Astra Film Festival 2017, ediția XXIV la Sibiu

*În perioada 16 – 22 octombrie cu peste 2000 de filme din 73 ţări 

 

Astra Film Festival (AFF site la www.astrafilm.ro) 2017, ediția a XXIV-a la Sibiu se desfăşoară între 16 și 22 octombrie 2017. Proiecţiile celor mai noi filme românești şi ale cinematografiei internaționale, concerte, instalații multimedia, precum şi alte evenimente vor avea loc în 7 săli, transformate în cinematografe pentru 7 zile. 

Juriul competiţiei cuprinde 13 specialişti ai domeniului, aceştia vor selecta cele mai bune pelicule din secţiunile festivalului: InternaționalRomâniaEuropa Centrală și de Est, Student și Scurt-metraje. Titlurile filmelor selectate în competiție sunt disponibile pe site.

Astra Film Festival este un eveniment care a consacrat cinema-ul documentar în România de mai mult de două decenii. Filmele din acest festival au dovedit că au forța unică de a pătrunde în mod direct, forjând substraturile existenței umane contemporane puțin explorate. În ediția din acest an evenimente inedite vor pune în reflector chiar și aspecte necunoscute ale cinemaului documentar. Bazându-ne pe succesul cu care au fost primite filmele de ficțiune care au amprenta abordării documentariste/realiste, anul acesta am pariat pe un film de ficțiune surpriză care va avea premiera mondială și lansarea oficială la AFF, Sibiu„, afirmă Dumitru Budrala – directorul festivalului.

Practic, va fi un regal al celei de-a 7 Arte, cu peste 2 000 filme din 73 țări înscrise, dintre acestea 100 de documentare fiind produse recent în România și în lume. Cei mai mulţi regizori ai filmelor şi-au anunţat prezența la festival. De asemenea, programul AFF 2017 cuprinde şi  producţii de cinema documentar, filme din 30 țări prezintă realități din 50 țări; titlurile sunt grupate pe mai multe arii tematice – Călătorii identitare, Contra curentului, România pe scurt, Focus Norvegia, În țara altuia, Europa din profil, Peisaje urbane sau Vestigii ale marilor iluzii.

Nu lipsesc secţiunile „Viitorul e acum” („Future is now”) – Noile forme de cinema, Full Dome și VR, al doilea an de prezență a noilor forme de cinema (ex. cinema virtual) – o experiență unică în România, „Astra Film Junior” – anul 9 – cu filme documentare și full-dome, ateliere speciale, concursuri, gândite și programate specific pentru elevii din clasele I – XII și un program dedicat profesorilor, „Vocile documentarului” cu „West of the Jordan River” al regizorului israelian Amos Gitai, „Mrs. Fang” în regia lui Wang Bing (a câștigat Leopardul de Aur la Locarno) și „Homo Sapiens” în regia lui Nikolaus Geyrhalter etc.

AFF 2017 este organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film cu sprijinul Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii și Identității Naționale, al Uniunii Europene – prin programul Creative Europe – Media și al Centrului Național al Cinematografiei, cofinanțare de Consiliul Local Sibiu prin Primăria municipiului Sibiu in colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga”. Parteneri: Institutul Cultural Român, Uniunea Cineaștilor, Consulatul Republicii Federale Germania din Sibiu, Cinetic. Partener digital – Urby. Sponsor oficial – Construcții SA. Sponsori – Romgaz, Electrica, Takata, Aqua Carpatica, Happy City, HBO, Cinelab. Mașina festivalului – Toyota.

Anunțuri

Cristian Bădiliţă la Brăila, despre Mircea Eliade şi jurnalul salvat la Paris

*O întâlnire cu publicul vineri, 13 octombrie 2017, de la ora 18.30 în sala de conferinţe de la Restaurantul „Privighetoarea”, în parcul Grădina Publică; eveniment sprijinit de Clubul Rotary Brăila 

    Cristian Bădiliţă (site la www.cristianbadilita.ro/ şi pagină Facebook la https://www.facebook.com/cristian.badilita) – teolog, eseist, poet, traducător – vine din nou la Brăila să prezinte două dintre ultimele sale producţii editoriale, rodul cercetării şi efortului său continuu de a aduce în faţa publicului importante pagini de importanţă deosebită în mediile culturale. Astfel, cu sprijinul Clubului Rotary Brăila (cu membri câţiva importanţi oameni de afaceri brăileni care vor facă bine nu doar pentru propria persoană şi afacere, ci şi pentru alţii…), eruditul autor se va afla vineri, 13 octombrie 2017, de la ora 18.30 la Restaurantul „Privighetoarea” din parcul Grădina Publică – în sala de conferinţe. Aici, Cristian Bădiliţă (foto stânga sus, arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, la evenimentul detaliat la https://brailachirei.wordpress.com/2016/11/20/conferinta-cu-cristian-badilita-la-braila-despre-baudelaire-si-cele-13-poeme-inculpate/) va conferenţia pe tema unui subiect captivant: povestea salvării unui fragment important din Jurnalul celebrului scriitor savant, publicat în acest an la Editura Tracus Arte cu titlul „Jurnal: Pagini regăsite 9 octombrie 1959 – 3 mai 1962”. 

      „Totul a plecat de la un telefon primit, acum peste douăzeci de ani, de la Paul Barbăneagră, regizorul care ne-a lăsat singurul film-mărturie cu şi despre Mircea Eliade. Paginile salvate au fost recent publicate la Editura Tracus Arte din Bucureşti, însoţite de o Introducere şi peste trei sute de note explicative. Povestea e însoţită de imagini şi de lecturi din Jurnalul salvat” – editorii. 

De asemenea, Cristian Bădiliţă va vorbi şi despre volumul „Întâlnirea cu sacrul” de Mircea Eliade, recent apărut la Editura Vremea şi care cuprinde câteva fotografii din arhiva Paul şi Rosie Barbăneagră (Paris). 

Întâmplarea culturală de la Brăila se înscrie în programul manifestărilor închinate împlinirii a 110 ani de la naşterea lui Mircea Eliade (13 martie/ 28 februarie 1907, Bucureşti – 22 aprilie 1986, Chicago) – istoric al religiilor, profesor, scriitor, filosof, românul pe care mulţi cititori au început să-l iubească nu neapărat pentru romane – „Maitreyi”, „Domnişoara Cristina”, „La ţigănci” (ca să numesc doar câteva) – sau scrierile de filosofie a religiilor, cât mai cu seamă pentru „Jurnal” (două volume apărute la Humanitas) – cuprinde pagini de o forţă incredibilă pentru mintea şi voinţa unui cititor cu aceleaşi ambiţii ca Eliade.

Ziua națională a produselor agroalimentare românești – 10 octombrie

*Se serbează începând cu 2017, legea având ca scop încurajarea producţiei autohtone * Deocamdată, la capitolul produse  înregistrate la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată România are doar 4, față de 299 – Italia, 120 – Germania

Prin Legea nr. 168 din 2017 s-a instituit Ziua națională a produselor agroalimentare românești la 10 octombrie cu scopul de încurajare a producției agricole naționale pentru consumatorii români și comercianți, de îmbunătățire a statutului producătorului român în lanțul alimentar scurt etc. Proiectul legislativ a fost iniţiat de parlamentari din arcul puterii actuale (PSD – ALDE).

În această dată, se afirmă în textul legii, autoritățile publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, societatea civilă și persoane fizice și juridice pot organiza programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.

    La Brăila, în piaţa Microhală (modernizată) SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (APT) SA (firmă sub controlul Consiliului Local Municipal Brăila) a organizat o expoziţie cu vânzare la care au participat mai mulţi producători şi vânzători de produse autohtone. Cumpărătorii au fost încântaţi, dar nu toţi – mulţi au apreciat că preţul acestor produse este cam mare.  Foto: Piaţa Microhală din Brăila în 10 oct 2017, preluare de pe pagina Facebook a APT

”Prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României” – Art. 2 din Legea 168 din 2017.

La acest moment, sunt doar patru produse alimentare din România pentru care s-a reuşit recunoaşterea pe piața europeană, produse cu înregistrare geografică recunoscută sau cu denumire de origine recunoscută: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat din Țara Bârsei și telemeaua de Ibănești (brânză din Mărginimea Sibiului). Ele au primit târziu această recunoaştere; abia în aprilie 2011 Comisia Europeană publica un Regulament prin care Magiunul de prune de Topoloveni obţinea certificatul de indicaţie geografică protejată (IGP) şi după aceea au reuşit şi celelalte trei produse să aibă documentaţii pentru obţinerea mărcii.

Ministrul Petre Daea de la Agricultură afirma recent că se încearcă brevetarea la nivel UE a altor 14 produse româneşti, introducerea acestora în programul european între acestea fiind cârnaţii de Pleşcoi. Într-un document Indagra se precizează că în perioada 2005-2013 (la 30 iunie 2013) au fost înregistrate în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale –  4402 produse tradiţionale: din carne – 1541, din lapte – 1535, produse de panificaţie şi patiserie – 750, băuturi – 285, din legume-fructe (dulceţuri, gemuri) – 193, produse tradiţionale din peşte – 11. Tot la 30 iunie 2013. România avea un singur produs înregistrat la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată (magiunul de Topoloveni). Alte ţări UE aveau la aceeaşi dată 299 – Italia, 253 – Franţa, 207 – Spania, 120 – Germania.

N. red. Din păcate, dosarele către Comisia Europeană nu sunt aşa de simplu de realizat, iar producătorii nu prea primesc mult ajutor de la autorităţi pentru aceste demersuri.

Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Brăila, controale în pieţe

*Într-un control tematic la nivel naţional, două firme au fost amendate cu câte 5000 lei pentru că foloseau aprate de cântărit neconforme; au fost controale în pieţele Viziru şi Radu Negru, în 25 – 29 septembrie 2017 

Eugen Iacomi – coordonator al Serviciului Judeţean de Metrologie Legală (SJML) Brăila – a transmis o informare referitoare la controlul din pieţele Viziru şi Radu Negru, în perioada 25 – 29 septembrie 2017, unde au fost amenaţi doi agenţi economici care utilizau aparate de măsurare neconfome. 

Urmare a desfăşurarii la nivel naţional a controlului tematic privind Asigurarea exactităţii, a uniformităţii măsurărilor şi legalitatea mijloacelor de măsurare utilizate în pieţele agroalimentare, târguri şi oboare pentru măsurări folosite în tranzacţii comerciale pentru determinarea maselor până la 10 000 kg, în săptămana 25 – 29.09.2017 au fost efectuate controale în pieţele Viziru şi Radu Negru, unde au fost identificaţi doi operatori economici (persoane juridice) care utilizau în tranzacţii comerciale de legume-fructe aparate de cântărit cu funcţionare neautomată (balanţe electronice) care nu purtau marcajele de verificare metrologică în termenul de valabilitate, mijloacele de măsurare erau nelegale, neverificate metrologic în termenul de valabilitate. Operatorii economici au fost sancţionati contravenţional cu amendă de 5000 lei, fiecare, minimul prevăzut de actul normativ aplicabil„, se arată în materialul SJML Brăila – instituţie aflată în subordinea Biroului Român de Metrologie, Direcţia de Metrologie Legală Constanţa.

Metroul din Bucureşti, extindere pe linia 5 cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune

*Noua secţiune va lega  vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor; lucrările ar trebui finalizate în iunie 2018

Reţeaua metrolului bucureştean primeşte sprijin pentru extindere de la Uniunea Europeană. Astfel, Corina Crețu  comisarul european pentru politică regională. a aprobat finanţarea cu 251,8 milioane euro din Fondul de coeziune pentru lucrările de la linia 5.

Corina Creţu, in Strasbourg

Datorită Uniunii Europene, Bucureștiul va dispune de o rețea de metrou modernă. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra calității aerului din oraș, companiilor locale, turismului și, bineînțeles, asupra locuitorilor din cartierele ce vor fi astfel deservite„, a declarat Corina Crețu

Odată lucrările terminate, noua secțiune va lega vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor, unde se face conexiunea cu liniile 1 și 3. Noua secţiune va avea o lungime de 7 km, cu 10 noi stații și un depou; conform Metrorex, beneficiari vor fi cei  64 mii de bucureșteni, deplasarea între cele două puncte din oraș urmând a fi realizată în mai puțin de un sfert de oră. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru luna iunie 2018.

Metroul din Bucureşti s-a inaugurat la 19 decembrie 1979, în regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 52 de stații (wikipedia), acum extinzându-se pe alte două magistrale.

Târg naţional AgriCultura 2017, la Brăila în parcarea Mall

*În perioada 28 septembrie – 1 octombrie, ediţia XXI 

Ediţia XXI a Târgului naţional AgriCultura 2017 de la Brăila se desfăşoară în perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2017 în parcarea Mall la fel ca şi la recentele ediţii precedente (foto 1 şi 2). Deschiderea oficială are loc la ora 11.30, după cum anunţă economist Georgeta Spânu – director general Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA), unde au fost invitați să participe și Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Traian Caramanian – secretarul general al Camerei de Comert si Industrie a României, Iulian Francisk Chiriac – președintele Consiliului Județean Brăila, primarul brăilean Marian Viorel Dragomir, alte oficialități locale.

 „Târgul AgriCultura organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultură Brăila se încadrează în seria manifestarilor expozitionale de marca ale sistemului cameral românesc, din domeniul agricol, bucurându-se de 21 ani de recunoasterea specialistilor şi firmelor din agricultura. Activitatea în agricultura este o munca neîntreruptă, fapt cunoscut de toţi cei care activează în domeniu. Ea presupune nu numai eforul propriu-zis din teren, ci şi contactul permanent cu noutăţile şi experienţa altora, cu cele mai bune utilaje sau îngrăşăminte, practici noi de cultură sau irigaţii. Toate acestea se întâmplă toamna la Braila, zonă recunoscută pentru potentialul sau agricol, cu o suprafaţă de aproximativ 351 000 ha teren arabil, cuprinzând Insula Mare a Brăilei şi Bărăganul.  entru a reusi performanta, agricultura românească are nevoie de investiţii, de cercetare, de maşini şi utilaje de ultima generaţie, de tehnici si tehnologii moderne, de seminte si material saditor de calitate. Toate acestea vor fi aduse în cadrul celei de-a XXI-a editii a târgului, un eveniment de referinta al Brailei si primul târg de agricultura organizat în ţară”, subliniază organizatorii în invitaţie. 

Manifestarea este organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (http://www.cciabr.ro/) Brăila – Ştefan Fusea preşedinte – în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila.

Strategie nouă a UE privind politica industrială

*Comisia Europeană a prezentat Strategia reînnoită în 18 septembrie 2017

Comisia Europeană a prezentat, în 18 septembrie 2017, Strategia reînnoită a Uniunii Europene (UE) privind politica industrială. Aceasta reunește toate inițiativele orizontale și sectoriale noi, dar și cele deja lansate. De asemenea, în document sunt clarificate sarcinile părților implicate și sunt prezentate forumul de Ziua industriei – eveniment anual lansat în 2017 – și masa rotundă la nivel înalt a sectorului industrial.  

Comisarii europeni Jyrki Katainen, Elzbieta Bienkowska 

Industria reprezintă două treimi din exporturile UE și asigură locuri de muncă pentru 32 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane locuri de muncă au fost create începând cu 2013. Fiind un motor al imaginii de top a UE în lume, sectoarele industriale trebuie să fie ajutate pentru a-și păstra și consolida avantajul competitiv, accentul fiind pus pe modernizare. Evident că instituțiile UE și cele din statele membre trebuie să facă eforturi, de asemenea, în același sens.

Între elementele noii Strategii UE se regăsesc consolidarea securității cibernetice în domeniul industrial, pachet ce prevede crearea unui centru european de cercetare și competențe în materie de securitate cibernetică, o propunere de regulament privind fluxul liber al datelor fără caracter personal astfel încât să se permită circulația transfrontalieră, măsuri privind economia circulară – cum ar fi o strategie pentru materialele plastice și îmbunătățiri în producția și conversia resurselor biologice regenerabile, inițiative pentru modernizarea legislației privind drepturile de proprietate intelectuală, inițiativă de îmbunătățirea modului de funcționare a procedurilor de achiziții publice în UE, extinderea agendei pentru competențe la noi sectoare-cheie ale industriei, strategie privind finanțele sustenabile, care să direcționeze mai bine fluxurile de capital privat către investiții mai sustenabile, inițiative privind un program comercial echilibrat și progresist și un cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe (prezentate deja), listă revizuită a materiilor prime critice care să contribuie la aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile pentru industria prelucrătoare din UE, propuneri pentru o mobilitate curată, competitivă și conectată.

Vicepreședintele Jyrki Katainen – responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Adoptând evoluțiile tehnologice, transformând investițiile în cercetare în idei de afaceri inovatoare și promovând în continuare economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și economia circulară, vom deschide calea către o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă în Europa”. Foto dreapta sus, împreună cu Elzbieta Bienkowska – comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

Notă. Informația este disponibilă și pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România (https://ec.europa.eu/) la secțiunea Actualitate, Semestrul european.