Papa Francesco I, vizită apostolică în România

*În perioada 31 mai – 2 iunie 2019 * Sanctitatea Sa va celebra trei Sfinte Liturghii – la Bucureşti, Şumuleu Ciuc şi Blaj * Pe Câmpia Libertății de la Blaj, în 2 iunie, va participa la ceremonia beatificării celor şapte episcopi greco-catolici martiri – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu 

Papa Francesco I (https://www.facebook.com/PapaFrancescoJorgeBergoglio/ ) efectuează o vizită apostolică în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, manifestare pusă de organizatorii locali sub genericul “Să mergem împreună”. Sanctitatea Sa va celebra în România trei Sfinte Liturghii – la Bucureşti, Şumuleu Ciuc şi Blaj. În cele trei zile ale şederii sale în România, pe lângă întâlnirile cu comunitățile catolice locale, Sfântul Părinte va avea întâlniri la București cu autorităţile – preşedintele Klasu Iohannis şi nu numai, cu reprezentanţi ai societăţii civile și ai corpului diplomatic, cu Patriarhul Daniel și Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, la Iași – cu tinerii și familiile, la Blaj cu alţi români. În aceste întâlniri, Suveranul Pontif va rosti trei discursuri și trei omilii. Un moment special va fi ceremonia beatificării celor şapte episcopi greco-catolici martiri – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu (cardinalul care a lecturat, la 1 decembrie 1918, proclamaţia de unire a Regatului României cu Transilvania), ceremonie ce va avea loc pe 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj (Hm! Nimic nu e întâmplător…). Notă. De obicei, Papa nu participă la asemenea ceremonii, delegând un subaltern în acest sens. Foto preluată de pe pagina afcebook menţionată în text.

papa Francesco I

Pentru cei care doresc să participe la Sfânta Liturghie prezidată de Sfântul Părinte Papa Francisc în Catedrala Sf. Iosif – vineri, 31 mai 2019, de la ora 18.10 – Arhidieceza Romano-Catolică de București (ARCB) a distribuit bilete gratuite în format tipărit, cât și electronic. Tot pe 31 mai, în capitală, în cinstea Papei Francesco vor cânta, pe scena amenajată în Piaţa Ateneu, Corul Madrigal, corurile reunite de copii Cantus Mundi – ambele sub direcţia artistică a Annei Ungureanu şi Orchestra Simfonică Bucureşti sub bagheta lui Andrei Tudor cu solistă Monica Anghel.

Din motive de securitate, Primăria municipiului Bucureşti a dispus măsuri speciale. Astfel, sunt restricţii de circulaţie, în special în centrul Capitalei, în zonele în care Sanctitatea Sa va desfăşura activităţi publice. Şcolile din capitală îşi suspend cursurile vineri, 31 mai 2019, tot din motive de securitate. Alte detalii despre organizarea vizitei Papei Francesco găsiţi la http://www.papalabucuresti.ro/comunicate-de-presa/

Mesajul Papei transmis înainte de a ajunge în România: “Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate.
Vin între voi ca să mergem împreună
!”

https://www.facebook.com/watch/?v=305847243657734

Reclame

În minivacanța de Paște și 1 mai, securitate asigurată de jandarmi

*Cetățenii sunt rugați să evite implicarea în conflicte, să manifeste calm și răbdare atunci când se impune să aștepte, să aibă grijă de copii etc.

 

Biserica ”Sf. Pantelimon”, în stațiunea Lacu Sărat

Inspectoratul Județean de Jandarmi (IJJ) Brăila va asigura ordinea şi liniştea cetăţenilor, cu ocazia Sărbătorilor Pascale şi a zilei de 1 mai (Ziua Internațională a Muncii, din 1889), în perioada 26 aprilie – 1 mai 2019.

Jandarmii  brăileni vor fi prezenţi în zona lăcaşelor de cult, pentru ca slujbele religioase să nu fie perturbate de fapte antisociale iar activităţile religioase să se realizeze în condiţii de siguranţă. De asemenea, jandarmii vor fi prezenţi  în zonele unde vor exista aglomerări de persoane precum gări, autogări sau pieţe cât şi în arterele intens circulate, Jandarmeria Brăila sporind numărul echipajelor pentru a asigura ordinea publică la nivelul municipiului, dar şi în localităţile aferente judeţului Brăila şi să intervină pentru soluționarea operativă a oricăror situații sesizate ce pot afecta siguranța cetățenilor. Totodată, în aşteptarea numărului mare de pelerini la mănăstirea Sfântul Pantelimon din staţiunea Lacu Sărat, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila suplimentează efectivele şi intensifică măsurile de ordine publică, în scopul bunei desfăşurări a activităţilor religioase. Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, IJJ Brăila recomandă pelerinilor următoarele: să manifeste răbdare, să respecte indicaţiile jandarmilor şi să evite implicarea în conflicte de orice natură; să solicite sprijin prin sistemul unic de urgenţă 112, în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială; părinţii sunt rugaţi să supravegheze cu atenţie sporită copiii, pentru a evita situaţiile de rătăcire şi pentru a preveni eventualele accidente; să acorde o atenţie sporită bunurilor şi obiectelor personale – genţi, poşete, bagaje”, se arată în comunicatul transmisprin intermediul departmentului Informare, Relaţii publice şi cu Publicul al IJJ Brăila.

Ziua culturii elene, ediţia 2019 la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Serbată de Comunitatea Elenă Brăila în colaborare cu echipa muzeală duminică, 24 martie 2019, de la ora 11.00 * La sediul muzeal vor fi alocuţiunile, conferinţă cu Georgeta Filitti şi program de dansuri şi muzică, iar la Centrul Diversităţii Culturale sunt expoziţii

Ansamblul „Parnassos”

    Zilei Naţionale a Greciei (25 martie 1821) este serbată sub genericul Ziua Culturii Elene, ca de obicei la Brăila unde trăieşte încă o importantă Comunitate Elenă, la Muzeul Brăilei „Carol I” duminică, 24 martie 2019, cu începere de la ora 11.00. Evenimentele au loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi la Centrul Diversităţii Culturale.

Din programul prezentat în sala de conferinţe a muzeului: alocuţiuni rostite de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” – şi de  Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila; conferinţă susţinută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti, istoric din Bucureşti, pe tema „Documente inedite despre revoluţia grecilor de la 1821”, spectacol de dansuri populare şi muzică tradiţională susţinut de Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii Elene Brăila, în program fiind şi solistul Robert Stoian. Foto dreapta sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, cu ansamblului „Parnassos” (o formulă a lui) la ediţia 2018 a Zilei Greciei.

  La Centrul Diversităţii Culturale a fost amenajată o expoziţie sub genericul „Rădăcini” şi care cuprinde lucrări de pictură (în foto stânga jos, câteva tablouri) şi desen ale artiştilor plastici Jana Andreescu, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, lucrări de tapiserie realizate de artistul plastic Marilena Ioanid care predă la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, dar şi obiecte de uz casnic, fotografii, documente de la famiile Reghina Caligas, Beatrice Dobrescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri, Manuela Dumitrescu, Costel Mândroiu şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Nu în ultmul rând, expoziţia cuprinde şi obiecte de tipul Hand made realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Florentina Snae, Costel Mândroiu.  Toate acestea vor fi prezentate de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la Muzeul Brăilei „Carol I” –  care s-a ocupat şi de organizare/ amenajare, dar şi de artistul plastic Gheorghe Andreescu – muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. Expoziţia este deschisă şi în luna mai 2019.

Secvenţă din programul artistic din 2018 de la Ziua Greciei serbată la Muzeul Brăilei „Carol I”

** *  Informaţii de la evenimente – conferinţă şi vernisaj, în formate foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Purim la Brăila, sărbătorit cu prieteni români şi din alte etnii

*Tradiţionala sărbătoare s-a desfăşurat nu la Templul Coral, ca de obicei, ci la palatul Lyra unde pe scenă au urcat evrei, greci, turci şi etnici români împreună într-un atractiv program artistic care a revelat bogăţia etniilor trăitoare în oraşul lui Mihail Sebastian 

Bucharest Klezmer Band la Purim 2019, la Lyra

Sărbătoarea de Purim la Brăila, organizată în 17 martie 2019 de Comunitatea Evreilor din Brăila, s-a desfăşurat anul acesta nu la Templul Coral, ca de obicei, ci la palatul Lyra, pe scena frumoasei săli de spectacole. Doamna Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii Evreilor brăileni, a ales palatul Lyra pentru că este mai încăpător şi a invitat, aşa cum face de fiecare dată, prieteni etnici români şi membri ai altor etnii să fie împreună la cea mai veselă sărbătoare din calendarul evreiesc. Oficiantul de cult Suchar Goldstein (foto dreapta) a prezentat elementele de cult ale Purimului, oferind şi datele istorice astfel încât cei prezenţi să înţeleagă pe deplin valenţele sărbătorii.

Purim la Brăila, 2019, pe scena Lyra

La atractivul program artistic multietnic au participat Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Braila cu două eleve care au cântat piese muzicale din repertoriul popular românesc, Asociația Culturală Filo-Elenă ”Eleftheria” Brăila cu formaţia de dansuri „Pandora junior” alcătuită din elevi, Comunitatea Bulgară Brăila – preşedintele Maria Gancev a fost în sală – care a oferit, cu un mic grup coral (cinci doamne, una fiind vicepreşedintele Anastasia Andriev) au cântat “a capella” piese din repertoriul tradiţional bulgăresc, Comunitatea Turcă Brăila şi Comunitatea Turcă Galaţi – aceasta din urmă a avut secvenţă în program cu patru tinere şi un băiat, plus preşedinta Gülten Abdula. De asemenea, corurile reunite „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila şi cel de la Comunitatea Evreiască din Bucureşti au interpretat melodii tradiţionale şi, nu în ultimul rând, îndrăgita formaţie Bucharest Klezmer Band condusă de Boby Lifsin împreună cu Maia Morgenstern (foto stânga) a încântat audienţa “obligând” pe toţi cei de faţă să aplaude cu multă căldură. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2226694967423080 pe pagina facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Totodată, au participat – chiar dacă nu au avut secvenţe în programul artistic – membri de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni din Brăila cu preşedintele Maria Milea, membri de la Comunitatea Elenă Brăila „Parnassos” şi vicepreşdintele Veronica Macri. Au fost, de asemenea, prezenţi la adunarea sărbătorească şi au primit, la fel ca toată lumea la final, dulciurile tradiţionale, Ana Hărăpescu – manager Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, profesori şi scriitori brăileni, alţi prieteni şi susţinători ai Comunităţii Evreilor Brăila.

La Gârboavele (Galaţi), patru tipuri de case ţărăneşti la Muzeul Satului

*Dacă nu ştiaţi, merită să aflaţi – şi să admitaţi când treceţi pe la Gărboavele, judeţul Galaţi, că există aici un Muzeul al satului

    Dacă nu ştiaţi, ei bine, aflaţi că la Gârboavele, judeţul Galaţi, există un Muzeul al satului încă din 2006 şi a fost realizat în baza unui proiect cu fonduri europene, respectiv Programul de Vecinatate Romania – Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2004. Aplicant fost Consiliul Judeţului Galaţi, iar parteneri Centrul Cultural „Dunarea de Jos” si Muzeul Tinutului Cahul, Republica Moldova.

        Pot fi admirate patru tipuri de case ţărăneşti: Gospodaria de la Corod, Gospodaria de la Măstăcani, Gospodaria de la Cavadineşti (toate trei din judeţul Galaţi), Gospodaria de la Cahul. Mai multe pe site la http://www.muzeulsatuluigalati.ro 
       În imagine, gospădăria de la Corod, judeţ Galaţi.
Nota red. Chiar dacă aparent nu ar avea o legătură directă, e bine de ştiut şi că Biserica Ortodoxă Română a ales ca 2019 să fie Anul Omagial al Satului Românesc. De fapt, dacă ne gândim la felul în care a influenţat religia ortodoxă viaţa satului până acum ceva vreme, vom vedea că există o legătură între subiecte…

Purim 2019, sărbătorit la Brăila de Comunitatea Evreilor cu prieteni

*La Lyra, duminică – 17 martie 2019 – de la ora 11.00 *Participă la sărbătoarea cea mai veselă a evreilor Bucharest Klezmer Band, formaţie condusă de Boby Lifsin, actriţa Maia Morgenstern – director Teatrul Evreiesc de Stat şi nu numai

Nota red. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

Comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila, revelion 2019 pe stil vechi

*În seara de 14 ianuarie 2019, în prezenţa şi a prietenilor majoritari şi nu numai

     Comunitatea Rușilor Lipoveni din Braila a serbat în seara de 14 ianuarie 2019 trecerea în Noul An, revelionul (a doua oară, prima dată au petrecut conform calendarului gregorian folosit de toată lumea, la 31 decembrie), odată cu sărbătoarea de Sf. Vasile cel mare. Evenimentul a suprapus cele două petreceri întrucât lipovenii sunt religioşi, aşa că se conformează regulilor tradiţiei creştine care le impune să nu fie sărbătoare laică peste cea religioasă; astfel ei se duc întâi la biserică şi nu fac chefuri în acele zile. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2139245782834666 şi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213915819996698 şi video pe aceeaşi pagină, dar şi pe https://www.facebook.com/BrailaChirei/  

    Noul preşedinte al comunităţii – profesor pentru învăţământ primar Maria Milea, ajutată de preşedintele de onoare – prof. Fenia Jipa Rubanov şi de alţi membri a ales un salon încăpător pentru distracţie şi astfel au putut fi împreună şi cu alţi prieteni, care nu sunt ruşi, dar care apreciază bogăţia ernică a Brăilei. Destule doamne şi chiar unele tinere au purtat şi câteva elemente de costum popular – boneta, şalul, evantaiul. Din meniu nu au făcut parte prea multe reţete tradiţionale, dar a fost peşte – în fond, lipovenii sunt renumiţi încă pentru faptul că se pricep la pescuit.

La eveniment a fost prezent şi primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiu care, invitat să ia cuvântul, le-a adus la cunoştinţă membrilor comunităţii (sediul în cartier Pisc) că primăria Brăila a semnat un contract de asfaltare a străzilor din zona lor – anunţul a produs, cum era şi firesc, bucurie. 

Pentru ca petrecerea să fie bine gustată, a fost şi multă muzică rusească – tradiţional populară, de inspiraţie populară etc. Câteva melodii au fost interpretate de un oaspete invitat special – Paula Amelian, o tânără membru al altei comunităţi de lipoveni din ţară.

Frumoase momente au fost oferite de un grup de tineri dansatori din Comunitatea brăileană, interpretând piese din repertoriul popular. Costumele lor au fost admirate, de asemenea, chiar dacă sunt deja cunoscute. https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/vb.1445089699/10213916040722216/

    Şi nu în ultimul rând, un grup din ansamblul de dansuri „Pandora” a oferit un moment grecesc – în spiritul a ceea deja am numit că are Brăila, o bogăţie etnică specială, trăind aici împreună cu românii şi evrei, turci, ţigani (sau romi, rromi cum îşi spun de ceva vreme), bulgari. A dansat în grup şi Constantin Haraga – iniţiator al Asociaţiei filo-elene „Elefhteria”.  De altfel, cu membri acestor comunităţi, Maria Milea derulează un frumos proiect – festival judeţean „Cununa interculturalităţii” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/19/festival-judetean-cununa-interculturalitatii-proiect-al-scolii-caragiale-braila/) care are ca parteneri şi Primăria Brăila, Consiliul Judeţean. 
      De asemenea, întâlnirea a fost prilej de faptă bună: participanţii la revelionul pe stil vechi au donat pentru o tânără din comunitate, Cristina Ene Mihăilă, care are nevoie de ajutor medical.
  ** * Ruşii lipoveni (ca şi sărbii, armenii, bulgarii) petrec sărbătorile conform tradiţiei pe stil vechi. În 7 ianuarie, lipovenii au serbat Crăciunul. Trecerea în noul an fost pe 13 ianuarie şi pe 14 ianuarie, prima zi din an după calenarul iulian, ca şi la ortodocşii români, sf. Vasile. Reamintesc că ipovenii sunt ruşi sosiţi în ţara noastră după schimbările religioase începute de patriarhul Nikon, secolul XVII, schimbări urmate de represiuni faţă de cei care nu doreau să accepte noile reguli. Ei folosesc în continuare în tradiţia religioasă datele din calendarul iulian.