Regina-mamă Elena, alături de fiul Mihai I în Noua Catedrală din Curtea de Argeş

*Sâmbătă, 19 octombrie 2019, a fost oficiată slujba de reînhumare, fiind astfel îndeplinită dorinţa regelui Mihai I al României de a fi veşnic împreună

regina-mamă Elena cu Mihai I, copil

Casa Regală a României a decretat trei zile de doliu, în perioada 18 – 20 octombrie 2019, cu prilejul reînhumării Reginei-mame Elena în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală din Curtea de Argeş, aşa cum şi-a dorit fiul său, regele Mihai I al României (25 octombrie 1921, Castelul Peleş din Sinaia – 5 decembrie 2017, Aubonne în Elveţia), de asemenea înhumat în lăcaşul creştin-ortodox gândit de arhitectul Augustin Ioan şi amplasat în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş (ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab) la fel ca şi soţia sa, regina Ana (principesă de Bourbon-Parma, 1923 – 2016).  Evenimentul are importanţa sa. în condiţiile în care istoria a demonstrat că regalitatea – începând cu Carol I – a adus României imense servicii şi a pus statul pe o cale europeană, de dezvoltare şi modernitate, ceea ce înainte de sosirea principelui german nu părea posibil în contextul balcanic al spaţiului românesc.

        Sicriul reginei Elena a fost repatriat vineri, 18 octombrie 2019, iar la aeroport a avut loc un ceremonial militar și religios, în prezența Majestatea Sale Margareta, custodele coroanei, a membrilor Familiei Regale, a reprezentanților statului român etc. Cortegiul funerar a plecat de la Aeroportul Internațional Otopeni la Palatul Elisabeta, aici sicriul fiind depus în Sala Regilor. Alegerea acestui loc nu a fost întâmplătoare, de aici regina-Mamă și regele Mihai I au părăsit ţara în 30 decembrie 1947. Românii s-au putut reculege la catafalcul Reginei-mame. După vreo trei ore, cortegiul funerar s-a deplasat către Curtea de Argeș pe ruta Chitila, Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeş. Sicriul Reginei Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală vineri, 18 octombrie 2019, publicul având acces inclusiv sâmbătă, 19 octombrie 2019. Tot sâmbătă, la ora prânzului, a fost oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală. Până în 21 octombrie 2019 e deschisă o carte de condoleanțe la Palatul Elisabeta. Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro.
** * Principesa a Greciei şi Danemarcei, devenită regina-mamă Elena (2 mai 1896, Athena. Grecia – 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveţia), a avut o viaţă plină de dramatism, la fel ca şi istoria perioadei, dar şi contorsionată de elementele pasionale din biografia soţului său, regele Carol al II-lea al României. care a şi părăsit-o fiind interesat de alte relaţii feminine. Chiar şi în aceste condiţii, despre regina-mamă Elena păstrăm, români şi evrei deopotrivă, o amintire plină de recunoştinţă. Aceasta deoarece regina Elena a făcut posibilă, la reîntoarcerea în ţară în septembrie 1940, salvarea a sute de evrei după ce regimul Antonescu, după abdicarea lui Carol al II-lea, în contextul instaurării teroarei antisemite pe model nazist. De altfel, acest merit i-a fost recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, fiindu-i conferit reginei-mame Elena titlul de „Drept între popoare”.

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Noul An Evreiesc – Roş Haşana 2019, la Templul Coral din Brăila

*Rugăciuni, poeme ritualice, dulciurile, pregătirea pentru Iom Kipur

    Roş Haşana, Noul An Evreiesc, a reunit în după-amiaza de 29 septembrie 2019, data din calendarul gregorian când se intră în noul an evreiesc, 5780, membri ai Comunității Evreilor din Brăila cu preşedintele Nadia Ustinescu în Templul Coral, sinagoga (ridicată nn 1865, singura rămase din 14 lăcaşuri de rugăciune, câte au fost în oraşul lui Mihail Sebastian – Iosif Hechter) devenind acum locul de rugăciuni special destinate trecerii în noul an și al cuvântul rostit de Suchar Goldstein – oficiantul de cult.

Facem bilanţul: ce-am avut, ce-am pierdut. Dar aici e vorba de altceva. Nu e vorba de lucruri materiale… e mitzvah cum spune Tora traducere greşită pentru că mitzvah este obligaţie şi nu prea este obligaţie, este liberul arbitru. Să ajutăm o bătrână să ajungă într-un loc este o miţva, nu e nimeni obligat să o facă dar e bine s-o facă…  Şi păcat, multe din cele ce le facem sunt păcate chiar dacă nu ne dăm seama. Spre exemplu, vrem să ajutăm pe cineva, dar acela nu vrea pe nimeni… nu vrea să fie ajutat, dar noi ne impunem prezenţa şi el suferă din pricina asta. Noi zicem că facem bine, dar este un păcat. De fapt chiar se spune undeva că drumul este pavat cu intenţii bune… Bilanţul nu începe la Roş Haşana, ci cu o lună înainte. Mai avem timp să ne îndreptăm greşelile, să ne cerem iertare…”, a precizat Suchar Goldstein.

Au fost rostite, conform tradiției iudaice, rugăciunile de Anul Nou, dar şi poeme liturgice, precum Avinu Malkeinu si Alenu le-sabeahm. La finalul serviciului religios, membri CE Brăila şi oaspeţii s-au îndulcit, de asemenea conform tradiţiei, cu miere şi măr, cu alte bunătăţi dulci. Au gustat şi din vinul ritualic, la fel de dulce, astfel încât urarea “Sanah Tovah Umetukah” -însemnând un an bun și dulce – să fie valabilă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2600896890002884 în album de Armanda Filipine pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Rămânând în tradiţia talmudică, fiecare membru al CE Brăila s-a pregătit de anul nou este pentru a-și face examenul de constiinţă, dar şi pentru  următoarele 10 zile de penitență cu apogeuul Iom Kipur – Marea Iertare (sărbătoare foarte importantă, cu reculegere și rugăciune).

La Brăila, conferinţa naţională a profesorilor de rusă maternă

*În 28 şi 29 septembrie 2019 * Evenimente în clădirea administraţiei locale, la sediul Comunităţii Ruşilor Lipoveni, la Biserica „Acoperământului Maicii Domnului”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

    Brăila, teritoriu unde locuieşte o importantă comunitate de ruşi lipoveni, găzduieşte în zilele de 28 şi 29 septembrie 2019 Conferința națională a profesorilor de limba rusă maternă, eveniment dedicat Zilei Mondiale a Educaţiei (5 octombrie). Principalele teme ale dezbaterilor sunt „Importanța limbii materne ruse în formarea personalității tinerei generații a rușilor lipoveni” și „Comemorarea a 20 de la moartea academicianului cu rădăcini starovere Dmitri Lihaciov și contribuția acestuia în cultura rusă”.

         Sâmbătă, 28 septembrie   10.00 – 10.30 înregistrarea participanților în sala de ședințe a Consiliului Județean Brăila; 10.30 dezbateri;
16.00 – 18.30 întâlnirea profesorilor de limba rusă maternă; discuții asupra problemelor existente, soluții și perspective, la Centrul Cultural al Comunităţii Ruşilor Lipoveni Brăila

Duminică, 29 septembrie    7.30 – 10:30 participare la Sfânta Liturghie la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”; 10.30 – 11.30 interpretare de cântări religioase și stihuri duhovnicești, moment oferit de un grup de copii ruși lipoveni la biserică: 11.30 participare la vernisajul expoziţiei „Strălucire şi culoare” la Muzeul Brăilei „Carol I” – în Centrul Diversităţii Culturale (Piaţa Traian nr. 3) – cu pictură de Filip Ivli Timofei, obiecte de port popular specifice ruşilor lipoveni realizate de meşterul popular Valentina Koker din Jurilovca, obiecte de colecţie de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni Brăila (detalii despre expoziție la 

https://brailachirei.wordpress.com/2019/09/26/la-muzeul-brailei-carol-i-expozitie-cu-si-despre-rusii-lipoveni/)

Organizatorii manifestării sunt Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR), Ministerul Educației Naționale, Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din România și Comunitatea Ruşilor Lipoveni Brăila – preşedinte Maria Milea. 

** * Foto stânga, din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei. cu elevi de la Şcoala Gimnazială „A. S. Puskin” şi din comuniate îmbrăcaţi în frumosul costum popular rusesc.

** * Informaţii suplimentare (foto & video) de la manifestare vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

La Muzeul Brăilei ”Carol I”, expoziție cu și despre rușii lipoveni

*”Strălucire și culoare”, la Centrul Diversităţii Culturale * Vernisaj duminică, 29 septembrie 2019, la ora 11.30

   La Centrul Diversității Culturale (Piaţa Traian nr. 3) din Muzeul Brăilei ”Carol I” a fost pregătită (exemplificare în foto dreapta) expoziţia temporară „Strălucire și culoare” care se vernisează duminică, 29 septembrie 2019, de la ora 11.30 amfitrion fiind Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator al Centrului Diversității Culturale. Pot fi admirate lucrări de pictură realizate de artistul plastic Filip Ivli Timofei, Kokoshnik şi alte obiecte de port popular specifice ruşilor lipoveni realizate de meșterul popular Valentina Koker din Jurilovca, obiecte de colecţie de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni Brăila – președinte Maria Milea – şi de la familia Evdochia şi Vladimir Smaznov, precum și multiple fotografii reprezentative pentru istoricul costumului tradițional rusesc.
Expoziţia de pictură este însoţită de un album finanţat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Poate fi vizualizat la
https://www.muzeulbrailei.ro/uploads/img/evenimente/2019/Septembrie/Album_complet_corectat_tipar.pdf 

         La eveniment vor participa Silviu Feodor – preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Andrian Ampleev – deputatul ruşilor lipoveni, artistul Filip Ivli Timofei. 

„Între ceruri şi ape”, expoziţie Florian Mihăilescu la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Pe simezele Galeriei de artă „Gh. Naum” * Vernisaj sâmbătă, 7 septembrie 2019, de la ora 13.00

    Florian Mihăilescu expune din nou la Brăila, sub genericul „Între ceruri şi ape”, lucrări de artă religioasă sau inspirate din acest gen la Galeria de artă „Gh. Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”, parte a secţiei Artă unde gazde vor fi muzeograf dr. Maria Stoica şi muzeograf Alina Ruxandra Mircea. Pe afiş, una dintre lucrările pe care le vom admira pe simezele brăilene,

În spatele spontaneităţii, a dezinvolturii şi a siguranţei gestului sunt înmagazinate ore de observaţie nemijlocită asupra fenomenelor naturii, urmate de lungi perioade de decantare a impresiilor astfel încât, atunci când le pictează ele se dezlănţuie asemenea unei vijelii colorate. Mişcarea materiei cromatice şi efectele de lumină sunt pentru Florian Mihăilescu vehicole ale viziunilor interioare” – câteva opinii critice despre arta picturală la Florian Mihăilescu oferite de organizatori pe pagina Facebook a Secţiei Artă a muzeului brăilean.

Artistul revine cu bucurie la Brăila, oraş unde a predat mulţi ani la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”. În prezent, Florian MIhăilescu lucrează în capitală, iar la în Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din România deţine funcţia de preşedinte Comisia profesională în Secţia UAP Artă religioasă şi restaurare.

** * Informaţii suplimentare (foto & video) de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Keshet XIV în Templul Coral Brăila

*Din desfăşurătorul brăilean al programului naţional evreiesc de educaţie religioasă au făcut parte prezentări ale unor personalităţi de marcă ale lumii evreieşti, dar şi momente de referinţă din istoria culturii ebraice 

 

Keshet 2019

A 14-a ediţie a programului naţional evreiesc de educaţie religioasă  KESHET a reunit, în 23 iunie 2019, în Templul Coral de la Brăila în jur de 50 participanţi. Ca de fiecare dată, Nadia Ustinescu – preşedinte Comunitatea Evreilor Brăila – a organizat un eveniment care s-a derulat în coordonatele deja cunoscute, audienţei fiindu-i dăruite şi reamintite elemente definitorii ale culturii şi religiei iudaice.

Conform tradiţiei deja uzitate, câţiva membri ai Comunităţii şi nu numai ei au prezentat date din biografia unor personalităţi evreieşti din România şi din lume, din vremurile moderne şi din istorie. Astfel, profesor Elena Dumitrescu, prietenă a Comunităţii Evreilor Brăila, a vorbit despre una dintre personalităţile comunităţii internaţionale evreieşti, Josef Moses Juran (1904 – 2008) – inginer, consultant de management, născut în România şi trăitor în Statele Unite ale Americii. Despre Yehudi Halevi (1075 – 1141) – filosof şi fizician născut în Spania, considerat unul din întemeietorii poeziei evreieşti, a vorbit Suchar Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii Evreieşti Brăila.

Liliana Chilom a dezvoltat subiectul „Maimonide versus Nahmanide”, Luminiţa Stan a prezentat alte două personalităţi de seamă ale evreilor, scriitorul, chimistul american născut în Rusia, Isac Asimov (1920 – 1992) şi actriţa Maia Morgenstern – directorul Teatrului Evreisc de Stat din Bucureşti (care vine ades la evenimentele CE Brăila şi care a primit, exact în această zi de 23 iunie, la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru, o stea pe Aleea Celebrităţilor).

Nadia Ustinescu (foto, în faţa membrilor comunităţii prezenţi în Templul Coral din Brăila, str. Petru Maior nr. 13) a ales să-l prezinte pe ilustrul academician, medic, politician şi filantrop Nicolae Cajal (1919 – 2004), iar ultima personalitate din lista zilei a fost nimeni altul decât Nostradamus (1503 – 1556), numele real – Michel de Nostradame, medic, cabalist și farmacist francez, faimos pentru catrenele sale considerate preziceri.