COVID-19. Peste 232 milioane euro pentru combaterea epidemiei în UE

*Comisia Europeană a anunțat alocarea acestei sume cu scopul dezvoltării măsurilor de prevenție, dar și pentru industria farma în vederea descoperirii unui vaccin, pentru Africa – diagnosticare rapidă și supraveghere, pentru OMS, pentru pregătirea situațiilor de urgentă, pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan 

     În vederea aplicării măsurilor de prevenție și izolare a virusului COVID -19 (noul coronavirus depistat recent în China) la nivel mondial, Comisia Europeană anunță, în 24 februarie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru țările membre UE în valoare de 232 milioane de euro. O parte a acestor fonduri vor fi alocate imediat diferitelor sectoare, iar restul în următoarele luni. Intensificarea eforturilor de sprijinire a statelor membre UE vine și ca urmare a evoluțiilor epidemiologice din Italia. Acum chiar sunt necesare măsuri sporite de pregătire, planificare pentru situații neprevăzute și planificare a răspunsului.

        Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară: „Având în vedere evoluția rapidă a situației, suntem pregătiți să intensificăm măsurile de asistență. În acest sens, o misiune comună de experți ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ai Organizației Mondiale a Sănătății va pleca spre Italia săptămâna aceasta, pentru a sprijini autoritățile italiene”.

* * * Noile fonduri UE vor fi folosite în dezvoltarea măsurilor de detectare și diagnosticare a bolii, la îngrijirea persoanelor infectate și la prevenirea infectării altor persoane în acest moment critic. Din pachetul de ajutor de 232 mil. euro, 114 mil. euro merg Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru planul global de pregătire și de răspuns la nivel mondial – pregătirea pentru situații de urgență și răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate slabe și cu reziliență limitată (o parte din această finanțare se obține cu acordul autorităților bugetare ale UE); 15 mil. euro merg în Africa, inclusiv la Institutul Pasteur Dakar din Senegal, în vederea diagnosticării rapide și supravegherea epidemiologică; 100 mil. euro (din care 90 mil. euro sunt destinate unui parteneriat public-privat cu industria farmaceutică) pentru dezvoltarea unui vaccin; 10 mil. euro pentru proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii și gestionarea clinică a izolării și prevenției; 3 mil. euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetățenilor UE din regiunea Wuhan (unde a izbucnit epidemia), China.

Invitație la o cafea despre Brăila cu… rușii lipoveni

*Eveniment la Centrul de Creație duminică, 23 februarie 2020, de la ora 11.00

Încununând programul concursului național școlar ”Istoria și tradițiile rușilor lipoveni” (https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/21/istoria-si-traditiile-rusilor-lipoveni-concurs-national-scolar-la-braila/), duminică – 23 februarie 2020 – se desfășoară la sediul Centrului de Creație (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale) unde a avut loc și competiția, un eveniment cultural sub genericul ”La o cafea despre Brăila cu rușii lipoveni” care să destindă organizatorii concursului, oaspeții și concurenții, care să-i aducă împreună pe brăileni – lipoveni ori ba – și pe cei sosiți din toată țară la concurs.

       Evenimentul începe la ora 11.00 și are loc sub ediga Consiliului Județean, în sala ProArte a Centrului de Creațe (Piața Traian nr. 2, la etaj). Evident că în organizare s-a implicat Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL Brăila ) și întreaga echipă condusă de prof. Maria Milea – președinte.

       Un moment din program va fi oferit de Ansamblul ”Verba” al Comunitătii Rușilor Lipoveni din Carcaliu, județul Tulcea. Bineînțeles că vom afla mai multe despre etnicii ruși lipoveni, despre istoria, tradițiile și obiceiurile lor – notă. Sau, cum noi le știm, că doar am fost împreună cu brăilenii din CRL la mai toate evenimentele de importanță, ne vom aminti de ele ori vom fu curioși să aflăm detalii din alte comunități lipovenești din țară.

       Vom avea plăcerea să-i salutăm și pe Silviu Feodor – președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România, pe deputatul Andrian Ampleev, pe Ivan Vasile – președintele CRL Carcaliu. De asemenea, va fi prezent și prof. Mihai Chirsanov, directorul Școlii Gimnaziale „Al. S. Pușkin” unde învață copiii din comunitate și unde au ore dedicate învățării limbii ruse materne – de altfel, elevii școlii au și rezultate foarte bune la concursurile școlare de profil.

