*Expoziția „Dușmance ale poporului”, și la Muzeul Brăilei „Carol I”*Dezvoltată ca un proiect arhitectural, cu sprijin de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, prezentarea expozițională a fost premiată întâi, ca proiect, la Anuala arhitecților; apoi a devenit expoziție pentru public * Reface un traseu feminin al crimelor și dramelor din perioada comunistă pentru care nici acum nu există vinovați * La fel, nici pentru alte crime, comuniștii dinainte de 1989 nu au ajuns să plătească în instanță – ca și cum toate acele orori nu ar fi existat…
Expoziția itinerantă „Dușmance ale poporului” de la Memorialul Victimelor Comunismului și Al Rezistenței Sighet a fost invitată spre a fi prezentată și publicului brăilean – aceasta se va întâmpla din 15 decembrie 2023. Echipa de la Muzeul Brăilei „Carol I” care s-a ocupat de noul aranjament expozițional este coordonată de muzeograf Cătălina Mârza. Curatorul expoziției originale, de la Muzeul Sighet, este Virginia Ion. Designul expozițional aparține echipei Zeppelin Design.
** Nota redactiei. Bineînțeles că pentru tinerii care încă nu au învățat despre comunismul românesc și regimul de represiune instituit de partidul comunist înainte de 1989 in România va fi destul de greu de priceput care este subiectul expoziției. La fel, și pentru cei care au trăit în regimul de tristă amintirea ca și cum nimic rău nu s-ar fi întâmplat atunci. La unii, necunoașterea este reală și vine din faptul că nu au ajuns la ei informații despre cei închiși în închisori doar pentru că își exprimau, într-un fel sau altul, dezacordul cu regimul totalitar. La alții, necunoaștea este trucată pentru că în realitate au știut dar nu le-a păsat, spunându-și că nu e treaba lor și bucurându-se că nu pățesc și ei ceva similar.
*** Proiectul „Dușmance ale poporului” a câștigat premiu la Anuala de arhitectură la secțiunea „Arhitectura amenajărilor interioare/ expoziții, standuri și scenografie”. Autori: arhitecții Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Constantin Goagea; birou de proiectare: Zeppelin design. Colaboratori: proiect al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Concept: Ana Blandiana , Virginia Ion. Curator: Virginia Ion. Traduceri: Laura Berceanu. Design expozițional: Cosmina Goagea, Andrei Angelescu, Emanuel Birtea, Justin Baroncea, Radu Manelici, Alex Ivanof, Constantin Goagea – Zeppelin Design. Print: Green Apple Advertising. Producție: Urban Paint. Foto: Andrei Mărgulescu.
Comentariul autorului
Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. „Duşmani ai poporului” n-au fost doar adulţi, ci şi copii, n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lehuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim. Potrivit unei statistici realizată de Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din Memorialului Sighet, 5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate ele însele periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbaţi. Spaţiul destinat expoziţiei fiind limitat, acesta nu poate cuprinde decât cateva cazuri dintre zecile de mii. Din punct de vedere al realizării, expoziția este împărțită în două părți principale: a) 16 studii de caz (parter și demisol), prezentate ca proiecții luminoase realizate pe un ecran dublu (calc si pânză). Acest ecran este pus în mișcare în permanență de un curent de aer produs de un ventilator situat în spatele ecranului. Din acest motiv, proiecția intră și iese din zona de claritate, dând impresia unei respirații continue. Sunetul ventilatoarelor accentuează starea evocativă a acestor săli, simulând atmosfera apăsătoare a detenției;b) Sala multimedia (mansarda) care conține: 54 portrete de femei și prezentări scurte ale altor cazuri din detenție – realizate prin print pe pal crud vopsit; infografic 3d prezentând o statistică multicriterială a detenției în gulagul comunist; obiect-celular cu citate din memorialistica din detenție scrisă de unele dintre femeile închise; vitrina cu obiecte aparținând deținutelor; masa de lectură; zona media;
Comentariul juriului Anualei de arhitectură
O expoziție care creează o serie de imagini puternice, viscerale în care tema este exploatată și privitorul este transpus în universul sumbru evocat de aceasta. Publicul devine un actor în expoziție, prin sunete, imagini și jocul de lumină și întuneric, el depășește condiția de simplu martor. Elemente mărunte, aparent neînsemnate (citate sau obiecte personale) sunt expuse cu măiestrie și capătă greutate in conturarea atmosferei. O temă cu o rezonanță emoțională tragică pentru istoria oricărui timp este abil amplificată, în doză condensată, în această expoziție. Într-un spațiu ingrat, narațiuni sumbre a 16 vieți în detenție, în care elementele de lumină vagă și identități estompate, imagini ale portretelor lor mișcate discret și continuu de o mecanică simplă, intensifică întunericului și incertitudinea destinelor lor. În altă cameră, alte 54 de portrete de femei, citate din memorialistica detenției lor și obiecte personale aparent banale, cât și un nomenclator statistic al detenției în gulagul comunist sunt departe a da răspunsuri sau de a concluziona tabloul universului evocat, dar investighează critic un episod absurd din istoria umanității.
**Foto 1 din proiectul original, foto 2 și 3 de la expoziția din Timișoara, de la Memorialul Revoluției, deschisă în septembrie – octombrie 2023; foto 4 din expoziția brăileană (amenajată zilele acestea)
Armanda Filipine & Armanda Filipine & manager revista Braila Chirei