Aniversare Dan Anghelescu, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, şi lansarea numărul 3 al revistei “Carmina Balcanica”

      Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila a găzduit, fiind şi organizator principal, o manifestare sărbătorească menită să-l aniverseze pe poetul şi eseistul, criticul literar, jurnalistul Dan Anghelescu (născut la 2 mai 1945 la Brăila, absolvent al Academiei de Muzică Iaşi) la aniversarea celor 65 de ani. Evenimentul, desfăşurat în după-amiaza zilei de 30 aprilie 2010, a reunit prieteni şi colegi din Cenaclul literar brăilean “Mihail Sebastian” unde Anghelescu vine la şedinţele lunare – de la Bucureşti, unde activează în mediu universitar – încă de la înfiinţarea cenaclului, acum şase ani. Cu acest prilej au fost prezentate publicului brăilean nr. 3 al revistei internaţionale “Carmina Balcanica” şi cartea “Presa românească din afara graniţelor ţării noastre”, Editura România de Mâine.

       Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a fost amfitrion şi moderator al întâlnirii. Au fost invitaţi în prezidiul întâlnirii, aşa cum se vede şi din imagini, scriitoarea şi profesorul universitar Mihaela Albu, scriitorul Vasile Datcu, poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului „Sebastian”, director al Liceului Pedagogic „D. P. Perpessicius”,  Sterian Vicol – redactor şef al revistei „Porto Franco” din Galaţi.

       Fiecare dintre cei menţionaţi a subliniat acele calităţi ale aniversatului care îl situează în rândul semenilor pentru care viaţa înseamnă mai mult decât simpla petrecere comună, banală a celor 24 ore ale unei zile: talent, forţă în acumularea şi transmiterea ideatică, dorinţă de a oferi şi altora din acumulările intelectuale proprii. Primul care s-a „încumetat” să spargă „gheaţa” prezentărilor a fost Vasile Datcu, prozatorul fiind şi partener lui Dan Anghelescu în bordul conducător al revistei „Carmina Balcanica” – din care s-a lansat la eveniment numărul 3 – dar fiind, deopotrivă, şi unul dintre cei care au termen de comparaţie în realizarea unor portrete de contemporani, cu repere socio-culturale în perioada istorică dinainte de 1989, dar şi în cea postdecembristă. Astfel, una din primele idei subliniate de vorbitor a fost aceea de scoate în evidenţă curajul şi altruismul de care dă dovadă atât sărbătoritul, cât şi Mihaela Albu – redactor şef la „Carmina Balcanica” – pentru că fac un gest de o generozitate rară, nefiind plătiţi pentru munca la revista, bilingvă (în română, engleză, limbile native ale semnatarilor) cu distribuţie internaţională.

„Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”

     „Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”, a ţinut să refacă Vasile Datcu un traseu ideatic mai mereu conturat în perioada postdecembristă de unii sau alţii dintre  aşa-zişii cercetători ai fenomenului cultural românesc, dar niciodată găzduit în paginile unor publicaţii de specialitate, în temele de dialog public, în dezbaterile de la talk-show-uri televizate ori în Parlament. Dar în Diaspora, a precizat Datcu (foto mai jos) – reluând tema centreală a cărţii „Presa românească…”, au existat intelectuali care şi-au luat în serios rolul de mentori pentru tânăra generaţie, de voci moralizatoare: „Când intelectualul nu este elită, nu poate conduce, moral, o naţiune. Dar presa de peste graniţă a continuat să reprezinte acest deziderat; revistele din spaţiul occidental sunt dovada unei vitalităţi extraordinare a unor oameni care încercau să-şi păstreze fiinţa şi conexiunea cu spaţiul în care s-au născut. Totuşi, i-a marcat şi pe ei comunismul, aşa cum s-a petrecut cu majoritatea scriitorilor rămaşi între graniţele României”, a se vedea anumite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu – „Mitrea Cocor”, spree exemplu, roman tipic pentru genul de aservire la care se putea ajunge şi chiar s-a ajuns în perioada de tristă amintire.

        Ca unul care s-a luptat personal cu regimul comunist, Vasile Datcu – n.aut. Care are la activ şi înfiinţarea unui partid anticomunist, ilegalist se înţelege, care chiar dacă nu a făcut „carieră” în epocă şi nici nu l-a trimis la ocnă ca pe alţii, i-a dat curaj să reziste în anii ceauşismului – a adus de mai multe ori în discuţie regimul politic dinainte de 1989, mai ales pentru a sublinia meritele volumului prin care cei doi, Anghelescu şi Albu, aduc în atenţie scrieri ale românilor trăitori în afara graniţelor pe care românii din interiorul ţării nu aveau cum să le cunoască. De altfel, aşa cum a afirmat Mihaela Albu, în prezent aceste documente – majoritatea dintre ele, care le-au fost sursă de inspiraţie pentru carte – nici nu se află, în copie măcar, în interiorul graniţelor româneşti, spre cercetare, aşa cum ar fi firesc pentru o lume care se vrea a fi civilizată…, ci doar prea puţine dintre acestea se află la biblioteca Academiei.

Foto: Mihaela Albu şi Dan Anghelescu

       „Aceşti români de peste hotare, prezenţi acum în volumul de faţă, au dat dovadă de un adevărat simţ civic, şi de un curaj deosebit, pentru că – aşa cum am aflat între timp – şi acolo îi putea ajunge barţul lung al Securităţii”, a mai afirmat Vasile Datcu, în consens cu unele idei sosite de această dată din sală, cei prezenţi la eveniment dorind să se alăture la acest punct discuţiei. Tot acum a fost precizat şi faptul că volumul este, în fapt, un document necesar în derularea cursului despre jurnalismul din Diaspora, destinat studenţilor de la Universitatea „Spiru Haret”, curs universitar unic în ţară, şi pe care îl susţin Mihaela Albu şi Dan Anghelescu.

Numărul 3 din „Carmina Balcanica”  – un reper al dialogului cultural Est – Vest

       „Este important să putem construi o punte de legătură între spaţiul sud-este european şi cel occidental. Noi ne încăpăţânăm să credem în acest dialog, prin această revistă”, a precizat Datcu făcând referire la „Carmina Balcanica” unde specialist consultant este Mircea Muthu de la Universitatea „Babes-Bolyai”, balcanologul fiind şi preşedintele juriului la ultima ediţie, din octombrie 2009, a Festivalului Poeţilor din Balcani, eveniment brăilean, organizat de Biblioteca „P. Istrati” şi Filiala Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Muthu este semnatar în revistă al unui text intitulat „Sud-Estul şi modelul francez în relaţia centru-periferie”, alături de alţi specialişti şi scriitori: Apostolos Patelakis şi Anastasia Moula-Hatzi din Grecia, Thede Kahl din Austria, Jane Cogeabaşia din Republica Macedonia, Jean Poncet din Franţa, Marius Chelaru, Paula Scalcău din România, nu în ultimul rând Dan Anghelescu – „Balcanitatea difuză a Oedipului enescian”. De asemenea, sunt prezenţi cu lucrări poeţi în paginile revistei – din Bosnia şi HerţegovinaBulgaria, Grecia, Macedonia şi România, creatori de haiku din Bulgaria, Grecia, România, Serbia.

       Şi tot Vasile Datcu mai spune despre „Carmina… ” nr. 3: „Se deschide astfel o cutie secretă, un fel de chivot, eu sper că este o cutie cu nestemate, nu una a Pandorei. Timp de peste 100 de ani această romanitate sud-dunăreană a fost uitată. Dar acum, istro-românii, aromânii se trezesc după ce românii înşişi i-au uitat… Iată provocările acestui număr al revistei”.

      În „Carmina Balcanica”, ai cărei directori şi fondatori sunt Dan Anghelescu şi Vasile Datcu, cuvântul înainte aparţine Mihaelei Albu (foto următoare) –

prin care cadrul universitar de la Craiova subliniază întocmai scopul pentru care a fost înfiinţată revistei: „Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urmă a acumulat – în timp – o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă – şi nu tocmai inocentă – a unui Occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cărţile, de înţeleciune, ca şi toate formele de interpenetraţie spirituală ar trebui să justifice o depeiorativizare a modului în care este privită şi înţeleasă lumea Levantului. În acest sens, există deja solide argumente: toate temeiurile civilizaţiei europene îşi au sorgintea în spaţiul balcanic. Ideea de democraţie s-a născut la poalele Athenei. Ideea de consituţie a apărut în spaţiul grecesc. Creştinismul avea să se răspândească în Europa prin marea operă apostolică începută în Grecia (…)”.

      Sterian Vicol nu a uitat să semnaleze virtuţile şi pregătirea de muzicolog ale aniversatul, nu întâmplător Dan Anghelescu prezintă în revistă textul despre George Enescu, iar Constantin Gherghinoiu a amintit auditoriului o interesantă reuniune, la Pedagogicul brăilean în amfiteatru, unde au fost invitaţi de onoare şi conferenţiari Dan Anghelescu şi Mihaela Albu. Un splendid dar pentru aniversat a fost lecturarea unui poem, de către Gherghinoiu – deh! Ca de la un alt poet… – din primul volum de versuri al lui Anghelescu, „Lumina ca adiere”, 1980, Editura Junimea.

        Faptul că revista „Carmina…” primeşte din ce în ce mai multe solicitări de difuzare – inclusiv în America unde vorbitoarea a fost visiting professor la Columbia University din 1999 până în 2005 (a şi scris o carte pe acestă temă, „Et in America” subintitulată „Oameni, locuri, întâmplări”), şi aprecieri, a fost subliniat de Mihaela Albu, iar sărbătoritul  nu a avut de făcut decât să adresese mulţumiri organizatorilor, publicului prezent, dar şi  colegei de… scris Mihaela Albu: „Carmina nr. 3 este o mare bucurie pentru noi. Eforturi au fost, ami aels din partea Mihaelei pentru că vrem să-şi păstreze o ţinută academică şi în acest sens redactorul şef are o mare contribuţie, inclusiv în asigurarea traducerii în limba engleză, pentru o mai bună recepatre şi difuzare. De asemenea, un rol important îl joacă şi scriitorul Marius Chelaru de la Iaşi, redactorul şef adjunct al publicaţiei”.

       Cu ocazia aniversării, Aurel Furtună – bibliotecar, poet, membru al Cenaclului Mihail Sebastian şi al Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea” – a realizat, aşa cum face mereu cu prilejuri similare, în cinstea lui Dan Anghelescu o vitrină/ casetă de autor (foto mai sus).

      Au ţinut să prezinte public calde şi sincere felicitări sărbătoritului poetul Gheorghe Lupaşcu, dar şi umoristul, prozatorul Vasile Mandric, acesta din urmă dedicându-i şi o epigramă.

       Cum era şi firesc, momentul nu se putea finaliza decât cu o sesiune de autografe (foto mai sus, Dan Anghelescu), pe nr. 3 „Carmina Balcanica” semnând pe lângă Dan Anghelescu, şi Mihaela Albu, dar şi Vasile Datcu.

Anunțuri

Ecouri de Ev mediu în Biserica “Sf. Nicolae” din Tallinn, redescoperite prin mobilitate Comenius

        Sunt călătorii pe care le faci ca să te depărtezi de prezent, de spaţiile cunoscute, de cotidian. Dar sunt şi călătorii care te duc acolo unde eşti pregătit să vezi, să cunoşti lumea altfel decât este prezentată în pliante şi ghiduri. O surpriză din această ultimă categorie a fost pentru profesoara Mihaela Roşu de la Liceul Teoretic “Mihail Sebastian” din municipiul Brăila prezenţa unei picturi cu subiect mai degrabă laic întro biserică din Estonia.

        Călătoria a fost prilejuită de cursul de formare generală ”Not better than a seagull. Near to the sea: Tallinn”( 31 mai – 6 iunie 2009), organizat de Educatief Centrum Noord en Oost din Groningen, Olanda şi finanţat de ANPCDEFP, în cadrul “Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii“  de tip Comenius, din fonduri FSE şi Posdru. Cursanţii au vizitat unul din obiectivele propuse în acest stagiu şi anume Biserica “Sf. Nicolae” din centrul vechi al oraşului Tallinn.

Iată detaliile, aşa cum le prezintă chiar Mihaela Roşu:

       “Splendidă în arhitectura ei  biserica a fost ridicată în secolul al XIII- lea şi grav avariată în timpul celui de al doilea Război mondial. Cu toate acestea, cele mai multe piese de artă din interiorul bisericii au fost adăpostite şi protejate. Printre ele se numără <Dansul morţii>, o operă de artă atribuită celebrului sculptor şi pictor Bernt Notke, născut în 1435 în Pomerania şi mort în 1509 în Lubeck. Anul acesta se împlinesc 501 ani de la moartea acestui pictor medieval, poate unul din cei mai cunoscuţi din Europa Baltică a vremii respective, fiind menţionat în 50 de documente. O operă asemănătoare <Dansului morţii> din Tallinn a fost distrusă în Lubeck, în timpul bombardamentelor armatei aliate. Se presupune că fragmentele restaurate din Biserica Sf. Nicolae ar fi originare din oraşul Lubeck, existînd însă şi documentarişti care susţin că nici unul dintre cele două dansuri nu a fost pictat de Notke. Pictura măsura iniţial 30 de metri lungime şi 1,5 metri înălţime, restaurându-se în prezent doar două fragmente, în lungime totală de cca. 8 metri. Tema principală a acestei picturi o reprezintă ideea devenită obsesivă în Evul Mediu şi anume că absolut toţi oamenii, indiferent de statut social, rang şi de vîrstă sunt egali în faţa morţii. Dansul grotesc al morţii, neiertând pe nimeni: papă, împărat sau om de rând. În partea de jos a operei există şi versuri, aproape un dialog între <Moarte> – personaj imaginat absolut hidos – şi cei invitaţi în acest dans macabru”.

 

         Am mai prezentat aici https://brailachirei.wordpress.com/2010/04/16/o-poveste-despre-mare-%e2%80%93-epistola%e2%80%a6-comenius-din-estonia/ alte impresii din aceeaşi călătorie, semnate tot Mihaela Roşu. Sper să vă incite să parcurgeţi cândva şi dumneavoastră acelaşi traseu!

Şedinţă de Cenaclu „Mihail Sebastian” – aprilie 2010, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”

        Secţia Împrumut pentru Copii a Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” a găzduit, în seara de joi – 29 aprilie, şedinţa aferentă lunii aprilie 2010 a Cenaclului literar “Mihail Sebastian înscris în agenda  Uniunii Scriitorilor din România. Ca de obicei, poetul Nicolae Grigore Mărăşanu– preşedintele cenaclului – a fost prezent, la final tragând concluziile şedinţei, iar poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului, director la Liceului Pedagogic “D. P. Perpessicius” – a urmărit cu atenţie evoluţia dialogului dintre participanţii la cenaclu.

          A citit Valeriu Perianu – poezie, impregnată cu filosofie, pentru că nici nu se putea altfel, după cum de altfel autorul – cu lucrări publicate în domeniul filosofic – a şi ţinut să menţioneze la un moment dat. După audiţie, textele au circulat printre cei interesaţi să comenteze şi să critice, conform uzanţei cenacliere, producţia colegului de cenaclu.

       Între participanţi s-au aflat poetul Aurel Furtună – bibliotecarul mereu atent la detaliile ce vor fi monitorizate de viitorime (colecţionează cu acribie autografele autorilor pe cât mai multe documente de interes bibliofil), poeta artist plastic Constanţa Abălaşei-Donosă, poetul Stere Bucovală, ziaristul Candiano Priceputu – deopotrivă grafician şi umorist, poeta Adelina Pop – şef Secţie biblioteca gazdă, profesorul Nicolae Ungureanu – fin critic, distins colecţionar, umoristul Păun Condruţ – prozator “de-acum”, după cum îi place să spună după apariţia romanului “Şapte ani pe mare” (şi din care am publicat în cotidianul “Monitorul” primele capitole, acum mai bine de doi ani în urmă), Valeriu Mititelu, Luminiţa Dascălu.

         Personal – Armanda Filipine, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu “Brăila Chirei” – am apreciat poemele lui Val Perianu în special pentru atmosfera deosebită, datorată maiaales aerului de “foarte sus” a zonelor filosofice, uneori uşor teatrală dar nu pentru că ar fi nişte puneri în scenă ca joc simplist de cuvinte – cum se întâmpă adesea la cei care nu ştiu să comunice ori nu au ce… – ci ca un puzzle mirific de idei subtile şi adânci. Este adevărat că din când în când textul a fost încărcat, inutil, de expresii nepoetice, acest aspect fiind subliniat şi de primul vorbitor – poetul Stere Bucovală, care însă a precizat că multe texte sunt izbutite, “te pătrund”, sunt cu adevărat poezie. Dar cu puţină severitate, Val Perianu îşi poate corecta textele de uşoarele… explicitări şi atunci rămâne o poezie demnă de paginile Cărţii – pentru că, în fond, toţi cititorii de la cenaclu îşi prezintă producţia ce va deveni la un moment dat carte.

       Iată un exemplu de poem, intitulat “Radiografie celestă” care a fost apreciat de Stere Bucovală: “Chiar în acest moment/ scriu o poezie de dragoste/ unei necunoscute idelae/ terfelită de şoapte mieroase (…)// M-aş îndrăgosti de plăcere/ dacă n-ar fi atâta vilolenţă/ în tăcerea celor împrumutaţi/ unii altora doar pe cuvânt/ acest drog periculos de ieftin…)”.

         Candiano Priceputu, Constantin Gherghinoiu şi Nicolae Ungureanu au reiterat aproape în aceiaşi termeni comentariul lui Stere Bucovală, apreciind că atenţia la produsul finit trebuie să anime de fiecare dată autorul, acesta din urmă urmând să-şi apropie ochiul critic de texte fără părtinire, ci doar cu gândul la cititorul cel mai sever posibil. De altfel, ideea merită privită cu mare interes de oricine îşi propune să scrie şi să se afle în atenţia Cititorului. Mai mult, Nicolae Ungureanu a ţinut să remarce şi o calitate specială a scrisului lui Val Perianu: are vers aforistic, aşa cum au şi Mihai Eminescu, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, şi nu numai: “În altă ordine de idei, am remarcat ironia şi autoironia, demitizezaă, râde de unele lucruri omeneşti. Mi-a amintit de Sorescu, dar nu seamănă cu el…. Perianu nu scrie o poezie de suflet, de inimă, ci o poezie de minte, ca Ion Barbu. Doar unele finaluri ar putea lipsi, poetul/ autorul nu trebuie să se explice…”.

       Adelina Pop a fost cumva de altă părere, în sensul că a apreciat necesitatea unei poezii care atrage pur şi simplu, fără să fie neapărat comentată: “Poezia este arta primei impresii; dată nu impresionează de la prima impresie nu mai impresionează niciodată… ”. Acest comentariu nu a fost însă un “apendice” verbal nefavorabil adresat de Adelina Pop “cititorului” de la şedinţa de cenaclu, ci doar o idee subliniată; în general, cu mici amendamente, poeta şi-a exprimat optimismul cu privire la cele audiate.  

         „Gândirea poetică reverberează înapoia cuvântului, limbajul este esenţializat (…) Este un ciclu înghegat, textele au acurateţe, discursul poetic este limpede, condus până la sfârşit cu succes”, sunt doar câteva din ideile care au fost subliniate în finalul şedinţei de cenaclu de către Nicolae Grigore Mărăşanu.

           Nu mai trebuie, cred, să amintesc necesitatea unor asemenea întâlniri pentru cei care doresc să fie publicaţi. Şi  aşa cum ar sulinia orice critic de specialitate, scriitorul se cuvine să fie un atent privitor al lumii, dar limbajul său nu trebuie să fie  neapărat, însă, copiat din cotidian.

Cerc pedagogic la clasele a II-a găzduit de Chiscani – o adevărată lecţie de muzică

       Şcoala cu clasele I – VIII Chiscani a găzduit marţi, 27 aprilie, activitatea Cercului pedagogic nr. 8, grupa D, clasa a II-a, cu participarea institutor Ecaterina Carmen Bonciu – inspector Învăţământul primar la ISJ Brăila, dar şi a directoarelor şcolii gazdă – profesoarele Didina Ţigănuş şi Varvara Voicu.

       Activitatea, moderată de profesor Safta Constantin de la Şcoala cu clasele I – VIII „Vasile Alecsandri” din municipiul brăilean, responsabil de cerc, s-a desfăşurat în prezenţa cadrelor didactice – învăţători la clasa a II-a – de la Şcolile Chiscani, Lacu Sărat, Stăncuţa, Roşiori, Şuţeşti, Movila Miresii, Ţepeş Vodă, Mircea Vodă, Tătaru, „Vasile Alecsandri”, „Anton Pann”, „C. S. Aldea”, „Mihu Dragomir”, „Sf. Andrei”, Şcoala Particulară „Dr. Luca”, Şcoala Particulară „Sf. Maria”, Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, Liceul Pedagogic „Perpessicius”.

        Tema reuniunii de cerc a fost ,,Metodologia lecţiei de educaţie muzicală. Dezvoltarea simţului ritmic al elevilor în perioada prenotaţiei”. Primul moment al programului a fost o secvenţă de activitate demonstrativă. Elevii clasei II A de la Şcoala Chiscani, pregătiţi de institutor Virgil Lucian Urse, au intonat piese muzicale „respectând înălţimea sunetelor muzicale”, după cum subliniază Safta Constantin.

    Un alt moment al activităţii a fost prezentarea unei activităţi de documentare. Sub genericul „Metodologia desfăşurării lecţiilor de recapitulare. Metode clasice şi alternative de evaluare. Selectarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare din perspectiva finalităţilor ciclului primar. Evaluarea elevilor conform ROFUIP. Criterii de acordare a calificativului Excelent” – scrisoare metodică – a fost prezentată de Safta Constantin. Aceasta s-a dovedit un bogat material informativ, necesar cadrelor didactice pentru încheierea în bune condiţii a anului şcolar. La acest capitol al activităţi, inspectorul Ecaterina Bonciu a oferit precizări celor prezenţi.

        Prezentarea referatului „Metode ce mijlocesc formarea deprinderilor practice muzicale şi a cunoştinţelor teoretice aferente” de către învăţător Mihaela Cociaşu, precum şi prezentarea unor mijloace tehnice noi în activitatea de educaţie muzicală au trezit interesul cadrelor didactice. Prezentarea mijloacelor tehnice noi a fost susţinută de institutorul Virgil Lucian Urse, acestea fiind reprezentate de Softul educaţional „Înălţimea sunetelor muzicale”, Jocul muzical „DO, RE, MI”, Programul ,,Mozart music software”. O altă prezentare a fost realizată de institutor Dumitrica Nedelcu, de la Liceul Pedagogic, şi anume referatul „Ritmul în muzică”. Împreună cu institutor Viorica Dicu, de la aceeaşi şcoală, Dumitrica Nedelcu a interpretat cântece pentru copii cu acompaniament de chitară.

         Ca la orice reuniune de acest gen, a fost desfăşurată şi o activitate pe grupe de lucru cu membrii cercului pe tema  confecţionării de instrumente muzicale şi a solfegierii fragmentelor muzicale propuse.

      Expoziţia de instrumente muzicale (foto mai sus) realizată cu acest prilej, instrumente confecţionate din nuci, capace, sită, sucitor, bec, linguri de lemn etc., respectiv din obiecte folosite în orele de educaţie muzicală pentru dezvoltarea simţului ritmic la elevi, a fost un punct deosebit de atracţie pentru membrii cercului.

      Participanţii au fost cuceriţi de atmosfera de lucru, dar şi primirea făcută de gazde: au cântat copiii  şi cadrele didactice, a fost o adevărată lecţie de muzică!

Premii speciale pentru olimpici la “Murgoci”, de la Asociaţia absolvenţilor proaspăt înfiinţată

          Elevii de la Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu-Murgoci” din municipiul Brăila care au obţinut rezultate deosebite – de până acum, şi perioada olimpiadelor nu s-a încheiat! – la competiţiile naţionale au fost recompensaţi, joi – 29 aprilie, în cadru oficial, de foşti absolvenţi ai liceului. Practic, un grup de absolvenţi de „Murgoci” au pus bazele Asociaţiei „Absolvenţii Liceului <Gh. Munteanu- Murgoci>” şi încearcă prin această structură neguvernamentală să sprijine activitatea elevilor şi profesorilor din spaţiul educativ unde au primit, la rândul lor, ajutor pentru viitor.

          Evenimentul a fost salutat şi apreciat ca atare nu doar de elevii performeri, care au primit sume de bani ca premiu, ci şi de cadrele didactice – de asemenea foşti elevi la „Murgoci” – prezente, părinţi şi nu în ultimul rând, de prof. Viorica Moşescu – directorul Colegiului „Murgoci”, absolvent de „Murgoci” – care a dorit să sublinieze că alcătuirea acestei asociaţii este una din dorinţele sale cele mai puternice pe care şi-a propus să o vadă realizată încă din primele zile când a preluat conducerea liceului. Între membrii noii asociaţii se află George Şipoş, Adrian Petcu. Elevii au primit câte 100 lei fiecare – pentru că s-au calificat la fazele naţionale din 2010 ale olimpiadelor, la care s-au adăugat câte 100 lei pentru menţiuni la fazele naţionale şi câte 200 lei pentru premii.

         Fiecare din cei 43 de elevi olimpici recompensaţi a primit şi câte o scrisoare, pe care o voi reda aici pentru ca dumneavoastră, stimaţi cititori şi prieteni, să realizaţi şi care sunt obiectivele asociaţiei  (n. aut. Fac acest lucru aşa, detaliat, pentru că şi eu am absolvit „Murgoci”, pentru că mă bucur mult că a apărut această structură ONG, şi o dau ca exemplu de bune practici, cum le place europenilor din UE să numească orice rezultat de proiect deosebit, spre bună promovare şi de urmat):

       „Dragă elev, sperăm că experienţa participării la Olimpiada naţională a fost una plăcută şi motivantă în acelaşi timp pentru tine. După cum vezi, pe lângă familie, colegi, profesori, mai sunt şi alte persoane impresionate de performanţa şi rezultatele tale. Aceştia suntem noi, un alt fel de colegi ai tăi, unii pe care nu îi ştii dar care au decis să îţi fie alături de acum încolo. Pentru noi, Liceul <Gh. Munteanu-Murgoci> a fost mai mult decât o etapă. A reprezentat un mod de viaţă, un motiv de mândrie, o parte din noi. Suntem şi acum, ca şi înainte, onoraţi că am făcut parte din istoria lui, că am contribuit atât cât am putut la creşterea notorietăţii acestei adevărate şcoli. Considerăm că a venit vremea să înapoiem măcar puâin din prea multul pe care l-am primit.        Cum am dori să facem acest lucru? 1. Financiar – vom susţine întotdeauna PERFORMANŢA! Orice activităţi sau rezultate de natură şcolară sau personală, menite să influenţeze pozitiv dezvoltarea elevului, prestigiul Colegiului Naţional <Gh. Munteatnu-Murgoci> şi/ sau comunitatea brăileană, vor fi atent monitorizate şi sprijinite de către noi.; 2. Educaţional – împreună cu voi, în funcţie de nevoile pe care le vom identifica, vom încerca să organizăm evenimente, seminarii, colocvii cu teme de larg inetrews în rândul vostru, din alte domenii decât cele existente în programa şcolară; 3. Uman – ne putem la dispoziţia voatră atunci când veţi avea nevoie de sfaturile, experienţa sau cunoştinţele noastre profesionale.

Deoarece dorim să întreprindem toate aceste acţiuni întrun cadru legal, suntem în măsură să anunţăm naşterea Asociaţiei  <Absolvenţii Liceului Gh. Munteanu-Murgoci>. Membrii acesteia sunt, aşa cum reiese şi din denumire, absolvenţi din toate generaţiile, oameni pasionaţi şi entuziaşti. În momentul de faţă suntem în faza finală de construcţie, urmând să ne preocupăm în continuare de probleme organizaţionale şi de structură. Veţi fi înştiinţaţi prin intermediul corpului profesoral (căruia îi mulţumim din suflet pentru implicare!) de diversele acţiuni sau intenţii pe care le avem. În scurt timp veţi putea să interacţionaţi direct cu noi prin intermediul unui web site la care lucrăm. Sperăm ca iniţiativa noastră să fie una de bun augur şi de real folos pentru prezentul şi viitorul vostru”.

       Merită subliniat şi că la eveniment au fost prezenţi Sorin Enache – director Casa Judeţeană de Pensii Brăila, absolvent de „Murgoci”, medicul Dana Mihalache – are copil (premiant) în „Murgoci”, Ovidiu Dimofte – patronul firmei Estima Motors SRL Brăila, dealer Toyota.

Beneficiile medicale ale condimentelor şi mirodeniilor

          Condimentele sunt utilizate de secole nu numai pentru a da gust şi savoare mâncărurilor, ci şi pentru proprietăţile lor medicinale. Studii realizate recent susţin că mirodeniile promovează sănătatea şi bunăstarea organismului printr-o serie de acţiuni care inhibă dezvoltatea bolilor degenerative.  Despre condimente şi mirodenii se ştie că au un contţinut mai ridicat de antioxidanţi în comparaţie cu fructele şi legumele. Antioxidanţii ajută la prevenirea cancerului, bolilor cardiovasculare şi Alzheimer-ului, dar se implică şi în păstrarea fermităţii şi elasticităţii pielii.  Adăugarea condimentelor poate suplimenta gustul oricărui tip de mâncare. De exemplu, dacă pregătiţi piure de cartofi sau orez puteţi adăuga ardei iute, chimen sau şofran; la salate se adaugă maghiran sau rozmarin. Vegetarienii beneficiază din plin de proprietăţile curative ale condimentelor.

Iată câteva din beneficiile oferite de condimente şi mirodenii mai mult sau mai putin cunoscute.

Scortişoara
        Numai o linguriţă cu scortişoară administrată zilnic ajută la scăderea cu 30% a factorilor de risc în apariţia sindromului metabolic. Mai concret, scortişoara ajută la scăderea glucozei, trigliceridelor, colesterolului LDL, chiar şi in cazul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2. De asemenea, sunt studii care au demonstrat că scortişoara previne rezistenţa la insulină, chiar şi în cazul persoanelor care au o dietă bogată în fructoză. Totodată, acestea susţin că scortişoara este cea mai bogată sursa de antioxidanţi, şi stimulează buna funcţionare a creierului.  Scortişoara are şi proprietăţi antimicrobiene, stopând dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor, proprietăţi antiinflamatorii, anticoagulant care reduce angregarea trombocitelor. Adesea, scortişoara este utilizată şi ca antidot pentru diaree, dar şi pentru disconfortul gastric.

Ghimbirul
          Ghimbirul provine din Asia şi India şi se estimează că acesta este utilizat de mai bine de 5.000 ani. Poate fi folosit cu încredere la prăjituri, biscuiţi şi alte deserturi. Ghimbirul este un puternic antioxidant care ajută la relaxarea vaselor de sânge, stimulând circulaţia şi calmând durerile. De asemenea, ghimbirul calmează spasmele şi reduce flatulenţa sistemului digestiv, dar este un remediu naturist excelent şi impotriva greţurilor asociate călătoriilor, sarcinii sau mahmurelei. Datorită proprietăţilor antiinflamatorii, ghimbirul este recomandat şi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului, Alzheimer-ului sau artritei.
Oregano
         Frunzele de oregano, ca şi uleiul de oregano, au proprietăţi antibacteriene şi antivirale, ajutând la distrugerea organismelor care contribuie la apariţia infecţiilor pielii. Aplicat local pe piele, uleiul de oregano ajută la tratarea mâncărimilor şi a iritaţiilor pielii, la nivelul cavităţii bucale. Uleiul de oregano este eficient în tratarea gingivitelor. Mai mult, oregano poate fi utilizat şi la tratarea sinuzitei: se administrează zilnic 2 – 3 picături ulei de oregano (de preferat, se introduc întrun pahar cu suc proaspăt de legume sau fructe), timp de 10 – 15 zile. Primele efecte se simt după 3 – 5 zile de la începerea tratamentului. Oregano conţine o cantitate considerabilă de vitamine şi minerale, fiind o sursă excelentă de fier, magneziu, calciu, vitamina C, vitamina A, dar şi de acizi grasi omega 3.  Frunzele uscate de oregano pot fi utilizate pentru tratarea durerilor apărute din cauza artritei sau reumatismului, acestea se aplică local pe zona dureroasă, după care se pansează.

Rozmarin
        Un buchet de rozmarin ţinut în casă acţionează ca un odorizant de cameră, putând fi utilizat în acelaşi timp şi pentru diferite preparate culinare. Despre rozmarin se ştie că stopează mutaţiile genetice care ar putea conduce la apariţia cancerului şi ajută la prevenirea deteriorării vaselor de sânge şi a circulaţiei sanguine, prevenind astfel riscul apariţiei atacului de cord. Uleiul de rozmarin stimulează creşterea părului, activitatea mentală şi previne apariţia afecţiunilor respiratorii.

Curcuma (şofran indian)
         Bogat în antioxidanţi şi în antiinflamatori denumiţi curcuminoizi, cercetatorii au descoperit că şofranul vine în ajutorul organismului în lupta împotriva cancerului. Potrivit studiilor, curcuminoizii ajută la prevenirea Alzheimer-ului şi a inflamaţiei articulaţiilor, dar şi la tratarea afecţiunilor hepatice şi digestive. Astfel, curcuma contribuie la prevenirea şi tratarea bolilor intestinale inflamatorii, boala Crohn, colita, artrita reumatoidă, fibroza chistică. Studii recente susţin că curcuma poate fi utilizată şi pentru prevenirea afecţiunilor hepatice şi cardiovasculare. În combinaţie cu alte crucifere, şofranul de India previne cancerul de prostată şi stopează dezvoltarea tumorilor de prostată existente. Mai mult, se preconizează că acesta impiedică metastazarea mai multor forme de cancer, însă pentru atestarea acestui lucru sunt necesare studii suplimentare.

Curry pudra
       Curry este o mixtură formată din mai multe condimente: coriandru, schinduf, predominant fiind însa şofranul de India. Pudra de curry este larg utilizată în bucătaria indiană la prepararea puiului şi a creveţilor.  Praful de curry conţine antioxidanti şi compuşi antiinflamatori, despre care se ştie că imbunătaţesc funcţia cognitivă, previn apariţia cancerului de piele şi stimulează buna funcţionare a creierului, prevenind astfel apariţia Alzheimer-ului.

Boiaua
        Boiaua conţine o cantitate neobişnuit de mare de vitamina C. Ardeiul folosit la boia conţine de 6 – 9 ori mai multă vitamina C decât o tomată. Ca şi chili, boiaua conţine capsaicina, substanţă cu acţiune antiinflamatorie şi antioxidantă care reduce riscul apariţiei cancerului.
De asemenea, boiaua este un agent antibacterian şi stimulant care ajută la reglarea presiunii sanguine, îmbunătăţind circulaţia sanguină, şi creşte cantitatea de salivă şi acizi gastrici, ajutând la îmbunătăţirea digestiei.

Cuişoare
        Cuişoarele sunt bobocii de flori uscate din arborele de cuişoare, un copac veşnic verde care creşte în climele tropicale. În timp de cuişoarele sunt intens folosite astăzi în scopuri culinare, proprietăţile curative sunt cunoscute de secole. De exemplu, în China se folosesc cuişoarele de mai bine de 2.000 ani pentru tratarea respiraţiei urât mirositoare. În alte ţări, cuişoarele erau folosite pentru tratarea alcoolismului. Cuişoarele au proprietăţi antibacteriene, antivirale, antifungice şi antiseptice. De asemenea, acestea sunt şi un anestezic natural. Cu secole în urmă, cuişoarele erau folosite în timpul procedurilor stomatologice, iar în prezent mai sunt folosite de unele culturi ca remediu împotriva durerilor de dinţi. Cuişoarele sunt condimente, dar ele ajută şi la vindecarea afecţiunilor sistemului digestiv, ameliorând flatulenţele şi accelerând metabolismul. Totodată, acestea sunt de mare ajutor în cazul mai multor tulburări digestive, printre care şi vărsăturile, diareea.

Chimenul
         Chimenul conţine cantităţi importante de  magneziu şi fier.  Seminţele de chimen au şi proprietăţi anticancerigene, în acest scop fiind indicat mai ales ceaiul din seminţe de chimen. Beneficiile chimenului în cazul afecţiunilor digestive sunt cunoscute de sute de ani, acesta ajutând în caz de flatulentţă, indigestie, diaree, greţuri. Pentru prevenirea afecţiunilor digestive se recomandă mai ales ceaiul din seminţe de chimen, care trebuie servit călduţ. Datorită proprietăţilor sale antiseptice, chimenul este indicat în tratarea formelor uşoare de răceală.

Busuiocul
         Busuiocul este o sursă excelentă de vitamina A, magneziu, potasiu, fier şi calciu. Beneficiile aduse de busuioc sănătăţii sunt: tratarea greţurilor, a răului de mişcare, indigestia, constipaţia, probleme respiratorii sau chiar diabetului.

Boabele de mustar
        Muştarul stimulează apetitul alimentar şi digestia; ajută la decongestionarea sinusurilor. Stimulează circulaţia sanguină şi actionează ca un pansament în zonele inflamate ale corpului.
Muştarul din comerţ oferă o aromă extraordinară cu puţine calorii, nu contine colesterol, ci doar urme de grăsimi vegetale şi între 25 – 32% proteine. Frunzele de muştar conţin calciu, fosfor, magneziu şi vitamina B. Uleiul de muştar poate fi folosit la masaj, dar şi ca tratament împotriva căderii părului. Acesta conţine acizi grasi omega 3 şi este o excelentă sursă de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine.

Hreanul
       Hreanul face parte din familia muştarului şi acţionează ca un stimulent digestiv. Din punct de vedere medical, rădăcina de hrean are numeroase proprietăţi curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimulează creşterea tensiunii arteriale şi sistemul imunitar al organismului. Ţinând cont de proprietăţile enumerate mai sus hreanul este util în tratarea reumatismului, bronşitei, sinuzitei, anemiei, stomatitei.

Cimbrul
         Cimbrul este bogat în timol, un ulei esenţial puternic antiseptic, antibacterian şi antioxidant. Datorită proprietăţilor acestui ulei esenţial cimbrul poate fi utilizat în tratarea infecţiilor gâtului, inflamaţiilor, bronşiti acute şi cronice şi tusei convulsive. De asemenea, cimbrul stimulează acţiunea cililor din interiorul bronhiilor, actionând direct asupra mucoasei bronşice, fapt care previne inflamaţia tractului respirator.
        Toţi membrii familiei mentei, inclusiv cimbrul, deţin terpenoide, substanţe recunoscute pentru prorietăţile anticancerigene. Pe lângă utilizarea cimbrului în bucătărie, el poate fi consumat şi sub forma de ceai. La o cană de apă se adaugă 1 lingură de cimbru, se infuzează, iar după 10 minute se strecoară şi poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei.

Mărarul
         Atât frunzele cât şi seminţele de mărar  pot fi folosite la pregătirea multor reţete culinare. Pe lângă faptul că oferă o aromă şi un gust speciale, mărarul este eficient în ameliorarea, prevenirea şi tratarea mai mult afecţiuni. Mărarul este eficient pentru reglarea tractului digestiv, tratarea insomniilor, dezinteriei, diaree, tulburărilor menstruale, afecţiunilor respiratorii, dar lupta şi împotriva cancerului.

Piperul
        Piperul negru deţine mai multe proprietăţi medicinale decât îşi pot imagina oamenii. Piperul negru, spre deosebire de sare – dăunătoare consumată în exces, conduce la creşterea proprietăţilor curative direct proporţional pe măsura consumului. Printre proprietăţile medicinale ale piperului se regăsesc stimularea tractului digestiv, prevenirea gazelor intestinale, prevenind astfel flatulenţa şi balonarea, creşte cantitatea de acid hidrocloric din stomac şi inhibă dezvoltarea bacteriană mai ales la nivelul tractului intestinal. Deci, pentru a beneficia de toate aceste proprietăţi nu trebuie decât să adăugaţi puţin piper la cât mai multe preparate culinare… de preferat la toate!

Leuşteanul
         Leuşteanul este utilizat mai ales pentru proprietăţile sale diuretice: creşte fluxul urinar, ajută la tratarea dificultăţilor de urinare şi a cistitei. Datorită creşterii fluxului urinar, leuşteanul ajută şi la eliminarea nisipului şi a  pietrelor de la rinichi. Leuşteanul este considerat un agent care intareste si imbunatateste functia stomacului. Alte proprietăţi ale acestuia sunt: prevenirea indigestiilor, a colicilor, dar în mod special leuşteanul este eficient în ameliorarea flatulenţelor. Ca expectorant, leuşteanul elimină mucusul de la nivelul sistemului pulmonar, fiind de mare ajutor pacienţilor cu pleurezie.

Şofranul
       Substanţele conţinute de şofran au acţiune citotoxică asupra carcinoamelor umane şi celulelor leucemiei. Acest efect se datorează componentelor carotenoide, în mod special demil-crocetin, care creşte difuzia de oxigen în plasmă cu până la 80%. Această acţiune ajută la prevenirea ateroscrelozei secundare. Consumul de şofran este contraindicat femeilor însărcinate deoarece creşte riscul avortului spontan.

Activitate de Cerc pedagogic la Şcoala Chiscani, cu aprecieri la superlativ

          Şcoala cu clasele I – VIII Chiscani a găzduit, zilele acestea, reuniunea membrilor Cercului pedagogic nr. 12 – care cuprinde învăţătorii claselor a III-a, grupa D, de la Şcolile Chiscani, Cireşu, Dudeşti, Gropeni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Roşiori, Salcia Tudor, Şuţeşti, Vişani, Zăvoaia din judeţul Brăila, Şcoala Sanitară Postliceală “Dr. Luca” şi de la Şcolile “Vasile Alecsandri”, “Mihu Dragomir”, “Anton Pann”, “Nedelcu Chercea”, Liceul Pedagogic “Perpessicius”, Colegiul Naţional “Ana Aslan”, Liceul de Artă “Hariclea Darclee” din municipiul Brăila.

        Responsabil de cerc a fost institutoarea Ioana Butoi de la Şcoala “Alecsandri”, care apreciază că “prezenţa celor două doamne directoare ale şcolii şi a doamnei Ecaterina Bonciu – inspector de specialitate pentru învăţământul primar, au dat activităţilor un aer special şi important”.

        Tema reuniunii a fost “Concretizări de bune practici în domeniul educaţiei civice”; în materialele prezentate cadrele didactice au ţinut cont de obiectivele înscrise în programa şcolară, de obiectivele ţintite pentru ciclul primar.

         Ioana Butoi a prezentat scrisoarea metodică, în format electronic, cu titlul ”Metodologia desfăşurării orelor de recapitulare. Metode clasice şi alternative de evaluare. Selectarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare din perspective finalităţilor ciclului primar. Evaluarea elevilor conform ROFUIP. Criterii de acordare a calificativului Excelent”.  Informaţiile prezentate s-au dovedit mai mult decât necesare, cei prezenţi folosind bagajul de noţiuni în pregătirea pentru finalului de semestru şi de an şcolar.

         Ca şi la alte activităţi similare, au fost prezentate activităţi cu elevii. De această dată, clasele a III-a – două la număr, aflate sub coordonarea institutoarelor Fănica Botăreanu şi Georgeta Condruz – de la şcoala gazdă au fost eroii prezentărilor.

          De asemenea, cele două cadre didactice menţionate mai sus au prezentat referate, planuri de lecţii şi referate ale elevilor realizate de-a lungul întregului an la disciplina educaţie civică. Referate cu prezentări de bune practice au mai prezentat şi învăţătorii Georgel Creţu de la Şcoala Ţepeş, Gabriela Neculai de la Colegiul  “Ana Aslan” şi Liliana Boncotă.

           Gazdele, în frunte cu directoarele Didina Ţigănuş şi Varvara Voicu, au avut grijă ca oaspeţii să se simtă confortabil în contextul întâlnirii de cerc. Concluzia organizatorilor şi a participanţilor este că activităţile s-au desfăşurat cu responsabilitate, constituind un adevărat schimb de experienţă ce urmează a fi fructificat de fiecare învăţător la clasa lui, fiecare dintre ei împrumutând din spiritul de echipă ce există la Şcoala Chiscani.