale și umanitare în spatele frontului. Exemplaritatea și energia inepuizabilă de care au dat dovadă preoții români reprezintă una dintre poveștile necunoscute despre Marele Război.  Fără să fie prea bine cunoscută publicului român, implicarea Bisericii Ortodoxe Române în primul Război Mondial se constituite într-o inspirată și folositoare pagină de istorie pe care o recuperăm cu toții în 2018, în anul Centenarului (prezentarea organizatorilor).

Reclame

Pesach, Paştele evreiesc

*Sărbătoarea din 2018 începe în 30 martie şi se încheie în 7 aprilie * Evreii de pretudineni refac prin Pesach un moment istoric – bucuria eliberării din robia egipteană 

  Evreii de pretutindeni serbează în această perioadă Pesah sau Pesach (în ebraică, Pesaḥ înseamnă Pasare), similar cu creştinescul Paşte. Este sărbătoarea religioasă simbolizând libertatea; evreii îşi aduc aminte de momentul istoric al eliberării din robia egipteană. În fiecare an, sărbătoarea are alte coordonate temporale. În 2018, Pesach începe la 30 martie şi se încheie după opt zile, la 7 aprilie. Data marchează începutul anului ecleziastic ebraic la fel ca în antichitate, conform calendarului evreiesc fiind perioada 14 -21 a lunii Nisan. Vineri, 30 martie 2018, şi membrii Comunităţii Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – se reunesc pentru a fi împreună în deschiderea  sărbătorii.

În adunarea evreilor, rabinul sau oficiantul de cult are câteva elemente ritualice de străbătut, inclusiv lectura din cartea sfântă împreună cu credincioşii a pasajelor unde sunt descrise ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise şi cei 40 ani de peregrinare prin deșert.

Există tradiţii culinare pe care evreii le respectă cu sfinţenie de Pesach, una dintre ele se referă la consumarea unei pâini speciale, nedospite, aşa cum au reuşit să mănânce evreii pe parcursul drumului de întoarcere din Egipt pe pământul făgăduit şi este, de altfel, singurul tip de pâine care se consumă în perioada Pesach.

Pesach sameach! 

Ziua culturii elene, ediţia 2018 la Brăila

*Evenimente organizate în colaborare cu Comunitatea Greacă din Brăila sâmbătă, 24 martie 2018, de la ora 11.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” şi de la ora 13.00, la Casa „Goangă” expoziţie de fotografie „Familii de greci din Brăila” *Duminică, 25 martie 2018, la Biserica Greacă se oficiază de la 11.30 o slujbă de Te Deum 

La Brăila se serbează, ca de fiecare dată, Ziua naţională a Greciei – 25 martie – şi nu doar Comunitatea Grecilor din Brăila se bucură de aceasta. Practic, sunt organizate sâmbătă. 24 martie 2018, mai multe evenimente sub genericul Ziua Culturii Elene. Intrarea este liberă. Foto dreapta sus, ansamblul Parnassos (una dintre formule) – arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei 

ansamblul Parnassos

     Primul eveniment are loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Centrul Diversităţii Culturale (Piaţa Traian nr. 3) cu începere de la ora 11.00. Programul se deschide cu alocuţiuni susţinute de reprezentanţi ai Comunităţii Elene şi ai instituţiei gazdă, urmate de conferinţa „Dora D’Istria (Elena Ghica, 1828 – 1888). o mare scriitoare a secolului al XIX-lea” susținută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti – istoric din Bucureşti. Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii grecilor brăileni va oferi celor prezenţi, ca de fiecare dată, bucuria reîntâlnirii cu dansul popular elen şi revederea frumoaselor costume tradiţionale populare greceşti.

În spaţiul Centrului Diversităţii Culturale, Camelia Hristian – coordonator Centru şi şef Relaţii Publice la muzeu – a pregătit la sugestia grecilor brăileni o expoziţie de artă plastică numită „Fragmente de poveste” realizată cu lucrări semnate Iulia Livia Tsamuris şi Traian Tsamuris (etnic de origine greacă).

Notă. În timpul pregătirii expoziţiei, artiştii expozanţi s-au întâlnit (foto stânga, facebook muzeu) cu elevi de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” (unde a absolvit Traian Tsamuris) şi cu prof. artist plastic Marilena Ioanid (de asemenea, cu origini greceşti). 
           Nu în ultimul rând, tot sâmbătă – 24 martie 2018 – de la ora 13.00 se vernisează la Casa de Cultură a municipiului Brăila, în Casa memorială „Petre Ştefănescu Goangă” (Piaţa Poligon nr. 6) expoziţia de fotografie „Familii de greci din Brăila”.

