Arhive categorie: Credință, Religii

Noile restricții în pandemie: de azi, masca de protecție se poartă peste tot

*Dar numai măștile medicale și cele tip FFP2 se folosesc de azi * Starea de urgență se prelungește, de azi, 30 de zile pe fondul situației pandemice * Nimic despre vaccinare și certificatul verde – dar acesta din urmă se folosește tot mai des, în tot mai multe spații

Astăzi, 8 ianuarie 2022, au intrat în vigoare noile măsuri de prevenire a răspândirii bolii COVID-19 (stabilite de guvern prin hotărârea din 6 ianuarie 2022) pe fondul creșterii numărului de infectări în ceea ce se numește ”valul cinci” al pandemiei. Iar în hotărărea nr. 2 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din 7 ianuarie 2022 (textul hotărârii disponibil la https://www.cnscbt.ro/index.php/lex/2916-hotararea-cnsu-nr-2-din-07-01-2022/file) se detaliază modul cum se face intrarea în țară – cine intră în carantină și câte zile.

De asemenea, guvernul a aprobat, în ședința din 6 ianuarie 2022, hotărârea CNSU (https://www.cnscbt.ro/index.php/lex/2910-hotararea-cnsu-nr-1-din-05-01-2022/file) de prelungire a stării de alertă pe teritoriul României, tot începând din 8 ianuarie 2022, valabil pentru 30 zile. Nota red. Din păcate, guvernanții nu și-au asumat și obligativitatea folosirii certificatului verde – ceea ce ar condus la creșterea ratei de vaccinare împotriva bolii COVID-19…

Una dintre prevederile noi a stârnit nemulțumiri (dar exact această măsură, dacă ar fi respectată, ar ajuta mult pentru că acest coronavirus se transmite pe cale aeriană… deci…nici nu ar mai trebui să discutăm!) se referă la purtarea măștii de protecție, măști care vor trebui să fie doar medicale sau tip FFP2 (FFP înseamnă „piesă facială filtrantă” și este un standard european pentru eficiența măștii. Acest tip de mască filtrează cel puțin 94% din toți aerosolii) și obligatorii atât în spațiile închise, cât și deschise, inclusiv pe stradă, indiferent dacă suntem singuri sau însoțiți. Se interzice utilizarea măștilor din plastic sau material textil. Există și excepții la purtarea măștilor: ex. copiii cu vârsta mai mică de 5 ani; persoanele care sunt singure în birou; reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței de minimum 3 metri între aceștia și oricare dintre celelalte persoane din public; persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperature ridicate, umiditate crescută etc) sau activități sportive.

Măsurile noi – cea cu purtatul obligatoriu al măștii în toate spațiile, plus detaliile aferentă stării de alertă (cum funcționează restaurante, baruri, magazine, săli de spectacole, săli de sport etc.) sunt cele cunoscute din starea de alertă în pandemie. Practic, se mențin măsurile în vigoare referitoare la participarea persoanelor la activități până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 locuitori; participarea persoanelor în limita a 30% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 locuitori – de la această regulă sunt exceptați operatorii economici a căror activitate de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase, unde este permisă participarea până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 locuitori. Acești operatori economici sunt restricționați la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în situația în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 locuitori. Aceeași măsură se aplică și în ceea ce privește activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora. Toate detaliile în HOTĂRÂREA nr. 34 din 6 ianuarie 2022 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 6 ianuarie 2022.

Aranda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Credincioșii ruși lipoveni, de rit vechi, în pragul serbării Nașterii Domnului Iisus

*Conform vechii tradiții, pe care o respectă cu sfințenie, lipovenii petrec de Crăciun în 7 ianuarie

După alt calendar decât cel îndeobște folosit de ortodocși, creștinii de rit vechi sărbătoresc abia mâine, 7 ianuarie, Crăciunul. Așa se întâmplă și în familiile ruşilor lipoveni de la Brăila care celebrează Naşterea Domnului Iisus Hristos, respectând cu stricteţe tradiţiile moştenite. Foto 1 – biserica din Pisc, sediul Mitropoliei de Rit Vechi. Foto 2: în interiorul lăcașului de cult al rușilor lipoveni

Pentru ortodocși, în 7 ianuarie este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, dar credincioşii Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi merg la biserica din cartierul brăilean Pisc pentru ziua Nașterii Mântuitorului. Astfel, în a doua mare comunitate din țară după Tulcea (sunt cam 3.000 de membri la Brăila în Comunitatea Rușilor Lipoveni – pe Facebook https://www.facebook.com/crl.braila), deci în municipiul şi judeţul Brăila se prăznuiește Crăciunul. Toată comunitatea merge la biserică, cu toții îmbrăcând frumoase haine de sărbătoare, multe tradiționale și lucrate acasă, de ei înșiși.

