Aniversare Dan Anghelescu, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, şi lansarea numărul 3 al revistei “Carmina Balcanica”

      Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila a găzduit, fiind şi organizator principal, o manifestare sărbătorească menită să-l aniverseze pe poetul şi eseistul, criticul literar, jurnalistul Dan Anghelescu (născut la 2 mai 1945 la Brăila, absolvent al Academiei de Muzică Iaşi) la aniversarea celor 65 de ani. Evenimentul, desfăşurat în după-amiaza zilei de 30 aprilie 2010, a reunit prieteni şi colegi din Cenaclul literar brăilean “Mihail Sebastian” unde Anghelescu vine la şedinţele lunare – de la Bucureşti, unde activează în mediu universitar – încă de la înfiinţarea cenaclului, acum şase ani. Cu acest prilej au fost prezentate publicului brăilean nr. 3 al revistei internaţionale “Carmina Balcanica” şi cartea “Presa românească din afara graniţelor ţării noastre”, Editura România de Mâine.

       Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a fost amfitrion şi moderator al întâlnirii. Au fost invitaţi în prezidiul întâlnirii, aşa cum se vede şi din imagini, scriitoarea şi profesorul universitar Mihaela Albu, scriitorul Vasile Datcu, poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului „Sebastian”, director al Liceului Pedagogic „D. P. Perpessicius”,  Sterian Vicol – redactor şef al revistei „Porto Franco” din Galaţi.

       Fiecare dintre cei menţionaţi a subliniat acele calităţi ale aniversatului care îl situează în rândul semenilor pentru care viaţa înseamnă mai mult decât simpla petrecere comună, banală a celor 24 ore ale unei zile: talent, forţă în acumularea şi transmiterea ideatică, dorinţă de a oferi şi altora din acumulările intelectuale proprii. Primul care s-a „încumetat” să spargă „gheaţa” prezentărilor a fost Vasile Datcu, prozatorul fiind şi partener lui Dan Anghelescu în bordul conducător al revistei „Carmina Balcanica” – din care s-a lansat la eveniment numărul 3 – dar fiind, deopotrivă, şi unul dintre cei care au termen de comparaţie în realizarea unor portrete de contemporani, cu repere socio-culturale în perioada istorică dinainte de 1989, dar şi în cea postdecembristă. Astfel, una din primele idei subliniate de vorbitor a fost aceea de scoate în evidenţă curajul şi altruismul de care dă dovadă atât sărbătoritul, cât şi Mihaela Albu – redactor şef la „Carmina Balcanica” – pentru că fac un gest de o generozitate rară, nefiind plătiţi pentru munca la revista, bilingvă (în română, engleză, limbile native ale semnatarilor) cu distribuţie internaţională.

„Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”

     „Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”, a ţinut să refacă Vasile Datcu un traseu ideatic mai mereu conturat în perioada postdecembristă de unii sau alţii dintre  aşa-zişii cercetători ai fenomenului cultural românesc, dar niciodată găzduit în paginile unor publicaţii de specialitate, în temele de dialog public, în dezbaterile de la talk-show-uri televizate ori în Parlament. Dar în Diaspora, a precizat Datcu (foto mai jos) – reluând tema centreală a cărţii „Presa românească…”, au existat intelectuali care şi-au luat în serios rolul de mentori pentru tânăra generaţie, de voci moralizatoare: „Când intelectualul nu este elită, nu poate conduce, moral, o naţiune. Dar presa de peste graniţă a continuat să reprezinte acest deziderat; revistele din spaţiul occidental sunt dovada unei vitalităţi extraordinare a unor oameni care încercau să-şi păstreze fiinţa şi conexiunea cu spaţiul în care s-au născut. Totuşi, i-a marcat şi pe ei comunismul, aşa cum s-a petrecut cu majoritatea scriitorilor rămaşi între graniţele României”, a se vedea anumite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu – „Mitrea Cocor”, spree exemplu, roman tipic pentru genul de aservire la care se putea ajunge şi chiar s-a ajuns în perioada de tristă amintire.

        Ca unul care s-a luptat personal cu regimul comunist, Vasile Datcu – n.aut. Care are la activ şi înfiinţarea unui partid anticomunist, ilegalist se înţelege, care chiar dacă nu a făcut „carieră” în epocă şi nici nu l-a trimis la ocnă ca pe alţii, i-a dat curaj să reziste în anii ceauşismului – a adus de mai multe ori în discuţie regimul politic dinainte de 1989, mai ales pentru a sublinia meritele volumului prin care cei doi, Anghelescu şi Albu, aduc în atenţie scrieri ale românilor trăitori în afara graniţelor pe care românii din interiorul ţării nu aveau cum să le cunoască. De altfel, aşa cum a afirmat Mihaela Albu, în prezent aceste documente – majoritatea dintre ele, care le-au fost sursă de inspiraţie pentru carte – nici nu se află, în copie măcar, în interiorul graniţelor româneşti, spre cercetare, aşa cum ar fi firesc pentru o lume care se vrea a fi civilizată…, ci doar prea puţine dintre acestea se află la biblioteca Academiei.

Foto: Mihaela Albu şi Dan Anghelescu

       „Aceşti români de peste hotare, prezenţi acum în volumul de faţă, au dat dovadă de un adevărat simţ civic, şi de un curaj deosebit, pentru că – aşa cum am aflat între timp – şi acolo îi putea ajunge barţul lung al Securităţii”, a mai afirmat Vasile Datcu, în consens cu unele idei sosite de această dată din sală, cei prezenţi la eveniment dorind să se alăture la acest punct discuţiei. Tot acum a fost precizat şi faptul că volumul este, în fapt, un document necesar în derularea cursului despre jurnalismul din Diaspora, destinat studenţilor de la Universitatea „Spiru Haret”, curs universitar unic în ţară, şi pe care îl susţin Mihaela Albu şi Dan Anghelescu.

Numărul 3 din „Carmina Balcanica”  – un reper al dialogului cultural Est – Vest

       „Este important să putem construi o punte de legătură între spaţiul sud-este european şi cel occidental. Noi ne încăpăţânăm să credem în acest dialog, prin această revistă”, a precizat Datcu făcând referire la „Carmina Balcanica” unde specialist consultant este Mircea Muthu de la Universitatea „Babes-Bolyai”, balcanologul fiind şi preşedintele juriului la ultima ediţie, din octombrie 2009, a Festivalului Poeţilor din Balcani, eveniment brăilean, organizat de Biblioteca „P. Istrati” şi Filiala Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Muthu este semnatar în revistă al unui text intitulat „Sud-Estul şi modelul francez în relaţia centru-periferie”, alături de alţi specialişti şi scriitori: Apostolos Patelakis şi Anastasia Moula-Hatzi din Grecia, Thede Kahl din Austria, Jane Cogeabaşia din Republica Macedonia, Jean Poncet din Franţa, Marius Chelaru, Paula Scalcău din România, nu în ultimul rând Dan Anghelescu – „Balcanitatea difuză a Oedipului enescian”. De asemenea, sunt prezenţi cu lucrări poeţi în paginile revistei – din Bosnia şi Herţegovina,  Bulgaria, Grecia, Macedonia şi România, creatori de haiku din Bulgaria, Grecia, România, Serbia.

       Şi tot Vasile Datcu mai spune despre „Carmina… ” nr. 3: „Se deschide astfel o cutie secretă, un fel de chivot, eu sper că este o cutie cu nestemate, nu una a Pandorei. Timp de peste 100 de ani această romanitate sud-dunăreană a fost uitată. Dar acum, istro-românii, aromânii se trezesc după ce românii înşişi i-au uitat… Iată provocările acestui număr al revistei”.

      În „Carmina Balcanica”, ai cărei directori şi fondatori sunt Dan Anghelescu şi Vasile Datcu, cuvântul înainte aparţine Mihaelei Albu (foto următoare) –

prin care cadrul universitar de la Craiova subliniază întocmai scopul pentru care a fost înfiinţată revistei: „Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urmă a acumulat – în timp – o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă – şi nu tocmai inocentă – a unui Occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cărţile, de înţeleciune, ca şi toate formele de interpenetraţie spirituală ar trebui să justifice o depeiorativizare a modului în care este privită şi înţeleasă lumea Levantului. În acest sens, există deja solide argumente: toate temeiurile civilizaţiei europene îşi au sorgintea în spaţiul balcanic. Ideea de democraţie s-a născut la poalele Athenei. Ideea de consituţie a apărut în spaţiul grecesc. Creştinismul avea să se răspândească în Europa prin marea operă apostolică începută în Grecia (…)”.

      Sterian Vicol nu a uitat să semnaleze virtuţile şi pregătirea de muzicolog ale aniversatul, nu întâmplător Dan Anghelescu prezintă în revistă textul despre George Enescu, iar Constantin Gherghinoiu a amintit auditoriului o interesantă reuniune, la Pedagogicul brăilean în amfiteatru, unde au fost invitaţi de onoare şi conferenţiari Dan Anghelescu şi Mihaela Albu. Un splendid dar pentru aniversat a fost lecturarea unui poem, de către Gherghinoiu – deh! Ca de la un alt poet… – din primul volum de versuri al lui Anghelescu, „Lumina ca adiere”, 1980, Editura Junimea.

        Faptul că revista „Carmina…” primeşte din ce în ce mai multe solicitări de difuzare – inclusiv în America unde vorbitoarea a fost visiting professor la Columbia University din 1999 până în 2005 (a şi scris o carte pe acestă temă, „Et in America” subintitulată „Oameni, locuri, întâmplări”), şi aprecieri, a fost subliniat de Mihaela Albu, iar sărbătoritul  nu a avut de făcut decât să adresese mulţumiri organizatorilor, publicului prezent, dar şi  colegei de… scris Mihaela Albu: „Carmina nr. 3 este o mare bucurie pentru noi. Eforturi au fost, ami aels din partea Mihaelei pentru că vrem să-şi păstreze o ţinută academică şi în acest sens redactorul şef are o mare contribuţie, inclusiv în asigurarea traducerii în limba engleză, pentru o mai bună recepatre şi difuzare. De asemenea, un rol important îl joacă şi scriitorul Marius Chelaru de la Iaşi, redactorul şef adjunct al publicaţiei”.

       Cu ocazia aniversării, Aurel Furtună – bibliotecar, poet, membru al Cenaclului Mihail Sebastian şi al Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea” – a realizat, aşa cum face mereu cu prilejuri similare, în cinstea lui Dan Anghelescu o vitrină/ casetă de autor (foto mai sus).

      Au ţinut să prezinte public calde şi sincere felicitări sărbătoritului poetul Gheorghe Lupaşcu, dar şi umoristul, prozatorul Vasile Mandric, acesta din urmă dedicându-i şi o epigramă.

       Cum era şi firesc, momentul nu se putea finaliza decât cu o sesiune de autografe (foto mai sus, Dan Anghelescu), pe nr. 3 „Carmina Balcanica” semnând pe lângă Dan Anghelescu, şi Mihaela Albu, dar şi Vasile Datcu.

Ecouri de Ev mediu în Biserica “Sf. Nicolae” din Tallinn, redescoperite prin mobilitate Comenius

        Sunt călătorii pe care le faci ca să te depărtezi de prezent, de spaţiile cunoscute, de cotidian. Dar sunt şi călătorii care te duc acolo unde eşti pregătit să vezi, să cunoşti lumea altfel decât este prezentată în pliante şi ghiduri. O surpriză din această ultimă categorie a fost pentru profesoara Mihaela Roşu de la Liceul Teoretic “Mihail Sebastian” din municipiul Brăila prezenţa unei picturi cu subiect mai degrabă laic întro biserică din Estonia.

        Călătoria a fost prilejuită de cursul de formare generală ”Not better than a seagull. Near to the sea: Tallinn”( 31 mai – 6 iunie 2009), organizat de Educatief Centrum Noord en Oost din Groningen, Olanda şi finanţat de ANPCDEFP, în cadrul “Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii“  de tip Comenius, din fonduri FSE şi Posdru. Cursanţii au vizitat unul din obiectivele propuse în acest stagiu şi anume Biserica “Sf. Nicolae” din centrul vechi al oraşului Tallinn.

Iată detaliile, aşa cum le prezintă chiar Mihaela Roşu:

       “Splendidă în arhitectura ei  biserica a fost ridicată în secolul al XIII- lea şi grav avariată în timpul celui de al doilea Război mondial. Cu toate acestea, cele mai multe piese de artă din interiorul bisericii au fost adăpostite şi protejate. Printre ele se numără <Dansul morţii>, o operă de artă atribuită celebrului sculptor şi pictor Bernt Notke, născut în 1435 în Pomerania şi mort în 1509 în Lubeck. Anul acesta se împlinesc 501 ani de la moartea acestui pictor medieval, poate unul din cei mai cunoscuţi din Europa Baltică a vremii respective, fiind menţionat în 50 de documente. O operă asemănătoare <Dansului morţii> din Tallinn a fost distrusă în Lubeck, în timpul bombardamentelor armatei aliate. Se presupune că fragmentele restaurate din Biserica Sf. Nicolae ar fi originare din oraşul Lubeck, existînd însă şi documentarişti care susţin că nici unul dintre cele două dansuri nu a fost pictat de Notke. Pictura măsura iniţial 30 de metri lungime şi 1,5 metri înălţime, restaurându-se în prezent doar două fragmente, în lungime totală de cca. 8 metri. Tema principală a acestei picturi o reprezintă ideea devenită obsesivă în Evul Mediu şi anume că absolut toţi oamenii, indiferent de statut social, rang şi de vîrstă sunt egali în faţa morţii. Dansul grotesc al morţii, neiertând pe nimeni: papă, împărat sau om de rând. În partea de jos a operei există şi versuri, aproape un dialog între <Moarte> – personaj imaginat absolut hidos – şi cei invitaţi în acest dans macabru”.

 

         Am mai prezentat aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/04/16/o-poveste-despre-mare-%e2%80%93-epistola%e2%80%a6-comenius-din-estonia/ alte impresii din aceeaşi călătorie, semnate tot Mihaela Roşu. Sper să vă incite să parcurgeţi cândva şi dumneavoastră acelaşi traseu!

Şedinţă de Cenaclu „Mihail Sebastian” – aprilie 2010, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”

        Secţia Împrumut pentru Copii a Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” a găzduit, în seara de joi – 29 aprilie, şedinţa aferentă lunii aprilie 2010 a Cenaclului literar “Mihail Sebastian”  înscris în agenda  Uniunii Scriitorilor din România. Ca de obicei, poetul Nicolae Grigore Mărăşanu– preşedintele cenaclului – a fost prezent, la final tragând concluziile şedinţei, iar poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului, director la Liceului Pedagogic “D. P. Perpessicius” – a urmărit cu atenţie evoluţia dialogului dintre participanţii la cenaclu.

          A citit Valeriu Perianu – poezie, impregnată cu filosofie, pentru că nici nu se putea altfel, după cum de altfel autorul – cu lucrări publicate în domeniul filosofic – a şi ţinut să menţioneze la un moment dat. După audiţie, textele au circulat printre cei interesaţi să comenteze şi să critice, conform uzanţei cenacliere, producţia colegului de cenaclu.

       Între participanţi s-au aflat poetul Aurel Furtună – bibliotecarul mereu atent la detaliile ce vor fi monitorizate de viitorime (colecţionează cu acribie autografele autorilor pe cât mai multe documente de interes bibliofil), poeta artist plastic Constanţa Abălaşei-Donosă, poetul Stere Bucovală, ziaristul Candiano Priceputu – deopotrivă grafician şi umorist, poeta Adelina Pop – şef Secţie biblioteca gazdă, profesorul Nicolae Ungureanu – fin critic, distins colecţionar, umoristul Păun Condruţ – prozator “de-acum”, după cum îi place să spună după apariţia romanului “Şapte ani pe mare” (şi din care am publicat în cotidianul “Monitorul” primele capitole, acum mai bine de doi ani în urmă), Valeriu Mititelu, Luminiţa Dascălu.

         Personal – Armanda Filipine, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu “Brăila Chirei” – am apreciat poemele lui Val Perianu în special pentru atmosfera deosebită, datorată maiaales aerului de “foarte sus” a zonelor filosofice, uneori uşor teatrală dar nu pentru că ar fi nişte puneri în scenă ca joc simplist de cuvinte – cum se întâmpă adesea la cei care nu ştiu să comunice ori nu au ce… – ci ca un puzzle mirific de idei subtile şi adânci. Este adevărat că din când în când textul a fost încărcat, inutil, de expresii nepoetice, acest aspect fiind subliniat şi de primul vorbitor – poetul Stere Bucovală, care însă a precizat că multe texte sunt izbutite, “te pătrund”, sunt cu adevărat poezie. Dar cu puţină severitate, Val Perianu îşi poate corecta textele de uşoarele… explicitări şi atunci rămâne o poezie demnă de paginile Cărţii – pentru că, în fond, toţi cititorii de la cenaclu îşi prezintă producţia ce va deveni la un moment dat carte.

       Iată un exemplu de poem, intitulat “Radiografie celestă” care a fost apreciat de Stere Bucovală: “Chiar în acest moment/ scriu o poezie de dragoste/ unei necunoscute idelae/ terfelită de şoapte mieroase (…)// M-aş îndrăgosti de plăcere/ dacă n-ar fi atâta vilolenţă/ în tăcerea celor împrumutaţi/ unii altora doar pe cuvânt/ acest drog periculos de ieftin…)”.

         Candiano Priceputu, Constantin Gherghinoiu şi Nicolae Ungureanu au reiterat aproape în aceiaşi termeni comentariul lui Stere Bucovală, apreciind că atenţia la produsul finit trebuie să anime de fiecare dată autorul, acesta din urmă urmând să-şi apropie ochiul critic de texte fără părtinire, ci doar cu gândul la cititorul cel mai sever posibil. De altfel, ideea merită privită cu mare interes de oricine îşi propune să scrie şi să se afle în atenţia Cititorului. Mai mult, Nicolae Ungureanu a ţinut să remarce şi o calitate specială a scrisului lui Val Perianu: are vers aforistic, aşa cum au şi Mihai Eminescu, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, şi nu numai: “În altă ordine de idei, am remarcat ironia şi autoironia, demitizezaă, râde de unele lucruri omeneşti. Mi-a amintit de Sorescu, dar nu seamănă cu el…. Perianu nu scrie o poezie de suflet, de inimă, ci o poezie de minte, ca Ion Barbu. Doar unele finaluri ar putea lipsi, poetul/ autorul nu trebuie să se explice…”.

       Adelina Pop a fost cumva de altă părere, în sensul că a apreciat necesitatea unei poezii care atrage pur şi simplu, fără să fie neapărat comentată: “Poezia este arta primei impresii; dată nu impresionează de la prima impresie nu mai impresionează niciodată… ”. Acest comentariu nu a fost însă un “apendice” verbal nefavorabil adresat de Adelina Pop “cititorului” de la şedinţa de cenaclu, ci doar o idee subliniată; în general, cu mici amendamente, poeta şi-a exprimat optimismul cu privire la cele audiate.  

         „Gândirea poetică reverberează înapoia cuvântului, limbajul este esenţializat (…) Este un ciclu înghegat, textele au acurateţe, discursul poetic este limpede, condus până la sfârşit cu succes”, sunt doar câteva din ideile care au fost subliniate în finalul şedinţei de cenaclu de către Nicolae Grigore Mărăşanu.

           Nu mai trebuie, cred, să amintesc necesitatea unor asemenea întâlniri pentru cei care doresc să fie publicaţi. Şi  aşa cum ar sulinia orice critic de specialitate, scriitorul se cuvine să fie un atent privitor al lumii, dar limbajul său nu trebuie să fie  neapărat, însă, copiat din cotidian.

Cerc pedagogic la clasele a II-a găzduit de Chiscani – o adevărată lecţie de muzică

       Şcoala cu clasele I – VIII Chiscani a găzduit marţi, 27 aprilie, activitatea Cercului pedagogic nr. 8, grupa D, clasa a II-a, cu participarea institutor Ecaterina Carmen Bonciu – inspector Învăţământul primar la ISJ Brăila, dar şi a directoarelor şcolii gazdă – profesoarele Didina Ţigănuş şi Varvara Voicu.

       Activitatea, moderată de profesor Safta Constantin de la Şcoala cu clasele I – VIII „Vasile Alecsandri” din municipiul brăilean, responsabil de cerc, s-a desfăşurat în prezenţa cadrelor didactice – învăţători la clasa a II-a – de la Şcolile Chiscani, Lacu Sărat, Stăncuţa, Roşiori, Şuţeşti, Movila Miresii, Ţepeş Vodă, Mircea Vodă, Tătaru, „Vasile Alecsandri”, „Anton Pann”, „C. S. Aldea”, „Mihu Dragomir”, „Sf. Andrei”, Şcoala Particulară „Dr. Luca”, Şcoala Particulară „Sf. Maria”, Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, Liceul Pedagogic „Perpessicius”.

        Tema reuniunii de cerc a fost ,,Metodologia lecţiei de educaţie muzicală. Dezvoltarea simţului ritmic al elevilor în perioada prenotaţiei”. Primul moment al programului a fost o secvenţă de activitate demonstrativă. Elevii clasei II A de la Şcoala Chiscani, pregătiţi de institutor Virgil Lucian Urse, au intonat piese muzicale „respectând înălţimea sunetelor muzicale”, după cum subliniază Safta Constantin.

    Un alt moment al activităţii a fost prezentarea unei activităţi de documentare. Sub genericul „Metodologia desfăşurării lecţiilor de recapitulare. Metode clasice şi alternative de evaluare. Selectarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare din perspectiva finalităţilor ciclului primar. Evaluarea elevilor conform ROFUIP. Criterii de acordare a calificativului Excelent” – scrisoare metodică – a fost prezentată de Safta Constantin. Aceasta s-a dovedit un bogat material informativ, necesar cadrelor didactice pentru încheierea în bune condiţii a anului şcolar. La acest capitol al activităţi, inspectorul Ecaterina Bonciu a oferit precizări celor prezenţi.

        Prezentarea referatului „Metode ce mijlocesc formarea deprinderilor practice muzicale şi a cunoştinţelor teoretice aferente” de către învăţător Mihaela Cociaşu, precum şi prezentarea unor mijloace tehnice noi în activitatea de educaţie muzicală au trezit interesul cadrelor didactice. Prezentarea mijloacelor tehnice noi a fost susţinută de institutorul Virgil Lucian Urse, acestea fiind reprezentate de Softul educaţional „Înălţimea sunetelor muzicale”, Jocul muzical „DO, RE, MI”, Programul ,,Mozart music software”. O altă prezentare a fost realizată de institutor Dumitrica Nedelcu, de la Liceul Pedagogic, şi anume referatul „Ritmul în muzică”. Împreună cu institutor Viorica Dicu, de la aceeaşi şcoală, Dumitrica Nedelcu a interpretat cântece pentru copii cu acompaniament de chitară.

         Ca la orice reuniune de acest gen, a fost desfăşurată şi o activitate pe grupe de lucru cu membrii cercului pe tema  confecţionării de instrumente muzicale şi a solfegierii fragmentelor muzicale propuse.

      Expoziţia de instrumente muzicale (foto mai sus) realizată cu acest prilej, instrumente confecţionate din nuci, capace, sită, sucitor, bec, linguri de lemn etc., respectiv din obiecte folosite în orele de educaţie muzicală pentru dezvoltarea simţului ritmic la elevi, a fost un punct deosebit de atracţie pentru membrii cercului.

      Participanţii au fost cuceriţi de atmosfera de lucru, dar şi primirea făcută de gazde: au cântat copiii  şi cadrele didactice, a fost o adevărată lecţie de muzică!

Premii speciale pentru olimpici la “Murgoci”, de la Asociaţia absolvenţilor proaspăt înfiinţată

          Elevii de la Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu-Murgoci” din municipiul Brăila care au obţinut rezultate deosebite – de până acum, şi perioada olimpiadelor nu s-a încheiat! – la competiţiile naţionale au fost recompensaţi, joi – 29 aprilie, în cadru oficial, de foşti absolvenţi ai liceului. Practic, un grup de absolvenţi de „Murgoci” au pus bazele Asociaţiei „Absolvenţii Liceului <Gh. Munteanu- Murgoci>” şi încearcă prin această structură neguvernamentală să sprijine activitatea elevilor şi profesorilor din spaţiul educativ unde au primit, la rândul lor, ajutor pentru viitor.

          Evenimentul a fost salutat şi apreciat ca atare nu doar de elevii performeri, care au primit sume de bani ca premiu, ci şi de cadrele didactice – de asemenea foşti elevi la „Murgoci” – prezente, părinţi şi nu în ultimul rând, de prof. Viorica Moşescu – directorul Colegiului „Murgoci”, absolvent de „Murgoci” – care a dorit să sublinieze că alcătuirea acestei asociaţii este una din dorinţele sale cele mai puternice pe care şi-a propus să o vadă realizată încă din primele zile când a preluat conducerea liceului. Între membrii noii asociaţii se află George Şipoş, Adrian Petcu. Elevii au primit câte 100 lei fiecare – pentru că s-au calificat la fazele naţionale din 2010 ale olimpiadelor, la care s-au adăugat câte 100 lei pentru menţiuni la fazele naţionale şi câte 200 lei pentru premii.

         Fiecare din cei 43 de elevi olimpici recompensaţi a primit şi câte o scrisoare, pe care o voi reda aici pentru ca dumneavoastră, stimaţi cititori şi prieteni, să realizaţi şi care sunt obiectivele asociaţiei  (n. aut. Fac acest lucru aşa, detaliat, pentru că şi eu am absolvit „Murgoci”, pentru că mă bucur mult că a apărut această structură ONG, şi o dau ca exemplu de bune practici, cum le place europenilor din UE să numească orice rezultat de proiect deosebit, spre bună promovare şi de urmat):

       „Dragă elev, sperăm că experienţa participării la Olimpiada naţională a fost una plăcută şi motivantă în acelaşi timp pentru tine. După cum vezi, pe lângă familie, colegi, profesori, mai sunt şi alte persoane impresionate de performanţa şi rezultatele tale. Aceştia suntem noi, un alt fel de colegi ai tăi, unii pe care nu îi ştii dar care au decis să îţi fie alături de acum încolo. Pentru noi, Liceul <Gh. Munteanu-Murgoci> a fost mai mult decât o etapă. A reprezentat un mod de viaţă, un motiv de mândrie, o parte din noi. Suntem şi acum, ca şi înainte, onoraţi că am făcut parte din istoria lui, că am contribuit atât cât am putut la creşterea notorietăţii acestei adevărate şcoli. Considerăm că a venit vremea să înapoiem măcar puâin din prea multul pe care l-am primit.        Cum am dori să facem acest lucru? 1. Financiar – vom susţine întotdeauna PERFORMANŢA! Orice activităţi sau rezultate de natură şcolară sau personală, menite să influenţeze pozitiv dezvoltarea elevului, prestigiul Colegiului Naţional <Gh. Munteatnu-Murgoci> şi/ sau comunitatea brăileană, vor fi atent monitorizate şi sprijinite de către noi.; 2. Educaţional – împreună cu voi, în funcţie de nevoile pe care le vom identifica, vom încerca să organizăm evenimente, seminarii, colocvii cu teme de larg inetrews în rândul vostru, din alte domenii decât cele existente în programa şcolară; 3. Uman – ne putem la dispoziţia voatră atunci când veţi avea nevoie de sfaturile, experienţa sau cunoştinţele noastre profesionale.

Deoarece dorim să întreprindem toate aceste acţiuni întrun cadru legal, suntem în măsură să anunţăm naşterea Asociaţiei  <Absolvenţii Liceului Gh. Munteanu-Murgoci>. Membrii acesteia sunt, aşa cum reiese şi din denumire, absolvenţi din toate generaţiile, oameni pasionaţi şi entuziaşti. În momentul de faţă suntem în faza finală de construcţie, urmând să ne preocupăm în continuare de probleme organizaţionale şi de structură. Veţi fi înştiinţaţi prin intermediul corpului profesoral (căruia îi mulţumim din suflet pentru implicare!) de diversele acţiuni sau intenţii pe care le avem. În scurt timp veţi putea să interacţionaţi direct cu noi prin intermediul unui web site la care lucrăm. Sperăm ca iniţiativa noastră să fie una de bun augur şi de real folos pentru prezentul şi viitorul vostru”.

       Merită subliniat şi că la eveniment au fost prezenţi Sorin Enache – director Casa Judeţeană de Pensii Brăila, absolvent de „Murgoci”, medicul Dana Mihalache – are copil (premiant) în „Murgoci”, Ovidiu Dimofte – patronul firmei Estima Motors SRL Brăila, dealer Toyota.

Beneficiile medicale ale condimentelor şi mirodeniilor

          Condimentele sunt utilizate de secole nu numai pentru a da gust şi savoare mâncărurilor, ci şi pentru proprietăţile lor medicinale. Studii realizate recent susţin că mirodeniile promovează sănătatea şi bunăstarea organismului printr-o serie de acţiuni care inhibă dezvoltatea bolilor degenerative.  Despre condimente şi mirodenii se ştie că au un contţinut mai ridicat de antioxidanţi în comparaţie cu fructele şi legumele. Antioxidanţii ajută la prevenirea cancerului, bolilor cardiovasculare şi Alzheimer-ului, dar se implică şi în păstrarea fermităţii şi elasticităţii pielii.  Adăugarea condimentelor poate suplimenta gustul oricărui tip de mâncare. De exemplu, dacă pregătiţi piure de cartofi sau orez puteţi adăuga ardei iute, chimen sau şofran; la salate se adaugă maghiran sau rozmarin. Vegetarienii beneficiază din plin de proprietăţile curative ale condimentelor.

Iată câteva din beneficiile oferite de condimente şi mirodenii mai mult sau mai putin cunoscute.

Scortişoara
        Numai o linguriţă cu scortişoară administrată zilnic ajută la scăderea cu 30% a factorilor de risc în apariţia sindromului metabolic. Mai concret, scortişoara ajută la scăderea glucozei, trigliceridelor, colesterolului LDL, chiar şi in cazul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2. De asemenea, sunt studii care au demonstrat că scortişoara previne rezistenţa la insulină, chiar şi în cazul persoanelor care au o dietă bogată în fructoză. Totodată, acestea susţin că scortişoara este cea mai bogată sursa de antioxidanţi, şi stimulează buna funcţionare a creierului.  Scortişoara are şi proprietăţi antimicrobiene, stopând dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor, proprietăţi antiinflamatorii, anticoagulant care reduce angregarea trombocitelor. Adesea, scortişoara este utilizată şi ca antidot pentru diaree, dar şi pentru disconfortul gastric.

Ghimbirul
          Ghimbirul provine din Asia şi India şi se estimează că acesta este utilizat de mai bine de 5.000 ani. Poate fi folosit cu încredere la prăjituri, biscuiţi şi alte deserturi. Ghimbirul este un puternic antioxidant care ajută la relaxarea vaselor de sânge, stimulând circulaţia şi calmând durerile. De asemenea, ghimbirul calmează spasmele şi reduce flatulenţa sistemului digestiv, dar este un remediu naturist excelent şi impotriva greţurilor asociate călătoriilor, sarcinii sau mahmurelei. Datorită proprietăţilor antiinflamatorii, ghimbirul este recomandat şi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului, Alzheimer-ului sau artritei.
Oregano
         Frunzele de oregano, ca şi uleiul de oregano, au proprietăţi antibacteriene şi antivirale, ajutând la distrugerea organismelor care contribuie la apariţia infecţiilor pielii. Aplicat local pe piele, uleiul de oregano ajută la tratarea mâncărimilor şi a iritaţiilor pielii, la nivelul cavităţii bucale. Uleiul de oregano este eficient în tratarea gingivitelor. Mai mult, oregano poate fi utilizat şi la tratarea sinuzitei: se administrează zilnic 2 – 3 picături ulei de oregano (de preferat, se introduc întrun pahar cu suc proaspăt de legume sau fructe), timp de 10 – 15 zile. Primele efecte se simt după 3 – 5 zile de la începerea tratamentului. Oregano conţine o cantitate considerabilă de vitamine şi minerale, fiind o sursă excelentă de fier, magneziu, calciu, vitamina C, vitamina A, dar şi de acizi grasi omega 3.  Frunzele uscate de oregano pot fi utilizate pentru tratarea durerilor apărute din cauza artritei sau reumatismului, acestea se aplică local pe zona dureroasă, după care se pansează.

Rozmarin
        Un buchet de rozmarin ţinut în casă acţionează ca un odorizant de cameră, putând fi utilizat în acelaşi timp şi pentru diferite preparate culinare. Despre rozmarin se ştie că stopează mutaţiile genetice care ar putea conduce la apariţia cancerului şi ajută la prevenirea deteriorării vaselor de sânge şi a circulaţiei sanguine, prevenind astfel riscul apariţiei atacului de cord. Uleiul de rozmarin stimulează creşterea părului, activitatea mentală şi previne apariţia afecţiunilor respiratorii.

Curcuma (şofran indian)
         Bogat în antioxidanţi şi în antiinflamatori denumiţi curcuminoizi, cercetatorii au descoperit că şofranul vine în ajutorul organismului în lupta împotriva cancerului. Potrivit studiilor, curcuminoizii ajută la prevenirea Alzheimer-ului şi a inflamaţiei articulaţiilor, dar şi la tratarea afecţiunilor hepatice şi digestive. Astfel, curcuma contribuie la prevenirea şi tratarea bolilor intestinale inflamatorii, boala Crohn, colita, artrita reumatoidă, fibroza chistică. Studii recente susţin că curcuma poate fi utilizată şi pentru prevenirea afecţiunilor hepatice şi cardiovasculare. În combinaţie cu alte crucifere, şofranul de India previne cancerul de prostată şi stopează dezvoltarea tumorilor de prostată existente. Mai mult, se preconizează că acesta impiedică metastazarea mai multor forme de cancer, însă pentru atestarea acestui lucru sunt necesare studii suplimentare.

Curry pudra
       Curry este o mixtură formată din mai multe condimente: coriandru, schinduf, predominant fiind însa şofranul de India. Pudra de curry este larg utilizată în bucătaria indiană la prepararea puiului şi a creveţilor.  Praful de curry conţine antioxidanti şi compuşi antiinflamatori, despre care se ştie că imbunătaţesc funcţia cognitivă, previn apariţia cancerului de piele şi stimulează buna funcţionare a creierului, prevenind astfel apariţia Alzheimer-ului.

Boiaua
        Boiaua conţine o cantitate neobişnuit de mare de vitamina C. Ardeiul folosit la boia conţine de 6 – 9 ori mai multă vitamina C decât o tomată. Ca şi chili, boiaua conţine capsaicina, substanţă cu acţiune antiinflamatorie şi antioxidantă care reduce riscul apariţiei cancerului.
De asemenea, boiaua este un agent antibacterian şi stimulant care ajută la reglarea presiunii sanguine, îmbunătăţind circulaţia sanguină, şi creşte cantitatea de salivă şi acizi gastrici, ajutând la îmbunătăţirea digestiei.

Cuişoare
        Cuişoarele sunt bobocii de flori uscate din arborele de cuişoare, un copac veşnic verde care creşte în climele tropicale. În timp de cuişoarele sunt intens folosite astăzi în scopuri culinare, proprietăţile curative sunt cunoscute de secole. De exemplu, în China se folosesc cuişoarele de mai bine de 2.000 ani pentru tratarea respiraţiei urât mirositoare. În alte ţări, cuişoarele erau folosite pentru tratarea alcoolismului. Cuişoarele au proprietăţi antibacteriene, antivirale, antifungice şi antiseptice. De asemenea, acestea sunt şi un anestezic natural. Cu secole în urmă, cuişoarele erau folosite în timpul procedurilor stomatologice, iar în prezent mai sunt folosite de unele culturi ca remediu împotriva durerilor de dinţi. Cuişoarele sunt condimente, dar ele ajută şi la vindecarea afecţiunilor sistemului digestiv, ameliorând flatulenţele şi accelerând metabolismul. Totodată, acestea sunt de mare ajutor în cazul mai multor tulburări digestive, printre care şi vărsăturile, diareea.

Chimenul
         Chimenul conţine cantităţi importante de  magneziu şi fier.  Seminţele de chimen au şi proprietăţi anticancerigene, în acest scop fiind indicat mai ales ceaiul din seminţe de chimen. Beneficiile chimenului în cazul afecţiunilor digestive sunt cunoscute de sute de ani, acesta ajutând în caz de flatulentţă, indigestie, diaree, greţuri. Pentru prevenirea afecţiunilor digestive se recomandă mai ales ceaiul din seminţe de chimen, care trebuie servit călduţ. Datorită proprietăţilor sale antiseptice, chimenul este indicat în tratarea formelor uşoare de răceală.

Busuiocul
         Busuiocul este o sursă excelentă de vitamina A, magneziu, potasiu, fier şi calciu. Beneficiile aduse de busuioc sănătăţii sunt: tratarea greţurilor, a răului de mişcare, indigestia, constipaţia, probleme respiratorii sau chiar diabetului.

Boabele de mustar
        Muştarul stimulează apetitul alimentar şi digestia; ajută la decongestionarea sinusurilor. Stimulează circulaţia sanguină şi actionează ca un pansament în zonele inflamate ale corpului.
Muştarul din comerţ oferă o aromă extraordinară cu puţine calorii, nu contine colesterol, ci doar urme de grăsimi vegetale şi între 25 – 32% proteine. Frunzele de muştar conţin calciu, fosfor, magneziu şi vitamina B. Uleiul de muştar poate fi folosit la masaj, dar şi ca tratament împotriva căderii părului. Acesta conţine acizi grasi omega 3 şi este o excelentă sursă de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine.

Hreanul
       Hreanul face parte din familia muştarului şi acţionează ca un stimulent digestiv. Din punct de vedere medical, rădăcina de hrean are numeroase proprietăţi curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimulează creşterea tensiunii arteriale şi sistemul imunitar al organismului. Ţinând cont de proprietăţile enumerate mai sus hreanul este util în tratarea reumatismului, bronşitei, sinuzitei, anemiei, stomatitei.

Cimbrul
         Cimbrul este bogat în timol, un ulei esenţial puternic antiseptic, antibacterian şi antioxidant. Datorită proprietăţilor acestui ulei esenţial cimbrul poate fi utilizat în tratarea infecţiilor gâtului, inflamaţiilor, bronşiti acute şi cronice şi tusei convulsive. De asemenea, cimbrul stimulează acţiunea cililor din interiorul bronhiilor, actionând direct asupra mucoasei bronşice, fapt care previne inflamaţia tractului respirator.
        Toţi membrii familiei mentei, inclusiv cimbrul, deţin terpenoide, substanţe recunoscute pentru prorietăţile anticancerigene. Pe lângă utilizarea cimbrului în bucătărie, el poate fi consumat şi sub forma de ceai. La o cană de apă se adaugă 1 lingură de cimbru, se infuzează, iar după 10 minute se strecoară şi poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei.

Mărarul
         Atât frunzele cât şi seminţele de mărar  pot fi folosite la pregătirea multor reţete culinare. Pe lângă faptul că oferă o aromă şi un gust speciale, mărarul este eficient în ameliorarea, prevenirea şi tratarea mai mult afecţiuni. Mărarul este eficient pentru reglarea tractului digestiv, tratarea insomniilor, dezinteriei, diaree, tulburărilor menstruale, afecţiunilor respiratorii, dar lupta şi împotriva cancerului.

Piperul
        Piperul negru deţine mai multe proprietăţi medicinale decât îşi pot imagina oamenii. Piperul negru, spre deosebire de sare – dăunătoare consumată în exces, conduce la creşterea proprietăţilor curative direct proporţional pe măsura consumului. Printre proprietăţile medicinale ale piperului se regăsesc stimularea tractului digestiv, prevenirea gazelor intestinale, prevenind astfel flatulenţa şi balonarea, creşte cantitatea de acid hidrocloric din stomac şi inhibă dezvoltarea bacteriană mai ales la nivelul tractului intestinal. Deci, pentru a beneficia de toate aceste proprietăţi nu trebuie decât să adăugaţi puţin piper la cât mai multe preparate culinare… de preferat la toate!

Leuşteanul
         Leuşteanul este utilizat mai ales pentru proprietăţile sale diuretice: creşte fluxul urinar, ajută la tratarea dificultăţilor de urinare şi a cistitei. Datorită creşterii fluxului urinar, leuşteanul ajută şi la eliminarea nisipului şi a  pietrelor de la rinichi. Leuşteanul este considerat un agent care intareste si imbunatateste functia stomacului. Alte proprietăţi ale acestuia sunt: prevenirea indigestiilor, a colicilor, dar în mod special leuşteanul este eficient în ameliorarea flatulenţelor. Ca expectorant, leuşteanul elimină mucusul de la nivelul sistemului pulmonar, fiind de mare ajutor pacienţilor cu pleurezie.

Şofranul
       Substanţele conţinute de şofran au acţiune citotoxică asupra carcinoamelor umane şi celulelor leucemiei. Acest efect se datorează componentelor carotenoide, în mod special demil-crocetin, care creşte difuzia de oxigen în plasmă cu până la 80%. Această acţiune ajută la prevenirea ateroscrelozei secundare. Consumul de şofran este contraindicat femeilor însărcinate deoarece creşte riscul avortului spontan.

Activitate de Cerc pedagogic la Şcoala Chiscani, cu aprecieri la superlativ

          Şcoala cu clasele I – VIII Chiscani a găzduit, zilele acestea, reuniunea membrilor Cercului pedagogic nr. 12 – care cuprinde învăţătorii claselor a III-a, grupa D, de la Şcolile Chiscani, Cireşu, Dudeşti, Gropeni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Roşiori, Salcia Tudor, Şuţeşti, Vişani, Zăvoaia din judeţul Brăila, Şcoala Sanitară Postliceală “Dr. Luca” şi de la Şcolile “Vasile Alecsandri”, “Mihu Dragomir”, “Anton Pann”, “Nedelcu Chercea”, Liceul Pedagogic “Perpessicius”, Colegiul Naţional “Ana Aslan”, Liceul de Artă “Hariclea Darclee” din municipiul Brăila.

        Responsabil de cerc a fost institutoarea Ioana Butoi de la Şcoala “Alecsandri”, care apreciază că “prezenţa celor două doamne directoare ale şcolii şi a doamnei Ecaterina Bonciu – inspector de specialitate pentru învăţământul primar, au dat activităţilor un aer special şi important”.

        Tema reuniunii a fost “Concretizări de bune practici în domeniul educaţiei civice”; în materialele prezentate cadrele didactice au ţinut cont de obiectivele înscrise în programa şcolară, de obiectivele ţintite pentru ciclul primar.

         Ioana Butoi a prezentat scrisoarea metodică, în format electronic, cu titlul ”Metodologia desfăşurării orelor de recapitulare. Metode clasice şi alternative de evaluare. Selectarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare din perspective finalităţilor ciclului primar. Evaluarea elevilor conform ROFUIP. Criterii de acordare a calificativului Excelent”.  Informaţiile prezentate s-au dovedit mai mult decât necesare, cei prezenţi folosind bagajul de noţiuni în pregătirea pentru finalului de semestru şi de an şcolar.

         Ca şi la alte activităţi similare, au fost prezentate activităţi cu elevii. De această dată, clasele a III-a – două la număr, aflate sub coordonarea institutoarelor Fănica Botăreanu şi Georgeta Condruz – de la şcoala gazdă au fost eroii prezentărilor.

          De asemenea, cele două cadre didactice menţionate mai sus au prezentat referate, planuri de lecţii şi referate ale elevilor realizate de-a lungul întregului an la disciplina educaţie civică. Referate cu prezentări de bune practice au mai prezentat şi învăţătorii Georgel Creţu de la Şcoala Ţepeş, Gabriela Neculai de la Colegiul  “Ana Aslan” şi Liliana Boncotă.

           Gazdele, în frunte cu directoarele Didina Ţigănuş şi Varvara Voicu, au avut grijă ca oaspeţii să se simtă confortabil în contextul întâlnirii de cerc. Concluzia organizatorilor şi a participanţilor este că activităţile s-au desfăşurat cu responsabilitate, constituind un adevărat schimb de experienţă ce urmează a fi fructificat de fiecare învăţător la clasa lui, fiecare dintre ei împrumutând din spiritul de echipă ce există la Şcoala Chiscani.

Instalarea noului subprefect – Veronica Macri, propunere a Comunităţii Elene Brăila

         Sala Rondă a Prefecturii Brăila a găzduit, astăzi – 27 aprilie, de la ora 11.30, festivitatea de instalare a noului subprefect – Veronica Macri – care vine în locul ocupat o vreme de jurnalistul Dorian Stoianovici.

          Prefectul Dumitru Popa a dat citire textului Hotărârii de Guvern prin care s-a efectuat schimbarea, la eveniment fiind prezenţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean în frunte cu preşedintele Gheorghe Bunea Stancu, Primăriei municpiului Brăila în frunte cu primarul Aurel Gabriel Simionescu – dumenalui a fost şi primul care i-a oferit Veronicăi Macri un frumos buchet de flori, ai altor instituţii dar şi ai Comunităţii Elene Brăila. Şi Giana Maria Pătraşcu – vicepreşedinte CJ – a fost prezentă la eveniment, solidaritatea feminină fiind cu atât mai importantă cu cât în acest moment funcţiile cele mai înalte din adminstraţia locală sunt ocupate de bărbaţi.

        În imaginea de mai sus, Veronica Macri felicitată de Aurel Simionescu şi Bunea Stancu – ambii din Partidul Social Domocrat – gest ce trece dincolo de simbolistica unei continuări a tradiţiei de bune relaţii interumane la Brăila,  şi demonstrează că bătălia între partide poate fi doar electorală.

        De subliniat este faptul că propunerea pentru funcţia de subrpefect a venit, de această dată din partea Comunităţii Greceşti, aşa cum ne precizează şi Haralambie Caravia – preşedintele acesteia: “Doamna Veronica Macri este numită ca subprefect în urma negocierilor purtate de grupul minorităţilor nationale din Camera Deputatilor şi de reprezentantul minorităţii elene – deputat Dragoş Zisopol – cu partidul aflat la guvernare pentru poziţii acordate minorităţilor naţionale în administraţie. Noi am propus-o pe doamna Macri, persoană recunoscută ca implicată pozitiv în viaţa administrativă a oraşului, deoarece este membru al comunitatii noastre şi a fost în permanenţă alături de noi. Este opţiunea noastră alături de care au venit şi reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale. În acest fel se demonstrează o tradiţie a implicării Comunităţii Elene un numai în viaţa economică şi culturală a oraşului, dar şi în cea administrativă. Să ne reamintim că antebelic, din rândul Comunităţii Grecesti Brăila a avut şi primari. Pentru noi este o onoare în a fi reprezentaţi la acest nivel administrativ şi suntem convinşi că doamna Macri, prin calităţile sale morale şi profesionale, prin experienţa sa, îşi va demonstra profesionalismul şi de pe această poziţie. Îi dorim mult succes”. Dintre membrii Comunităţii Elene s-au aflat în Sala Rondă şi Maria Ganea, Adrian Mavrochefalos – directorul sucursalei Lukoil.

    

       După ce a depus jurământul, aşa cum este procedura în cazul înalţilor funcţionari, Veronica Macri a precizat: “Este un pas pentru mine pe care sper să-l onorez şi mulţumesc Comunităţii Elene pentru încredere şi sprijin. Sper să fiu, aşa cum mă ştiu brăilenii, imparţială, să-mi fac datoria până la capăt. Nu-i uit nici pe foştii colegi, pe care îi salut încă odată, sper să fie şi aici, cu noii colegi, la fel de bine. Sănătate multă tuturor brăilenilor!”

          Cunoscută brăilenilor încă din 2005, când şi-a început activitatea de director al Direcţiei de Muncă (unde lucra deja) – funcţie pe care a deţinut-o până în 2008, Veronica Macri are un Curriculum Vitae care îi susţine cu brio poziţia actuală şi demonstrează că şi atunci, în 2005, când Partidul Democrat a propus-o pentru funcţia de conducere la Direcţia Muncii a făcut o alegere bună. Poate de aceea la memontul festiv de astăzi a fost prezentă şi Daniela Anatolia Văsioiu – pe atunci în staff-ul PD, fost viceprimar al municipiului Brăila. Şi tot în PD a activat Dumitru Popa, înainte să ajungă la conducerea Prefecturii.

          Veronica Macri, absolventă a liceului “Murgoci”, are studii în managementul afacerilor, managementul resurselor umane şi al resurselor sociale, şi nu numai, are chiar şi studii postliceale sanitare. De asemenea, a urmat şi cursurile postuniversitare în cadrul Facultăţii de Sociologie şi  Asistenţă Socială. Cum se spune, este omul potrivit. Aşa cum a subliniat prefectul Popa, printre atribuţiile sale se vor afla controlul activităţii Serviciilor de Paşapoarte şi Evidenţa Populaţiei.

Şedinţa Consiliul Judeţean, aprilie 2010

       Marţi – 27 aprilie, de la ora 13.00, consilierii judeţeni brăileni se reunesc în Sala Mare de şedinţe a Palatului Administrativ pentru a dezbate şi aproba câteva hotărâri importante pentru buna derulare a activităţii instituţiei şi a organismelor din subordine. Astfel, pe ordinea de zi se află proiecte de hotărâri privind modul cum s-au cheltuit sumele incluse în bugetul anului 2009, dar şi câteva aplicaţii noi la cheltuielile curente – sporuri ale unor categorii de angajaţi, printre altele. De asemenea, dacă votul consilierilor va permite, ar urma să treacă în proprietatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila câteva aparate absolut necesare în activitatea medicală aferentă. Întregul program al reuniunii, respectiv ordinea de zi, o puteţi consulta aici  ordine de zi CJ – 27 aprilie 2010

Delegaţie brăileană la Nilufer, oraş înfrăţit din Turcia, la Festivalul Tineretului şi Sportului

         Între 16 şi 26 aprilie, o delegaţie a Primăriei municipiului Brăila a participat la a noua ediţie a Festivalului Tineretului şi Sportului care a avut loc în oraşul Nilufer din Bursa, Turcia. De menţionat  este faptul că Nilufer este oraş înfrăţit cu Brăila, oficiali şi alţi reprezentanţi ai  urbei turceşti fiind prezenţi în urbea noastră cu diverse ocazii, inclusiv în interes de afaceri.

La festival au participat şi reprezentanţi din Bosnia, Bulgaria, Cipru, Franţa, Germania, Ungaria şi, bineînţeles, din Turcia – ţara gazdă.

        Din delegaţia brăileană au făcut parte formaţia de dansuri populare din comuna Gemenele, condusă de prof. Valerica Miscoci şi echipa de handbal masculin a Liceului cu Program Sportiv condusă de prof. Doru Ciochia. Competiţiile sportive s-au derulat începând cu  miercuri – 21 aprilie, la Centrul Sportiv din Nilufer. Delegaţia a fost condusă de Camelia Guşatu – directorul Direcţiei de Cultură a Primăriei , iar Ionel Tâmplaru – consilier local municipal – a fost, de asemenea, un ambasador brăilean la Nilufer.

Meseria, brăţară de aur – un proiect al liceului “Saligny” readuce în atenţie conceptul

            Proiectul educativ judeţean „Vreau să fiu mare” derulat la Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny” Brăila şi coordonat de prof. Georgiana Troia s-a finalizat sâmbătă, 24 aprilie, la Casa Corpului Didactic Brăila. Fiecare echipaj din concursul omonim şi-a prezentat portofoliul, după ce elevii au ales o anume meserie, demonstrând că ştiu suficient despre aceasta. Evenimentul s-a derulat în prezenţa directorului liceului iniţiator – Petruţa Simionescu, o scurtă trecere în revistă a obiectivelor proiectului fiind realizată de Georgiana Troia. Gazdele şi-au prezentat întâi şi liceul (foto mai jos), elevii fiind invitaţi să vadă biblioteca, laboratoarele, sălile de clasă. De asemenea, au avut ocazia să asiste şi la o mostră de activitate a radioului “Star”, al şcolii – elevii erau la ore în acea sâmbătă, recuperând ziua de joi din aceeaşi săptămână când a fost grevă a profesorilor. 

        În proiect au fost Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) Gropeni, SAM Şuţeşti, Şcolile cu clasele I – VIII nr. 22 din municipiu, „Mihail Sadoveanu”, Chiscani, Mircea Vodă, Tichileşti, Traian şi Tudor Vladimirescu. Aici aveţi amănunte de la întâlnirea tinerilor cu cei care le-au împărtăşit din „secretele”  meseriilor  https://brailachirei.wordpress.com/2010/04/19/la-liceul-%e2%80%9csaligny%e2%80%9d-proiect-educativ-de-orientare-in-cariera-%e2%80%9evreau-sa-fiu-mare%e2%80%9d/

         Scopul proiectului a fost să-i ajute pe tineri (grupul ţintă fiind elevi din clasele a VIII-a din muncipiul şi judeţul Brăila) în orientarea în carieră. Din echipa de proiect fac apret şi prof. Petruţa Simionescu – directorul liceului “Saligny”, profesorii Virginia Bunea, Georgeta Puşcaşiu, Rodica Neofit, Michaela Grădinaru, Florin Grădinaru, Ştefan Marin, Florentina Manolescu.

          Cei care au acordat note echipajelor din concurs, jurizând – foto deasupra – cu maximă seriozitate munca la fel de atent aplicată a tinerilor, au fost Laurenţiu Enică (administrator la SC Len.Co, sponsorul competiţiei), regizoarea Anca Cismaru, Mădălin Gorciu, Dida Petcu, Armanda Filipine (iniţiatorul şi realizatorul publicaţiei „Brăila Chirei”, pentru cine încă nu ştie…).

       Clasament final este: echipaj Şcoala Tichileşti – premiul I cu media 9,62; echipaj nr. 2 Grup Şcolar “Saligny” – premiul II cu 9,25; echipaj nr. 1 “Saligny” – premiul III cu 9,00;  următoarele poziţii au fost ocupate, în ordine, de Şcoala Traian, Şcoala Gropeni, Şcoala nr. 22, SAM Şuteşti, Şcoala Tudor Vladimirescu, Şcoala Chiscani, Şcoala “Sadoveanu”. Rezultatele şi premiile au fost anunţate de Georgiana Troia.

          De la Şcoala Gropeni au concurat elevii Nicoleta Ţiripa, Roxana Narcisa Pârvu, Nicuşor Chiru, Marian Lazăr, Alexandru – Cătălin Scarlat. Au fost coordonaţi de profesorii Ionica Goglinache şi Elena – Daniela Tufecciu. Şi-au ales prezentarea profesiei de actor; aşa că au jucat… la propriu teatru, au avut şi măşti, au cântat – exact aşa cum trebuie să fie un actor total, bravo lor!

      Elevii Roxana Caravasile, Ionela Coceanu, Ionuţ Crăciun,  Cristina Dan, Georgiana Gheonea de la Şcoala Traian, profesor coordonator Lenuţa Iordache, au ales profesia de jurnalist. După cum au prezentat, au dovedit atenţie în pregătirea materialelor, subliniind şi că “jurnaliştii fac un bine societăţii prin anchetele lor” – N. aut. Hm! Măcar de-ar fi aşa, dar e bine că tinerii cred asta!  

       De la Şcoala Tudor Vladimirescu a participat un echipaj alcătuit din elevii Nicoleta Neacşu, Andreea Mîndroiu, Nicoleta Mîndroiu, Lucia Andrada Crăciun, Georgiana Constantin; profesor coordonator a fost Florin Giurgi. Tinerii au ales să prezinte profesia de manager.

         Echipajul de la Şcoala Chiscani a fost reprezentat de elevii Emanuela Andronache, Andreea Chirac, Iulia Ticu, Mădălina Constantin,  Rodica Bibirig; ei şi-au ales profesia de poliţist, cu multe detalii din regulamentele de gen. Cu siguranţă, elevii coordonaţi de profesorii Mihaela – Emilia Dan şi Mioara Hagiu vor şti ce să facă dacă ajung poliţişti.

         Şcoala Tichileşti, care a obţinut locul I, cu o prezentare pentru meseria de avocat, a fost reprezentată de elevii Florin Şerban, Ionuţ Lalu, Daniela Corbu, Alexandru Cristea, Alexandru Vasile au fost actori întro piesă al cărui subiect a fost sala de judecată (foto deasupra). Profesorul  Aurora Constantin a coordonat activitatea care i-a dus pe prima poziţie a podiumului de premiere.

       Un echipaj al Grupului Şcolar “Saligny”, ocupant al locului II, a prezentat cu mult aplomb meseria de tehnician proiectant CAD. A fost alcătuit din elevii Liliana Mircică, Marius Niculae, Mădălin Cristea, Mihai Cîrjan, Alexandru Simion, ei încercând să facă şi reclamă profesiei amintite.

        Al doilea echipaj de la “Saligny”, ocupant al locului 3, a realizat  prezentarea meseriei de tehnician operator tehnică de calcul. Elevii din echipaj Vladimir Enică, Alexandru Cazan, Florin – Daniel Luca, Marius Negulici, Mihai Niculiţă au realizat prezentarea cu mult umor, folosindu-se de tehnici teatrale şi din industria reclamelor.

        Echipajul de la Şcoala nr. 22, alcătuit din elevii Georgian Gurgu, Dana Manolache, Iulian Ivanof, Iulian Mihai, Stănică Sinivolnov a avut o prezentare pentru managementul de vânzări. Şi ei au folosit taetrul ca formă de exprimare, profesorul Constantin Baciu fiind cel care i-a acoordonat.

          De la Şcoala “M. Sadoveanu” au concurat  elevii Andreea Nasalean, Adelina Vasile, Georgiana Orheanu, Simona Perianu, Andreea Cazan, Magda Dediu. Ei au prezentat profesia de medic cu ajutorul retroproiectorului şi cu date succinte, din cărţi. Profesori coordonatori au fost Medeleanu Magdalena Cotlerenco şi Adelina Mihai.

         Şi echipajul de la SAM Şuţeşti a ales să prezinte avocatura. Elevii Iuliana Bratosin, Georgiana Gheorghiaş, Adriana Calluta, Ioana Abaseaca, Beatrice Cornea au preferat să facă o prezentare fără “teatralism” şi înflorituri, dar au selectat esenţa despre profesie, ceea ce demonstrează muncă, atenţie, respect. Profesor coordonator a fost Elvira – Marta Neagu.

       De la Şcoala Gropeni au concurat elevii Nicoleta Ţiripa, Roxana Narcisa Pârvu, Nicuşor Chiru, Marian Lazăr, Alexandru – Cătălin Scarlat. Au fost coordonaţi de profesorii Ionica Goglinache şi Elena – Daniela Tufecciu. Şi-au ales prezentarea profesiei de actor; aşa că au jucat… la propriu teatru, au avut şi măşti, au cântat – exact aşa cum trebuie să fie un actor total, bravo lor!

        Elevii Roxana Caravasile, Ionela Coceanu, Ionuţ Crăciun,  Cristina Dan, Georgiana Gheonea de la Şcoala Traian, profesor coordonator Lenuţa Iordache, au ales profesia de jurnalist. După cum au prezentat, au dovedit atenţie în pregătirea materialelor, subliniind şi că “jurnaliştii fac un bine societăţii prin anchetele lor” – N. aut. Hm! Măcar de-ar fi aşa, dar e bine că tinerii cred asta!  

        De la Şcoala Tudor Vladimirescu a participat un echipaj alcătuit din elevii Nicoleta Neacşu, Andreea Mîndroiu, Nicoleta Mîndroiu, Lucia Andrada Crăciun, Georgiana Constantin; profesor coordonator a fost Florin Giurgi. Tinerii au ales să prezinte profesia de manager.

         Echipajul de la Şcoala Chiscani a fost reprezentat de elevii Emanuela Andronache, Andreea Chirac, Iulia Ticu, Mădălina Constantin,  Rodica Bibirig; ei şi-au ales profesia de poliţist, cu multe detalii din regulamentele de gen. Cu siguranţă, elevii coordonaţi de profesorii Mihaela – Emilia Dan şi Mioara Hagiu vor şti ce să facă dacă ajung poliţişti.

 

      Foto de mai sus: oaspetii vizitand liceul „Saligny” , cabinetul de mecatronică 

      Ei bine, poate că vi se pare o relatare seacă şi prea la obiect pentru un subiect atât de amplu, sensibil şi extrem de util tinerilor. S-ar putea, de asemenea, să pară că despre unele echipaje am scris mai amplu şi despre altele nu. Adevărul este că proiectul de la “Saligny” ar trebui multiplicat şi în alte unităţi de învăţământ astfel încât fiecare tânăr de clasa a VII-a şi a VIII-a să poată face parte din el, pentru că astfel va avea mai repede şi mai bine o viziune asupra unor profesii pe care le-ar putea alege şi, aşa cum a sugerat profesorul psiholog Rodica Neofit, le va mai uşor să aleagă. Totodată, sprijinul consilierilor psihopedagogi de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională  (CJRAE – aveţi acces la site-ul institutiei direct din “Braila Chirei”) este foarte util în alegerea corectă a viitoarei profesii în care tânărul s-ar cuveni să aibă şi ceva aptitudini dacă doreşte să aibă succes.

         Şi cum spunea Georgiana Troia, toţi participanţii la concurs au fost de fapt câştigători… ba, spun eu, şi cei care citiţi!

„Pentru un mediu mai curat!”, activitate a Proiectului ecologic judeţean „Echipa verde” desfăşurată în Parcul Monument

       Nu ştim cum ar fi fost dacă adulţii de astăzi ar fi desfăşurat în vremea şcolarizării lor acţiuni de ecologizare, ori dacă toţi copiii care aruncă ambalajele de la biscuiţi pe jos (etc.) îşi dau seama cât rău fac mediului… Ne amăgim cu ideea că există un serviciu de salubrizare care are în obligaţii să facă, după noi, curăţenie în oraş… Dar uităm că tot noi plătim, şi cu cât sunt mai multe gunoaie pe străzi – şi nu în curţi, unde există (sau ar trebui să existe… ) contracte de prestări servicii – cu atât mai mult se consumă bani publici aiurea.

        Aşa că atunci când elevii împreună cu dascălii lor se hotărăsc să desfăşoare activităţi de ecologizare, se cheamă că dezvoltă sau deprind abilităţi sociale, şi se speră că în viitor ei nu vor mai avea comportament (să-i spunem aşa) antimediu.

         Să-i felicităm, deci, pe cei care au făcut parte din acţiunea intitulată “Împreună pentru un mediu mai curat” şi derulată în dimineaţa de 24 aprilie, în Parcul Monument. Ei au fost 115 elevi, o parte din beneficiarii direcţi ai Proiectului ecologic “Echipa verde”: elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII “Mihail Kogălniceanu” Brăila împreună cu profesor Aurora Nedelcu – manager de proiect – şi cu prof. Emilia Ştefănescu, de la Şcoala nr. 21 cu institutoarele Virginia Nedelcu şi Ionela Strâmbeanu, elevi de la Liceul Teoretic “Panait Cerna” cu prof. Carmen Dobre, de la Şcoala “C. Sandu Aldea” cu prof. Mariana Constantinescu, şi elevi de la Şcoala nr. 2 Bărăganu cu institutor Mihai Muşat. 

Pentru transport şi alte detalii – sacii menajeri, spre exemplu – tinerii şi cadrele didactice au avut sprijinul Direcţiei de Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila.

          Majoritatea brăilenilor care ieşiseră la plimbare prin parc au fost plăcut surprinşi de pliantele cu tematică ecologică şi de îndemnurile de pe fluturaşi de genul „Păstraţi mediul curat!”, „Nu aruncaţi deşeurile în locuri neamenajate!”, „Nu distrugeţi copacii pentru a face foc!”, „Nu rupeţi plantele!”, „Să învăţăm să îngrijim natura ca pe propria noastră casă!” Un număr de 70 de cetăţeni au avut amabilitatea de a răspunde la întrebările unui chestionar pentru testarea comportamentului ,,Eco”. Din chestionar a reieşit că 68% dintre cei brăileni ar trebui să îşi schimbe comportamentul, 26% sunt persoane civilizate şi doar 6% pot fi modele de persoane ,,Eco”.

         După cum afirmă Virginia Nedelcu, „prin acest gen de acţiuni ale elevilor cu vârste între 10 şi16 ani s-a urmărit responsabilizarea lor faţă de importanţa protejării mediului înconjurător, conturarea deprinderilor şi atitudinilor de a preţui şi respecta mediul natural prin comportamente civilizate specifice vârstei, dar în acelaşi timp şi sensibilizarea cetăţenilor privind importanţa protejării mediului înconjurător”.  Ideal ar fi, aşa cum afirmam la începutul acestui text, ca mesajul social al acestor acţiuni – şi implicit munca voluntară a tinerilor – să fie înţeleasă în adevăratul ei sens, să nu fie tratată cu dispreţ de concetăţeni, să primească un feedback pozitiv de la părinţi, bunici…

       În Proiectul ecologic judeţean „Echipa verde”, care se derulează pe parcursul a opt luni, sunt implicaţi şi elevi de la Şcoala nr. 1 Bărăganu – coordonator prof. Nicoleta Bănică, elevi de la Şcoala „Sf. Andrei” – coordonator prof. Ionica Bondei, SAM Tătaru – coordonator prof. Teodor Constantin, Şcoala „Ion Băncilă” – coordonator Silvia Manea şi de la Şcoala „Aurel Vlaicu”.

          Exemple de activităţi în proiect: redactare de pliante ce vor fi distribuite pentru diseminarea rezultatelor proiectului şi pentru a pune la dispoziţia altor unităţi şcolare a unui material de lucru care să impulsioneze replicarea activităţilor proiectului; realizarea de desene tematice ce vor fi expuse în spaţii special amenajate în şcolile implicate în proiect; vizitarea partenerilor în cadrul activităţilor comune. Odată cu înfiinţarea colţului „Micul Ecologist” se va continua reciclarea de materiale ecologice şi în anii şcolari următori prin atragerea de noi parteneri dar şi prin scrierea de proiecte cu finanţare europeană.

        În chestionarul “Cât de verde eşti?” pentru testarea comportamentului eco sunt întrebări de genul “Foloseşti becuri ecologice?”, “Opreşti apa când te speli pe dinţi?”). De asemenea, sunt cuprinse şi câteva idei necesare unui cetăţen responsabil: fiecare om genereaza zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi din care jumatate este reciclabil; hârtia este deşeu frecvent întâlnit în mai toate sferele de activitate – ea ocupaă aproximativ 40% din totalul gunoiului menajer, iar perioada ei de biodegradare este de 3 – 12 luni; sticla este recuperată integral şi reintrodusă în circuitul comecial – perioada de biodegradare este 4.000 de ani sub actiunea căldurii, a luminii, umidităţii şi a bacteriilor; cutiile de la răcoritoare şi bere, cutiile de conserve din aluminiu au ca perioadă de biodegradare între 10 şi 100 ani; plasticul folosit ca ambalaj în circuitul alimentar se reciclează – perioada de biodegradare este de 100 până la 1.000 ani!

„Chimia – prieten sau duşman?”, faza judeţeană a sesiunii de comunicări ştiinţifice

         La Grupul Şcolar de Prelucrarea Lemnului “Constantin Brâncuşi” din municipiul Brăila s-a defăşurat, pe 18 aprilie, faza judeţeană a Sesiunii de comunicări ştiinţifice cu titlul „Chimia – prieten sau duşman?” la care au participat cinci echipaje: trei de la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” (CNNB), câte unul de la Grupul Şcolar Industrial „Anghel Saligny” şi altul de la grupul şcolar gazdă. Profesorul coordonator al elevilor de la CNNB a fost Valentin Petrescu. La „Saligny” s-a ocupat de elevii concurenţi prof. Felicia Cantemir, iar la „Brâncuşi” prof. Viorica Tănase – inspector şcolar.

         Elevele Iulia Cristina Patrianca şi Elena Ungureanu, de la CNNB, au prezentat lucrarea „Berea”. Colegele Ana Maria Negru şi Larisa Cristiana Toader, tot de la CNNB, s-au prezentat cu lucrarea intitulată „Analiza unor substanţe organice”. Elevii Eduard Marin Panait şi Samuel Crăciun, de la „Saligny”, au prezentat „Determinarea siliciului din apele limitrofe a Combinatului Sidelurgic ARCELOR – MITAL GALAŢI”. Elevele Mădălina Dumitraşcu şi Ştefania Ciubotariu, de la „Brâncuşi”, au adus informaţii sub genericul „Impactul asupra ecosistemului Lacu Sărat”, iar Georgiana Ioniţă şi Alina Burcuţă, de la CNNB, lucrarea „Tot ce ne înconjoară este chimie”.

         După cum precizează prof. Daniel Aurelian Panţuru – inspector şcolar de specialitate – primele două echipe menţioante mai sus vor reprezenta judeţul Brăial la faza naţională care se va desfăşura la Facultatea de Chimie din cadrul Universităţii Bucureşti, în data de 15 mai.

