Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Anunțuri

Sărbătoarea Botezului Domnului, program eveniment 2018 la Brăila

*Sfânta Liturghie, la Catedrala “Naşterea Domnului” începând cu ora 8.00; procesiune pe Calea Călăraşilor până la Faleza Dunării, de la ora 10.30 la 11.00 când începe Sfinţirea Apei celei mari şi se vor arunca credincioşi în fluviu, după cruce  

     Sărbătorirea Botezului Domnului sau Boboteaza – 6 ianuarie, este organizată în 2018 la Brăila de Primaria municipiului, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galaţi şi Protoieria Brăila, ca de obicei la acest important moment din calendarul lumii creştine. Brăilenii care au dorit să participe la traditionalul ceremonial al recuperarii crucii din apele fluviului Dunarea, s-au putut inscrie în data de 5 ianuarie. Credincioşii vor putea lua şi apă sfinţită – Agheasma Mare, despre care se crede că are puteri tămăduitoare. Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Program

ora 8.00 –10.20 la Catedrala “Naşterea Domnului” din Bariera Călăraşilor, Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Casian Craciun – Arhiepiscopul „Dunării de Jos” şi sobor de preoţi; 10.30 – 11.00 procesiune de la Catedrala “Naşterea Domnului” către Faleza Dunării, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – parcarea Primărirei municipiului Brăila – scena de la Faleza Dunării; se coboară pe treptele de la fântâni; 11.00 – 11.30 la scena de la Faleza Dunării, Slujba de Sfintire a Apei celei mari, oficiată de ÎPS Casian Crăciun împreună cu sobor de preoți;
ora 11.30 momentul aruncării şi prinderii crucii în Dunăre.

** *  Botezul Domnului sau Teofania este una dintre cele mai importante sărbători în creştinism. Este momentul în care se revelează semnificaţia profundă a venirii Mântuitorului. Ioan Botezătorul este cel care ni-l arată şi Îl arată pe Iisus cel adevărat prin mijlocirea săvârşirii botezului; de asemenea, acum se arată Sfântul Duh sub forma unui porumbel. Sensul botezului în apă este sfinţirea, curăţirea de păcate prin îmbrăţişarea principiilor creştine care trebuie să guverneze de acum înainte viaţa oricărui creştin.

Refacerea acestui ritual, în forme mai mult sau mai puţin identice cu cele descrise de apostoli şi păstrate în tradiţia credinţei creştin-ortodoxe, are tocmai acest rost: să indice clar credincioşilor că aceasta este calea spre mântuire – curăţirea, viaţa în spiritul celor 10 porunci şi al Sfintei Trinităţi. Credinţa populară în Apa sfinţită – agheasma mare – este tot un rezultat al acestei tradiţii, transferul de forţă magică, suprapământească asupra apei, prin intermediul rugăciunii rostite de preot.

Ziua victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii – 22 decembrie, Brăila după 28 de ani…

*Ca de fiecare dată în ultimii ani, pe platoul din fața clădirii administrative au fost evenimente festive și comemorative – familiile și urmașii celor decedați în decembrie 1989 au aprins lumânări, au împărțit colaci și colivă * La Crucea eroilor s-au depus flori  

      Data de 22 decembrie, serbată oficial ca Ziua victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii, a fost marcată și la Brăila de oficialități civile și militare, de reprezentanți ai clerului și de persoane cu statut de revoluționar și rude al celor peste 40 de morți (42 decedați, dar nu toți au pierit la Brăila, și peste 100 de răniți – Brăila a fsot declarat Oraș martir) din evenimentele de acum 28 de ani când în orașul de la Dunăre s-au tras focuri de armă de parcă era vreun dictator care trebuie ucis și aici… N.red. Este adevărat că parte din mulțimea înfierbântată de emoțiile momentului (și de avalanșa de întâmplări, știri alarmiste și complet false – gen Se otrăvește apa!) a reușit să-l zdruncine serios pe secretarul de partid, Anton Lungu, ba încă o vreme l-au și ținut elgat într-un birou… sar pe urmă lumea l-a votat și a fost, bine mersi, primar al Brăilei chipurile libere…

          De la ora 9.50, a avut loc întâlnirea oficialităţilor civile şi militare pe platoul din fața clădirii administrației locale, de la 10.00 s-au desfășurat Ceremonialul militar – semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, a fost derulat salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a gărzii de onoare în prezența comandantului Garnizoanei Brăila și a noului prefect, intonarea Imnului de Stat al României. A urmat tradiționalul serviciul religios oficiat de sobor de preoţi militari, prefectul George Adrian Paladi şi un reprezentant al asociaţiilor de revoluţionari au rostit cuvântări, au depus coroane de flori la Troiţa Eroilor Revoluţiei, pe fundalul intonării „Imnului Eroilor”, reprezentanți de la Primăria municipiului Brăila – primarul Viorel marian Dragomir, viceprimarii Doinița Ciocan și Alexandru Jantea Crican, fostul primar Aurel Simionescu, Consiliul Judeţean Brăila – președintele Iulian Francisk Chiriac, vicepreședinții Ionel Epureanu și Dan Cătălin murea, Instituţia Prefectului Judeţul Brăila – prefectul și subptrefectul Aurelian Țiripa, Garnizoana Brăila, Poliție, Jandarmi și alte instituții ale Ministerelor de Interne și de Apărare (ISU, DJI, OJTS, SPF), Asociații de revoluţionari. Garda de Onoare și Muzica Militară au defilat înainte de încheierea manifestării. Foto – Primăria Brăila. 

         Puțini brăileni au participat la comemorarea care are loc pe fondalul nemulțumirii populare față de acțiunilor guvernamentale și ale parlamentarilor –  schimbările aduse Legilor justiției, Codului fiscal și nu numai – care promit să aducă schimbări neplăcute în viața de zi cu zi a cetățenilor și a firmelor. De altfel, câțiva repreyentantți ai societății civile au ieșit seara la protest, așa cum  au făcut și alții în țară, inclusiv în zilele precedente.   

        Notă. Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, din București, a deschis la Brăila în martie 2017 în colaborare cu Asociaţia Uniunea Revoluţionarilor Brăila 1989 – Centrul Regional de Cercetare şi Comunicare a Revoluţiei din 1989 cu scopul de a documenta mai precis evenimentele din decembrie 89 de la Brăila, prin contact cu brăilenii. Una din activitățile acestui centru s-a finalizat (https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/13/cartea-braila-istorie-si-revolutie-lansare-la-biblioteca-judeteana-braila/) cu editarea cărții „Brăila – Istorie și revoluție” de Stelică Bălănoiu, prezentată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”.

Colinde de Crăciun, la Cercul Militar Brăila

*Participă Muzica Militară a Garnizoanei, preşcolari din municipiu şi judeţ, corala bărbătească „Voces Concordiae” şi nu numai * Miercuri, 20 decembrie 2017

    Cercul Militar Brăila întâmpină sărbătorile de iarnă cu un program artistic sub genericul „Colinde de Crăciun” desfăşurat în sala de festivităţi a instituţiei, un eveniment organizat în colaborare cu Garnizoana Brăila (instituţie sub egida căreia de altfel Cercul Militar funcţionează).

Din desfăşurătorul activităţii care are loc miercuri, 20 decembrie 2017, fac parte Muzica Militară a Garnizoanei, orchestra de suflători „Army Band” a Garnizoanei Brăila – dirijor plt. adj. pr. Romică Niţu, corala bărbătească „Voces Concordiae” dirijată de prof. col (r) Petrea Gogu, precolari de la Grădiniţa Gropeni şi de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 39 din Brăila.

Moș Crăciun și Crăiasa Zăpezii, daruri pentru micii fotbaliştii de la „Dacia Unirea” Brăila

*Duminică, 17 decembrie 2017, la deschiderea Orăşelul copiilor *Tot atunci, au primit cadori şi 30 copii aflaţi în grija DGASPC

     La Brăila, duminică – 17 decembrie 2017 – s-a deschis Orăşelul copiilor şi Căsuţa poveştilor (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/copii-brailei-invitati-in-casuta-cu-povesti/) – într-un proiect al Primăriei Brăila şi al Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş”. Actorii de la teatrul pentru copii au întruchipat personaje de basm şi de tradiţie populară, şi astfel Moș Crăciun împreună cu Crăiasa Zăpezii s-au întâlnit cu micuţii brăileni, aceştia din urmă primind daruri (dulciuri) oferite din fonduri ale Primăriei. Unii dintre norocoşi au fost fotbaliștii cuminți de la Centrul de copii si juniori ai ACS „Dacia Unirea” Brăila care s-au bucurat şi pentru că au văzut două personaje mirifice sosind la ei într-o caleașcă fermecată. De asemenea, la eveniment au participat şi primarul Marian Viorel Dragomir, viceprimarul Doiniţa Ciocan, suporteri adulţi ai echipei „Dacia Unirea”.

Vremea nu a fost deloc plăcută, ploaia rece a părut că vrea să strice atmosfera, dar copii şi ceilalţi actori ai întâlnirii au reuşit să rămână în tonul necesar momentului de sărbătoare, copiii fiind fermecați de la început de vederea Moșului cu daruri şi de frumuseţea Crăiesei, albă ca zăpada. 

viceprimar Doiniţa Ciocan,
primar Marian Viorel Dragomir

Totodată, au primit daruri și 30 de copii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila. Cu toţii s-au bucurat, au apreciat întâlnirea cu Moș Crăciun darnic și Crăiasa Zăpezii, au făcut fotografii împreună.

Consiliul Director al ACS Dacia Unirea Brăila: „Mulțumim pentru prezență și sprijin atât domnului primar Viorel Marian Dragomir, cât și doamnei viceprimar Doinița Ciocan. De asemenea mulțumim copiilor, părinților, antrenorilor și, nu în ultimul rând, suporterilor care au fost alături de noi, la sărbătoarea Pomului de Crăciun!”

 

Copiii Brăilei, invitaţi în Căsuţa cu poveşti

*Un program distractiv, în Parcul Monument seară de seară în perioada 17 – 24 decembrie 2017 * Duminică, de la ora 15.30 totul începe cu un alai al personajelor, cu Moş Crăciun în frunte, care pleacă din centrul vcchi, pe fosta Regală, trece prin Piaţa Independenţei şi ajunge la desstinaţie în juriul orei 17.00

     În perioada 17 – 24 decembrie 2017, Primăria şi Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” Brăila invită copiii în Căsuţa cu poveşti, un proiect distractiv al cărui principală atracţie va fi seară de seară în parcul Monument din municipiu.

Programul începe duminică, 17 decembrie, de la ora 15.30 cu o paradă pornind din centrul vechi. Moș Crăciun și Crăiasa Zăpezii, Spiriduși, Zâne, Olaf, Shrek, Mickey Mouse, SpongeBob, Anul Nou și alte personaje din povești – realizate prin munca şi dăruirea actorilor de la „Cărăbuş” – sosesc în Piața Traian. Caleștile și alaiul fermecat își vor croi drum pe strada Mihai Eminescu, pe Bulevardul Independenței și vor poposi pe Platoul Independenţei în jurul orei 16.00; aici, „Moș Crăciun și Spiridușii așteaptă scrisori de la copii și promite să le citească pe toate și încearcă să îndeplinească dorințele tuturor„, promit organizatorii. Traseul continuă pe Calea Călărașilor, la Braieră, spre parc și Sala Polivalentă. În jurul orei 17.00, Moșul și alaiul de basm vor ajunge la Brăduțul de Crăciun din Parcul Monument, „unde cu o vrajă numai de el știută va porni feeria de luminițe” – altă promisiune din invitaţie. De asemenea, se promit cadouri copiilor participanţi.

Sărbătoare de Hanuka, la Templul Coral din Brăila

*Calendarul sărbătorii evreieşti a luminii din acest an cuprinde intervalul 12 – 20 decembrie 2017

 

corul „Macabi”

Hanukkah (sau Hanukka ori Hanuka) – sărbătoarea Luminii la evrei – începe la apus de soare marți, 12 decembrie 2017, și se termină la tot la apus de soare miercuri, 20 decembrie 2017. Sărbătoarea ca nume (hanuka) înseamnă „dăruire”, este un simbol al libertăţii religioase, triumf al valorilor umane, toleranţei şi subliniază respectul reciproc om – societate. Este un festival al luminilor; se rememorează astfel o întâmplare din istoria străveche, victoria asupra armatei grecești și miracolul ulterior de revendicare a Sfântului Templu la Ierusalim; miracolul lui Hanuka a fost acela că trebuia să ardă lumina în templu timp de opt zile, dar era decât un flacon de ulei care în mod normal ar fi rezistat doar o zi – şi totuşi, acesta a rezistat pentru zilele de sărbătoare. De aceea, în timpul sărbătorii familiile de evrei aprind pe întreaga durată a Hanuka câte o lumanare zilnic, una în plus în fiecare zi. Se mănâncă alimente tipice pentru hanuka – de obicei cele prăjite în ulei, gogoşile fiind între dulciurile preferate, se cântă melodii speciale de Hanuka, se face schimb de cadouri după aprinderea menorahului (candelabru ritualic, cu şapte braţe). Sărbătoarea de hanuka este bun prilej de organizare a unor jocuri, în special pentru copii; cel mai răspândit în acest caz este jocul cu titirezul – dreidl în limba idiş.

La Bucureşti, comunitatea evreilor din capitală organizează şi serviciu de voluntariat prin care se oferă ajutor şi cadouri persoanelor vârstnice singure, suferinde.

     La fel se va întâmpla şi la Brăila, unde Comunitatea Evreiască – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică 17 decembrie 2017, de la ora 11.00 sărbătoarea de Hanuka 5778 (anul după numărătoarea evreilor) la Templul Coral din strada Petru Maior nr. 13 (singurul centru de rugăciune al evreilor rămas, din cele 14 câte existau în perioada interbelică în oraşul salcâmilor, cum l-a nemurit scriitorul Mihail Sebastian – numele real Iosif Hechter – în romanul „Oraşul cu salcâmi” publicat în 1935). Rugăciunile şi tot ce ţine de partea religioasă a tradiţiei vor fi realizate de Sucher Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii. În alte ediţii, membri comunităţii au invitat copii, persoane din rândul categoriilor defavorizate (exemplu, beneficiarii Organizaţiei „TREBUIE!”) la sărbătoare şi le-au oferit cadouri. Tot în alte ediţii, au venit oapeţi de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, a fost şi Bogdan Lifşin de la Bucureşti – conducător al Klezmer Band şi al Corului „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila, formaţia din capitală şi corul brăilean făcând parte din programul special de sărbătoare. Ca de fiecare dată, sunt bineveniţi brăilenii care nu fac parte din Comunitatea evreilor – creştini ortodocşi, membri din Comunităţile de greci, turci, ruşi lipoveni etc. care au venit şi cu alte ocazii la Templul Coral.