Istoria este prezervată cu respect, iar tradiția religioasă este la mare cinste. Ne reamintește câteva aspecte echipa Comunității Rușilor Lipoveni Brăila condusă de prof. Maria Milea președinte, deopotrivă director al Școlii Gimnaziale ”A. S. Puskin” din municipiul Brăila, școala unde învață copiii Comunității și unde există în programă ore de limba rusă maternă: ”Lipovenii se numără printre puţinii creştini care păstrează neatinse tradiţiile moştenite de secole. Ei merg dis-de-dimineaţă la biserică (în Brăila sunt trei lăcaşuri de cult aparţinând Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi), în sfânta zi a Crăciunului, ca să asculte cu evlavie slujba religioasă. Potrivit canoanelor bisericeşti, a doua zi de Crăciun se sărbătoreşte Soborul Maicii Domnului, iar credincioşii de rit vechi participă la slujba Sfântului Mare Mucenic Ştefan. După postul aspru, pe care-l ţine toată lumea, mesele lipovenilor sunt pline de bunătăţi în ziua sfântă de Crăciun. Cândva persecutaţi pentru credinţa lor, credincioşii de rit vechi respectă vechiul calendar Iulian, care este decalat faţă de cel actual, Gregorian, pe care-l ştim cu toţii, cu 13 zile. Ruşii lipoveni au venit în părţile Brăilei de circa trei sute de ani – cei mai mulţi la începutul sec. XIX – unde au întemeiat satul Piscul. Ei respectă întocmai tradiţiile moştenite de la străbuni; bărbaţii poartă bărbi, iar femeile batic şi ţin cu sfinţenie sărbătorile şi posturile statornicite peste an. În casele şi în bisericile credincioşilor de rit vechi, icoanele pictate pe lemn şi cărţile sfinte, îngălbenite de vreme, sunt moştenite de la străbuni şi transmise din generaţie în generaţie. Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi de la Brăila este centrul spiritual al credincioşilor de rit vechi de pretutindeni. La Brăila sunt hirotoniţi – de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Leonte – preoţi şi episcopi pentru bisericile de rit vechi din toată lumea, ruşi lipoveni existând la ora actuală inclusiv în Australia”.

La sediul CRL Brăila, din cartierul Pisc, câțiva membri ai ansamblurilor ”Tihii Dunai” (”Dunărea liniștită” – formația adulților) şiDunaiskie Rozî” (formația tinerilor) au pregătit un scurt program muzical special pentru frumoasa sărbătoare a Crăciunului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. Mâine, eveniment religios public în ziua Botezului Domnului

*Slujba, la catedrala ”Nașterea Domnului” începând cu ora 8.00 urmată de procesiune pe Calea Călărașilor cu Muzica Militară și tradiționala aruncare a crucii în apa Dunării, la ora 12.00

Sărbătoarea creștină a Botezului Domnului Iisus (6 ianuarie în sinaxar) este serbată, conform tradiției, prin eveniment public – procesiune religioasă, slujbă de sfințire a Apei Mari (agheasma) în aer liber, aruncarea crucii în apă – la Brăila aceasta se întâmplă, tradițional, la Dunăre. La final, credincioșii primesc apa sfințită; cei care nu participă la evenimentul public iau apa sfințită de la biserici.

Foto din arhiva revistei, IPS Casian sfințind apa – tot pe faleza Dunării.

Programul manifestării brăilene din ziua de 6 ianuarie 2022 de Bobotează, coordonat de echipe ale Primariei municipiului, asistență pentru ordine publică de la Jandarmerie și Poliție: 8.00 – 11.00 în catedrala “Naşterea Domnului”, liturghia oficiată de ÎPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul Arhiepiscopiei ”Dunărea de Jos”; 11.00 – 11.20 procesiune religioasă însoțită de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, de la catedrala “Naşterea Domnului” către faleza Dunarii, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – fântâna cinetică – scena de la faleza Dunării; 11.20 – 12.00 la scena de la faleza Dunării, slujba de Sfințire a Apei Celei Mari oficiată de ÎPS Casian cu sobor de preoți brăileni; ora 12.00 momentul aruncării crucii în Dunăre pentru care s-au înscris 9 participanți; se vor folosi șalupele ”Chira Chiralina” și ”Zorile” – vor pleca de la pontonul din spatele scenei de la esplanadă.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Elevii Școlii Vădeni, dăruitori față de bătrânii de la Căminul ”Sf. Maria” Baldovinești

*În fiecare an sunt la fel de bucuroși să ofere bucurii bunicilor – mulți fără nepoți, așa cum îi îndrumă doamnele din cancelarie * Și în acest an, motivat de pandemie, întâlnirea a fost online – darurile au fost, însă, reale și au fost trimise persoanelor în vârstă de echipa școlii brăilene

Poate că nu s-a simțit – nu avea cum, că întâlnirea a fost online – mirosul de sărbătoare (cozonaci și alte buncătăți dedicate Crăciunului) la evenimentul online prin care elevi de la Școala Gimnazială Vădeni din județul Brăila au cântat colinde și au urat ”Crăciun fericit!” persoanelor vârstnice asistate în complexul rezidențial ”Sf. Maria” din Baldovinești. Dar pentru pentru bunicii care sunt acolo, mulți fără nepoți, a fost adevărată magie și sărbătoarea a avut exact gustul pe care îl așteptau; chiar dacă a fost doar online.

Elevii le-au arătat și bradul împodobit, cu darurile pregătite nu doar cu felicitări și colinde, toate anume pentru ei. Evident că bunicii s-au bucurat. Darurile și felicitările au fost transmise de echipa școlii la beneficiari și astfel Crăciunul a fost ceva mai bun, ca și anul trecut, cu ecoul real, palbabil, al întâlnirii online pe care au avut grijă să o pregătească așa cum se cuvine  profesoara Steluţa Perianu – directorul Școlii Vădeni, profesoarele Daniela Barbu, Elena Avârvărei şi Liliana Damian.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziție foto, itinerantă, despre personalitățile grecești importante pentru spațiul românesc

*Vernisată în 10 decembrie 2021 la Brăila, la teatrul dramatic și la instituția muzeală în prezența unor oaspeți de prestigiu * De asemenea, tot în 10 decembrie, expoziția s-a vernisat și la Biblioteca ”V. A. Urechia” Galați

Nici nu era nevoie de vreo expoziție care să ne spună un adevăr confirmat istoric: spațiul românesc are multe legături cu spațiul grec, iar această conexiune benefică a început mult înainte de domniile fanariote (hulite de unii români naționaliști – care însă uită că nicio națiune nu este pură din punct de vedere etnic). Dar pentru a sărbători cei 200 ani de la revoluția greacă, Uniunea Elenă din România sub egida Ambasadei Greciei la București, la iniţiativa Asociaţiei Culturale a Grecilor din România „NOSTOS” a organizat expoziția ”Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre” – eveniment care face parte din programul menit să serbeze cei 200 ani de la revoluție. Expoziția este itinerantă și în 10 decembrie 2021 s-a vernisat, la ore diferite, la Brăila și Galați – la Biblioteca Județeană ”V. A. Urechia”. Rămâne disponibilă celor interesați până în 10 ianuarie 2022.

La Brăila, panourile foto-documentare pot fi admirate la Teatrul ”Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei ”Carol I” – Centrul Diversității Culturale (care s-a dezvoltat în colaborare cu grecii brăileni – a fost un proiect în acest sens). La vernisaj au fost prezenți și importanți oaspeți: ES Sofia Grammata – ambasadoarea Greciei, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – președintele Uniunii Elene din România. Bineînțeles că au fost prezenți oficiali locali, dar și Adrian Mavrochefalos – președintele Comunității Elene din Brăila, Veronica Macri – secretarul Comunității Elene.

De fapt, nici brăilenilor nu ar trebui să li se amintească (ar trebui să știe) că istoria locală are destui greci (sau pe jumătate greci) care au sporit prestigiul locului: fam Portocală (de care provine Radu – primar în 1922-1926), Hariclea Darclee, Iannis Xenakis, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati, Edmond Nicolau, George Cavadia, N. Carandino, Jean Moscopol, Nicu Alifantis, armatorii și alți oameni de afaceri care au ridicat Biserica ”Buna Vestire” Greacă și multele clădiri frumoase din centrul vechi – una dintre ele (casa Embiricos) este acum Centrul Cultural Nicăpetre (parte a secției Artă din muzeu), afaceriștii care au ridicat morile Violatos și Lykiardopol (două splndide edificii industriale care ar merita altă soartă… deocamdată sunt lăsate la voia sorții…). Chiar și clădirea teatrului dramatic a fost inițial a unui grec, în lista Monumentelor istorice fig urând cu numele primului proprietar – casa Rally. Și i-am menționat doar pe cei cu nume foarte sonore – mai sunt mulți alții ale căror biografii ar merita și ele mențiuni.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul Alexandru Popa, cadouri de Sf. Nicolae pentru copii din localitățile brăilene Mircea Vodă, Ulmu și Viziru

