Ziua Brâncuşi – 19 februarie

*Sărbătoare naţională celebrând naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa)

    Data de 19 februarie este din 2015 Ziua Brâncuşi, iniţiativa fiind a poetului Laurian Stănchescu (iniţial, propunerea a căzut în Parlament). Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa) este sculptorul care a revoluţionat profund arta în perioada modernă. A absolvit Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 – 1898) şi, la Bucureşti, Școala de bellearte în 1902. Cu siguranţă, după călătoria din 1897 la Viena a realizat că desăvârşirea sa artistică are nevoie de spaţii mai alegi decât cele natale. În 1904 a plecat spre Paris, trecând prin Munchen. În 1905 este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris. De acolo, începe istoria… „Sărutul”, „Poarta sărutului”, „Coloana infinită”, „Muza adormită”, „Domnişoara Pogany”, „Cuminţenia pământului”, păsările măiastre şi alte câteva lucrări devin reprezentative pentru sculptura modernă şi îl transformă pe românul-francez Constantin Brâncuşi un uriaş în lumea artei. În ţara natală, la vremea respectivă a fost desconsiderat de regimul comunist care i-a refuzat chiar şi moştenirea, Brâncuşi dorind în utlmii ani de viaţă să fie aduse în România toate lucrările sale nevândute şi uneltele. Aşa că acestea au rămas la Paris şi statul francez s-a preocupat de această minunată moştenire, realizând în Complexul artistic Pompidou (Place Georges Pompidou, 75004 Paris) Muzeul de Artă Modernă (aşa e sigla, pe site apare ca Brancusi Studio https://www.centrepompidou.fr/en/Collections/Brancusi-s-Studio) care nu este altceva decât atelierul lui Brâncuşi reaşezat acolo.

Cuminţenia pământului

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la Paris şi a fost înmormântat în celebrul cimitir Montparnasse. În România, abia în 1964 Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, după ce ansamblul monumental de la Târgu-Jiu era abandonat şi aproape distrus; în acel an, ansamblul ce cuprinde Coloana infinită, Poarta sărutului, Masa tăcerii a fost restaurat. La aniversarea a 125 ani de la naşterea artistului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, fiind sărbătorit şi de UNESCO.

Sărutul

Pentru sărbătoarea din 2018, noul ministru al Culturii – actorul George Ivaşcu – transmite următoarele:

Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunția șlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar ști cu toții de unde vine acest uriaș. Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparține Franței, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpățânat, ce a săpat toată viața după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul și mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Și prin acest om, România a devenit cu adevărat mare. În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne amintește absența celor căzuți pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru și mâini învățate cu greul, a smuls din piatră și metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune și cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre țara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii și a văzut frumusețea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul și s-a închinat, doar autoritățile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlinește azi 142 de ani și este mai în putere ca oricând. La mulți ani, Constantin Brâncuși!” 

Măiastra

** * Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Magic Bird

** *   Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost sprijinită de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi. În expunerea de motive, iniţiatorii susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare ar reprezenta „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi„.

 

Anunțuri

Expoziţia taberei „Balcic, iunie 2017”, la Galeriile de Artă Brăila

*Vernisaj sâmbătă, 3 februarie 2018, de la ora 12.00 * Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Crenguţa Macarie, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan

    Artişti brăileni, membri ai Filialei Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, au fost în luna iunie a anului trecut într-o tabără de creaţie la Balcic, loc considerat magic de mulţi pictori – poate de aceea, şi regina Maria a ales să-şi construiasă acolo un spaţiu de refugiu. Lucrări realizate de aceşti pictori vor fi expuse la Galeriile de Artă Brăila din Piaţa Traian în expoziţia „BALCIC – iunie 2017′”. Vernisajul are loc sâmbătă, 3 februarie 2018, ora 12.00. Intrarea este, ca de obicei, liberă. Sunt aşteptaţi toţi cei care iubesc arta şi frumosul. Se va putea discuta cu artişti şi cine doreşte să aibă o lucrare sau mai multe pentru sine, poate negocia direct cu autorul!

Expun Relu Angheluţă, Sterica Bădălan, Ecaterina Balica, Câmpeanu Dinu, Nela Constantinescu, Vasilica Gavrilă, Macarie Crenguța C, Florian Mihăilescu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gh. Mosorescu, Ion Radu, Florentin Stoian, Teodor Vișan. „Tabăra  a avut loc perioada 27 iunie – 3 iulie 2017, organizată de Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Balcicul a fost văzut astfel prin ochii și sufletele noastre… Vă aşteptăm la vernisaj„, spune scenograful Gh. Mosorescu – preşedintele filialei Brăila a UAP.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 – 23 februarie 2018, cu program de vizitare de luni până vineri, de la 9.00 la 16.00.

O parte dintre expozanţi au avut lucrări în Salonul anual al artiştilor plastici brăileni (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/17/salonul-anual-al-artistilor-plastici-braileni-invitatie-la-editia-2017/) care a fost deschis până în 31 ianuarie 2018.

Coloviu la Centrul Cultural „Nicăpetre”. Tema – opera sculptorului Nicăpetre

*Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 11.00

Primul eveniment organizat în acest an la Centrul Cultural „Nicăpetre”, parte a Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” (fosta Casa Colecţiilor de Artă, în frumoasa casă Embiricos – str. Belvedere nr. 1) este dedicat sculptorului Nicăpetre (nume real Bălănică Petrică, 27 ianuarie 1936, Brăiliţa, Brăila, România – 21 aprilie 2008. Toronto, Canada). 

Reuniunea comportă dezvoltarea temei „Perspective asupra operei lui Nicăpetre” susţinută de dr. Maria Stoica – şef Secţia Artă şi muzeograf Alina Ruxandra Mircea. Vor fi prezentate subiectele „Tema îngerilor în opera lui Nicăpetre” şi „Naiv, provincial şi capul în nori – Nicăpetre, artist român în Occident”. Evenimentul este dedicat aniversării a 82 de ani de la nașterea artistului. Pe afiş, lucrarea lui Nicăpetre „Vignetă (în stil gotic)”, nedatat (anii 1970), tuș negru pe hârtie în colecţia Centrului Cultural „Nicăpetre” (care a devenit spaţiu dedicat sculptorului brăilean din anul 2001, unde este pusă în valoare opera lui Nicăpetre, donată muzeului brăilean).

Nicapetre – autoportret, 1978

N.red. (Date preluate de pe site https://www.muzeulbrailei.ro/) Nicăpetre a absolvit Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu, în anul 1964. S-a afirmat, încă de la debut, ca desenator şi sculptor original, de mare valoare. Până în 1980 a trăit şi a creat în România. A publicat desene în revistele LuceafărulRomânia LiterarăSăptămânaViaţa RomâneascăAlbinaIfiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balş, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Veşmânt şi culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârşit de Mircea Eliade.

Prima expoziţie personală, de sculptură şi desen,  Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expoziţiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziţia de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziţia de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti; 1979 expoziţia de sculptură şi desen la Galeriile de artă Bacău; 1980 expoziţia de desen la Galeria Galateea.
Sculpturi monumentale din această perioadă se află la Măgura Buzăului: A fost aici, odată… (1971), Zăbală şi paloş (1979), iar la Târgu-Jiu a realizat decoraţia exterioară de la sediul primăriei – 32 capitele (1971).

La 15 iulie 1980, data la care Nicăpetre a părăsit România, creaţia sa de desenator şi de sculptor, realizată între 1962 şi 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, atelier devastat după refuzul artistului de a reveni în ţară. Plecarea din România i-a fost favorizată de invitaţia la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soţia sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia şi în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deşi a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supravieţui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul „Artistul şi Natura”), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic „Brăiliţa – Downtown – via UAP”) şi să cioplească, în parcuri sau în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnaţi de furtună şi, din ce în ce mai rar, în piatră.
Din anul 1982 a reuşit să expună în Toronto, pictură şi sculptură, la Columbus Center, iar în 1985 a deschis expoziţia personală de sculptură la Goethe Institute. Acesta a fost începutul unei intense activităţi expoziţionale care îi va aduce recunoaşterea internaţională.
Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor şi prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii şi în alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.
În anul 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internaţional de Sculptură „Henri Moore” de la Hakone (Japonia) pentru lucrarea Adam şi Eva, sculptată în marmură.
În 1993 a obţinut Premiul Juriului la a II-a ediţie a Concursului Internaţional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham – Alabama, SUA. Lucrarea „Invocaţie”, sculptată în lemn, a fost achiziţionată pentru colecţia Universităţii.
În 1995 a participat cu lucrarea, în lemn, „Devenire”, la Expoziţia Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sunt instalate în parcuri culturale şi spaţii publice din lume: „Iubirea mea… despre tine” (1974), marmură, la Villany (Ungaria), „Marea Umbră” (1980), marmură, la Skironio (Grecia), „Orgă de linişte” (1988), granit, la Straubing  (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal – St. Paul (Austria), „Devenire”, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), „Păstaie” (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ş.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (1989) şi Nae Ionescu (2000), ambele în marmură, şi portretele scriitorilor români din exil, în bronz: Aron Cotruş (2002), Vasile Posteucă (2003), Mircea Eliade (2005), Horia Vintilă (2006), Horia Stamatu, George Donev.

Expoziţie Vespasian Lungu, la galeria „Gh. Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Lucrările sub genericul „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982” pot fi admirate până pe 17 februarie 2018

     Iubitorii graficii şi picturii pot admira la Galeria „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi) a Muzeului Brăilei „Carol I”, din 17 ianuarie 2018, expoziţia Vespasian Lungu „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982”. Pe afis: „Sihla. Schitul «dintr-un lemn»”, lucrare a lui Vespasian Lungu din 1974, creion şi acuarelă pe hârtie – colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”.

Vespasian Lungu

         Lucrările din expoziţie pot fi vizualizate până în 17 februarie 2018. Program de vizitare: de miercuri până duminică, între 900 şi 17.00. Intrarea este liberă.

Foto dreapta, artistul Vespasian Lungu (un artist al acuarelei, născut la 21 iulie 1927 în Costişa, Suceava; decedat în 1994, astăzi, numele său îl poartă Şcoala Populară de Arte din Brăila unde a profesat începând cu 1968) în curtea Casei Embiricos (astăzi, Centrul Cultural Nicăpetre), anii 1980. Fotografie din arhiva Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I”, secţia de Artă fiind şi organizatoarea expoziţiei.

Brăila, 650 de ani serbaţí la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”

*Sâmbătă, 20 ianuarie 2018, de la ora 14.00 * Se lansează „Artele plastice la Brăila în epoca modernă și postmodernă” de Elisabeta Volcu şi albumul foto-documentar „Brăila – 650 de ani de atestare documentară” 

   Atestarea documentară a Brăilei (13 ianuarie 1368, într-un document semnat de domnitorul Vladislav I al Ţării Româneşti), adevărata sărbătoare a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/), este punctată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila sâmbătă, 20 ianuarie 2018, de la ora 14.00 cu două lansări de carte. Evenimentele au loc în Sala „Fănuș Neagu” de la etajul 3 al sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4) şi fac parte din amplul program dezvoltat de instituţii brăilene sub egida Consiliul Județean şi Primăria municipiului Brăila (care sunt şi organizatorii evenimentelor aniversare de la Teatrul „Maria Filotti” – amănunte la https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/18/braila-650-ani-evenimente-aniversare-la-teatrul-maria-filotti/ ; de asemenea, atestarea documentară este serbată la Muzeul Brăilei „Carol I” – detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Moderator va fi Dragoș Adrian Neagu – manager Biblioteca Judeţeană Brăila. 

Astfel, se prezintă albumul foto-documentar „Brăila – 650 de ani de atestare documentară” realizat la Biblioteca Judeţeană Brăila, ccordonator Ion Volcu – şef Colecţii Speciale la bibliotecă şi apărut la Editura Proilavia a bibliotecii brăilene. „Albumul reprezintă omagiul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” adus comunității prin publicarea unui set de 24 de cărți poștale ilustrate vechi și noi, ce prezintă crâmpeie din Brăila de altădată și simboluri ale orașului modern. Toate monumentele din imagini sunt prezente astăzi în viața urbei, multe dintre ele fiind sediul unor instituții reprezentative pentru istoria și cultura Brăilei. S-a dorit crearea unei punți între trecut și prezent, precum și promovarea unor repere cultural-turistice, dezvăluind publicului povestea fascinantă a orașului de la Dunăre” – iniţiatorii. Prezentarea va fi realizată de Ion Volcu și de prof. dr. Viorel Mortu – critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Sud-est (nume de autor Viorel Coman).

Elisabeta Volcu

Se lansează și volumul „Artele plastice la Brăila în epoca modernă și postmodernă” de prof. Elisabeta Volcu – inspector şcolar Arte Plastice la Inspectoratul Şcolar Brăila, membru Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) filiala Brăila. Şi această carte a apărut la Editura Proilavia. Prezentarea va fi realizată de prof. Marilena Ioanid – membru al UAP din România (colegă de cancelarie cu autoarea la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”) şi Mihai Vintilă – poet, jurnalist.  „Volumul semnat de d-na Elisabeta Volcu reprezintă prima sinteză istoriografică privind evoluția și impactul artelor plastice în municipiul nostru și totodată prima monografie dedicată Muzeului de Artă din Brăila. Cartea are un pronunțat caracter instructiv-educativ, dar și un puternic mesaj civic, pe care-l propune ca manifest estetic al tineretului brăilean„, afirmă Marilena Ioanid în prefață.

Salonul anual al artiştilor plastici brăileni, invitaţie la ediţia 2017

*Vernisaj la Galeriile de Artă Brăila luni, 18 decembrie 2017, ora 17.00

   Ca de fiecare dată la fine de an şi în preajma sărbătorilor de iarnă, plasticienii brăileni oferă publicului bucuria unei expoziţii retrospective şi reprezentative pentru anul care tocmai se scurge şi în curând se schimbă. Salonul anual al artiştilor plastici brăileni – cum este intitulată tradiţional expoziţia, se vernisează luni, 18 decembrie 2017, de la ora 17.00 la Galeriile de Artă Brăila (Piaţa Traian nr. 2). Organizat de Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Brăila condusă de scenograful Gh. Mosorescu (tocmai şi-a încheiat expoziţia de pictură „Semne” prezentată la Galerii împreună cu colega de breaslă mai tânără, Magdalena Voiculeţ – expoziţia de grafică „Memoria unei picături de tuş” https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/14/gh-mosorescu-si-magdalena-voiculet-expozitie-de-pictura-si-grafica-la-galeriile-de-arta-braila/), evenimentul presupune o fericită întâlnire deopotrivă şi cu artiştii expozanţi – ceea ce presupune şansa unor dialoguri şi a unor negocieri directe în cazul în care dorim vreuna dintre lucrările prezentate pe simeze (n.aut. Şi ce fericire poate fi mai mare decât aceea de a avea o lucrare de artă plastică a unui contemporan pe care îl cunoşti?).

La Salonul anual al artiştilor plastici brăileni și-au anunțat prezența Mariana Bogdan, Maricica Cârstiuc, Sorinel Cârstiuc, Victor Chiriloaie CHIRIL, Trandafira Cojocaru, Nela Constantinescu, Teodora Constantinescu, Eden Ovidiu Dascălu, Angelica Deacu Moscu, Vasile Gaiță, Vasilica Gavrilă, Stelian Ghinea, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Crenguța Corina Macarie, Maria Mădălina Mânzu, Hugo Mărăcineanu, Walter Mărăcineanu, Bogdan Mosorescu, Gheorghe Mosorescu, Paula Neagu, Daniela Nica, Radu Pencea, Svetlana Potângă, Cristian Radu, Ion Radu, Raluca Spătaru Iancu, Raluca Tătaru, Marius Teodorescu, Luciana Terente, Magdalena Voiculeț.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 18 decembrie 2017 – 30 ianuarie 2018 cu program de vizitare de luni până vineri de la 9.00 la 17.00, sâmbăta şi duminica de la 11.00 la 14.00. Intrare liberă.

Concurs național de grafică „Gheorghe Naum” 2017 la Brăila , ediţia XXIII

*Organizat, ca de obicei, de Liceul de Arte „Hariclea Darclee”; cu premii oferite din bugetul Primăriei Brăila * Festivitate de premiere şi vernisajul – la Centrul de Creaţie sâmbătă, 25 noiembrie 2017, de la ora 12.00

 

          Concursul național de grafică „Gheorghe Naum”, organizat de Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila a ajuns la a XXIII-a ediție. Desfăşurată în perioada 22 – 25 noiembrie 2017, competiţia a presupus jurizarea a peste 300 lucrări de grafică, pictură, ceramică, arte decorative, arhitectură, design și fotografie primite elevi de la liceele de arte din țară. Aşa cum precizează organizatorii, cele mai multe lucrări sunt la secțiunea Grafică, de unde va fi selectat și lauteatul Marelui Premiu  – concursul fiind dedicat celui mai cunoscut gravor și pictor brăilean Gheorghe Naum (autoportret, în dreapta) .

Gh. Naum – „Autoportret”

Premianţi, organizatori, juriu… ed. 2016 Concurs „Naum”

Festivitatea de premiere și vernisajul expoziției „Gheorghe Naum” 2017 au loc sâmbătă, 25 noiembrie 2017, de la ora 12.00 la Centrul de Creație (Piața Traian nr. 2), etaj, în sala „Violon d’Ingres” unde sunt aşteptaţi şi reprezentanţi ai oficialităților locale, unde va fi şi juriului de concurs format din profesori de la Universitatea Națională de Arte din București – dr. Mihai Mănescu, președinte, conf. dr. Dorina Horătău, lector dr. Elena Dumitrescu, lector dr. Carmen Apetrei.

lucrări ed. 2016 Concurs „Naum”

Echipei de proiect, respetiv organizatorii competiţiei, este formată din profesorii Liceului de arte (cei mai mulţi sunt şi artişti plastici) Ana Maria Dobre și Elisabeta Volcu – coordonatorii concursului, Marilena Ioanid, Mădălina Vasilescu, Lucian Constantin, Nela Constantinescu, Cătălin Batîr, Sorinel Cârstiuc, Raluca Iancu, Frusina Georgescu și Florentina Dumitrescu – laborant.

           Premiile în bani sunt oferite din bugetul Primăriei Brăila, la fel ca la ediţia trecută – foto stânga din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei de la premierea ed. 2016 (https://brailachirei.wordpress.com/2016/12/12/palmares-concurs-national-de-grafica-gheorghe-naum-2016-editia-a-xxii-a-la-braila/) .
          Organizatorii:  „Aducem mulțumiri partenerilor noștri Primăriei municipiului Brăila, Centrului de Creație Brăila, SC Carrefour SA Brăila, SC Fanyon SRL, Francizei Bella Italia, La Grecu – fast food, pentru implicarea promptă, deosebită în proiectul Concursul Gheorghe Naum„.