     Partenerii evenimentului sunt Atelierul de cafea (https://www.facebook.com/Atelierul-de-cafea-1149899338491799/https://www.facebook.com/Atelierul-de-cafea-1149899338491799/ magazin de desfacere și cafenea în srada Mihai Bravu nr. 43, la Piața Concordia) condus de Irene Costin și Cofetăria ”Poem Caffe” (https://www.facebook.com/PoemCaffeBraila/) condusă de Vera Maxim, membră CRL Brăila.

** * Pentru că avem prieteni în program, secvențe de la eveniment (formate foto & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Viitorul digital în UE

*Comisia Europeană a lansat Strategia europeană prinvind datele și opțiunile de politică prin care să se dezvolte a inteligență artificială (IA) centrată pe factorul uman

    Comisia Europeană a dezvăluit, în 19 februarie 2020, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. 

Comisarii consideră că soluții digitale țin cont de interesele cetățenilor săi, într-o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind datele și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

        Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea”.

       Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”.

       Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”. 

        În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Scopul este să să fie oferite cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății. Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

ACSES, proiect cu fonduri europene prezentat la Universitatea ”Brâncoveanu” Brăila

*Obiective: formarea a 112 persoane în antreprenoriat social și alte domenii tematice, înființarea a 17 afaceri sociale în cele 3 regiuni ale proiectului (NE, SE, SM) și 58 noi locuri de muncă * Se oferă 5,98 milioane de lei pentru înființarea întreprinderilor sociale

    Proiectul ACSES, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020,  este derulat de Addwise European Expertise SRL și Civitta Strategy & Consulting SA în trei regiuni de dezvoltare, Nord-Est, Sud-Est și Sud-Muntenia în perioada 12 septembrie 2019 – 11 septembrie 2022.

O prezentare a proiectului, pentru persoanele interesate din regiunea Sud-Est are loc luni, 17 februarie 2020, la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” de la ora 12.00. Următoarea sesiune de informare va avea loc la Iași, pe 20 februarie.

Proiectul ACSES își propune să contribuie la consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră autosustenabilă prin dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale în domeniul economiei sociale și creșterea numărului de entități de economie socială în regiunile menționate cu scopul facilitării incluziunii sociale, reducerii sărăciei și a oricărei forme de discriminare prin crearea de noi locuri de muncă accesibile persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale nou create.

În proiectul ACSES, după cum precizează inițiatorii, sunt cinci direcții majore de acțiune: promovarea conceptului de economie socială, a oportunităților de dezvoltare a structurilor de economie socială și a impactului pozitiv pe care acestea le au la nivel social; dezvoltarea competențelor și abilităților în domeniul antreprenoriatului social prin formare profesională; asigurarea unui program complet de consiliere și sprijin în vederea dezvoltării de noi afaceri sociale prin: consiliere pentru elaborarea planului de afaceri și monitorizare permanentă pentru eficientizarea afacerilor sociale dezvoltate; sprijinirea antreprenorilor prin acordarea de subvenții în vederea dezvoltării unei întreprinderi sociale și crearea de locuri de muncă; • Dezvoltarea de parteneriate între întreprinderile sociale nou create și factori interesați din regiuni.

Inițiatorii doresc să aibă ca rezultate formarea a unui număr de 112 persoane din punct de vedere profesional în materie de antreprenoriat social și alte domenii tematice, să se poată înființa 17 afaceri sociale în cele 3 regiuni ale proiectului (NE, SE, SM) și un număr de 58 noi locuri de muncă create. Se oferă 5,98 milioane de lei pentru înființarea întreprinderilor sociale.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, spectacol în turneu național

*”Manifest pentru dialog” este genericul turneului, sponsorizat de BRD, susținut în șase orașe de echipa Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu implicată în jocul pe textul celebrei piesei americane * La Brăila se joacă în 20 februarie 2020, de la ora 19.30 la Teatrul ”Maria Filotti” și a doua zi la Teatrul ”Fani Tardini” din Galați

   Spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu se află în turneul național ”Manifest pentru dialog” susținut finnaciar de BRD – Groupe Société Générale într-un program dedicat promovării și susținerii tinerilor artiști. Doar că piesa, scrisă în anii 1960 ai secolului trecut, nu e pentru orice vârstă – spectacolul e recomandat celor de peste 14 ani.

Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Crețu și Horia Fedorca, respectiv cei patru actori care dau viață personajelor din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de americanul Edward Albee, traducere Ionuț Grama, regia Andrei și Andreea Grosu, joacă în șase orașe: la Târgu Jiu – 16 februarie, București – 18 februarie, Brăila -20 februarie 2020), Galați – 21 februarie, Târgu Mureș – 25 februarie 2020, Cluj-Napoca în 27 februarie 2020 și acasă, la Sibiu, în 8 martie 2020. Scenografia la „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” aparține lui Vladimir Turturică, managerul de proiect este Claudia Maior. Spectacolul durează ca o oră și 50 minute. La Brăila se joacă la Teatrul ”Maria Filotti” de la ora 19.30.

Piesa, al cărui titlu chiar autorul îl explica prin întrebarea ”Cui îi e frică să trăiască o viață fără iluzii?”, pune întradevăr o serie de probleme ale celor care conviețuiesc în cuplu. Iată o listă de dileme, așa cum o vede echipa sibiană, pe care încercă să le descifreze… sau să le adâncească și mai tare în mintea audienței: ”Cui i-e frică de relațiile familiale?”, ”Cui i-e frică de relațiile conjugale?”, ”Cui i-e frică de femei și bărbați prea obosiți de viață?”, ”Cui i-e frică de amabilitățile de suprafață?”, ”Cui i-e frică de sinceritate?”, ”Cui i-e frică de jocuri așa-zis nevinovate?”, ”Cui i-e frică de Martha și George? Sau de musafirii lor, Nick și Honey, care nici măcar nu bănuiesc ce noapte îi așteaptă?”, ”Cui i-e frică de mame și de tați? Sau de fiii absenți? De întâlnirile nocturne înecate în alcool? Sau de replicile incisive care mușcă din tine, „până la măduvă”?”

Notă. Ideal ar fi să știm și cine a fost Virginia Woolf… să fi citit ceva din creația romancierei, și câte ceva din biografia sa, cu toate că nu e musai!

Brăila vrea proiect european pentru rețeaua de apă-canal. Chiar e nevoie de el!

*În județ s-ar putea amenaja astfel de rețea în 31 de localități unde, deocamdată, apa utilizată e din puțuri forate și fântâni care nu sutn sigure * În municipiu, la fel, e necesar ca actuala rețea – învechită – să fie modernizată, dar și completată… pe foarte multe străzi care nu au! 

Anunțam după ședința Consiliului Județean din 13 februarie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/13/sedinta-cu-scandal-in-consiliul-judetean-braila-liberalii-au-iesit-din-plen/) că liberalii au ieșit din plen și nu au votat propunerea de creștere a prețului apei la punctul de ordiena de zi referitor la Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa și Apă Uzată din județul Brăila, proiect care va fi propus spre finanțare cu fonduri europene pe POIM 2014 – 2020 (va fi cu derogare). Mai scriam atunci că proiectul nu există prezentat pe site-urile instituțiilor.

Nici nu are cum să fie undeva la vedere… proiectul abia se lucrează. E la faza de aprobări, după ce s-au elaborat studiile. Deci… beneficiari – absolut în drept, pentru că rețeaua de apă și canal este în mare suferință – sunt municipiul Brăila și în județ orașele Făurei, Însurăței, Ianca, comunele Bărăganul, Berteștii de Jos, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecăței, Galbenu, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Romanu, Salcia Tudor, Siliștea, Șuțești, Tichilești, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vișani, Zăvoaia.

     În toate aceste localități rurale menționate nu există rețea de apă și canalizare, apa fiind din fântâni (deloc bună de băut, pentru că toaletele din curte conduc la infiltrări cu nitriți, nitrați și alți compuși chimici toxici) și din puțuri. În municipiul Brăila, la fel, e necesară modernizarea rețelei de apă (cele mai vechi conducte au peste 100 de ani) și introducerea canalizării pe destule străzi (Nota red. Chiar dacă e oraș… și capitală de județ, Brăila nu se poate lăuda deloc la capitolul apă-canal…).

Valoarea estimată a proiectului este în jur de 240 milioane euro, cofinanțarea locală fiind de 2 la sută din total. Calculul la apa din factura către populație, subiectul care a nemulțumit pe consilierii liberali (care nu au avut la mapă detaliile proiectului, cum nici ceilalți consilieri nu le-au avut), presupune creșteri în fiecare an. Explicația echipei care lucrează la scrierea proiectului este că această creștere provine din analiza raportului cost – beneficii și că există șanse mari ca prețul, până la urmă, să nu crească în cei patru ani de proiect pentru că rețeaua nouă nu va avea pierderi (care acum, au spus specialiștii, fac parte din calculul de preț și sunt suportate de populație).