*Darul este parte a promisiunii de a ajuta, din indemnizația de parlamentar, semenii în nevoie. Promisiune îndeplinită! *Au primit daruri copii din familii cu venituri reduse

Când deputatul liberal Alexandru Popa a anunțat (https://brailachirei.wordpress.com/2021/10/15/cand-oamenii-sunt-oameni-deputatul-alexandru-popa-a-decis-sa-si-doneze-lunar-indemnizatia-de-parlamentar-catre-cei-care-sunt-in-nevoie/) că își va dona indemnizația de parlamentar, ajutând semeni în nevoie, unii au spus că e o nebunie, că e doar o acțiune politică menită să atragă capital de imagine și cam atât, uitând că generozitatea tocmai de aceea e admirată (și neînțeleasă!), pentru că e… rarisimă. Știm bine că e așa: în fond, când facem gestul de oferi cuiva ceva, orice, de obicei ne este rudă, e aniversare, e… cu motiv. Trăim o perioadă ciudată – pandemia, frământări politice, crize (economia are, pe glob, diverse schimbări cu urmări nu tocmai plăcute) de tot felul – în care aproape că nu mai reușim să ne bucurăm; iar când ajutăm, o facem pentru că trebuie. Imperativul se impune de la sine în perioade tulburi,

Gestul lui Alexandru Popa a fost o reacție, deloc normală (am înțeles deja că normalitatea nu conține dăruire!) la turbulența lumii. O încercare de refacere a legăturilor umane, fragilizate.

Este adevărat și că trebuie să îți permiți generozitatea. Dar parlamentatul, președinte al PNL Brăila, a dezvoltat afaceri – încă dinainte de a fi ales deputat – care îi permit să nu se simtă încorsetat financiar, cum trăiesc din păcate destui români în aceste zile. Și cum perioada sărbătorilor de iarnă, cu frumoasa zi a Sfântului Ierarh Nicolae (un dăruitor, se știe) e bun prilej de a oferi, Alexandru Popa a ales să înceapă proiectul său generos cu oferirea de daruri copiilor:

În luna octombrie am anunțat că am decis ca până la finalul mandatului meu de parlamentar să îmi folosesc indemnizația pentru acte de caritate. Nu sunt unul dintre cei care au vrut să ajungă în Parlament pentru banii primiți ca indemnizație, nu m-am dus acolo ca să dorm în bancă pe bani mulți. Am mai anunțat că voi comunica periodic în ce mod am folosit sumele respective, pentru ca totul să fie transparent.

Anunț că prima „investiție” pe care am făcut-o cu banii primiți ca indemnizație constă în achiziționarea de produse alimentare și dulciuri oferite de Moș Nicolae unor copii ce provin din familii sărace. Mai exact, am făcut circa 600 pachete care au fost oferite în weekend ca dar de Moș Nicolae unor copii din localitățile Mircea Vodă, Ulmu și Viziru.

Și ca să nu existe niciun fel de dubii, precizez că singurul criteriu care a contat atunci când s-au stabilit beneficiarii acestor daruri a fost legat de situația financiară dificilă a familiei respective. De asemenea, am de gând ca la finele acestei luni să ofer câteva sute de cadouri de Moș Crăciun copiilor ce provin din familii sărace din alte localități din județ. Dar despre acest lucru voi comunica mai multe informații după ce voi împărți și acele cadouri.

După cum am precizat deja, țin legătura cu primarii din județ și i-am rugat să-mi semnaleze cazurile sociale mai deosebite care există pe raza localităților respective. În urma informațiilor pe care le primesc, în fiecare lună voi decide cine va beneficia de ajutorul pe care îl ofer și în ce formă va veni acesta, dacă va consta în bani, în îmbrăcăminte și rechizite pentru copii, materiale de construcții pentru repararea sau construcția unei case,= etc, în funcție de necesități.

Deja am o listă cu astfel de cazuri sociale din care să aleg în lunile următoare. Sunt foarte mulți cei care au nevoie de ajutor și știu că nu-i voi putea ajuta pe toți, dar atât cât pot, voi întinde o mână unora dintre ei, cu speranța că se vor găsi și alții care să facă același lucru, inclusiv printre parlamentarii brăileni.

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Foto cu o parte din aceste gesturi, repet, pentru unii (care vor critica și comenta negativ indiferent de context) doar o campanie de imagine… în realitate, gesturi de Om – și ce bine că e și un ales în parlamentul României, gesturi firești când poți să simți bucurie ajutând. Gesturi ce pot fi repetate și de alții care își permit, financiar, să fie generoși.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei