Comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila, revelion 2019 pe stil vechi

*În seara de 14 ianuarie 2019, în prezenţa şi a prietenilor majoritari şi nu numai

     Comunitatea Rușilor Lipoveni din Braila a serbat în seara de 14 ianuarie 2019 trecerea în Noul An, revelionul (a doua oară, prima dată au petrecut conform calendarului gregorian folosit de toată lumea, la 31 decembrie), odată cu sărbătoarea de Sf. Vasile cel mare. Evenimentul a suprapus cele două petreceri întrucât lipovenii sunt religioşi, aşa că se conformează regulilor tradiţiei creştine care le impune să nu fie sărbătoare laică peste cea religioasă; astfel ei se duc întâi la biserică şi nu fac chefuri în acele zile. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2139245782834666 şi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213915819996698 şi video pe aceeaşi pagină, dar şi pe https://www.facebook.com/BrailaChirei/  

    Noul preşedinte al comunităţii – profesor pentru învăţământ primar Maria Milea, ajutată de preşedintele de onoare – prof. Fenia Jipa Rubanov şi de alţi membri a ales un salon încăpător pentru distracţie şi astfel au putut fi împreună şi cu alţi prieteni, care nu sunt ruşi, dar care apreciază bogăţia ernică a Brăilei. Destule doamne şi chiar unele tinere au purtat şi câteva elemente de costum popular – boneta, şalul, evantaiul. Din meniu nu au făcut parte prea multe reţete tradiţionale, dar a fost peşte – în fond, lipovenii sunt renumiţi încă pentru faptul că se pricep la pescuit.

La eveniment a fost prezent şi primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiu care, invitat să ia cuvântul, le-a adus la cunoştinţă membrilor comunităţii (sediul în cartier Pisc) că primăria Brăila a semnat un contract de asfaltare a străzilor din zona lor – anunţul a produs, cum era şi firesc, bucurie. 

Pentru ca petrecerea să fie bine gustată, a fost şi multă muzică rusească – tradiţional populară, de inspiraţie populară etc. Câteva melodii au fost interpretate de un oaspete invitat special – Paula Amelian, o tânără membru al altei comunităţi de lipoveni din ţară.

Frumoase momente au fost oferite de un grup de tineri dansatori din Comunitatea brăileană, interpretând piese din repertoriul popular. Costumele lor au fost admirate, de asemenea, chiar dacă sunt deja cunoscute. https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/vb.1445089699/10213916040722216/

    Şi nu în ultimul rând, un grup din ansamblul de dansuri „Pandora” a oferit un moment grecesc – în spiritul a ceea deja am numit că are Brăila, o bogăţie etnică specială, trăind aici împreună cu românii şi evrei, turci, ţigani (sau romi, rromi cum îşi spun de ceva vreme), bulgari. A dansat în grup şi Constantin Haraga – iniţiator al Asociaţiei filo-elene „Elefhteria”.  De altfel, cu membri acestor comunităţi, Maria Milea derulează un frumos proiect – festival judeţean „Cununa interculturalităţii” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/19/festival-judetean-cununa-interculturalitatii-proiect-al-scolii-caragiale-braila/) care are ca parteneri şi Primăria Brăila, Consiliul Judeţean. 
      De asemenea, întâlnirea a fost prilej de faptă bună: participanţii la revelionul pe stil vechi au donat pentru o tânără din comunitate, Cristina Ene Mihăilă, care are nevoie de ajutor medical.
  ** * Ruşii lipoveni (ca şi sărbii, armenii, bulgarii) petrec sărbătorile conform tradiţiei pe stil vechi. În 7 ianuarie, lipovenii au serbat Crăciunul. Trecerea în noul an fost pe 13 ianuarie şi pe 14 ianuarie, prima zi din an după calenarul iulian, ca şi la ortodocşii români, sf. Vasile. Reamintesc că ipovenii sunt ruşi sosiţi în ţara noastră după schimbările religioase începute de patriarhul Nikon, secolul XVII, schimbări urmate de represiuni faţă de cei care nu doreau să accepte noile reguli. Ei folosesc în continuare în tradiţia religioasă datele din calendarul iulian.
Reclame

Concurs naţional „Metaforă şi culoare în zi de sărbătoare”, la Brăila

*Organizat de Biblioteca Judeţeană „Istrati”, Inspectoratul Şcolar prin Liceul Pedagogic şi Liceul „Cerna” *Se admit lucrări de la elevi, profesori * Perioada de înscriere, până în 1 februarie 2019

   Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila – Secţia Împrumut pentru Copii. Ludoteca este organizator împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila prin Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” şi Liceul Teoretic „Panait Cerna” al Concursul naţional „Metaforă şi culoare în zi de sărbătoare”. El se desfăşoară pe două secţiuni, Creație plastică – desen, pictură, grafică – tehnica de lucru la alegerea fiecărui participant (tempera, acuarele, creioane colorate, carioca etc) şi Creație literară – poezii, compuneri, eseuri (limba română/ engleză/ franceză/ germană/). Creaţiile literare vor respecta: redactarea – maxim două pagini A4, în Word, cu caractere de 12, Times New Roman, la un rând, margini 2 cm, obligatoriu cu semne diacritice. La sfârşit vor fi specificate numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, orașul / judeţul, numele cadrului didactic coordonator. Creațiile plastice vor fi realizate pe coli A4 sau A3. Coordonator din partea biliotecii este Doiniţa Stanciu.

Tema este ”Tradițiile și obiceiurile sărbătorilor religioase Sf. Nicolae și Naşterea Domnului” / ”Iarna” şi se adresează elevilor din învățământul primar, gimnazial, liceal precum şi cadrelor didactice care îi îndrumă în realizarea lucrărilor. Fișa de înscriere se găsesc pe site-ul bibliotecii la http://www.bjbraila.ro/bjpi3/evenimente. Nu se percepe taxă de înscriere.

        Înscrierea participanților și trimiterea lucrărilor la Liceul Pedagogic, ”D. P. Perpessicius”  Brăila se face în perioada 14 ianuarie – 1 februarie 2019. Lucrările şi fișa de înscriere, plus un plic A4 autoadresat și timbrat se expediază la Liceul Pedagogic „D. P perpessicius”, Aleea Învățătorilor nr. 4, Cartier Hipodrom, Brăila, judeţ Brăila cu menţiunea pentru Concursul “Metaforă și culoare în zi de sărbătoare”. În plicurile autoadresate se trimit diplomele pentru copiii premiați cu premiile I, II, III și mențiuni. Diplomele de participare pentru elevi și profesori se trimit doar online pe adresele de mail specificate în fișele de înscriere. Profesorii care nu trimit plicuri autoadresate şi au elevi premiaţi vor primi diplomele tot online. Profesorii din Judeţul Brăila pot ridica diplomele de la Biblioteca Judeţeană  „Panait Istrati”, Brăila – Ludotecă. Lucrările trimise nu se returnează . Informații suplimentare la nonformal2016@gmail.com

         În perioada 28 februarie – 1 martie 2019 are loc jurizarea, în 11 martie 2019 se publică rezultatele pe site-ul Bibliotecii ”Istrati”; în perioada 31 mai – 14 iunie 2019 se acordă/ trimit diplomele profesorilor și elevilor. 

Serbare de Crăciun la Şcoala „Kazantzakis” Brăila

*Eveniment la care au participat şi mulţi elevi cu CES, astfel că activitatea a devenit una de educaţie în ceea ce priveşte evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi

   Elevii claselor I – IV de la Şcoala Gimnazială „Nikos Kazantzakis” din municipiul Brăila au primit vizita lui Moş Crăciun şi au primit, conform tradiţiei religiei creştin-ortodoxe, daruri. De asemenea, ei l-au răsplătit pe daruitor oferindu-i un program artistic.

Mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2115755275183717 pe pagina din reţeaua facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Pentru că în şcoală sunt şi destui elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), activitatea s-a încadrat în genul de acţiuni psiho-pedagogice cu efect pozitiv în evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi care fac parte din programul naţional de integrare în şcolile de masă.

S-au ocupat de buna desfăşurare a serbării cadrele didactice Daniela Surdu, Felicia Dineata, profesor itinerant de sprijin Maravela Teodora, directorul şcolii Neaga Susanu fiind coordonatorul întregii activităţi din 20 decembrie 2018.

Hanuka, sărbătoarea Luminii pentru evreii din întreaga lume

*La Brăila, sărbătoarea reuneşte membrii Comunităţii Evreieşti la Templu Coral duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00 * Sunt invitaţi şi prietenii Comunităţii, dar şi alţi brăileni 

Evreii din întreaga lume se află în această perioadă a anului, 2 – 10 decembrie 2018, în Hanukka, Hanuka sau Hanuca – Sărbătoarea Luminilor. Hanuka înseamnă „inaugurare“ sau „dedicare“, „educaţie“ în ebraică, fiind o tradiţie cu dublă semnificaţie, religioasă – spirituală şi istorică – de păstrare a religiei mozaice, de celebrare a tradiţiei.

   Comunităţile evreieşti de pe teritoriul românesc serbează fiecare împreună cu membrii, cu prieteni şi cu alţi locuitori care i-au tratat mereu ca pe adevăraţi fraţi de suflet. Astfel se întmplă şi la Brăila, sărbătoarea de Hanuka 5779 fiind celebrată în Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00. Organizarea sărbătorii este realizată de Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu. Sunt aşteptaţi, ca de obicei, membrii comunităţii, prieteni şi toti brăilenii care doresc să fie împreună de Hanuka (ex, în 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/sarbatoare-de-hanuka-la-templul-coral-din-braila/).

Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt moment similar anterior, în Templul Coral, în dreapta, oficiant de cult Suchar Goldstein, în stânga Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii. 

Nadia Ustinescu - presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Momentul central al sărbătorii este aprinderea seară de seară în cele opt zile a lumânărilor, într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“), concomitent cu rostirea rugăciunilor specifice. Duminică, 2 decembrie (calendarul diferă puţin anual), seara, a fost aprinsă prima lumânare de Hanuka. Ordinea în care se aprind lumânările poate fi diferită, dar se acceptă în general ca în prima zi să se aprindă o lumânare, a doua zi două şi tot aşa, n ultima zi fiind aprinse toate cele opt lumânări de hanukaH Marţi seara au început rugăciunile din care nu lipsesc cuvintele „Veten tal umatar livraha” – „Şi dă rouă şi ploaie de belşug“), apoi rabinul sau oficiantul de cult transmite urările de „Shabat Shalom!“ – „Sărbători cu pace!“ şi „Hanuka Sameah!“ sau „Hag Hanuka Sameach” – „Hanuca cu fericire”.
Ceremonia de Hanuka se desfăşoară în în familie şi în sinagogi. De Hanuka, familiile de evrei consumă şi alimente tradiţionale, exemplu – clătite,  „sufganiot“ – gogoşi umplute cu dulceaţă, clătite, „latkes“ sau „levivot“ – chiftele de cartofi.

Hag Hanuka Sameach!

Consiliul Local Municipal Brăila, ședința octombrie 2018

*În 31 octombrie 2018, ora 10.00 

Ședința ordinară a Consiliului Local Municipal Brăila eferentă lunii în curs este programată pentru data de 31 octombrie 2018, de la ora 10.00 în sala de conferințe a Companiei de Utilități Publice ”Dunărea” SA. 

Ordinea de zi, pe care o vor discuta și vota consilierii municipali, propusă de primarul Marian Viorel Dragomir este următoarea:

    1) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală Brăila, pe anul 2018; 2) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Listei obiectivelor de investiții din bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 al Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila; 3) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei nr. 4 la HCLM nr. 344/ 18.07.2018, referitoare la „Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Spitalului de Psihiatrie < Pantelimon>” Brăila, pe anul 2018”; 4) Proiect de hotărâre inițiat de consilierii locali municipali Badiu Virginia Loredana și Păun Dan, membri în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea Administrația Piețelor și Târgurilor (APT) S.A. Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al societății APT SA Brăila, la trimestrul IV 2018; 5) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Brăila pe anul 2018; 6) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea anexei la HCLM nr. 72/ 19.02.2018 referitoare la „Aprobarea utilizării sumei de 70.775,60 mii lei din excedentul anual al bugetului local al Municipiului Brăila pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare pe anul 2018”, modificată prin HCLM nr. 343/ 18.07.2018, HCLM nr. 394/ 26.07.2018 și HCLM nr. 482/ 24.09.2018; 7) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privindRectificarea bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2018; 8) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privindModificarea HCLM Brăila nr. 61/ 19.02.2018, referitoare la „Aprobarea numărului de burse şi a cuantumului unei burse pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetul local al municipiului Brăila, pe anul 2018”, modificată prin HCLM Brăila 115/ 30.03.2018, HCLM Brăila nr. 229/ 31.05.2018 și HCLM Brăila nr. 339/ 18.07.2018; 9) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea execuției bugetului general centralizat al municipiului Brăila la 30.09.2018 (…până la punctul 85; întreaga Ordine de zi aici – click pe document în format DOCX pentru detalii).

Nota red. De precizat este faptul că unul dintre proiecte presupune înființarea unui Centru medical de permanență – o propunere a liberalilor, prezentată de consilierii PNL încă de acum câteva luni. Faptul că echipa PSD de la conducerea municipiului își asumă această propuenre este un fapt benefic pentru comunitate, în condițiile în care la Unitatea Primiri Urgențe (UPU) de la Spotalul Județean s-a observat o suprasolicitate a serviciilor, nu întotdeauna pacienții fiind de competența UPU.

Deputat Vasile Varga: ”Absenteismul de la referendum, vot de blam la adresa clasei politice”

*Liberalul brăilean vede cel puţin două probleme în invalidarea referendumului: o dată că implicarea politică a contat în faţa oamenilor şi unii nu s-au prezentat la vot tocmai din acest motiv; altă implicaţie ţine de faptul că se compromite chiar ideea de referendum

 

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul Vasile Varga, reprezentant în Parlament din partea Partidului Național Liberal, membru al PNL Brăila, a ţinut să precizeze că absența masivă a românilor de la urne, la referendumul din 6 şi 7 octombrie 2018 pentru modificarea Constituției în sensul de a proteja formula tradiţional-religioasă a familiei (barbat căsătorit cu o femeie), este o sancțiune la adresa clasei politice: ”Este un vot de blam, pe care românii l-au dat tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care provin. Referendumul pentru redefinirea în Constituție a căsătoriei a fost inițiat de o organizație civică. Ei sunt cei care au strâns peste trei milioane de semnături și care au pornit acest demers. Politicul nu avea voie să se amestece cu absolut nimic în acest referendum. Coaliția pentru familie era singura care avea cădere să facă o campanie de conștientizare, să explice care este scopul referendumului, ce se dorește a fi schimbat. Politicul nu s-a putut, însă, abține și a încercat să confiște acțiunea civică. De data aceasta, românii au fost solidari și au refuzat să meargă la vot. Nu văd alți vinovați decât politicienii, pentru ceea ce s-a întâmplat sâmbătă și duminică”.

Parlamentarul brăilean vede chiar şi altă consecinţă negativă a invalidării referendumului pe fondul absenteismului: ”La aproape 30 de ani de la Revoluție, am asistat la prima inițiativă civică, pe care clasa politică a compromis-o. Probabil că va trece foarte multă vreme până când cineva, un ONG, o asociație sau pur și simplu un grup de oameni va mai avea curajul să încerce să schimbe ceva prin referendum. S-a compromis nu doar rezultatul în sine, ci a fost compromis un instrument al democrației, care este referendumul. Sper că nu va mai fi nevoie să treacă alți 30 de ani pentru un demers similar, pentru că, dacă există o parte bună a ceea ce s-a întâmplat este că românii au demonstrat că pot fi solidari și nu se lasă ușor manipulați. Alegătorii români au demonstrat că sunt mai maturi, mai lucizi și mai buni decât clasa politică românească”.

** * Nota red. În mijocul lunii septembrie 2018, Parlamentul a adoptat Iniţiativa cetăţenească propusă în urmă cu vreo doi ani de Coaliţia pentru Familie (un ONG care reuneşte şi Biserica Ortodoxă Română, dar şi alte culte religioase din România, organizaţie care a strâns 3 milioane de semnături pentru Iniţiativa Cetăţenească) de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei. S-a stabilit, cu ajutorul unei Ordonanţe de Urgenţă dată de Guvernul Viorica Vasilica Dăncilă (PSD şi ALDE) că referendumul va avea loc în două zile, respectiv în 6 şi 7 octombrie 2018. S-a mai spus că partidele nu fac campanie electorală pentru acest referendum, dar nu prea s-a întâmplat asta. Societatea civilă, în special prin mişcarea #Rezist, a militat pentru o acţiune de boicot generalizat şi a invitat oamenii să nu vină la vot, în spiritul respectării drepturilor omului. Rezultatul votului după cele două zile de scrutin a fost sub necesarul validării referendumului, nefiind întrunită condiţia ca să vină la urne cei 30 la sută prezenţi din totalul alegătorilor de pe liste.

La Muzeul Ţăranului, târg al iconarilor și al meșterilor cruceri

*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă

Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă. 

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.

** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)