Colegiul Murgoci” la ceas aniversar: Zilele Şcolii şi sărbătorirea Sfântului Gheorghe

             Unul din cele mai apreciate licee din municipiul Brăila, Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu-Murgoci” şi-a sărbătorit în perioada 20 – 24 aprilie patronul spiritual, pe Sfântul Gheorghe – purtătorul de biruinţă, printr-un amplu program pe care îl aveţi în detaliu aici FINAL A4-PROGRAM ZILELE COLEGIULUI2010

            Expoziţii de culoarele liceului, competiţii diverse inclusiv sportive, lansări de reviste şi chiar site-ul şcolii www.cngmm.ro variantă în limba engleză, dezbateri, spectacol la Teatrul “Maria Filotti”, sesiuni de comunicări ştiinţifice, bazar sunt doar câteva din punctele de interes ale unui program la care au colaborat elevi şi cadre didactice, ba chiar şi părinţii – aceştia din urmă au avut o activitate specială, derulată sâmbătă 24 – aprilie, sub numele de “Concurs de proiecte”.

         “Pe terasa superioară a Dunării, în centrul civic de astăzi al Brăilei, se ridică una din puternicele cetăţi ale învăţământului brăilean, Colegiul Naţional <Gheorghe Munteanu-Murgoci>. Întemeiată în 1919, instituţia noastră sărbătoreşte 91 de ani de existenţă, timp în care generaţii de elevi şi profesori şi-au transmis neîntrerupt făclia sacră, îndeplinindu-şi conştiincios menirea. La ceas aniversar, vreau să urez tuturor celor pentru care Colegiul <Murgoci> a însemnat sau înseamnă ceva – profesori, elevi, absolvenţi şi părinţi – multă sănătate şi realizarea deplină a tuturor dorinţelor lor”, sunt cuvintele pe care prof. Viorica Moşescu – directorul liceului – le-a utilizat pentru a transmite invitaţia către oaspeţi, între aceştia aflându-se prof. Viorel Botea – inspectorul şcolar general, fost elev al instituţiei, dar şi primarul Aurel Gabriel Simionescu, de asemenea fost elev.  

           Cu ocazia derulării activităţii de la “Maria Filotti”, elevii cu excelente rezultate la competiţiile şcolare au primit recompense binemeritate, inclusiv sume de bani. Din programul artistic susţinut pe scena teatrală nu au lipsit trupele muzicale, una dintre ele – “Addiction” fiind coordonată de Romeo Bunea – directorul Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”.

Colegiul “Ghica” – Premiul II la concurs regional cu firma de exerciţiu

       Ediţia doua a Concursului „Business plan”, etapa regională de la Constanţa din 22 – 23 aprilie, a adus Colegiului Economic „Ion Ghica” din municipiul Brăila un premiu II obţinut de echipajul său în faţa altor colegi de la licee similare din Constanţa, Galaţi, Tulcea, Buzău şi Vrancea. În total au concurat opt firme de exerciţiu din cele şase judeţe menţionate. Echipajul brăilean a fost alcătuit din elevii Ionuţ Stoian şi Nicoleta Roxana Croitoru de la XI A, profesor coordonator fiind Camelia Istrate; firma de excerciţiu este „AXIA NET COMMUNICATIONS”.

         „Competiţia a avut ca scop dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale elevilor, facilitând corelarea pregătirii teoretice cu pregătirea practică şi se adresează firmelor de exerciţiu din învăţământul profesional şi tehnic, profil Servicii, înregistrate în anul şcolar în curs la Centrala Reţelei Firmelor de Exerciţiu din România – ROCT. Concursul a constat în prezentarea de către fiecare echipă formată din 2 elevi a proiectului BUSINESS PLAN în format PPT. Durata prezentării a fost de 30 minute de proiect, incluzând şi întrebările adresate de juriu”, precizează prof. Livia Sîrbu – consilier de imagine al Colegiului “Ghica”.

      Elevii de la liceul economic brăilean – despre care directorul Andrei Puia nu uită niciodată să spună că “nu dă şomeri!” – sunt obişnuiţii premiilor naţionale, an de an unul sau mai multe echipaje revenind acasă cu premii. Performanţa “economiştilor” se traduce şi prin faptul că cei mulţi dintre tinerii absolvenţi nu aşteaptă să primească… ajutorul de şomaj, ci merg direct în producţie ori – destui dintre ei – la facultăţi.

SAM Tichileşti, prezenţă la simpozion naţional pe tema reintegrării sociale

        Elevi şi cadre didactice de la Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) Tichileşti – Penitenciarul de Minori şi Tineri (PMT) Tichileşti au participat, joi – 22 aprilie, la simpozionul naţional „Reintegrarea socială a minorilor şi tinerilor aflaţi în conflict cu elgea. Perspective educaţionale, psihologiceşi sociale” desfăşurat la Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa în organizarea reprezentanţilor de la Penitenciarul Poarta Albă. Au participat  în audienţă elevi, studenţi, cadre didactice din mediul liceal şi universitar, prof. Anişoara Jipa – consilier educativ la SAM Tichileşti, reprezentanţi ai ONG-urilor, ai Consiliului Judeţean Constanţa şi nu numai.

         Între cei care au susţinut alocuţiuni s-a aflat şi reprezentanţi ai Administraţiei Penitenciarelor, Centrului Informare ONU pentru România şi instituţiei Reforma Justiţiei Penale, dar şi cms. Ionel Ceamă – directorul adjunct al SEAP PMT Tichileşti. În deschidere, un grup de elevi de la SAM Tichileşti au intonat Imnul de stat, îndxrumarea fiind oferită chiar de prof. psiholog Camelia Enache – directorul instituţiei şcolare. Din agenda activităţilor, aşa cum precizează Mihaiela Pleşca – cadru didactic responsabil cu imaginea SAM Tuchileşti – nu au lipsit dezbaterile, prezentările de materiale tematice (reintegrarea socială a minorilor şi tinerilor aflaţi în conflict cu legea punctându-se importanţa şcolarizării, cauzele care conduc la producerea de infracţiuni etc.), exemple de bune practici în activităţile cu persoane private de libertate. Astfel, Camelia Enache a prezentat un material cu titlul „Aspecte  concrete ale educaţiei formale din penitenciarele de minori şi tineri”, după care a răspuns prompt şi explicit studenţilor, elevilor, asistenţilor sociali prezenţi la întrebările legate de şcolarizarea minorilor şi tinerilor privaţi de libertate.

           Elevi ai SAM Tichileşti au susţinut un moment muzical compus din cântece specifice spaţiului brăilean şi Imnul Uniunii Europene – „Oda bucuriei”. Încheierea activităţii a fost realizată de Florin Chilian, cu un micro-recital. „Prezenţa grupului de elevi de la SAM Tichileşti a demonstrat din nou, implicarea şcolii în educaţia celor aflaţi în conflict cu legea în vederea asigurării de şanse egale pentru reintegrarea în societate după perioada de detenţie”, concluzionează Mihaiela Pleşca.

La LPS de Ziua Pământului, activitate de conştientizare a pericolului poluării

         22 aprilie – Ziua Pământului – a fost motivaţia care a stat la baza unei activităţi deosebite la Liceul cu Program Sportiv (LPS), în ideea că “trebuie sa devenim constienţi de pericolele poluării, dar şi de frumuseţea lumii în care trăim;  trebuie să lucrăm împreună ca să avem o ţară mai bună, mai curată, mai verde”, după cum subliniază organizatorii care sunt de părere şi că “reciclând şi refolosind toţi ne putem aduce contribuţia la protejarea Pământului”.

           Astfel, elevii de la LPS au fost eroii unor evenimente menite “să le arate că şi cele mai mici gesturi contează pentru mediu, iar reciclarea şi reutilizarea nu sunt dificile, ba chiar pot fi distractive”, confirmă prof. Liliana Canciu – unul din organizatori şi coordonatorii programului. Debutul zilei festive dedicate Planetei Terra a fost realizat de eleva Mihaela Cernat caree a rostit un “Cuvânt înainte”, urmat de un scurt moment artistic al elevilor clasei a V-a D care au îndemnat audienţa să recicleze şi să refolosească. De asemenea, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a au citit poeziile proprii pe tema protejarii Pământului. A fost prezentat şi un film de scurt metraj, numit ”O lume verde”, cu imagini mai mult sau mai puţin plăcute despre efectele poluării şi frumuseţea planetei noastre.

          Nu au lipsit activităţile practice, la care au fost active 8 grupe de elevi de la clasele V – IX. Tinerii au luat parte la un atelier de meşteşuguri în care folosind cutii de carton, ziare vechi, sticle de plastic au confecţionat o vestă şi o pălărie, un castel, o grădină zoologică, un glob pământesc. Un alt grup de copii a desenat pe asfalt în curtea scolii.

          Elevii au avut şi posibilitatea să vedă cum funcţionează un cuptor solar făcut dintr-o cutie şi folie de aluminiu, un Vulcan din ipsos şi au participat la o activitate de purificare a apei. Ceilalţi coordonatori din cancelaria LPS au fost Viorica Bunea, Oana Morgan, Oana Mirică, Veronica Bănică şi Radu Olteanu.

La Galeriile de Artă Brăila, expoziţia gălăţenilor – semnul bunelor relaţii de vecinătate, mai cordiale pe latura artistică

        Spaţiul expoziţional al Galeriile de Artă Brăila, situat în plin centru urban, este încă din 22 aprilie – când a avut loc vernisajul – gazda unei expoziţii sută la sută gălăţene. Practic, sunt prezente pe simeze lucrări de pictură, grafică, desen, acuarelă, tehnică mixtă şi sculptură a unui număr impresionant de artişti plastici membri ai Filialei Galaţi a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR). Dintre aceştia, au fost prezenţi la vernisaj Jana Andreescu – grafician, profesor la liceul gălăţean de artă, Teodor Vişan – pictor, grafician, Gheorghe Andreescu, Cornelia Nicolaescu Burlacu – grafician, cadru didactic Doru Florian Crihană – caricaturist, Alexandru Pamfil – sculptor, muzeograf, Aurel Manole. Ceilalţi expozanţi sunt Sterică Bădălan, Nicolae Cărbunaru, Mariana Cocoş – Tomozei, Mihai Gheorghe Coron, Daniela Cristofor, Nicolae Einhorn, Gabriela Georgescu, Gh. Suciu, Tudor Şerban, Laurenţiu Burlacu, Cristina Burlacu, Liliana Negoescu Jorică, Eugen Holban, Eduard Costandache.

Foto mai sus: Prezentări la vernisaj, (de la dreapta la stânga) Aurel Manole, Gheorghe Mosorescu şi Gheorghe Andreescu

         Scenograful Gheorghe Mosorescu – preşedintele Filialei Brăila a UAPR – a făcut oficiile de gazdă, împreună cu unii dintre colegi de filială, rostind şi câteva cuvinte din care nu au lipsit aprecierile privind bunele relaţii dintre artiştii plastici brăileni şi gălăţeni: „Artiştii au făcut o legătură de suflet între oraşele noastre, în ciuda tuturor opreliştilor;  se cunoaşte bine animozitatea care domneşte în anumite situaţii, şi domenii de activitate, când vine vorba despre Brăila şi Galaţi… Cu puţină bunăvoinţă, am putea să facem o metropolă în această zonă a ţării, situaţie din care am avea numai de câştigat”.

         În deschiderea expoziţiei a luat cuvântul şi Aurel Manole – preşedintele Filialei Galaţi a UAPR, director artistic al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” – care a ţinut să confirme că în lunga perioadă de când predă şi la Liceul de Artă „Hariclea Darclee” din Brăila a sesizat că nu există animozităţi între reprezentanţii celor două oraşe, cel puţin în zona artistică. „Fiecare artist expozant îmi place să cred că a reuşit să-şi găsească drumul, calea artistică. Nicio lucrare nu seamănă cu alta, arată şi o anume consecvenţă în ceea ce prezintă”, a afirmat Aurel Manole, neuitând să menţioneze că spaţiul expoziţional brăilean, ceva mai generos de cât cel de la Galeria „Nicolae Mantu” din Galaţi, permite o mai bună vizibilitate lucrărilor.

       De asemenea, artistul plastic Gheorghe Andreescu – muzeograf la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi şi unul dintre expozanţi – a adresat celor prezenţi la vernisaj cuvântul său de plin de optimism cu privire la viitoarele relaţii – tot cordiale  – între cele două filiale UAPR, cea a Galaţiului şi cea  a Brăilei: „Am considerat întotdeauna filiala gălăţeană a UAPR una puternică, aici au activat la un moment dat şi brăilenii Emilia Dumitescu, Gh. Naum şi alţi importanţi reprezentanţi ai genului. Acum suntem despărţiţi, dar poate că ne vom aduna din nou la un loc, aşa cum spunea şi colegul Mosorescu, şi nu trebuie să uităm că şi acum sunt la Brăila artişti valoroşi”.

          De ce trebuie vizionată – neapărat!!! – expoziţia? Întâi pentru că este foarte atractivă; fiecare artist a venit cu lucrări reprezentative, unele de un spectaculos care depăşeşte cu mult condiţia de faţadă a liniei şi culorii. De la farmecul coloristic la cel al ideaticii, trecând prin acorduri de … jazz – dacă e să mă gândesc la unele lucrări ale Janei Andreascu – şi tonuri calde de pastel – ca în lucrări semnate Mihai Gh. Coron – ori suprarealismul lui Eugen Holban, expoziţia este o adevărată călătorie prin tipuri de abordare a spaţiului de desen şi a tehnicilor picturale. Lecţia este utilă deopotrivă elevilor, nu doar publicului, dar în egală măsură şi artiştilor profesionişti brăileni care nu ar trebui să se limiteze la drumurile străbătute până în prezent în arta atât de incitantă a plasticii. De altfel, am remarcat deja că unii pictori brăileni au dorit neapărat să fie prezenţi la vernisaj, între aceştia Marilena Ioanid, Nicolina Mitu, Ionel Radu, Constantin Boer-Dondoş, Angelica Moscu-Deacu, Cristian Radu, Hugo Mărăcineanu, Daniela Nica.   

Zilele Şcolii “Gh. Naum”, ediţia I

Zilele şcolii sunt, cum bune se ştie, o tradiţie prin care fiecare unitate de învăţământ “se îmbracă” în haine festive, arborând drapelul de luptă cum se spune în armată, în sensul că fiecare clasă pregăteşte un program deosebit şi fiecare cadru didactic se străduie să prezintă şcoala în mod favorabil către membrii comunităţii.

       În acest spirit s-au desfăşurat şi Zilele Şcolii „Gh. Naum”, între 19 şi 24 aprilie, editia I – pentru că doar de un an Şcoala cu clasele I – VIII nr. 24 se numeşte astfel. Programul detaliat îl aveţi aici Program_Zilele Scolii_Gh.Naum

        “Emoţii mari, exigente ridicate, totul pentru a arăta părinţilor, comunităţii în general, că şcoala este locul de formare al viitorilor adulţi în ciuda tuturor tentaţiilor informale din jur”, precizează Maria Chiriţă – consilier educativ la Şcoala “Naum” – cea care şi povesteşte, cu implicarea absolute firescă, întâmplări de la manifestare.

 Ziua I-a

    Debut sub semnul întăririi credinţei cu sceneta „Sfinţii – prietenii copiilor„, la care elevii claselor a IV-a şi a V, îndrumaţi de Geanina Veliscu – profesor de religie, au închipuit pe Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sf. Nicolae, Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Gheorghe şi alti sfinţi ocrotitori prin ale căror învăţăminte elevii îşi vor forma un caracter frumos, vor creşte mai toleranţi şi mai binevoitori.

      Iată şi câteva opinii  despre activitate. „Cred că toţi părinţii, profesorii şi restul invitaţilor care au asistat au fost mişcaţi de mesajul piesei aşa cum şi eu am fost impresionată. Îmi pare bine că în şcoala noastră încă se practică religia, deoarece astfel copiii se unesc mai mult, sunt mai buni şi mai iubitori” – Mădălina Nicoleta Baranga – mama Alexandrei Baranga, clasa a IV-a;  „Am fost pentru scurt timp Sfantul Gheorghe, care este un exemplu de curaj” – Eugen Teodor, clasa a IV a.  

     În programul zilei a urmat „Clubul Mamelor”, activitate coordonată de prof. Rodica Mocanu – directorul şcolii – în cadrul Proiectului naţional „Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi” cu parteneri Directia de Sănătate Publică Brăila din partea căreia au participat d-na  Tiţa Mihăilă – director Creşe, Corina Burtea – medic scolar, Mona Găman – asistent medical. 

       Sub egida „Tutunul – un pericol la tot pasul” a fost prezentat filmul „Tuberculoza”, s-au purtat discuţii între elevii (romi şi neromi), părinţi şi cadrele didactice despre efectul nociv al tutunului asupra organismului uman, mai ales la vârste fragede. O concluzie: „viaţa ar fi mult mai frumoasă fără tutun” –  a afirmat fumator adult.

 Ziua a II-a

      „Vreau sa fiu elev în clasa I” au strigat copiii preşcolari de la Grădiniţa nr. 42, unii înscrişi deja la Şcoala „Naum”, ceilalţi cu siguranţă se vor înscrie şi ei. Copiii, cu părinţii şi viitoarea învăţătoare – Safta Pandaru – au vizitat şcoala şi toate dotările ei („şi nu sunt puţine pentru o şcoală de cartier!”, afirmă Maria Chiriţă), au admirat panoul diplomelor obţinute de elevi la diferite concursuri şcolare şi extraşcolare – oglinda a muncii depuse de cadrele didactice de-a lungul anilor. Au participat la o activitate interdisciplinara la clasa I sustinută de institutoarea Nicoleta Zaharia pentru a vedea că a fi şcolar nu e foarte greu dacă ai voinţă şi eşti ambiţios.

 

         A urmat ora de educaţie interculturală „Sunt ceea ce sunt, datorita tuturor!” moderată prof. Nicoleta Adascalului şi directoarea Rodica Mocanu, tot în cadrul Proiectului „Paşi strategici … al copiilor romi”. Spaţiul primitor al Clubului Intercultural a adunat alături de diriginţii Doina Matei şi Marioara Rusinoiu, elevii de la VIII A şi VIII B; tema dialogului – prejudecăţile şi stereotipurile.

          În cadrul activităţii de consiliere moderată de psiholog AnaMaria Pencu – consilier şcolar – s-au identificat gânduri, s-au transformat emoţii negative în emoţii pozitive în jurul metaforei „Viaţa ca un fluture albastru” la care au participat elevii, părinţii şi diriginţii claselor a VI-a  Marius Urluiala şi a VII-a B,  Maria Magdalena Chiriţă. La activitate a participat şi Mioara Voicilă – mediator scolar – un factor de legatură între şcoală şi comunitate. A treia zi a fost ziua Concursurilor „Brăila în ochi de copil” – competiţie locală de desene, „Personalităţi  între trecut şi prezent” – competiţie judeţeană de informatică.

Copiii de la Grădiniţa nr. 8 şi-au demonstrat iubirea pentru Planeta albastră

          Preşcolarii de la Grădiniţa cu program prelungit nr.8 din cartierul brăilean Vidin, cunoscută şi ca „Palatul de cleştar”, au serbat Ziua Pământului – 22 aprilie – întrun mod deosebit care să le aducă mereu aminte de perioada vârstei preşcolare, dar şi de ideea protejării mediului, cum e şi firesc întrun moment aniversar internaţional ca acesta. Astfel, micuţii – în număr 200 de participanţi, preşcolari şi elevi – au mers în Parcul Monument, la Sectia Ştiintele Naturii a Muzeul Brăilei. Ei au fost însoţiţi de părinţi şi cadre didactice, dar au avut şi parteneri de la Şcoala cu clasele I – VIII „I. L. Caragiale” şi de la Şcoala cu clasele I – VIII „Mihail Kogălniceanu” din municipiul Brăila. Împreună au desfăşurat a treia acţiune în Proiectului şi Concursului Naţional „Şcoli pentru un viitor verde” la care Grădinţa nr. 8 s-a înscris cu Echipă Verde (aşa cum deja am anunţat aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/03/23/gradinita-nr-8-transmite-un-nu-hotarat-poluarii-in-%e2%80%9cmarsul-micilor-ecologisti%e2%80%9d/ şi unde îi aveţi şi pe membrii Echipei Verzi).  Coordonatorul programului a fost educatoarea Angelica Surdu (în imagine mai jos, prezentând scopul evenimentului) – directorul Grădiniţei nr. 8.

           Una din acţiunile propuse şi derulate cu succes a fost vernisajul expoziţiei de desene sub genericul „La mulţi ani, frumoasă Planetă albastră!”, expoziţie prezentată la secţia muzeală unde gazdă a fost Marian Vernescu – conservator în cadrul Secţiei.

             Un alt moment al evenimentului a constat în lansarea broşurii (o adevărată revistă!) „La mulţi ani, Planetă albastră!” – supliment al revistei „Curaj” pe care unitatea preşcolară o editează de ceva vreme. Echipa redacţională este alcătuită din Angelica Surdu – coordonator, Stanca Vechiu şi Camelia Mănăilă – membri, Ioana Cazan – colaborator, Lenuţa Borcan – tehnoredactor.

         Poate cel mai gustat moment a fost parada costumelor din materiale refolosibile, care a fost totodată şi Concursul „La mulţi ani, frumoasă Planetă albastră!”. Copiii – unii cu real talent şi cu aplombul caracteristic vârstei – au defilat pe scena din dreptul sediului Secţiei de Naturale, în aplauzele colegilor, a părinţilor şi a dascălilor. De asemenea, a fost şi un dans tematic sub genericul „ Salvaţi viaţa pe Terra!”.

         Alte momente din program au constat în concurs de desene pe asfalt, cu mesajele copiilor pentru salvarea Planetei prin lupta împotriva poluării, şi vizitarea „Cabinetului verde” din incinta Gradiniţei nr. 8. S-a vizitat şi expoziţia cu mesaje ale copiilor deschisă la Clubul de Weekend. De altfel, Maria Calomeiţ – director Clubul de Weekend – a fost şi invitatul special al evenimentului, dar şi preşedintele juriului Concursului „La mulţi ani, frumoasă Planetă albastră!”.         

 

          Sponsor al acţiunii a fost Asociaţia CENTRUL EUROPE DIRECT (CID) Brăila (nu voi înceta să vă ramintesc, prietenii şi partenerii noştrii, la fel ca şi Centrul de Informare şi Documentare din staţiunea Lacu Sărat care îl şi găzduieşte – aveţi paginile lor web pe Brăila Chirei), Mihaela Mircea fiind prezentă din partea CID pentru a împărţi copiilor daruri, multe cărţi cu mesaje şi semnificaţii ale Uniunii Europene.

         Şi încă un amănunt, de asemenea important: cât au stat în parc, micuţii au delimitat un teritoriu şi l-au împânzit, la propriu, cu mesaje ecologiste, astfel că şi trecătorii au putut să fie părtaşi la „lupta”, discretă dar directă, pentru ocrotirea planetei.