Pictură și ceramică într-o nouă expoziție, la Galeriile de Artă Brăila

*Vernisaj sâmbătă, 4 iulie 2020, de la ora 12.00* Publicul va putea admira lucrări de pictură, semnate Hugo Mărăcineanu și de ceramică, realizate de Silviu Ioan Soare

    Scenograful Gh Mosorescu – președintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici – invită publicul iutor de frumos sâmbătă, 4 iulie 2020, la ora 12.00, la vernisajul dublei expoziții de la Galeriile de Artă Brăila (Piața Traian nr. 2, parter).

Expun Hugo Mărăcineanu (Pictor Hugo Maracineanu) – pictură și Silviu Ioan Soare – ceramică. Expoziția este curatoriată de Ana Amelia Dincă – artist plastic, critic de artă (Ana Amelia Madalina Dinca). 

      Cei doi artiști expozanți sunt membri ai Filialei Brăila UAP (Uap Romania Filiala Braila). În conformitate cu regulile pandemice, publcul și artiștii vor purta măști de protecție în spațiul galeriei. ”De veți fi echipați cu măști, noi vă vom oferi dezinfectant, distanțare fizică și un eveniment social-cultural cu frumoase surprize”, se mai precizează în invitație.

Noul eveniment vine după expoziția ”Noi”, la care revista noastră a fost partener media (https://brailachirei.wordpress.com/2020/06/11/expozitia-noi-la-galeriile-de-arta-braila/) pe care dacă nu ați vizionat-o, o puteți vedea în imaginile din albumul de la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/media_set?set=a.10217969588338373

dar și la https://www.facebook.com/events/291321975340530/

Nota red. Ca de fiecare dată, imagini și video de la expoziție vor fi disponibile la https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pe pagina Fb Braila Chirei (cu LIKE, informația de aici ajunge mai repede la dumneavostră pe Wall Fb) și la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine pagina Fb Armanda Filipine dar și pe https://www.youtube.com Armanda Filipine (e de preferat să fiți abonați, ca să primiți periodic actualizări la noutăți).

Expoziția ”Noi”, la Galeriile de Artă Brăila

*Se deschide vineri, 12 iunie 2020 * Expun Vasilica Gavrilă, Mariana Gavrilă Vesa, Florentin Vesa, Irina Vesa, Ana Maria Narendra, Bemby Bantara Narendra – o familie, stiluri diferite, apropiere între orient și occident

    Filiala Brăila a Uniunii Artiștlor Plastici din România și președintele ei, scenograful Gh Mosorescu ne invită vineri, 12 iunie 2020, la o nouă expoziție în spațiul Galeriilor de Artă din Piața Traian nr. 2, parter. Chiar dacă nu va fi un vernisaj așa cum ne-am obișnuit, lucrările vor putea fi admirate – deocamdată online. Și de ce nu, dacă se organizează lumea la Galerii – să fie condiții care să respecte măsurile de pandemie – măcar căte doi vizitatori, ba încă și mai mulți pentru că e spațiu destul ca să respecte distanțarea – ar putea intra împreună să vizioneze, fizic, lucrările. Later up date. Da, se poate vizita! Gratuit. Program de vizitare: luni – joi de la 10.00 la 16.00, vineri de la 10.00 la 13.00.

În condițiile zilei, în Galeria de Artă Brăila, se deschide expoziția ,,noi”. Expun Vasilica GavrilăMariana Gavrilă VesaFlorentin Vesa, Irina Vesa, Ana-Maria Narendra, Bemby Bantara Narendra. Expoziţia ,,noi” este cea a unei familii – reuneşte artişti din domenii diferite, fiind totodată o întâlnire a lumii occidentale cu cea orientală. Având ca pregătire profesională artele plastice, muzica, arhitectura sau domeniul IT, cei 6 îşi expun aici viziunea artistică în medii vizuale: pictură, fotografie şi tehnici din tradiţia balineză Deşi au stiluri şi abordări diferite, se pot regăsi teme sau elemente-cheie comune în creaţia lor, precum forţa naturii, simbolul, timpul sau forma şi interioritatea umană”, sunt precizările din invitația adresată de Gheorghe Mosorescu.
Lucrările celor șase artiști vin pe simezele brăilene după prezența celor în jur de 400 artiști care au fost prezenți în Salonul național de plastică mică 2020, ediția XXI (mai multe despre Salon la https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/28/salonul-national-de-plastica-mica-2020-braila/). Expoziția, la care revista noastră este partener media, va putea fi vizitată până în 30 iunie 2020. 

** Ca de fiecare dată, imagini și video de la expoziție vor fi disponibile la https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pe pagina Fb Braila Chirei (cu LIKE, informația de aici ajunge mai repede la dumneavostră pe Wall Fb) și la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine pagina Fb Armanda Filipine dar și pe https://www.youtube.com Armanda Filipine (e de preferat să fiți abonați, ca să primiți periodic actualizări la noutăți).

Ziua pictorilor în România, serbată online cu lucrări ale artiștilor brăileni

*Inițiativa aparține Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila care postează în pagina Facebook a instituției lucrări ale 21 dintre membri Filialei UAP Brăila într-o expoziție sui generis, de pandemie, realizată în colaborare cu filiala brăileană a artiștilor profesioniști 

  Pentru 19 mai, aleasă Ziua pictorilor în România – după data nașterii pictorului Ion Țuculescu (1910-1962), reprezentativ pentru spiritul românesc – a fost organizată o expoziție online (pandemeia de COVID-19 făcând imposibilă, deocamdată, altă formă de întâlnire a artiștilor cu publicul) la inițiativa Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale (Centrul de Creație Brăila) Brăila în colaborare cu Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România. Expoziția sui generis poate fi vizualizată în albumul de la https://www.facebook.com/pg/Centrul.de.Creatie.Braila/photos/?tab=album&album_id=2625561984216260

Au fost selectate câte cinci lucrări ale unor membri Uap Romania Filiala Braila condusă de scenograful Gh. Mosorescu. Ei sunt (în ordine alfabetică) Mariana BogdanCarstiuc SorinelNela ConstantinescuVasile GaitaStelian GhineaMacarie Crenguta CMânzu Maria Mădălina ArtHugo MaracineanuWalter MaracineanuAngelica DeacuGh MosorescuPaula NeaguDaniela NicaPetrov PaulSvetlana PotangaCristian RaduIon Radu, Raluca Iancu Spătaru, Dennis TeodorescuMarius-Gheorghe TeodorescuTraian Tsamuris.

Nota red. Dintre lucrările semnate Nela Constantinescu a fost ales și un portret (Armanda) care a făcut parte dintr-o expoziție de la Galeriile de Artă Brăila și care mă reprezintă pe mine – Armanda Filipine, manager și redactor unic al revistei de cultură și informație Braila Chirei.

Eveniment Jean Moscopol In memoriam, la Centrul de Creație Brăila

*Celebrul interpret de muzică ușoară și tango este celebrat, la 117 ani de la naștere, sâmbătă – 29 februarie 2020 – de la ora 10.30

   Celebrul interpret de muzică ușoară și tango Jean Moscopol (26 februarie 1903, Brăila – 1980, New York) este celebrat în orașul natal într-un eveniment derulat sub genericul ”La o cafea despre Brăila – in memoriam Jean Moscopol” organizat de Consiliul Județean  Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, Primăria Brăila cu sprijinul Muzeului Brăilei ”Carol I”. Publicul interesat este așteptat sâmbătă, 29 februarie 2020, de la ora 10.30 in Sala ProArte (Piața Traian nr 2, etaj). Intrarea este liberă. Participă  artist plastic Jana Andreescu – membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, nepoata lui Jean Moscopol, muzeograf Ghena Pricop – șef secție Istorie a muzeul brăilean. 

De asemenea, în spațiile Centrul de Creație este amenajată o expoziție de pictură și grafică a artiștilor plastici Jana Andreescu și Gheorghe Andreescu.

          Din program: ”Nostalgii interbelice pe discuri de gramofon”, prezintă Ghena Pricop, alocuțiune ”Jean Moscopol – perioada românească și europeană” prezentată de Jana Andreescu, alocuțiune ”Jean Moscopol – perioada americană” prezentată de Jana Andreescu, alocuțiune pe tema ”Pasionații de tango” prezentată de Mihaela Arion. 

Ghena Pricop a realizat, la Muzeul Brăilei ”Carol I”, filmul

… și aniversatul, Jean Moscopol, într-o înregistrare memorabilă (cu o melodie pe care mulți contemporani o cunosc în altă interpretare)

 

Salonul național de plastică mică 2020 – Brăila

*Vernisajul ediției are loc sâmbătă, 29 februarie de la ora 12.30 la Galeriile de Artă Brăila * Participă la Salon aproape 400 de artiști UAPR – pictori, graficieni, sculptori, designeri, fotografi, scenografi, ceramiști, tapiseri, artiști multimedia – tineri și mai puțin tineri, unii sunt universitari și alții discipolii lor… cu alte cuvinte, să tot vii să vezi și să admiri! 

   Iubitorii frumosului și prieteni artiștilor membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR) se vor reuni, cu siguranță, sâmbătă – 29 februarie 2020 – de la ora 12.30 la Galeria de Artă Brăila pentru vernisajul expoziției celei de a XXI-a ediții a Salonului Național de Plastică Mică – Brăila. Am anunțat deja evenimentul la https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/se-pregateste-salonul-national-de-plastica-mica-braila-2020/ îl așteptăm cu nerăbdare. În textul din link aveți numele tuturor expozanților.

        Scenograf Gh Mosorescu– coordonator proiect, președintele Filialei Brăila a UAPR (https://www.facebook.com/Uap-Romania-Filiala-Braila-918832841487824/):Așa cum a fost conceput în urmă cu 21 de ani Salonul, netransformat în concurs, rămâne oglindă deschisă a artei plastice contemporane. Participă aproape 400 de artiști: pictori, graficieni, sculptori, designeri, fotografi, scenografi, ceramiști, tapiseri, artiști multimedia. Sunt în acceași măsură doctori în artă plastică, profesori universitari în București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea dar și artiști foarte tineri, unii masteranzi recomandați de profesorii lor. Oricum, nu participă decât artiști plastici profesioniști, membrii ai Uniunii Artiștilor Plastici din România”.

În buna tradiție a Salonului, lucrările de pe simeze se constituie și în darul de primăvară al artiștilor plastici pentru public, o formă de a dărui (Notă. Majoritatea lucrărillor sunt de vânzare! Așa că nu ezitați să le solicitați pentru acasă…) precum și o modalitate de a bucura doamnele și domnișoarele în luna dedicată lor, martie.

Iată și cum vede Ana Amelia Dincă – critic de artă (deopotrivă și artist plastic) – ampla expoziție de la Brăila: ”Un salon de o asemenea amploare, care explorează fenomenul artistic al unui spațiu cu vechi tradiții academice și moderne, adaptate la tendințe europene și la transformări ce vizează o continuă efervescență creatoare în rândurile plasticienilor de pe întreg cuprinsul țării, nu se dezice nici anul acesta de ținuta estetică elevată și de participarea unui număr impresionant de artiști. Pictori, graficieni, sculptori, designeri, fotografi, scenografi, ceramiști, tapiseri, artiști multimedia, întregesc un registru vizual structurat pe datele filosofice ale efemerului și fragilității, ale frumosului etern, ale diversității tehnice și stilistice, statornicind perene principii plastice cu viziunile lor identitare, parcă aceleași și mereu altele, prin variatele expresii în drumul nestăvilit de a se redefini și de a-și cuceri redutele nebănuitelor libertății interioare. Deschizând lumi în aceste creuzete prețioase, aparținând plasticii de mici dimensiuni, Salonul Național de Plastică Mică de la Brăila, aflat la cea de a XXI-a ediție, are o valoare incomensurabilă având în vedere faptul că într-un singur loc, aproximativ 400 de artiști, doctori în arte plastice, profesori universitari în București, Iași, Timișoara, Cluj- Napoca, Oradea, formați în școli artistice diferite și cu strălucite cariere la nivel național și internațional, se alătură generației tinere ca înaintemergători, ca exemple de consecvență și dăruire față de această meserie vocațională, ambiguă pentru unii și ca o piatră de hotar pentru cei aflați în nucleul ei provocator. Cu multiple valențe și motive de a exista într-o contemporaneitate fără repere, în care creația plastică a rămas să ia pulsul mentalității societăți, cele 20 de ediții de până acum, au promovat și generațiile de artiști tineri, aspiranți la porțile unei glorii uneori utopice, alteori obiective și trecătoare, rămânând ca nici ediția din acest an să nu fie lipsită de plasticieni aflați la început de drum. Recomandați de maeștrii lor drept reale talente, care întregesc admirabilul tablou al breslei profesioniștilor expozanți la Salonul Național de Plastică Mică, o parte dintre aceștia sunt încă masteranzi sau absolvenți ai învățământului artistic superior, ce au ocazia să își evalueze rezultate muncii lor de până acum, în cadrul unei expoziții de o asemenea amploare. Cu toate acestea, majoritatea participanților sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România, manifestarea de la Brăila coagulând în jurul ei artiști de referință ai fenomenului plastic de la noi, care își identifică anii biologici cu cele două decenii de participare la ampla expoziție. Un cuvânt special datorăm promotorului acestui salon, domnul Gheorghe Mosorescu, președinte al Filialei UAPR Filiala Brăila, pentru aducerea laolaltă a sute de artiști plastici, care mențin încă viu nobilul obicei al revederii anuale, întâmplat prima dată în 1999”.

** * Ca de fiecare dată, detalii de la eveniment veți găsi în formate foto & video pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră). De asemenea, va fi postat și pe canalul Armanda Filipine din You Tube filmul de la vernisaj.

”Blue Bird”, colecția de modă semnată Florentina Giol prezentată la Brăila

*În Holul Monumental al Teatrului ”Maria Filotti” în seara de 26 februarie 2020

 

Florentina Giol

Cunoscută publicului iubitor de artă plastică, de la expozițiile Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Florentina Giol (foto de Armanda Filipine, stânga sus) este o expresivă creatoare de modă. Apreciată, nu doar în țară, pentru obiectele vestimentare în care transpune o viziune solară, multă tinerețe și tendințe ascendente (spiritual) – a se vedea și titlul ultimei colecții – artista și-a impresionat din nou publicul, de data aceasta în Brăila natală, cu ”Blue Bird” Collection în seara de 26 februarie 2020 la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF, unde a mai avut o prezentare în trecut). Podiumul a fost prelungit, pornind pe scările monumentale, până în Holul Monumental unde audiența a aplaudat cu căldură parada în care au fost admirate modelele în prezentarea oferită de tinere brăilence, eleve și studente, cu prezentarea lui Lucian Sabados – managerul TMF (a purtat o vestă de asemenea creație Florentina Giol), care a ales și coloana sonoră, fundal nelipsit de la evenimente similare. 

Filmul integral (îl atașez mai jos, e transpunerea video LIVE de Armanda Filipine, revista Braila Chirei) al prezentării e disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=-7NmtGDkmho

Mai multe foto (foto dreapta, creatoarea în mijlocul manechinelor la finele paradei) pot fi admirate pe pagina Facebook a creatoarei, cele mai multe imagini fiind sub genericul ”Blue Bird”. De remarcat (sublinierea mea) că toate creațiile sunt accesibile, putând fi purtate cu eleganță și grație de mai multe categorii de vârstă – ceea ce constituie încă un atu al artistei. Deci, se pot comanda…

Se pregătește Salonul național de plastică mică, Brăila 2020

*Filiala UAP Brăila, principalul organizator, a selectat lucrări de la mai mult de 390 artiști – unii și din străinătate * Vernisajul va fi în 29 februarie la Galeriile de Artă Brăila

  Este în pregătire a XXI-a ediție a 392 de artiști admiși dintre cei 433 de înscriși la Salonul Național de Plastică Mică Brăila 2020. Conform anunțului scenografului Gh. Mosorescu – președintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Pladtici din România și coordonator al Salonului – pe simezele Galeriilor de Artă Brăila (Piața Traian nr. 2, parter) vor figura lucrările a 391 de artiști (din 433 înscriși). Expoziția salonului se vernisează în data de 29 februarie 2020. Ca și la ediția precedentă, va fi un album cu toate lucrările din salon. Sponsorii ediției 2020 sunt BES România SRL și Bella Italia România & Iulian Zamfir.

Vom admira pe simeze lucrările următorilor artiști:

1. Liviu Acasandrei – București; 2. Maria Lup Acatrinei – Timișoara; 3. Rodica Ailincăi – Deva; 4. Mihai Albu – Iași; 5. Irina Otilia Anastase – București; 6. Jana Andreescu – Galați; 7. Gheorghe Andreescu – Galați; 8. Adriana Andrei – Cluj; 9. Eduard Andrei – Constanța;
10. Mădălina Lucia Andronic – Iași; 11. Beatrice Anghelache – Iași; 12. Relu Angheluță – Galați; 13. Anca Apostolache – Constanța;
14. Georgian Apostolache – Constanța; 15. Cătălin Aprofirei – Iași; 16. Cătălina Aprofirei-Secu – Iași; 17. Ștefan Axente – Galați;
18. Cristina Bacicu Botez – Rm. Vâlcea; 19. Baciu Sorin – Suceava; 20. Sterică Bădălan – Galați; 21. Adriana Bădescu – București;
22. Dalina Bădescu – București; 23. Bădița Ioan Maric – Bacău; 24. Loretta Băluță – Constanța; 25. Ioana Banciu – Timișoara;
26. Rodica Banciu Regep – Timișoara; 27. Ana-Maria Barb – București; 28. Marius Barb Barbone – București; 29. Ionut Barbu – București;
30. Linda Barkasz – Arad; 31. Grigore Băț – R. Moldova; 32. Carmen Bazilescu – București; 33. Marieta Besu – Constanța; 34. George Bilan – București; 35. Petru-Ilie Birău – Tg. Jiu; 36. Gigel Bîrliba – Neamț; 37. Natalița Boeți Radu – Timișoara; 38. Mariana Bogdan – Brăila;
39. Gabriela Diana Bohnstedt Gavrilaș – Oradea; 40. Brândușa Bontea – București; 41. Adriana Botezatu – Iași; 42. Eugenia Botezatu – Constanța; 43. Costin Brăteanu – Timișoara; 44. Denis Brinzei – Galați; 45. Mihaela Brumar – Galați; 46. Cornelia Brustureanu – Iași;
47. Oana Cătălina Bucur – Constanța; 48. Cornelia Burlacu – Galați; 49. Cristina Busuioc – Baia Mare; 50. Sanda Buțiu – București;
51. Ovidiu Buzec – Suceava; 52. Dinu Câmpeanu – București; 53. Adriana Canija Popa – Deva; 54. Nicoleta-Cristina Cărare – Bacău;
55. Nicolae Cărbunaru – Galați; 56. Maricica Cârstiuc – Brăila; 57. Sorinel Cârstiuc – Brăila; 58. Zuzu Caratănase – București;
59. Gheorghe Caruțiu – Constanța; 60. Lelia Cazacu – R. Moldova, Iași;  61. Ana-Maria Ceară – Constanța; 62. Dan Cepeși – Drobeta Turnu Severin; 63. Mihnea Cernat – Constanța; 64. Cernitu – Aurora Speranța – Craiova; 65. Teodora Chinschi – București; 66. Otilia-Viorica Chiriac – Iași; 67. Elena Felicia Cimpian – Cluj-Napoca; 68. Mihaela Ciuştea – Constanța; 69. Ana-Maria Cocoș – Galați; 70. Trandafira Cojocaru – Brăila;
71. Eduard Cristian Coman – Galați; 72. Gheorghe Coman – București; 73. Olimpia Coman-Sipeanu – Sibiu; 74. Ștefan Petru Coman – Rep. Moldova; 75. Viorel Coman – Timișoara; 76. Marius Coman-Sipeanu – Sibiu; 77. Daniela Constantin – Timișoara; 78. Bianca-Andreea Constantin – București; 79. Maria Constantinescu – București;  80. Mariana Constantinescu – Constanța; 81. Nela Constantinescu – Brăila;                        82. Ion Constantinescu – Sibiu; 83. Teodora Constantinescu – Brăila; 84. Eduard Costandache – Galați; 85. Agneta Covrig – Iași; 86. Mălina Crăciun – București; 87. Emil Craioveanu – Ploiești; 88. Cristina Crețu – Brăila, 89. Victor Crețu – Rep. Moldova;  90. Marius Cristea – Pitești;  91. Csatlos Levente – Tg. Mureș; 92. Cristiana-Ștefania Culiță – Galați; 93. Bianca Culuș – București; 94. Ana Maria Cuteanu – Timișoara;
95. Ștefan Ioan Diaconu – Neamț; 96. Gh. Dican – Rm. Vâlcea; 97. Lavinia Dima – București; 98. Mirela Dimcea – București; 99. Petre Dinu – București; 100. Ana-Maria Dobre – Brăila; 101. Oleg Dobrovolschi – Rep. Moldova; 102. Adina Dogaru – Constanța 1;                                    103. Eugenia Drăgoi-Banciu – Timișoara; 104. Răzvan Petrișor Dragoș – București; 105. Miruna Drăgusin – Galați;
106. Corina Gabriela Duma – București; 107. Marinella Dumitrescu – București; 108. Constantina Dumitru – București; 109. Roxana Dumitru – Fetești; 110. Ștefan Dumitru – Focșani; 110. Laura Dumitru – Focșani; 111. Dumitru-Bogdan Enache – Neamț;
112. Raluca-Ioana Enăchescu – București; 113. Miana Ene – Constanța; 114. Liviu Epuraș – București; 115. Tibor Fazakas – Hunedoara;
116. Ovidiu Felipov – Constanța; 117. Mihai Ferbei Rotariu – Suceava; 118. Lucica Filimon – Bacău; 119. Anca Filip – Constanța 1;
120. Dorothea Fleiss – Deva; 121. Laura Flore – București; 122. Irina Florescu – București; 123. Mariana Frătița – Tg.Jiu; 124. Iulia Frențescu – Galați; 125. Daniela Frumușeanu – București; 126. Elena Frunze – Rep. Moldova; 127. Maria Furnea – Arad;
128. Cecilia Gainaru-Orosan – București; 129. Florina Gașpar – Timișoara; 130. Vasile Gaiță – Brăila; 131. Vasilica Gavrilă – Brăila;
132. Cristina Georgescu – București; 133. Gabriela Georgescu – Galați; 134. Romeo Gheorghiță – București; 135. Georgeta Gheorghiu – Iași;
136. Rodica Gherghinoiu – Focșani; 136. Claudiu Victor Gheorghiu – București; 137. Cornelia Gherlan – București; 138. Stelian Ghinea – Brăila;
139. Florentina Giol – Brăila; 140. Antonela Giurgiu – Tg. Jiu; 141. Adela Gocan – Cluj-Napoca; 142. Eugenia Goraslisse – Suceava;
143. Voichița Grămadă – Cluj-Bistrița; 144. Victor Grigore – Călărași; 145. Constantin Grigoruță – Constanța; 146. Kett Groza Ioan – Arad;
147. Uliana Gujuman – Odorheiul Secuiesc; 148. Adalgiza Harabagiu – București; 149. Miruna Hașegan – Iași; 150. Olimpia Hinamatsuri Barbu – București; 151. Georgeta Hlihor – Buzău; 152. Mihai Hlihor – Buzău; 153. Ana Domnica Hoble – Timișoara; 154. Raluca Hodoroabă – Iași;
155. Garbis Adrian Hofman – Spania; 156. Bogdan Hojbotă – București; 157. Victor Hristov – Rep. Moldova; 158. Oana Ruxandra Hrișcă – Suceava; 159. Teodora Hubenco – Rep. Moldova; 160. Monica Hudecz – Timișoara; 161. Ofelia Huțul – Iași; 162. Florin Ianăș – Timișoara;
163. Andreea Ifrim – București; 164. Victor Radu Ilie – București; 165. Tudor Ioan – Galați; 166. Marilena Ioanid – Brăila;
167. Cornelia-Camelia Ion – Slobozia; 168. Constantin-Ovidiu Ionescu – București; 169. Irina Ionescu – Rm. Vâlcea; 170. Bianca Maria Ioniță – București; 171. Irina Iosip – București; 172. Oana Isar – București; 173. Iancu Jianu – Baia Mare; 174. Rodica Jianu – Craiova; 175. Lucian Jitariuc – Galați; 176. Liliana Jorica Negoescu – Galați; 177. Marcela Larionescu – Suceava; 178. Ioan Lăzureanu – Bacău; 179. Ionela Lăzureanu – Bacău;
180. Liviu Leonte – Arad; 181. Paul Iosif Les – Baia Mare; 182. Lucian Liciu – București; 183. Nicoleta Liciu Gribincea – București;
184. Vladimir Lozovanu – R. Moldova; 185. Petru Lucaci – București; 186. Stela Lucici – Pitești – Pitești; 187. Augustin Lucici – Pitești;
188. Larisa Cristina Lungu – Constanța; 189. Lila Lungulescu – Iași; 190. Dragoș Lupu – București; 191. Iurie Lupu – R. Moldova;
192. Crenguța Macarie – Brăila; 193. Dumitru Macovei – Bacău; 194. Dorin Macovei – Bacău; 195. Ioana Maier – Constanța 1;
196. Mirela Maier Miclauș – Sibiu; 197. Maria Măncianu Bogatu – București; 198. Alina Manole – București; 199. Maria-Mădălina Mânzu – Brăila; 200. Lidia Mărgelu – Craiova; 201. Ecaterina Marghidan, Fluture – Iași; 202. Gabriela Marica – Brașov; 203. Anita Marin – Slobozia;
204. Elena Marinca – Cluj-Bistrița; 205. Mihai-Eugen Marinescu – București; 206. Brîndușa Mateș-Stanciu – București; 207. Ovidiu Mateș-Stanciu – București; 208. Oana Mazarache – Iași; 209. Constantin Mazuru – Ploiești; 210. Hugo Măcineanu – Brăila; 211. Walter Măcineanu – Brăila;
212. Linda-Saskia Menczel – Timișoara; 213. Laurențiu Midvichi – Tulcea; 214. Florin Mihai – București; 215. Anca Niculina Mihăilă – Bacău;
216. Ciprian Mihailescu – București; 217. Emil-Florian Mihăilescu – București; 218. Dragoș Minculescu – Ploiești; 219. Gianina Miron – București;
220. Gheorghe Miron – Galați; 221. Mioara Mitu – Tulcea; 222. Florin Mocanu – București; 223. Călin Moldovan – Baia Mare;
224. Ioana Ileana Moldovan Vraja – Baia Mare; 225. Mircea Moldovan – Mureș; 226. Sever Moldovan – Cluj-Bistrița; 227. Mihai Moldovanu – București; 228. Angelica Moscu Deacu – Brăila; 229. Bogdan Mosorescu – Brăila; 230. Gh. Mosorescu – Brăila;                                                231. Ruxandra Ștefana Munteanu – București; 232. Iuliana Muscalu – București; 233. Gabiela Naftanailă Levențu – București; 234. Dalma Nagy – Tg. Mureș; 235. Leonte Năstase – Constanța; 236. Ecaterina Neagu – Timișoara; 237. Paula Neagu – Brăila; 238. Alina Neolcoș – Deva;
239. Anca Necșoi – București; 240. Aura Neculai – Constanța; 241. Liviu Nedelcu – Focșani; 242. Nicolae Nerțan – Cluj Napoca;
243. Daniela Nica – Brăila; 244. Sorin Nicodim – Timișoara; 245. Horia Nițu – București; 246. Gheorghe Nour – Galați;
247. Mihaela Obadă – București; 248. Ion Olaru – București; 249. Veronica Olteanu – Brăila; 250. Nicoleta Olteanu – Brăila;
251. Cristina Gloria Oprișa – Satu Mare; 252. Anca Delia Oros – Baia Mare; 253. Daniela Orovițeanu – Timișoara; 254. Sorin Otînjac – Iași;
255. Angelica Mirela Pagu – Iași; 256. Iulia Pana – Constanța 1;  257. Flori Pănescu – București; 258. Sebastian Pantea – București;
259. Teodor Pantea – Oradea; 260. Mariana Paparà – Piatra Neamț; 261. Greti Adriane Papiu – Baia Mare; 262. Valter Paraschivescu – Ploiești;
263. Ovi Pascu – Oradea; 264. Eleonora Lucia Păscuț – Baia Mare; 265. Radu Pencea – Brăila; 266. Paul Petrov – Brăila;                         267. Mariea Petcu Chioibas – București; 268. George Cătălin Petre – Slobozia; 269. Gh. Petre – Slobozia; 270. Viorica Petre – Slobozia;
271. Constanța Petrescu Dănilă – Constanța; 272. Livia Ramona Petrescu – Cluj; 273. Paul Petrov – Brăila; 274. Maria Pirtea – Oradea;
275. Virginia Piscoran – Satu Mare; 276. Cecilia Plăvițu – Drobeta Turnu Severin; 277. Constantin Plăvițu – Timișoara; 278. Alexandru Podea – Deva; 279. Monica Pop – Iași; 280. Tiberiu Pop – Iași, București; 281. Barbara Brigita Popa – Ploiești; 282. Raul Popa – Galați; 283. Valentin Popa – Galați; 284. Mirela Popescu – Timișoara; 285. Crinela Popescu – Constanța; 286. Grigore Popescu-Muscel – București; 287. Cristian Porumb – Cluj-Bistrița; 288. Svetlana Potângă – Brăila; 289. Cătălin Precup – București; 290. Corina Preda-Perianu – București; 291. Ioana Predescu – Constanța; 292. Lucia Pușcașu – Suceava; 293. Sarlota Puskai – Tg.Mureș; 294. Ciprian Radovan – Timișoara; 295. Cristian Radu – Brăila;
296. Cristina Marinela Radu – Valea Lupului, jud. Iași; 297. Ion Radu – Brăila; 298. Luminița Radu – Bacău; 299. Marcela Rădulescu – Brașov;
300. Gabriela Rădulescu – Craiova; 301. Doina Reghiş Ionescu – Deva; 302. Mihaela Roca – Constanța 1; 303. Sînziana Romanescu – Constanța;
304. Ana Roșoga – București; 305. Aurel Roșu – Oradea; 306. Bianca Rotaru – Bacău; 307. Ana-Maria Rugescu – Deva; 308. Andreea Rus – Cluj;
309. Carmen Rus – Brăila; 310. Lelia Rus Pârvan – Constanța; 311. Camelia Rusu Sadovei – Suceava; 312. Aurelia Sanda – Rm. Vâlcea;
313. Liviu Adrian Sandu – Galați; 314. Vasile Sarcă – Brăila; 315. Emilian Savinescu – București; 316. Maria Secobeanu – Galați;
317. Elena Felicia Selejan – Timișoara; 318. Tudor Șerban – Galați; 319. Mihai Șerbănescu – București; 320. Alexandru Şerbănescu – Constanța;
321. Irina Sergia – Iași; 322. Oana Sfetcu – Constanța; 323. Cristian Sima – Rm. Vâlcea; 324. Florentin Sîrbu – Constanța; 325. Vasile Sitari – Rep. Moldova; 326. Zenaida Sitari – Rep. Moldova; 327. Gabriel Smoleac – București; 328. Ioan Silviu Soare – Brăila; 329. Dana Solovastru – Cluj;
330. Vasile Soponariu – București; 331. Elena Șoltuz – Iași; 332. Liviu Șoptelea – Iași; 333. Silvia Sosoiu – Constanța 1; 334. Raluca Spătaru Iancu – Brăila; 335. Eusebio Spinu – Constanța; 336. Mioara Stanciu-Trandafira – București; 337. Georgiana Stănescu-Afimei – Bacău;
338. Valentina Stefanescu – Timișoara; 339. Ile Ștefi – București; 340. Narcisa Stejeran – Neamț; 341. Sorina Stîna – Timișoara;                        342. Nicolae Stoica – București; 343. Anastasia Stoiciu – București; 344. Florin Stoiciu – București; 345. Cristina Stratulat – Iași;
346. Ioana Lavinia Streinu – București; 347. Rodica Strugaru – Timișoara; 348. Ana Șușnea – Buzău; 349. Valeriu Șușnea – Buzău;
350. Emanuela Szabo – București; 351. Alexandru Szabo – Baia Mare; 352. Kalman Sztrharszky – Deva; 353. Diana Tăicuțu – Buzău;
354. Marlena Tarcavu – București; 355. Mihaela Tărhuna – Timișoara; 356. Ioan Aron Țaroi – Brașov; 357. Ioan Vladimir Taroi – Brașov;
358. Victoria Țăroi Galbenu – Brașov; 359. Raluca Tătaru – Brăila; 360. Maria Teodorescu – Constanța; 361. Elenuc Dănuț Temle – Baia Mare;
362. Mihaela Teodorescu; 363. Iris Bianca Teodorescu – București; 364. Luciana Terente – Brăila; 365. Ramona Ţibrea Lazăr – București;
366. Horia Țigănuș – Brașov; 367. Epaminonda Tiotiu – Cluj-Bistrița; 368. Reghina-Maria Tirnoveanu – Timișoara; 369. Luminița Toader – Buzău; 370. Mihaela Todoran – București; 371. Liliana Tofan – București; 372. Traian Tsamuris – Brăila; 373. Constantin Tudor – Iași;                           374. Daniela Turcanu – Constanța; 375. Gheorghe Țuțuianu – București; 376. Mirela Ungureanu – Cluj;  377. Maria Unțanu – Slobozia;          378. Iustina Silvana Ursu – București; 379. Ana Christiana Narcisa Val – Constanța; 380. Elena Veronica – Baia Mare; 381. Petti Velici – Rm. Vâlcea; 382. Zoe Vida Porumb – Cluj-Bistrița; 383. Madalina Vieriu – Iași; 384. Niculia Vlad Leonte – Buzău; 385. Paula Vlădescu, București; 386. Ioan Vlădoiu Doru – București; 387. Carmen Voisei – Bacău; 388. Elisabeta Volcu – Galați; 389. Daniela Areta Voștinar – Timișoara;                 390. Gloria Vreme Moser – Timișoara; 391. Mihai Zaiț – Iași; 392. Nono Maria Zilahi – Cluj.

** * Informaţii de la vernisaj (formate audio & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

”Camere moarte/ Dead Rooms”, expoziție Gregor Schneider la Muzeul de artă recentă

*În perioada 13 februarie – 4 mai 2020 * Artistul german expune o instalație, o sculptură de mari dimensiuni, șase produse video și 11 fotografii 

La Muzeul de Artă Recentă (MARe https://www.mare.ro/) din capitală s-a vernisat în 13 februarie 2020 expoziția Gregor Schneider ”Camere moarte/ Dead Rooms”. Spațiile din bulevardul Primăverii nr. 15 găzduiesc expoziția, curatoriată de Erwin Kessler, până în data de 4 mai 2020.

Gregor Schneider prezintă la MARe o instalație de tip ”cameră moartă” (care ”falsifică” spațiul pe care-l ocupă și-l înlocuiește), o sculptură de dimensiuni mari (Weisser Negativ Kern Massiv, 1999, din colecția MARe), șase video-uri produse între 1996 și 2018 și 11 fotografii de dimensiuni medii (42×52 cm), realizate între 1988 și 1996.

     Una dintre fotografii, din seria TOTAL ISOLIERTES GÄSTEZIMMER (…) Haus u r Rheydt 1995 – preluare de pe site-ul artistului (adresa, mai jos)

Expoziția este pe cât de sintetică, pe atât de revelatoare și de demonstrativă. Ea ne arată modul în care artistul a creat noi concepte artistice, bazându-se pe ideea de spațiu interior, de spațiu locuit sau abandonat, de spațiu ca (și cu) memorie. La intersecția dintre arhitectură, design interior și instalație/performance, arta lui Schneider este în primul rând o provocare și un atac frontal la adresa angoaselor, a fricilor și chiar la adresa morții” – organizatorii.

Expoziția a fost precedată de conferința-dezbatere ”Camerele moarte vorbesc tare/ Dead Rooms Speak Loud”, desfășurată în 11 februarie, la Goethe-Institut Bucuresti, unde Gregor Schneider și Erwin Kessler au purtat un dialog moderat de Joachim Umlauf – directorul Goethe-Institut București. Conferința lui Gregor Schneider, unul dintre cei mai provocatori artiști contemporani, a deschis către public sensurile operei și ale gândirii sale complicate.

”Camerele moarte ale lui Gregor Schneider arată precum corpurile delicte ale unor crime afective perfecte, lăsate deschise după o autopsie critică. Emoții reprimate izbucnesc din ele precum sîngele palid din viscerele minții. Prin inhibarea locuirii, ele exhibă expunerea – durerea de a fi într-un spațiu uman clinic, instrument retoric și exoschelet poetic poetic al regretului, al ascunderii și amneziei. În Camerele moarte ale lui Gregor Schneider nu e loc de plăcere, de confort sau speranță, dar e mult loc de dubiu” – curatorul Erwin Kessler. Expoziția și conferința sunt realizate în cadrul parteneriatului dintre MARe/Muzeul de Artă Recentă și Goethe-Institut București

** * Gregor Schneider (născut în 1969, la Rheydt, Germania, site la https://www.gregor-schneider.de), este un star rebel al artei. Lucrările lui pot fi văzute fie ca sculpturi, fie ca instalații, fie ca ”născociri” conceptuale . Sau, mai corect, ele sunt toate acestea la un loc, cât timp ele produc experiențe angoatice neobișnuite în arta curentă. Prima lui expoziție solo a fost realizată pe când avea doar 16 ani. Câștigător al Leului de Aur, la Veneția, în 2001 pentru lucrarea sa din Pavilionul Germaniei, este autorul cărții Mein Erster Brockhaus (2012), subiect a cinci documentare și profesor în unele dintre cele mai importante școli și academii de artă din Germania, de la Berlin, la München și Hamburg. Gregor Schneider este artistul care a cumpărat casa în care a născut și a copilărit șeful propagandei naziste, Joseph Goebbels, doar pentru a o documenta și pentru a o demola din interior (lăsându-i intacte doar zidurile exterioare!), pentru a expune molozul rezultat din acest proces în spații muzeale și simbolice, din Polonia și din Germania. Gregor Schneider este un filozof al spațiului vulnerabil, exhibând memoria unei case, a unui oraș, a unei țări și, în cele din urmă, a unei lumi. În prezent este profesor la Kunstakademie Düsseldorf. Ca orice artist important a șocat, a enervat și  a entuziasmat publicul, a produs dispute și a dizlocat la nivel public și conceptual, percepția cu privire la limitele a ceea ce obișnuim să numim ”artă”.

** * Deschis în octombrie 2018, MARe/ Muzeul de Artă Recentă a prezentat, în premieră în România, expoziții ale unor artiști de talie internațională precum Jeff Wall, Martin Creed, Thomas Ruff, Marcia Hafif.

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

”Nicăpetre. Mitologii ale corpului. Grafică 1970-1990”, expoziție la Galeria ”Gh. Naum”

*Galeria secției Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I” găzduiește câteva dintre cele mai frumoase desene ale artistului în perioada 8 ianuarie – 16 februarie 2020

    Galeria de artă ”Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei ”Carol I” prezintă în perioada 8 ianuarie – 16 februarie 2020 o selecție a celor mai frumoase desene realizate de Nicăpetre sub genericul ”Mitologii ale corpului. Grafică: 1970-1990”.

Organizator expoziție, muzeograf Alina-Ruxandra Mircea. Conservator: Liliana Gâță. Pe afiș, lucrarea „Nud privit din spate” din 1990, cretă și sepia pe hârtie, din colecția Nicăpetre de la Centrul Cultural Nicăpetre  – secția Artă Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * Nicăpetre (Bălănică Petrică) s-a născut la Brăiliţa, azi cartier al municipiului Brăila, în data de 27 ianuarie 1936 şi a decedat la Toronto, în 21 aprilie 2008. A absolvit în 1964 Institutul de arte plastice ”Nicolae Grigorescu”. S-a afirmat, încă de la debut, ca desenator şi sculptor original, de mare valoare. Până în 1980 a trăit şi a creat în România. A publicat desene în revistele „Luceafărul”, „România Literară”, „Săptămâna”, „Viaţa Românească”, „Albina”, „Ifiumuncacs”. A ilustrat volumele „Poeme” de Theodor Balş, „Libertatea de a trage cu puşca” de Geo Dumitrescu, „Veşmânt şi culoare” de Cristina Anghelescu, „Coloana fără sfârşit” de Mircea Eliade.
Prima expoziţie personală, de sculptură şi desen, „Cariatide”, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expoziţiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziţia de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziţia de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti; 1979 expoziţia de sculptură şi desen la Galeriile de artă Bacău; 1980 expoziţia de desen la Galeria Galateea.
Sculpturi monumentale din această perioadă se află la Măgura Buzăului: „A fost aici, odată…” (1971), „Zăbală şi paloş” (1979), iar la Târgu-Jiu a realizat decoraţia exterioară de la sediul primăriei – 32 capitele (1971) – https://www.muzeulbrailei.ro/arta/centrul-cultural-nicapetre-1/

Nicăpetre a plecat în 1980 din țară. Spre sfârșitul vieții a revenit frecvent la Brăila, unde a donat mare parte din lucrările sale – sculpturi, desene și nu numai – muzeului brăilean. În 2001, Casa Colecțiilor de Artă (frumoasa casă Embiricos, clădire monument realizată de arhitectul Iancu Predinger din Brăila, str. Belvedere nr. 1) a devenit Centrul Cultural Nicăpetre cu una dintre cele mai mari colecții de sculptură și expoziții de profil în aer liber din țară.