„România – energie şi geopolitică”, lansare la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Volum semnat Cosmin Păcuraru * Vineri, 7 decembrie 2019, de la ora 16.30

La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila are loc vineri, 7 decembrie 2018, de la ora 16.30 lansarea cărţii „România – energie şi geopolitică” de Cosmin Păcuraru. Vor prezenta amiral (r) dr. Romulus Hâldan, col. (r) dr. Vasile Simileanu, dr. Valentin Ionescu. Moderator va fi bibliotecar dr. Claudiu Eduard Brăileanu – şef Serviciu în bibliotecă. 
Lansarea face parte din programul de evenimente organizate cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Organizatori sunt Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila și Biblioteca „Istrati”. În context, la CCIA are loc tot în 7 decembrie 2018 conferinţa „Economia României în contextul războiului hibrid – vulnerabilități, amenințări, riscuri” în aceeaşi formulă (https://brailachirei.wordpress.com/2018/12/06/economia-romaniei-in-contextul-razboiului-hibrid-conferinta-la-ccia-braila/).

Cosmin Păcuraru

** * Romulus Hâldan, contraamiral de Flotilă, doctor în știinte militare, este membru al Asociației „Clubul Amiralilor”. Între lucrările publicate, se află „Politici, doctrine și strategii navale” și „Forțe Navale ale lumii în sec. XXI” unde este coautor.

Vasile Simileanu, colonel, este vicepreședinte la Asociația Geopolitică “Ion Conea”. Este licenţiat în geografie, masterat în Drept Internațional Umanitar,  diplomat în comunicare și relații publice etc. Este director fondator și senior editor la Revista GeoPolitica, membru de onoare al Asociației Specialiștilor în Securitate din România, membru fondator al Asociației Profesionale a Geografilor din România, membru ADIRI, ARPE, Fundația Titulescu, membru în Consiliul Științific al revistelor GeoPolitica(Italia, Iran) și Eurasia (Italia).

Valentin Ionescu a fost președinte al Agenției Naționale de Privatizare, Consilier Prezidential pe probleme economice și Ministru al Privatizării până în anul 1998, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale. teza sa de doctorat are un subiect în domeniul guvernării corporative.

Cosmin Păcuraru (brăilean), a lucrat ca jurnalist. S-a specializat în management politic, marketing electoral și în Relații Internaționale și Studii Europene.

Reclame

„Economia României în contextul războiului hibrid (…)”, conferinţă la CCIA Brăila

*Vineri, 7 decembrie 2018, de la 10.00 la 15.00 * Conferențiază Romulus Hâldan, Vasile Simileanu, Valentin Ionescu,  Cosmin Păcuraru; moderator Vasile Datcu

   Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila găzduieşte manifestarea „Economia României în contextul războiului hibrid – vulnerabilități, amenințări, riscuri” vineri, 7 decembrie 2018, de la ora 10.00 la ora 15.00. Conferențiază amiral (r), dr. Romulus Hâldan, col. (r), dr. Vasile Simileanu, dr. Valentin Ionescu, dr. Cosmin Păcuraru pe teme precum „Războiul hibrid în care se afla România – situația actuală”, „Războiul economic a început – România si Moldova – câmp de bătălie”, „Situația economică regională și capitalul uman – cum poate România să devină o putere economică”, „Brăila – centru comercial și port”. Moderator va fi ing. Vasile Datcu – om de afaceri, scriitor.

În aceeaşi formulă, conferenţiarii vor merge de la ora 16.30 la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila unde va avea loc lansarea cărţii  „România . energie şi geopolicită” de Cosmin Păcuraru.

** * Romulus Hâldan, contraamiral de Flotilă, doctor în știinte militare, este membru al Asociației „Clubul Amiralilor”. Între lucrările publicate, se află „Politici, doctrine și strategii navale” și „Forțe Navale ale lumii în sec. XXI” unde este coautor.

Vasile Simileanu, colonel, este vicepreședinte la Asociația Geopolitică “Ion Conea”. Este licenţiat în geografie, masterat în Drept Internațional Umanitar,  diplomat în comunicare și relații publice etc. Este director fondator și senior editor la revista „GeoPolitica”, membru de onoare al Asociației Specialiștilor în Securitate din România, membru fondator al Asociației Profesionale a Geografilor din România, membru ADIRI, ARPE, Fundația Titulescu, membru în Consiliul Științific al revistelor „GeoPolitica” (Italia, Iran) și „Eurasia” (Italia).

Valentin Ionescu a fost președinte al Agenției Naționale de Privatizare, consilier prezidential pe probleme economice și ministru al Privatizării până în anul 1998, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale; teza sa de doctorat are un subiect în domeniul guvernării corporative.

Cosmin Păcuraru (brăilean, a lucrat ca jurnalist) s-a specializat în management politic, marketing electoral și în Relații Internaționale și Studii Europene.

Comisarul Corina Creţu, vizită oficială la Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea

*În perioada 1 – 3 decembrie 2018 * Comisarul european va serba şi centenarul în România

 

Corina Creţu,
comisar european

În perioada 1-3 decembrie 2018, Corina Creţu – comisar european pentru politică regional, va efectua o vizită oficială în România, fiind prezentă în Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea.

Astfel, sâmbătă – 1 decembrie 2018 – înaltul oficial participă, alături de reprezentanți de prim rang ai instituțiilor de stat din România, la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Naționale a României și a celebrării Centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia. De asemenea, comisarul Corina Creţu va susține un discurs pe tema Zilei Naționale și a Centenarului Marii Uniri în deschiderea evenimentului festiv organizat de Fundația Transilvania Leaders, la Cluj-Napoca.

Luni, 3 decembrie 2018, comisarul merge la Oradea unde se va întâlni cu reprezentanții autorităților locale și județene și va urmări proiectul cu finanțare europeană „Crearea unor trasee pietonale și îmbunătățirea transportului public de persoane în zona centrală a municipiului Oradea” dezvoltat de Primăria Oradea. Valoarea totală eligibilă a proiectului se ridică la aproape 14 milioane euro, din care contribuția din Fondul european de dezvoltare regională este de 11,8 milioane euro. Peste 2,3 milioane euro au fost alocați construirii Podului Centenarului din valoarea totală a finanțării pentru acest proiect. Construcția podului peste Crișul Repede, numit și Podul Centenarului, a avut ca obiectiv interconectarea traseelor de piste de biciclete și pietonale de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, precum și îmbunătățirea  accesului către zona centrală prin introducerea unor noi linii de transport public.

** * Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile pe Platforma de date deschise

şi în esi_funds_country_factsheet_ro_ro (click pe document în format PDF pentru amănunte).

În exporturile UE, România are cea mai bună reprezentare a femeilor în domeniu

*Din studii recente reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați, în jur de 1,4 milioane, care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene * Exporturile au permis existenţa a 36 milioane locuri de muncă în UE, dintre care 14 miloane sunt ocupate de femei * Totuşi, exporturile au crescut cel mai puţin în România, comparativ cu alte ţări ale UE 

De ce e important ca o ţară facă exporturi, o ştie oricine are cât de cât noţiuni de economie. De ce şi în România domeniul ar trebui să fie mai bine reprezentat, şi politicile din domeniu ar trebui să fie mai bine articulate, o spune şi Comisia Europeană care a identificat politica comercială drept o componentă esențială a strategiei 2020 pentru UE. De aceea, este important să fie înţeles modul în care fluxurile comerciale afectează ocuparea forței de muncă. În context, colectarea de informații și analize sprijină elaborarea de politici bazate pe date concrete.  Astfel, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și Direcția Generală Comerț a Comisiei au colaborat pentru a elabora o publicație care își propune să fie un instrument valoros pentru factorii de decizie și pentru cercetătorii din domeniul comerțului.

femeie_lucrator_comert_konstantin_malkov_dreamstime    Studii referitoare la exporturile în UE au fost publicate în 27 noiembrie 2018 de Comisia Europeană. De aici reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, respectiv 1,4 milioane de români. Dintre aceștia, femeile reprezintă 44 %, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Jumătate din exporturile României în afara Uniunii sunt legate de servicii.

Exporturile UE la nivel mondial sunt mai importante ca oricând, sprijinind 36 milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, cu două treimi mai multe decât în 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. În plus, exporturile UE către exterior generează în Uniune o valoare adăugată de 2.300 miliarde euro. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Cecilia Malmström – comisarul uropean pentru comerț: „Studiul arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40 % dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume”.

În România, locuri de muncă aferente domeniul export se regăsesc în servicii (50 %), materie primă (24 %), mașini și echipamente de transport (11 %), altele (15 %). Acești angajați reprezintă 16,2 % din forța de muncă la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au educație medie. Cu toate că este a opta țară din UE în funcție de numărul total al angajaților care depind de exporturile Uniunii la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri la acest capitol între 2000 – 2017, de 26 % (de la 1,1 milioane, la 1,4). Țările cu cel mai mare avans au fost Bulgaria (312 %), Slovacia (213 %) și Portugalia (172 %). La nivelul României, din acești cei 1,4 milioane angajați, 300.000 au locuri de muncă legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE. Cele mai multe locuri de muncă din UE susținute de comerțul cu restul lumii depindeau în 2017 de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane). Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă 15,3%. De la preluarea mandatului de către actuala Comisie, în 2014, numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane. Acestea sunt, în medie, cu 12% mai bine plătite decât locurile de muncă din restul economiei.

Consiliul Judeţean Brăila, şedinţa noiembrie 2018

*Joi, de la ora 9.00 * Puţine subiecte de interes major: evident unul ar fi bugetul pe (hm!) strategia de dezvoltare a judeţului în 2021 – 2027, altul repartiţia locuinţelor ANL pentru medici 

Şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Brăila a fost programată de Iulian Francisck Chiriac – preşedintele CJ – în data de 29 noiembrie 2018, de la ora 9.00, în sala mare a clădirii administrative din B-dul Independenţei nr. 1. 

Consilirii judeţeani au de dezbătut şi votat următoatele proiecte pe ordinea de zi:

1) Proiect de hotarare privind desemnarea reprezentantilor CJ Braila in Consiliul de Administratie al Muzeului Brailei “Carol I” (nota red. Să îl schimbe pe liberalul Ovidiu Nechita oare, fost preşedinte interimar o vreme după ce a fost arestat social-democratul Gh. Bunea Stancu, liberalul devenit prea vocal şi având mereu contre la adresa puterii?); 2) Proiect de hotarare privind aprobarea organigramei si statului de functii ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila; 3) Proiect de hotarare privind aprobarea Planului de mentinere a calitatii aerului in judetul Braila, 2018-2022; 4) Proiect de hotarare privind aprobarea proiectului „Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2021-2027” si a cheltuielilor legate de proiect; 5) Proiect de hotarare privind stabilirea pretului mediu la masa verde de pe pajisti pentru anul 2019; 6) Proiect de hotarare privind aprobarea structurii de specialitati a membrilor Comisiei Sociale pentru analiza cererilor de locuinta si a Comisiei de Solutionare a Contestatiilor precum si Lista actelor justificative necesare pentru stabilirea ordinii de prioritate in solutionarea cererilor si in repartizarea locuintelor construite de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), destinate inchirierii pentru tineri specialisti din domeniul sanatatii; 7) Proiect de hotarare privind aprobarea propunerilor de criterii pentru stabilirea ordinii de prioritate in solutionarea cererilor si in repartizarea locuintelor construite de ANL, destinate inchirierii pentru tineri specialisti din domeniul sanatatii; 8) Proiect de hotărâre privind aprobarea modificarii Contractului de concesiune nr.176/2015, incheiat intre Unitatea Administrativ-Teritoriala judet Braila si SC Tu Agrar Farm SRL, prin diminuarea suprafetei concesionate, de la 506,17 ha(lot 1), la 498,52 ha prin act aditional; 9) Proiect de hotarare privind aprobarea propunerii de trecere a imobilului “Garaj auto calatori” situat in municipiul Braila, Sos. Râmnicu Sarat nr. 117, din domeniul public al statului si administrarea CJ Braila, in domeniul public al judetului si administrarea CJ Braila; 10) Proiect de hotarare privind aprobarea modificarii datelor de identificare ale imobilului situat in Braila, Sos. Buzaului nr. 2 (corp A), apartinand domeniului public al judetului Braila, administrat de Spitalul Judetean de Urgenta Braila; 11) Proiect de hotarare privind insusirea inventarului actualizat al bunurilor care apartin domeniului privat al judetului Braila; 12) Proiect de hotarare privind insusirea inventarului actualizat al bunurilor care apartin domeniului public al judetului Braila; 13) Proiect de hotarare  privind aprobarea executiei bugetului propriu al judetului Braila pentru trimestrul III al anului 2018; 14) Proiect de hotarare privind rectificarea bugetului propriu al judetului Braila si a Programului de investitii publice pe anul 2018; 15) Proiect de hotarare privind aprobarea achitarii cotizatiei de membru al Asociatiei Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltarii Integrate a Zonei Pescaresti a judetului Braila pentru anul 2018; 16) Proiect de hotărâre privind acordarea de granturi unitatilor de invatamant preuniversitar de stat din judetul Braila, pentru premierea elevilor si cadrelor didactice cu rezultate deosebite in domeniul performantelor scolare (olimpiadele scolare/competitiile internationale si nationale, media 10 la examenul de bacalaureat si la evaluare nationala) in anul scolar 2017-2018; 17) Proiect de hotărâre privind aprobarea programului “Promovarea tradițiilor specifice Sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou” și a fondurilor necesare desfășurării acestuia; 18) Proiect de hotărâre privind modificarea Hotararii CJ nr.31/2018 privind aprobarea contributiei Consiliului Judetean Braila la dezvoltarea activitatii sportive a Handbal Club “Dunarea” Braila pe anul 2018; 19) Proiect de hotărâre privind aprobarea contributiei pentru anul 2018 a judetului Braila, prin CJ Braila, pentru cheltuielile necesare administrarii si exploatarii “Patinoarului artificial acoperit” din municipiul Braila, conform contractului de asociere incheiat intre Judetul Braila si municipiul Braila nr. 303/ 16.11.2018; 20) Proiect de hotarare privind modificarea Anexei nr.1 A, la Hotararea CJ nr. 266/27 octombrie 2017, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru consumul lunar de carburanti al aparatului propriu si al institutiilor si serviciilor publice subordonate; 21) Informare referitoare la eficienta activitatii Inspectoratului de Politie al Judetului Braila, pe primele 9 luni ale anului 2018;  22) Raport de activitate al Asociatiei Grupului Local pentru Promovarea Dezvoltarii Integrate a Zonei Pescaresti a judetului Braila (FLAG Braila), pentru perioada 2017-2018; 23) Alte probleme.

Programul MOL pentru sănătatea copiilor, ediţia X şi 650 beneficiari, copii cu nevoi speciale

*20 de ONG-uri primesc de la MOL România 400.000 de lei pentru proiecte de terapie prin artă și terapie emoțională, beneficari 650 copii și adolescenți cu nevoi speciale *  În cei zece ani de existență, prin program au fost finanțate cu peste 3,2 milioane lei un număr de 190 proiecte de care au beneficiat peste 11.000 copii și adolescenți 

MOL România și Fundația Pentru Comunitate au anunțat în 23 noiembrie 2018 rezultatele concursului de proiecte din ediția a X-a a Programului MOL pentru sănătatea copiilor. Proiectele de terapie prin artă și terapie emoțională susținute prin Program vor ajuta 650 de copii și tineri cu nevoi speciale, cu deficiențe, cu boli cronice sau care se află în curs de recuperare după afecțiuni grave.

        „În cei zece ani de existență a Programului MOL pentru sănătatea copiilor au fost înscrise în concurs peste 1.000 de proiecte de terapie prin artă și terapie emoțională, dintre care 190 au obținut finanțare totală de peste 3,2 milioane lei. Provocarea majoră a fost însă aceea de a îmbunătăți în mod real calitatea vieții celor peste 11.000 de copii și adolescenți, beneficiari ai proiectelor, precum și a familiilor acestora. Ne-am alăturat cu bucurie și îi susținem în continuare în concurs pe specialiștii care implementează aceste proiecte, precum și pe membrii juriului care selectează cu profesionalism, în fiecare an, cele mai bune propuneri de terapii complementare.”, a declarat Camelia Ene, Country Chairman & CEO MOL România.

       În ediția jubiliară a Programului s-au înscris 92 organizații non-profit care derulează proiecte de terapie prin artă și terapie emoțională pentru copii și tineri cu deficiențe, cu boli cronice sau aflați în curs de recuperare după afecțiuni grave, solicitând finanțare totală de peste 2 milioane lei. Organizațiile înscrise provin din 29 de județe şi din București: Lista proiectelor finanțate poate fi accesată pe www.molromania.ro și www.pentrucomunitate.ro . Dintre cele 92 de organizații, 38 au participat și la ediții precedente ale Programului. În urma jurizării au fost selectate pentru finanțare integrală sau parțială 20 proiecte care vor fi desfăşurate în perioada decembrie 2018 – august 2019.

       Fondurile alocate pentru această ediție a Programului sunt de 400.000 lei. Dintre cele 20 de ONG-uri câștigătoare, 9 obțin finanțare pentru prima dată, în timp ce 11 au mai beneficiat de sprijin și la edițiile anterioare. Juriul ediției 2018 a fost format din  Violeta Stan – medic primar de neurologie și psihiatrie a copilului și adolescentului, coordonator național al Academiei Europene pentru Dizabilitățile Copilului, Magda Cernea – psiholog-audiolog, Gyöngyi Tar – director Direcția de Sănătate Publică Harghita, Mircea Toma – jurnalist, psiholog și Adelina Toncean – reprezentanta Asociației Inima Copiilor din București.

         Câștigătorul Premiului MOL pentru sănătatea copiilor 2017 – Asociația Inima Copiilor din București – a obținut finanțare integrală de 25.000 lei, sumă alocată în completarea fondului de premiere pentru ediția actuală. Astfel, proiectul Asociației Inima Copiilor se adaugă celor 20 selectate în urma concursului.

** * Programul MOL Pentru sănătatea copiilor este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziție de MOL România. Programul a fost lansat în 2009 și este destinat organizațiilor non-profit, respectiv organizațiilor nonguvernamentale (fundații, asociații, federații) și organizațiilor religioase care derulează proiecte de terapie pentru copii cu deficiențe, boli cronice sau în curs de recuperare după afecțiuni grave. În cei zece ani de existență, prin Programul MOL pentru sănătatea copiilor au fost finanțate cu peste 3,2 milioane lei un număr de 190 proiecte de care au beneficiat peste 11.000 copii și adolescenți.

Semestrul european 2019: recomandări pentru România privind reducerea deficitului structural

*Deja în iunie 2018 Comisia Europeană transmitea României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB * Din păcate, ajustările aşteptate la nivelul UE nu au apărut şi în realitatea românească

Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul 2019 și cuprinde Analiza Anuală a Creșterii, măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, avize pentru planuri bugetare, recomandarea privind politica economică a zonei euro, precum și rapoarte privind mecanismul de alertă, ocuparea forței de muncă și supravegherea consolidată. 

  Pachetul recomandărilor de toamnă, publicat în 21 noiembrie 2018, include și referiri specifice pentru România (mai multe la https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/stability-and-growth-pact/preventive-arm/significant-deviation-procedure_en), Comisia Europeană a constatat că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită în vederea corectării abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice. Statele membre cu dezechilibre identificate în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) vor face, din oficiu, obiectul unui bilanț aprofundat în 2019: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. La acestea se adaugă, în 2019, Grecia și România.

Pachetul se bazează pe Previziunile economice din toamna anului 2018 și pe prioritățile formulate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2018. La nivel european, ciclul de coordonare a politicilor economice și sociale ale UE din cadrul semestrului european pentru 2019 începe în contextul unei creșteri susținute, dar mai puțin dinamice, într-un climat de mare incertitudine.

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes o dezbatere fructuoasă cu Parlamentul European pe tema priorităților de politică ale zonei euro și ale UE în general, precum și o colaborare sporită cu partenerii sociali și cu părțile interesate de la toate nivelurile, în contextul semestrului european.