Ana Aslan, comemorată în biserica brăileană „Sf. Nicolae”

*Eveniment sugerat de Protopopiatul Brăilei și organizat împreună cu Fundația Ana Aslan, în prezența oficialităților locale – medicul academician Ana Aslan este Cetățean de onoare al municipiului Brăila – și al celor care îi duc mai departe crezul * Ceremonia religioasă din dimineața zilei de 18 mai 2023 – marcând cei 35 ani de la moartea celei care a luptat cu bătrânețea și cu moartea – a fost urmată de o masă de pomenire, conform tradiției ortodoxe

Medicul academician Ana Aslan (1 ian. 1897, Brăila – 20 mai 1988, București) este omul de știință care nu mai are nevoie de prezentare, fiind recunoscută și apreciată la nivel mondial pentru cercetările sale în principal din domeniul gerontologie și geriatrie – de altfel, primul institut (din lume) cu acest profil a fost înființat în 1952 la București la insistențele Anei Aslan, așa că numele ce-l poartă instituția, din 1992, este pe deplin meritat – https://ana-aslan.ro/.

În Brăila natală, Ana Aslan are norocul să fie iubită de contemporani și să-i fie pomenit numele cu multiple ocazii. Aceasta se întâmplă mai cu seamă de când Fundația Ana Aslan (https://www.fundatiaanaaslan.ro/), prezidată de medicul Speranța Prada, a amenajat Casa memorială Ana Aslan (*). Tot cu binevenitul concurs al fundației s-a desfășurat în ziua de 18 mai 2023 ceremonia de pomenire a „acad. Ana Vasilichia Aslan la cei 35 ani de la trecerea la cele veșnice”, așa cum stă scris în informarea/ invitație transmisă și nouă.

Propunerea pentru organizarea acestui emoționant moment, care în tradiția creștin-ortodoxă este mai degrabă rezervat familiei, a venit de la Protopopiatul Brăilei, prin părintele protopop Ștefan Constandache care a condus slujba de pomenire în biserica brăileană „Sf. Nicolae” (casa memorială este în această parohie) realizată împreună cu preoții bisericii. A fost o slujbă emoționantă și frumoasă, au simțit asta cu toții, cei prezenți – reprezentanții Fundației Ana Aslan și prieteni, Marian Viorel Dragomir – primarul Brăilei – și cei doi viceprimari, Doinița Ciocan și Alexandru Jantea Crican, medici care îi duc crezul Anei Aslan mai departe s.a. După parastas a urmat masa de pomenire, la un restaurant în oraș, unde discuțiile despre cea care a primit și titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Brăila (deci prezența oficialităților era și o datorie!) au căpătat conotația pe care o au de obicei la acest gen de întâlniri: una de dialog în familie. Ceea ce demonstrează că Ana Aslan continuă să aibă (și) la Brăila o familie, doar că este familia celor care respectă valoarea, calitatea, perseverența, curajul, îndrăzneala, tenacitatea. Pentru că toate aceste calități stau in dreptul personalității Anei Aslan. Și ceea ce voi cita mai jos, stă mărturie în acest sens.

Ana Aslan: „De multe ori în viața mea am fost în situații ce credeam că mă depășesc (…) cu ani în urmă (…) la imensul Congres de la Minsk din 1958, în Senatul American, la National Institutes of Health (..) În cei 66 de ani pe care i-am petrecut, fără pauză, în laboratoare, spitale, servicii de consultații, săli de învățământ medical și institute de cercetare, și în cercetări de teren, niciodată nu m-am îndepărtat de la principiul lui Leon Bernard <omul face un tot cu mediul>, luând contact întotdeauna nu numai cu bolnavul, ci și cu mediul înconjurător specific al acestuia (…) Fascinația mea de o viață, de-a face totul pentru a vindeca bolile, a întârzia îmbătrânirea și cortegiul ei inevitabil – boala, invaliditatea, moartea – își are probabil originea într-un moment psihologic deosebit de grav al vieții mele. Aveam doar 13 ani când tatăl, cu 20 de ani mai în vârstă decât mama mea, a decedat, după o lungă suferință, în ciuda îngrijirilor celor mai atente. Atunci cred că s-a născut germenele determinării, care mă urmărește fără întrerupere, de a face totul pentru a preveni boala, pentru a reda sănătatea oamenilor cât mai repede posibil, pentru a întârzia îmbătrânirea. De atunci lupt pentru viață, pentru sănătate și urăsc moartea, aruncându-mi toate forțele împotriva ei” – din discursul rostit la primirea premiului și medaliei „Leon Bernard”, distincție înmânată in timpul celei de-a 35-a Adunări Mondiale a Sănătății (1982), discurs publicat în cartea „Ana Aslan” de Theodora Bărbulescu-Poli, volum apărut sub egida Institutului de gerontologie și geriatrie „Ana Aslan” și al Fundației Ana Aslan (notă. Theodora Bărbulescu-Poli a fost șefa de cabinet a Anei Aslan, este vicepreședinte la fundația Aslan; cartea are și o ediție recentă, 2022, editura Curtea Veche).