În tandem cu ședința CJ amintită a avut loc și la Consiliul Local Municipal Brăila ședință de plen, în 14 februarie 2020, aici ordinea de zi (PROIECT ORDINE DE ZI SEDINTA 14 FEBRUARIE 2020 pentru detalii, click pe documentul în format DOCX) având numai subiecte adiacente acestui proiect care va intra în lista cererilor de finanțare europeană curând.

Ședință cu scandal în Consiliul Județean Brăila. Liberalii au ieșit din plen

*Toți consilierii PNL, la fel, și Viorel Botea de la PMP, au părăsit sala la subiectul referitor la creșterea prețului apei în județ, urmare a unui proiect cu finanțare europeană * Alexandru Dănăilă-Zaharia, liderul PNL Brăila, a subliniat că în patru ani prețul apei se va dubla dacă se urmează planul propus de social-democrați 

((UP DATE. Am descoperit detaliile lipsă… proiectul e încă în lucru. Încă nu a fost depus… urmează. Am notat detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/))

Ședința de plen de la Consiliul Județean (CJ) Brăila din 13 februarie 2020 (ordinea de zi, cu toate proiectele de hotărâri propuse, la ORDINE de zi FEBRUARIE 2020 (1) – click pe documentul în format DOCX pentru detalii) a avut cel puțin un punct fierbinte, după care consilierii de la PNL dar și Viorel Botea, PMP, au păsăsit sala, moment în care se supunea la vot creșterea prețului per metru cub de apă furnizat prin intermediul Companiei de Utilități Publice ”Dunărea” Brăila. Subiectul a intervenit ca urmare a proiectului de hotărâre privind derularea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa și Apă Uzată din județul Brăila.

Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ – a precizat, după ce deja toată lumea se inflamase, că proiectul în valoare de 240 milioane euro riscă să nu poată fi dus la bun sfârșit (N. red. Oare de ce? a fost trecut acolo un preț al apei fără un studiu prealabil, fără ca oamenii să fie înștiințați?) mai ales că alte primării din județ au votat creșterea de preț la apă.

Consilierii liberali Ovidiu Nechita și Alexandru Dănăilă-Zaharia (președintele PNl Brăila) au luat cuvântul și au susținut că solicitarea de creștere a prețului este nefondată și neavenită. ”Astăzi plătim 4,8 lei pe metru cub de apă și peste patru ani vom plăti 7,6 lei pe metru cub. Bravo PSD…” – Ovidiu Nechita. ”Efectul acestor investiții, pe care dvs, cei care conduceți acum CJ, spuneți că le faceți… va fi că – în următorii patru ani – se va dubla prețul apei” – a afirmat Alexandru Dănăilă-Zaharia, enervat că în documentele de la mapa consilierilor nu au fost menționate cifrele discutate la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Dunărea” (condusă de Didina Stănescu; nu a răspuns la criticile liberale, nu a explicat nici de ce se cere creșterea prețului apei, a spus doar că e o creștere graduală și că în primul an ae ar fi doar de 40 de bani), structură asociativă din care fac parte doar primarul municipiului și președintele CJ.

Și dacă consilierii județeni liberali, cum am precizat, au ieșit din ședință și nu au votat proiectul de hotărâre, le fel făcând și Viorel Botea de la PMP, ceilalți consilieri au votat cum li s-a cerut. Inclusiv colegul lui Botea din PMP, Ionel Adetu.

N.red. Am căutat pe net unde ar putea fi postat, în detalii, acest proiect, să aflăm exact ce se va dezvolta și cum… din finanțarea europeană la care făcea referire Chiriac. Nu l-am găsit. E doar menționat, într-o notită pe site-ul ADI Dunărea, după o ședință AGA. Acolo se face referire doar la un studiu de fezabilitate și la indicatori tehnico-economici… repet, sunt doar referiri. În momentul când îl găsim, postăm detalii… poate vom înțelege mai mult despre acest proiect! Deocamdată, mai mulți brăieni din județ beau apă din puțuri și fântâni decât cei care beau apă de la robinet. Și tot așa… canalizarea e ceva mai degrabă fictiv (sau pe hârtie) prin județ. De ce? Întrebăm și noi, așa… după 30 de ani de la decembrie 1989…