     Iar duminică, 25 martie 2018, de la ora 11.30, la Biserica Greacă „Buna Vestire”  – ctitorie a grecilor trăitori la Brăila în secolul al XIX-lea, cea mai mare biserică a grecilor din afara graniţelor Eladei, una dintre cele mai frumoase construcţii religioase – se oficiază o slujbă de Te Deum. 

 ΗΜΕΡA ΤΟΥ ΕΛΛΗΝΙΚΟΥ ΠΟΛΙΤΙΣΜΟΥ εκδήλωση αφιερωμένη στην Εθνική Επέτειο της 25ης Μαρτίου 1821

Notă. În 2017, la manifestarea similară organizată tot la Muzeul Brăilei „Carol I” au dansat şi greci veniţi din ţara-mamă (video postat în pagina facebook  a revistei Braila Chirei)

Şi un frumos program al ansamblurilor (copii şi tineri) de dansuri ale Comunităţii  Greceşti brăilene de la Noaptea muzeelor, ediţia 2017 – video postat pe facebook muzeul brăilean

Recital cu ansamblul „Psalterion”, la Lyra

*Vineri, 16 martie 2018 de la ora 19.00 *Va fi un program vocal-instrumental sub genericul „In cantus”

   Al doilea (primul a fost un strălucit concert cu Orchestra de cameră a filarmonicii brăilene condusă măiastru de Petrea Gogu şi doi invitaţi de excepţie, tinerii care ne-au încântat cu interpretările lor, Aurelian Băcan – clarinet, Radu Mihai Ropotan – vioară; https://brailachirei.wordpress.com/2018/02/25/la-lyra-concert-simfonic-extraordinar-dedicat-zilei-de-8-martie/)  eveniment al lunii organizat pentru brăilenii melomani, dar sunt aşteptaţi deopotrivă gălăţenii şi nu doar ei, de Filarmonica „Lyra – George Cavadia” este programat pentru vineri, 16 martie 2018 de la ora 19.00 la sala de spectaole a Palatului Lyra.

Aşa cum ne anunţă prof. Ionuţ Săndel Balaban – managerul Filarmonicii „Lyra – Cavadia” . va fi un recital vocal-instrumental sub genericul „In Cantus” sustinut de Ansamblul „Psalterion” din Galaţi.
Solişti vor fi soprana Adelina Diaconu şi tenorul Florin Bobei, instrumentişti Marian Sava – vioară, Anişoara Negură – oboi, Cristian Dumea – orgă, Gabriel Bulancea (profesor la Facultatea de Arte, conducătorul grupului muzical)  – chitară. Va recita Vasile Danilă. De proiecţiile video şi sound design se ocupă Victor Mihăilescu

Ansamblul Psalterion

        Biletele – în valoare de 10 lei – se găsesc, ca de obicei, la sediul filarmonicii în Calea Călăraşilor nr. 52, de luni până vineri de la 8.00 la 18.00. 

Evenimentul, derulat sub egida Consiliului Judeţean Brăila (instituţia care finanţează filarmonica brăileană), vine în întâmpinea Sărbătorilor Pascale (Paştele este în acest an pe 8 aprilie) cu un program de influenţă religioasă (adesea, ansamblul preferă perioada barocă), atmosferă deosebită, cu muzică şi poezie de înaltă respiraţie spiritualizată.

N.red. Chiar dacă nu avem încă un desfăşurător al programului de concert, ofer aici o mostră de activitate concertistică a invitaţilor.

Invitaţie la Templul Coral Brăila – Purim 5778

*Duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 * Cu invitaţi speciali Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern

Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 la Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) sărbătoarea de Purim la care sunt invitaţi toţi membrii comunităţii, dar şi alţi prieteni neevrei.  

Ca şi la alte evenimente similare, cântecele tradiţionale şi nu numai vor fi interpretate de Corul Macabi al Comunităţii Evreieşti Brăila. Invitaţi speciali sunt membri Bucharest Klezmer Band şi actriţa Maia Morgenstern – director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, care nu vine pentru prima oară în oraşul lui Mihail Sebastian. Foto stânga de la alte eveniment Purim cu membrii Corului Macabi condus de Bogdan Lifşin (acelaşi care conduce şi Bucharest Klezmer Band, arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Sărbătoare Purim în Templul Coral Brăila

** * Purim este sărbătoarea evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu de sub dominaţia Imperiului Persan-Babilonian antic. La adunarea de la Templul, se citeşte din Cartea Esterei capitolul „Megillat” – sulul, al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor). Povestea, pe scurt e cam aşa: evreica Estera, ajunge împărăteasa lui Xerxe. În acelaşi timp, unchiul ei Mardoheu îi salvează viaţa împăratului, dezvăluind un complot de la curte. Dar Aman, un influent demnitar imperial, care îl ura pe Mardoheu, îl convinge de la Xerxe să dea un decret (data e 425 î.d.Hr.) prin care se decidea că toţi evreii vor fi ucişi în ziua de 13 Adar. Data a fost trasă la sorţi. Aflând acestea, Estera a poruncit evreilor să postească şi să se roage trei zile. După acest post, ea s-a înfăţişat lui Xerxe, căruia i-a destăinuit planul lui Aman şi l-a rugat să salveze poporul. Împăratul l-a spânzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu în locul lui şi a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor să se apere în faţa celor care vor încerca să-i omoare. Aşa au fost salvaţi evreii. În memoria acestei întâmplări, evreii organizează sărbătoarea de Purim şi se veselesc.

Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Conform tradiţiei, de Purim evreii îşi oferă reciproc cadouri de alimente și băuturi, se dă de pomană săracilor, se face o masă de celebrare. De asemenea, se poartă măști și costume vesele.

Hag purim sameach!

Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Sărbătoarea Botezului Domnului, program eveniment 2018 la Brăila

*Sfânta Liturghie, la Catedrala “Naşterea Domnului” începând cu ora 8.00; procesiune pe Calea Călăraşilor până la Faleza Dunării, de la ora 10.30 la 11.00 când începe Sfinţirea Apei celei mari şi se vor arunca credincioşi în fluviu, după cruce  

     Sărbătorirea Botezului Domnului sau Boboteaza – 6 ianuarie, este organizată în 2018 la Brăila de Primaria municipiului, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galaţi şi Protoieria Brăila, ca de obicei la acest important moment din calendarul lumii creştine. Brăilenii care au dorit să participe la traditionalul ceremonial al recuperarii crucii din apele fluviului Dunarea, s-au putut inscrie în data de 5 ianuarie. Credincioşii vor putea lua şi apă sfinţită – Agheasma Mare, despre care se crede că are puteri tămăduitoare. Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Program

ora 8.00 –10.20 la Catedrala “Naşterea Domnului” din Bariera Călăraşilor, Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Casian Craciun – Arhiepiscopul „Dunării de Jos” şi sobor de preoţi; 10.30 – 11.00 procesiune de la Catedrala “Naşterea Domnului” către Faleza Dunării, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – parcarea Primărirei municipiului Brăila – scena de la Faleza Dunării; se coboară pe treptele de la fântâni; 11.00 – 11.30 la scena de la Faleza Dunării, Slujba de Sfintire a Apei celei mari, oficiată de ÎPS Casian Crăciun împreună cu sobor de preoți;
ora 11.30 momentul aruncării şi prinderii crucii în Dunăre.

** *  Botezul Domnului sau Teofania este una dintre cele mai importante sărbători în creştinism. Este momentul în care se revelează semnificaţia profundă a venirii Mântuitorului. Ioan Botezătorul este cel care ni-l arată şi Îl arată pe Iisus cel adevărat prin mijlocirea săvârşirii botezului; de asemenea, acum se arată Sfântul Duh sub forma unui porumbel. Sensul botezului în apă este sfinţirea, curăţirea de păcate prin îmbrăţişarea principiilor creştine care trebuie să guverneze de acum înainte viaţa oricărui creştin.

Refacerea acestui ritual, în forme mai mult sau mai puţin identice cu cele descrise de apostoli şi păstrate în tradiţia credinţei creştin-ortodoxe, are tocmai acest rost: să indice clar credincioşilor că aceasta este calea spre mântuire – curăţirea, viaţa în spiritul celor 10 porunci şi al Sfintei Trinităţi. Credinţa populară în Apa sfinţită – agheasma mare – este tot un rezultat al acestei tradiţii, transferul de forţă magică, suprapământească asupra apei, prin intermediul rugăciunii rostite de preot.