Și alt citat din discursul menționat anterior, cuprinzând idei/ principii enunțate de savantul medic Ana Aslan, care ar trebui să fie utilizate și astăzi în organizarea sistemului medical național astfel încât pacientul să rămână centrul de interes al activității de profil, iar starea de sănătate a populației generale să devină mereu mai bună. Ana Aslan: „Una din lecțiile vieții mele este că medicina socială poate aduce sub același acoperiș medicina preventivă și curativă, cu cercetarea științifică, cu arta sănătății, a educației, cu politicul, socialul, economicul (…) De cele mai multe ori, omul în vârstă devine obiectul unei atitudini discriminatorii atât din partea familiei cât și a societății, fiind evitat și ostracizat. Pe de altă parte, este nevoie ca vârstnicii să-și schimbe mentalitatea, continuând să-și mențină priceperea intelectuală și abilitatea fizică, să-și îmbogățească continuu cunoștințele, să se impună societății și familiei ca elemente active, pentru că a fi vârstnic fără a continua să fii <cineva> este trist” (id. Discurs).

(*) Fundația Ana Aslan a amenajat Casa memorială „Ana Aslan” (https://brailachirei.wordpress.com/2022/09/24/inaugurarea-casei-ana-aslan-in-braila-natala-a-celei-mai-importante-luptatoare-impotriva-batranetii/) în Brăila, aducând mobilier și câteva obiecte care au fost în preajma Anei Aslan în chiar casa unde s-a născut și a copilărit medicul de faimă mondială care dă o strălucirea aparte locului de la Dunăre – unde au văzut lumina zilei și alți oameni fără de care Cartea de Aur și Lumină a lumii (una a personalităților adevărate, valoroase) ar fi mai mică, mai subțire. Casa memorială (situată la intersecția străzilor Ana Aslan și Constantin C. Hepites) poate fi vizitată cu o programare prealabilă.

Foto 1: Ana Aslan (arhivă Getty images, din 23 noiembrie 1959, Londra); foto 2: anunțul/ invitație pentru evenimentul de comemorare; foto 3 de Armanda Filipine: biserica brăileană „Sf. Nicolae” (în prima parte a secolului XIX era numită „catedrala orașului”); foto 4: Ana Aslan

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Învierea Domnului, lecție de zi cu zi

*Arta plastică subliniază detaliile acestei lecții din zona spiritualității, evident, pentru cine vrea să o învețe

Spunem „Hristos a Înviat!” și nu degeaba artiștii au fost invitați să transpună istoria biblică pe pereții bisericilor (acum unele lucrări sunt în muzee, dar povestea este tot aceea care ar trebui să ne facă să ne gândim de două ori înainte de a greși… Lecția (din religie către multe alte domenii) este pentru cei care înțeleg și se apleacă asupra spiritualității prelungind efectul lecturilor biblice (și conexe) in viața de zi cu zi.

Foto 1: The Resurrection of Christ (pictură, 1499 – 1502) de Raphael Sanzio; Foto 2: The Resurrection oh Christ (pictură, 1575 – 1600) de Johann Rottenhammer or Hans Rottenhammer;

Foto 3: Invierea (1570) pictura de Paolo Veronese; Foto 4: fresca „Învierea lui Iisus și femeile la mormânt” (1439 – 1443) de Fra Angelico

 Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei 

Expoziție pascală, din colecții tematice, la muzeul brăilean

*Se poate vizita până în 28 mai 2023

O expoziție intitulată „Meșteșuguri tradiționale de Sfintele Sărbători” cu ouă încondeiate și pictate, dar și cu obiecte de ceramică din donația Maria și Nicolae Zahacinschi, plus linguri de lemn realizate de Iancu Mocanu – toate din colecțiile secției Etnografice și artă populară – pe Facebook, Muzeul Brailei Colectiile Etnografice – din Muzeul Brăilei „Carol I” este deschisă spre vizitare până în 28 mai 2023 în sediul central muzeal – Secția Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I” , dar cine ajunge aici merită să facă un drum și la sediul (str. Polonă 14) secției Etnografie în frumoasa casa Alexiu (cum este înscrisă în Lista Monumentelor istorice) pentru că și expozițiile de acolo (cea permanentă cu obiecte din patrimoniul local, expoziția de costume populare, și nu numai, de la Muzeul Național al Viticulturii și Pomicultorii Golești, dar și expoziția cu obiecte din lut, și nu numai, de la Muzeul Olteniei) sunt admirabile, completând minunat expoziția tematică de față.

Expoziția a fost realizată de muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – șef secția Etnografie – coordonator, ajutată de colegele Elena Pandrea – conservator, Alina Mucuță – conservator, Raluca Tănăsache – restaurator și de Niculina Dinu – muzeograf la secția Istorie Modernă și Contemporană. În finalul albumului (integral pe Facebook la https://www.facebook.com/1445089699/posts/pfbid03iWKNAfFmungUgSykydKe6rmsbiUpuXKHnNpBfcSxsWGo48GE3fF48iaG7HtTGZVl/ ) am prezentat și imagini cu sediul Etnografiei brăilene, dar și câteva pagini ale unei cărți tematice (au mai multe titluri publicate generoșii donatori) semnată de colecționarii Zahacinschi.

**Realizatorul lingurilor (secția etnografică are o donație consistentă), Iancu Mocanu, a fost biolog, brăilean. Familia Zahacinschi, medici, era din București; au donat și în capitală multe obiecte de artă populară pe care le-au achiziționat din întreaga țară.

Nota mea. Brăilenii pot ajunge cu ușurință la expoziție și nu se vor împiedica (de geamurile vitrinelor, cum am pățit încercând să fotografiez cât mai bine!) să admire. Am realizat albumul foto mai mult pentru cei care nu pot ajunge la muzeu!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei 

Pilda smereniei – Iisus spală picioarele ucenicilor – din Săptămâna mare

*Că nu oricine se smerește… ci numai acela care știe ce face!

Sfântul Chiril al Alexandriei: „Domnul nostru Iisus Hristos, dându-le pilda de smerită cugetare ucenicilor Săi și, prin ei, celor de pe întreg pământul, nu spune simplu: <Precum v-am spălat Eu picioarele sunteți datori să faceți aceasta și voi>, ci explică mai întâi mărirea Sa și, arătându-le strălucirea firii Lui proprii, rușinează pe iubitorul de slavă deșartă. <Căci voi, zice, Mă numiți pe Mine învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt>. Iar mai apoi ne îndeamnă pe toți să Îi urmăm întru smerenie, supunere și dragoste„.

Sfântul Apostol Ioan: „Iar mai înainte de sărbătoarea Paștelui, știind Iisus că I-a venit ceasul ca să se mute din lumea aceasta la Tatăl, a arătat că iubind pe ai Săi, care erau din lume până în sfârșit i-a iubit; Și făcându-se Cina, și diavolul punând in inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă, Iisus, știind ca Tatăl I-a dat Lui toate în mâini și că de la Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu merge, S-a sculat de la Cina, S-a dezbracat de haine și, luând un stergar, S-a încins cu el. După aceea a turnat apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era incins. A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? A răspuns Iisus: Ceea ce fac Eu, tu nu știi acum, dar vei înțelege după aceasta. Petru I-a zis: Nu-mi vei spala picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine. Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul. Iisus i-a zis: Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. Și voi sunteți curați, însă nu toți. Că știa pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: Nu toți sunteți curați„.

Foto 1: icoană realizată după toate regulile iconografiei; Foto 2: pictura (1580) lui Paolo Veronese cu acest subiect; foto 3: tabloul cu subiect omonim realizat (1575-1580) de Jacopo Robusti Tintoretto și aflat la National Gallery din Londra

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei 

Corala Camerata, microrecital în Săptămâna Mare

*Corul CJCPCT & Centrul de Creație Brăila susține programul în 12 aprilie 2023, de la ora 15.30 la Casa Tineretului * Intrarea este liberă

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrul de Creație Brăila oferă brăilenilor în data de 12 aprilie 2023, de la ora 15.30 un microrecital susținut de Corala Camerata împreună cu invitați. Intrarea la eveniment este liberă. Formația corală a CJCPCT, condusă de lt. Ionuț Raul Badale, va prezenta piese cu o deosebită încărcare emoțională în Săptămâna Mare a Paștelui creștin-ortodox din acest an, astfel încât acest microrecital să reprezinte o binevenită rază de lumină și să aducă puțină liniște sufletească. Ca de fiecare dată, pe pagina de facebook Centrul.de.Creatie.Braila va fi și transmisie LIVE.

Foto: o parte a membrilor corului împreună cu dirijorul Ionuț Badale, în capela militară unde Corala Camerata a susținut în data de 9 aprilie 2023 un microrecital

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Vacanță!

*Dedicată sărbătorilor Pascale

Elevii români au vacanță începând din 7 aprilie, pentru că ziua precedentă a fost ultima de cursuri în modulul 4 (care a început diferit, pe 13 februarie pentru elevii din Ilfov și Suceava, pe 20 februarie – în zece județe, pe 27 februarie pentru școlile din București și alte 29 județe.

(Nota red. O schimbare în domeniul educațional care nu e ce se dorește – una de sprijinire a învățământului ci doar una de formă… după trimestre și semestre. acum vorbim de module…)

Această vacanță, dedicată sărbătorilor Pascale, se încheie în 18 aprilie (mijloc al săptămânii). A doua zi, 19 aprilie, începe ultimul modul al anului școlar – egal ca număr de zile pentru toți elevii din întreaga țară și care se încheie în 16 iunie 2023. Vacanța cuprinde în acest an ambele sărbători pascale – din calendarul catolic și cel ortodox.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Tot pentru Ziua Greciei, de ziua națională – expoziție de artă și patrimoniu la Brăila

*Expoziție este găzduită de Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I” – activitate organizată în parteneriat cu Filialele Brăila și Galați ale UAP, Comunitatea Elenă Brăila etc.

Spectacolul de Ziua națională a Greciei anunțat de Comunitatea Elenă Brăila Comunitatea Elena Braila – Ελληνική Κοινότητα Βραΐλας (anunțat de noi din vreme, la https://brailachirei.wordpress.com/2023/03/13/la-braila-spectacol-de-ziua-nationala-a-greciei/) din data de 25 martie 2023 este completat de alt eveniment care îl precede – o expoziție complexă în spațiul Centrului Diversității Culturale (**) din Muzeul Brăilei „Carol I”.

Vernisajul are loc tot sâmbătă, 25 martie, de la ora 10.00. Expoziţia „Buna Vestire” / O Euaws^io^oq ir|C, OeoxoKou) cuprinde icoane şi obiecte liturgice (sec. XIX) din colecţia Bisericii Greacă „Buna Vestire” dar și lucrări de artă plastică – icoane, picturi, tapiserii fotografii ale unor artişti din Brăila, Braşov, Bucureşti şi Galaţi: Jana Andreescu, Gheorghe Andreescu, Irina Ariton, Marilena Ioanid, Irina Ionescu Berechet, Cristina Aurelia Ionescu Berechet, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Gheorghe Mosorescu, Iulia Pastorcici, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, Traian Țamuris. Tot în Centrul de Diversității Culturale – Camelia Hristian (șeful secției Relații publice de la muzeu), coordonator – sunt expuse cu acest prilej obiecte din colecţiile Comunităţii Elene Brăila şi obiecte handmade realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru şi Florentina Snae.

Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila, preotul Doru Sima, Gh Mosorescu – preşedintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), Gheorghe Andreescu – preşedintele Filialei Galaţi a UAP sunt așteptați să prezinte expoziția. De asemenea, este așteptată la evenimente şi Pelagia Gkountra – consul al Ambasadei Republicii Elene în România.

Conform tradiției, în Biserica Greacă „Buna Vestire” va avea loc un Te Deum in memoria ctitorilor – programat duminică, 26 martie (notă. Înainte de renovare, sediul Comunității Elene era în curtea lăcașului de cult ridicat de grecii din vechime, respectiv anii 1862-1872).

(**) Centrul Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei „Carol I” s-a înființat în 2009, odată cu programul cultural „Un Grec, doi Greci, trei Greci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” derulat cu fonduri AFCN de Muzeul Brăilei în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila, dar și cu sprijinul lui Konstantinos Tsoukalidis – preşedintele de arunci al Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Română (sponsor principal din Atena, Grecia) şi a lui Karafyllidis Athanassios (sponsor din Berlin, Germania) – ambii greci născuţi la Brăila.

foto 1 – afiș spectacol; foto 2 – afiș expoziție la Centrul Diversității Culturale; foto 3 – Biserica Greacă „Buna Vestire”

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

La mulți ani, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România!

*Împlinirea a 33 ani de existență și activități de păstrare a identității culturale și spirituale * De asemenea, în 12 februarie este și Ziua limbii materne – în cazul de față, limba rusă

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) își serbează la 12 februarie aniversarea. Tot acum este și Ziua limbii materne.

De aceea, astăzi – 12 februarie 2023 – la Brăila a fost prilej de adunare și de bucurie, în sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi – Vasile cel mare, Grigorie teologul și Ioan gură de aur (patroni spirituali pentru Comunitate), prin slujbe la toate bisericile de rit vechi din cartierul brăilean Pisc – unde locuiesc majoritatea membrilor Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila – și prânz cu participarea tuturor credincioșilor.

La mulți ani! Lumină veșnică celor plecați dintre noi!

Activități desfășurate cu deplinul sprijin al slujitorilor bisericilor de rit vechi, al comitetului local – respectiv Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Braila – prof. Maria Milea președinte, prof. Ana Oprea secretar. Activități desfășurate la inițiativa președintelui CRLR – deputat Silviu Feodor, cu susținerea financiară a CRLR și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale Mitropolitul Leontie.

* Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania *

Foto 1 – icoană cu Sfinții Trei Ierarhi; foto 2 – biserica ortodoxă de rit vechi Acoperământul Maicii Domnului din Brăila; foto 3 – in biserica de rit vechi;

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista BRAILA CHIREI

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

*În data de 7 ianuarie, în calendarul creștin ortodox

„Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuți din femei unul mai mare decât Ioan Botezatorul” (de la evanghelistul Matei citire)

„Și Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare din piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică” (de la evanghelistul Marcu citire).

În tradiția creștinilor, ortodocși și nu numai, sărbătoarea Botezatorului este una importantă – ca de altfel însăși miezul poveștii vieții lui Ioan – cel care știa ce alții nici nu voiau să audă (notă. Evident, e mai mult decât de citit din Biblie…)

În foto: icoana (a doua jumătate a sec. XVII) reprezentându-l pe Ioan Botezătorul, pictată de Gheorghe Vidale, acum la Muzeul Bizantin și Creștin din Atena

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Botezul Mântuitorului sau Epifania

*Mare sărbătoare a spațiului creștin, în 6 ianuarie, numită și Teofania * Popular, Boboteaza – ziua când se sfințesc apele

Data de 6 ianuarie încheie, în tradițiile creștine, sărbătorile de iarnă prin Botezul Mântuitorului sau Epifania ori Teofania (din grecescul „theophania” care se traduce prin „apariția / arătarea lui Dumnezeu”) sau, cu terminologia populară, Boboteaza.

În această importantă zi a spațiului creștinătății, și în ziua dinainte, se oficiau slujbe religioase (așa cum se întâmplă și în zilele noastre), aveau loc evenimente publice spectaculoase – în unele țări, parade cu personaje cu aparență princiară, se sfințeau apele (se face și acum), se ofereau daruri (italienii aveau tradiția cadourilor oferite copiilor de Befana – o vrăjitoare bună) și oamenii se aruncau (credința e că în această zi apele au puteri tămăduitoare) în apa rece a râurilor, fluviilor, mării.

Botezul Domnului (foto 1) și Sfânta Treime (inițial, trei îngeri – foto 2), icoane de Andrei Rubliov (Андрей Рублёв, 1360 – 1430) călugăr, pictor și autor de fresce în cnezatul Rusiei, continuator al tradiției iconografiei bizantine considerat unul dintre cei mai mari autor de icoane din epoca medievală.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine