Arhive categorie: Economie

Deputatul liberal Alexandru Popa, solicitare pentru măsuri urgente în problema creșterii prețurilor îngrășămintelor

*”Dacă Ministerul Agriculturii nu va interveni urgent printr-o măsură concretă (…) costurile la hectar vor fi aproape dublate”, precizează parlamentarul

Deputatul Alexandru Popa (foto)- presedinte PNL Brăila – solicită colegilor din parlament și guvern un sprijin urgent pentru domeniul agricol.

Alexandru Popa: „Agricultorii români sunt foarte îngrijorați de creșterea explozivă a prețului îngrășămintelor chimice. Anul trecut, pe timpul ăsta, îngrășămintele cu azot, spre exemplu, costau undeva la 1.100 lei/ tonă, iar azi au ajuns la circa 4.400 lei/ tonă. Dacă Ministerul Agriculturii nu va interveni urgent printr-o măsură concretă, agricultorii vor avea o mare problemă, costurile la hectar vor fi aproape dublate, iar aceste costuri se vor regăsi în pâinea fiecărui român. În calitate de deputat, intenționez să-i trimit o adresă oficială domnului ministru al Agriculturii, social-democratul Adrian Ionuț Chesnoiu, pentru a-i atrage atenția asupra acestui subiect și a-i solicita să se implice pentru găsirea unei soluții urgente. Creșterea alarmantă a prețului îngrășămintelor afectează toți fermierii români, iar eu vin dintre ei, le cunosc situația, m-am angajat să le apăr interesele ca parlamentar și nu vreau să-i dezamăgesc. Dacă ministrul Agriculturii era un liberal cu siguranță mergeam și făceam lobby la el, dar deocamdată ministrul Agriculturii este de la PSD. Văd că unii parlamentari se tot laudă cu ce a făcut PSD în agricultură, de parcă ar fi moșia PSD-ului. În acest caz, poate ne spun și ce a făcut PSD în problema prețului îngrășămintelor, în loc să vină cu tot felul de declarații populiste. Să lase partea de propagandă politică pentru mai târziu, să găsească mai întâi o rezolvare în problema îngrășămintelor, fiindcă perioada de fertilizat începe în curând.Le cer public parlamentarilor PSD de Brăila și de asemenea, colegilor mei social-democrați din Comisia de Agricultură să facă lobby la domnul ministru Chesnoiu, ca să se ia măsuri urgente. Și aștept să ne anunțe public ce au făcut concret în acest sens. Pentru că pe noi toți, fermieri sau nu, ne interesează prețul pâinii”.

Nota red. Este adevărat și că deputatul brăilean știe despre ce vorbește – domeniul său de activitate este cel agricol, fiind unul (dintre puținii) care nu are afaceri cu statul. În schimb, are experiență în atragerea de fonduri europene, se preocupă serios de domeniu (lucrează la o teză de doctorat în profil și face o cercetare proprie, pe propriile sole, în acest sens). Iar tonul critic la adresa social-democratilor vine și din faptul că mai sunt politicieni brăileni care au afaceri agricole dar nu au intervenit – ani de zile – să ajute agricultorii (așa cum fac alte state UE, știm bine ce subvenții au pe agricultură și multe produse de-ale lor și, în consecință, ce preturi au…). În plus, nu trebuie să uităm că judetul Brăila are o pondere mare a suprafeței agricole în economia țării (agricultura) – dar acest aspect se pare că nu a prea interesat mediul politic până acum (și nu vorbim aici de Insula Mare a Brailei… care e altceva).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Liderul PNL Brăila despre Consiliul Județean și inechitarea împărțirii bugetului pentru infrastructură: ”Sumele mari au mers la primăriile PSD”

*Primăriile conduse de primari PNL au primit sume mai mici la repartizarea din prima ședință CJ din 2022 * Deputatul Alexandru Popa spune că ”Nu e prima oară când se întâmplă asta și cel mai probabil nu va fi nici ultima (…) Domnul Chiriac a arătat încă o dată că nu este capabil să fie corect, să împartă banii într-un mod echilibrat (…) Brăila, pe care o conduce domnul Iulian Chiriac alături de colegii săi PSD-iști, este în coada principalelor topuri naționale. Suntem printre primii în topul național doar când discutăm despre numărul persoanelor care pleacă din localitatea natală, din acest județ, pentru a-și găsi un trai mai bun în alte zone

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – își exprimă public indignarea față de modul cum s-a decis în privința alocărilor bugetare în Consiliul Județean (CJ) Brăila.

În comunicatul transmis, liderul liberal Alexandru Popa oferă și detaliile acestor inechități, evidente: ”Președintele Consiliului Județean Brăila, domnul Iulian Francisk Chiriac, a început noul an cu stângul, dovedind încă o dată că nu știe ce este aceea dreapta împărțeală, fiindcă dânsul este obișnuit cu împărțirea banilor publici pe criterii arbitare. Mă refer la modul în care s-a procedat la prima ședință a Consiliului Județean Brăila din acest an, în care s-a aprobat repartizarea pe unități administrativ teritoriale a fondului la dispoziția Consiliului Județean reprezentând 6% din impozitul pe venit pe anul 2022, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare pe care unitățile administrativ teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii. După cum s-a văzut, cele mai mari sume au mers către primăriile conduse de PSD, localitățile cu primari liberali primind sume mai modeste. Nu e prima oară când se întâmplă asta și cel mai probabil nu va fi nici ultima.

Concret, primăriile conduse de primari liberali au primit următoarele sume: Berteştii de Jos – 450 mii lei, Cazasu – 500 mii lei, Cireşu – 300 mii lei, Frecăţei – 400 mii lei, Gradiştea – 450 mii lei, Gropeni – 300 mii lei, Salcia Tudor – 500 mii lei, Scorţaru Nou – 500 mii lei, Surdila Găiseanca – 400 mii lei, Surdila Greci – 400 mii lei, Tichileşti – 400 mii lei, Ulmu – 450 mii lei şi Zăvoaia – 500 mii lei. Comparativ, comune conduse de PSD precum Dudeşti, Gemenele, Măraşu, Mircea Vodă, Râmnicelu, Traian, Tufeşti, Unirea și Vădeni au primit câte 600 mii lei, comunele Galbenu, Movila Miresii, Romanu, Siliştea și Stăncuţa au primit câte 650 mii lei, iar Jirlău a primit 700 mii lei.

Domnul Chiriac a arătat încă o dată că nu este capabil să fie corect, să împartă banii într-un mod echilibrat, ci penalizează cetățenii unor localități doar pentru vina de a avea primari liberali. Când am spus că este „președintele zero” mare dreptate am avut! Brăila, pe care o conduce domnul Iulian Chiriac alături de colegii săi PSD-iști, este în coada principalelor topuri naționale. Suntem printre primii în topul național doar când discutăm despre numărul persoanelor care pleacă din localitatea natală, din acest județ, pentru a-și găsi un trai mai bun în alte zone din țară sau în străinătate. La gonit brăilenii din locurile natale este fruntașă administrația PSD, acest talent nu putem să i-l negăm!

Nota red. De fapt, chiar nu e nimic nou… nu degeaba se spune în popor că ”cine umblă cu mierea se linge pe degete” sau ”cine împarte, parte-și face”… Nu deagaba se bat partidele să obțină funcții publice de unde să decidă folosirea banului public… dacă s-ar înțelege și la nivelul electoratului aceste aspecte poate că altfel ar fi rezultatul votului!

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noile restricții în pandemie: de azi, masca de protecție se poartă peste tot

*Dar numai măștile medicale și cele tip FFP2 se folosesc de azi * Starea de urgență se prelungește, de azi, 30 de zile pe fondul situației pandemice * Nimic despre vaccinare și certificatul verde – dar acesta din urmă se folosește tot mai des, în tot mai multe spații

Astăzi, 8 ianuarie 2022, au intrat în vigoare noile măsuri de prevenire a răspândirii bolii COVID-19 (stabilite de guvern prin hotărârea din 6 ianuarie 2022) pe fondul creșterii numărului de infectări în ceea ce se numește ”valul cinci” al pandemiei. Iar în hotărărea nr. 2 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din 7 ianuarie 2022 (textul hotărârii disponibil la https://www.cnscbt.ro/index.php/lex/2916-hotararea-cnsu-nr-2-din-07-01-2022/file) se detaliază modul cum se face intrarea în țară – cine intră în carantină și câte zile.

De asemenea, guvernul a aprobat, în ședința din 6 ianuarie 2022, hotărârea CNSU (https://www.cnscbt.ro/index.php/lex/2910-hotararea-cnsu-nr-1-din-05-01-2022/file) de prelungire a stării de alertă pe teritoriul României, tot începând din 8 ianuarie 2022, valabil pentru 30 zile. Nota red. Din păcate, guvernanții nu și-au asumat și obligativitatea folosirii certificatului verde – ceea ce ar condus la creșterea ratei de vaccinare împotriva bolii COVID-19…

Una dintre prevederile noi a stârnit nemulțumiri (dar exact această măsură, dacă ar fi respectată, ar ajuta mult pentru că acest coronavirus se transmite pe cale aeriană… deci…nici nu ar mai trebui să discutăm!) se referă la purtarea măștii de protecție, măști care vor trebui să fie doar medicale sau tip FFP2 (FFP înseamnă „piesă facială filtrantă” și este un standard european pentru eficiența măștii. Acest tip de mască filtrează cel puțin 94% din toți aerosolii) și obligatorii atât în spațiile închise, cât și deschise, inclusiv pe stradă, indiferent dacă suntem singuri sau însoțiți. Se interzice utilizarea măștilor din plastic sau material textil. Există și excepții la purtarea măștilor: ex. copiii cu vârsta mai mică de 5 ani; persoanele care sunt singure în birou; reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței de minimum 3 metri între aceștia și oricare dintre celelalte persoane din public; persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperature ridicate, umiditate crescută etc) sau activități sportive.

Măsurile noi – cea cu purtatul obligatoriu al măștii în toate spațiile, plus detaliile aferentă stării de alertă (cum funcționează restaurante, baruri, magazine, săli de spectacole, săli de sport etc.) sunt cele cunoscute din starea de alertă în pandemie. Practic, se mențin măsurile în vigoare referitoare la participarea persoanelor la activități până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 locuitori; participarea persoanelor în limita a 30% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 locuitori – de la această regulă sunt exceptați operatorii economici a căror activitate de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase, unde este permisă participarea până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 locuitori. Acești operatori economici sunt restricționați la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în situația în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 locuitori. Aceeași măsură se aplică și în ceea ce privește activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora. Toate detaliile în HOTĂRÂREA nr. 34 din 6 ianuarie 2022 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 6 ianuarie 2022.

Aranda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Cresc pensiile, alocațiile, salariul minim pentru că PNL a asigurat creștere economică sănătoasă”

*Măririle anunțate de guvern vor deveni realitate din ianuarie 2022

Guvernul Nicolae Ciucă a aprobat, cu începere din 2022, creșteri ale punctului de pensie, mărirea salariului minim (nu foarte pe placul mediului de afaceri, dar presiunea sindicatelor și comparația frecventă cu salariile din vest au condus la asta) și mărirea alocațiilor pentru copii.

Parlamentarul Alexandru Popa (foto) – președinte PNL Brăila – oferă câteva explicații ale acestor creșteri care sunt posibile, nu forțate.

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Majorarea salariului minim, a alocațiilor și a pensiilor de la 1 ianuarie 2022 sunt posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creștere economică sănătoasă, capabilă să susțină toate aceste măsuri fără a crește taxele existente sau impune noi taxe. Ca urmare a măsurilor liberale ce au avut ca rezultat o creștere economică sănătoasă putem susține următoarele majorări: majorarea salariului minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022; majorarea pensiilor cu 10%; pentru copiii sub 2 ani se va asigura plata a 600 lei lunar; majorarea alocaţiei pentru copii la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar. Noi, liberalii, am promis că vom mări pensiile cu 10%. Nu am aruncat tot felul de promisiuni goale pe piață, numai pentru imagine, pentru că nouă nu ne place să ne mințim părinții și bunicii, doar de dragul unor procente în plus, așa cum fac alte partide care au promis majorări de 40%. Din opoziție e ușor să ceri majorări de 40%, dar când ajungi la putere constați că nu este posibilă decât o majorare cu 10% a pensiilor, fiindcă atât permite bugetul. Și mie mi-ar fi plăcut să le mărim pensiile nu cu 40%, cu 90%, pentru că părinții și bunicii noștri ar merita asta, dar atât este posibil astăzi. Sperăm ca pe viitor, când condițiile economice vor fi altele, să reușim să oferim un trai mai bun pensionarilor și nu numai. În altă ordine de idei, tot ca urmare a creștere economice înregistrate, a fost posibil să facem investiții importante și în sănătate. Investițiile după primele nouă luni sunt de 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față de aceeași perioadă a lui 2018. De asemenea, creșterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie și să plafonăm prețurile la energie. Noi, liberalii, am promis la începutul anului o creștere economică record și un deficit bugetar mai mic ca urmare a creșterii veniturilor, fără să creștem taxe, precum și controlul cheltuielilor și am făcut acest lucru”.

Nota red. Explicațiile, mai ales în contextul guvernării alianței PNL-PSD-UDMR, sunt cu atât mai necesare cu cât destui nu știu prea multe din mediul politic, iar alții sunt încă șocați de această alianță. De altfel, și pentru electorat sunt utile explicațiile. Pentru că PSD s-a dovedit formațiunea politică gata oricând să promită, să cheltuie și să se împrumute – și apoi toate guvernele trebuie să se împrumute ca să acopere deficitul.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Moș Crăciun are Oficiu poștal la… ”Poem Caffe”, cofetăria brăileană

*Copiii vor primi, în 22 decembrie 2021, în schimbul scrisorii o frumoasă diplomă * Adulții – care știu că dulciurile de la ”Poem Caffe” sunt cele mai bune – pot comanda din Catalogul de sărbători tot felul de bunătăți, unele special create pentru această ocazie

Perioada sărbătorilor de iarnă este prilej de bucurie, dar și de motivație în educație așa că pentru copiii care au fost cuminți, care au învățat bine (chiar și în pandemie se învață, nu-i așa?), dar și pentru copiii care promit să învețe mai bine și să fie mai cuminți se cuvine să existe răsplată. Un minunat ajutor în acest sens, ba chiar și o supriză (plăcută), vine de la echipa cofetăriei brăilene ”Poem Caffe” (http://Poem Caffe) care a deschis Oficiul Poștal al lui Moș Crăciun și așteaptă scrisorilor celor mici. Ele vor fi premiate, cu diplome (surprinzătoare) în data de 22 decembrie 2021. Nu știm dacă ideea este a administratorului firmei, Vera Maxim – deopotrivă și un maestru cofetar care ne oferă mereu frumoase surprize dulci – sau unui angajat, important este că oficiul s-a deschis și asta este o bucurie!

Așa sună invitația ”poștașilor” de serviciu de la cea mai bună cofetărie: ”Dragii noștri, am deschis Oficiul Poștal la care primim scrisorile către Moș Crăciun! Scrie-i moșului, adu scrisoarea la noi și pune-o în cutia poștală de la Poem Caffe special dedicată iar răspunsul lui vine pe 22 decembrie. Până atunci scrie-i o scrisoare convingătoare despre cum ai fost anul ăsta, cum te-ai purtat și ce ți-ai propus pentru viitor. Pentru că Moș Crăciun ține cont și de faptele făcute, dar și de intențiile pe care le ai așa că îți va oferi o diplomă corespunzătoare! Îți așteptăm scrisoarea către moșul la Oficiul Poștal Poem Caffe! Moșul e nerăbdător să-ți citească scrisoarea!

Bineînțeles că părinții pot să folosească Catalogul de iarnă plin cu oferte tentante de sezon – figurine de sezon din ciocolată, torturi speciale etc – comenzile pentru Crăciun și Anul nou se primesc până în data de 17 decembrie 2021. Există, de asemenea, și magazinul online la https://poemcaffe.ro/ – un excelent sprijin în această perioadă de pandemie în care indicat este să ne protejăm unii pe ceilalți de coronavirus.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”PNL nu susține creșteri de taxe sau taxe noi”

*Liderul brăilean al PNL reafirmă faptul că TAXA de SOLIDARITATE nu are nici temei economic și nici nu ar fi corectă față de marile firme străine care au investit masiv la noi în țară

Parlamentarul liberal Alexandru Popa – președinte al PNL Brăila – transmite că după recentele negocieri din coaliția (PNL, PSD și UDMR) de la putere există șanse să se renunțe la taxa numită ”de solidaritate” (nota red. Până și denumirea e din gama de expresii socialiste!) pe care a propus-o echipa PSD anume de la firmele multinaționale (care au, e adevărat, cifre foarte mari de afaceri) cu scopul de a mai aduna bani de la buget. Deputatul liberal brăilean reamintește (comunicatul mai jos) argumentele liberale ale unei taxări mai lejere, unul dintre ele fiind apetența mediului de afaceri pentru taxe clare, schimbate rar și cu temei economic. Nota red. De altfel, și în străinătate (Europa vestică, America de nord) lumea economică s-a dezvoltat bine când legile au rămas în vigoare în așa fel încât oamenii de afaceri să își poată face planuri pe termen mediu și lung (altfel nu te dezvolți, nu ai cum într-un mediu imprevizibil – știe orice elev de liceu care a studiat economia).

Alexandru Popa (foto): ”PNL a înregistrat o victorie de etapă prin faptul că, cel mai probabil, taxa de solidaritate nu va fi introdusă. PNL a exprimat o poziție foarte clară: nu este normal să penalizăm companiile care au plătit taxe în avans în perioada stării de urgență, ajutând bugetul. În plus, premierul a anunțat că în 2022 nu se vor introduce taxe noi.

PNL susține mediul de afaceri și investițiile și nu va fi de acord cu introducerea unor taxe noi, cum ar fi taxa de solidaritate, despre care s-a discutat foarte mult în spațiul public în ultimele zile. După ultimele negocieri din coaliție este foarte posibil ca această taxă să nu mai fie instituită. PNL a insistat și dat toate argumentele economice care susțin ideea că această taxă de 1% nu se justifică. PNL nu susține creșteri de taxe sau taxe noi, iar partidul nostru nu își poate trăda electoratul și rămâne fidel principiilor liberale: susține mediul de afaceri și investițiile autohtone și străine.

În plus, dacă „penalizăm” prin fel de fel de taxe companiile care investesc în România, riscăm să constatăm că acestea pleacă din țară. PNL este întotdeauna atent la semnalele care vin dinspre mediul de afaceri, iar Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a solicitat Guvernului Ciucă să nu introducă suprataxa de 1% din cifra de afaceri, firmele respective atrăgând atenția că au venit în sprijinul României, plătind în avans taxe și impozite. Guvernările PNL au dovedit că doar prin investiții putem avea o creștere economică; după ce am scos taxele și supraaccizele introduse în perioada 2017-2019, s-a văzut că s-au încasat mai mulți bani la buget”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei