Arhive categorie: Arta plastica

Gh. Mosorescu, personală „Inter Mundos” la Slobozia

*Expoziția se vernisează sâmbătă, 22 ianuarie 2022, ora 13.00 la Galeriile de artă ”Arcadia” de la Centrul cultural ”Ionel Perlea” Ialomița

Un nou eveniment cultural de anvergură se anunță pentru sâmbătă, 22 ianuarie 2022, de la ora 13.00 la Slobozia. Expoziția personală sub genericul „Inter Mundos” a scenografului Gh Mosorescu – preşedintele filialei Brăila din Uniunea Artiștilor Plastici din România – se vernisează la Galeriile de artă ”Arcadia”, Centrul Cultural Ionel Perlea Ialomita, (Slobozia, str. Matei Basarab nr. 26).

Curatorul expoziției este Ana Amelia Dincă – critic de artă, artist plastic (pe care o avem și la Galeriile de Artă Brăila la cele mai multe vernisaje ale artiștilor brăileni).

Expoziția rămâne pe simezele de la Slobozia în perioada 22 ianuarie – 15 februarie 2022.

Notă. Așa cum deja știți, vom prezenta informații detaliate – foto. video – pe paginile noastre din rețeaua Facebook și filmul de la vernisaj pe canalul You Tube/ BrailaChirei

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziția ”Secretele de sub mătăsuri” a lui Florin-Gabriel Călin, la Casa de Cultură Brăila

*Vernisaj sâmbătă, 18 decembrie 2021 de la ora 15.30 urmat de un spectacol susținut de colaboratori și invitați ai instituției gazdă

Ca și în alți ani (altă dată ne-a făcut portretele), artistul plastic brăilean Florin-Gabriel Călin (foto de Armanda Filipine, la gala laureaților manifestării ”Întâlnirea epigramiștilor”, ed. XXIV, din 4 oct 2021 – eveniemnt organizat de Casa de Cultură) ne invită la un vernisaj la Casa de Cultură a municipiului Brăila (instituția unde este angajat și unde l-am mai felicitat pentru expoziții).

Evenimentul are loc sâmbătă, 18 decembrie 2021, începând cu ora 15.30, la sediul din Casa memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” (Brăila, în Piața Poligon) cu o temă foarte incitantă – „Secretele de sub mătăsuri”. Vernisajul expoziției va fi urmat de un spectacol din care fac parte Cătălina Nedelea (colabotator al instituției gazdă prin asociația neguvernamentală care se ocupă de teatru cu elevi) și Flori Popa-Velea, ambele actrițe la Teatrul „Maria Filotti”, trupa muzicală ”ANTIC”, interpretele Valentina Enea și Raluca Tănase, dar și binecunoscuții umoriști Mihai Frunză, Alexandru Hanganu și Stela Șerbu-Răducan, membri ai Clubului Umoriștilor Brăileni „Ștefan Tropcea”, primul fiind și președintele CUB ”Șt. Tropcea”. Bineînțeles că moderatorul întâlnirii va fi colegul jurnalist Emanoil Mircea Ciucașu – managerul Casei de Cultură.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Invitație la Salonul anual al artiștilor plastici brăileni, ediția 2021

*Vernisaj la Galeriile de Artă în 9 decembrie, de la ora 17.00

Una dintre cele mai așteptate expoziții este Salonul anual al artiștilor plastici brăileni, eveniment al filialei Brăila din Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) România, care are loc an de an, în ultima lună calendaristică, punctând activitatea membrilor filialei și oferind publicului iubitor de artă mostre de talent autentic, străjuit de educație solidă și emoții în culori. Astfel, și de această dată, scenograful Gh. Mosorescu – președintele filialei UAP Brăila – ne invită să urmărim pe simeze creațiile colegilor și ale sale, așezate frumos pe simeze. Afișul evenimentului este realizat de Bogdan Mosorescu. Va prezenta la Ana Amelia Dincă – critic de artă, artist plastic.

Expun, lucrări de pictură, grafică, fotografie, sculptură, ceramică, următorii membri ai filialei UAP Brăila: Mariana Bogdan, Maricica Cârstiuc, Carstiuc Sorinel, Trandafira Cojocaru, Teodora Constantinescu, Ovidiu Dascălu, Ana-Maria Dobre, Vasile Gaită, Florentina Giol, Ioana Grigore, Raluca Iancu, Ioanid Marilena, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Macarie Crenguta Corina, Mânzu Maria Mădălina Art, Hugo Maracineanu, Walter Maracineanu, Angelica Deacu Moscu, Bogdan Mosorescu, Gh Mosorescu, Paula Neagu, Nicoleta Olteanu, Petrov Paul, Ciprian Petre, Svetlana Potanga, Marian Prundea, Cristian Radu, Vasile Sarca, Silviu Ioan Soare, Dennis Teodorescu, Marius-Gheorghe Teodorescu, Luciana Terente, Raluca Tătaru, Traian Tsamuris. Invitat în expoziție: Florian Mihăilescu (fost coleg, acum membru al filiaiei Artă plastică religioasă și restaurare).

Accesul în sala expozițională (deținută de Consiliul Județean prin Centrul de Județean de Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila) la vernisaj se face conform regulilor sanitare impuse de pandemie – cu certificatul verde.

Program de vizitare Galeriile de Artă: luni – joi: 10.00 -16,00, vinerea 10.00 – 13.00.

Nota red. Ca de fiecare dată, vom fi acolo (suntem și parteneri media!) și vom transmite LIVE, vom oferi imagini pe paginile noastre din rețeaua Facebook pentru cei care nu pot fi alături de artiști la vernisaj

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Monumente dispărute, strămutate, salvate”, expoziție foto-documentară la Muzeul Cotroceni

*Până pe 9 februarie 2022 pot fi admirate lucrări de artă monumentală care, în mare parte, rămân doar în amintirea peliculei foto

În perioada 9 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, Muzeul Național Cotroceni (https://www.facebook.com/muzeulcotroceni) prezintă în Spațiile Medievale, sub genericul „Dispărute, strămutate, salvate”, imagini ale unor lucrari plastice de factură monumentară cu caracter comemorativ care, de-a lungul timpului, au fost îndepărtate de regimurile politice din secolul trecut. Practic, vor fi mai mult de 30 panouri pe care publicul va vedea câteva creații artistice din patrimoniul național și universal care au fost demolate, topite sau, în rare situații, strămutate sau ascunse. Statuile ecvestre ale regelui Carol I (foto, amplasată inițial între Palatul Regal și Palatul Cărții – Fundația Universitară, a fost dată jos de comuniști în 1947)

și a regelui Ferdinand I – ambele creații ale sculptorului croat Ivan Meštrović, „Monumentul reîntregirii neamului” – grup statuar evocator al Marii Uniri de la 1918, opera sculptoriței Olga Sturdza-Mavrocordat, statuia lui Vasile Lucaciu – luptător pentru drepturile românilor ardeleni – sunt doar o mică parte a monumentelor considerate în trecutul mentionat „necorespunzătoare ideologic și politic”, distruse și „scăzute din inventar pe bază de proces-verbal”. Expoziția „Dispărute, strămutate, salvate” va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vizitarea se face pe bază de programare, la mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la telefon 021.317.31.07 / 0725.518.381, doar cu respectarea măsurilor speciale (certificat verde obligatoriu) care au ca scop prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Palmaresul festivalului de folk ”Chira Chiralina” 2021

*Ediția a XIV-a a fost căștigată de Diana Porca, din Suceava, marele premiu (4.000 lei) oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila din fonduri de la Consiliul Județean

Așa cum știm (https://brailachirei.wordpress.com/2021/11/16/festivalul-de-folk-chira-chiralina-2021-la-braila-editia-a-xiv-a/), aceste ultime două zile a fost – pentru iubitorii genului – bucuria muzicală a întâlnirii cu folkul la Brăila în festivalul ”Chira Chiralina”. Ediția a XIV-a s-a desfășurat pe scena Casei Tineretului și, ca de fiecare dată, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație). De altfel, pe pagina din rețeaua Facebook găsiți înregistările celor două zile, concurs (a fost doar în prima zi, 26 noiembrie – video e la https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/videos/1310989536081747 ca să vă faceți o idee despre concurenți) și recitaluri.

În deschiderea zilei a doua a competiției, în holul Casei Tineretului s-a vernisat expoziția de artă plastică ”Stări” cu lucrări semnate Steliana Radu (cadru didactic, pensionară). Lucrările vor mai rămâne în acest spațiu generos.

Palmares

Diana Porca (foto Armanda & Braila Chirei) din Suceava – Marele Premiu (4.000 lei): Marius Barbu – premiul I (2.500 lei); trupa Open – premiul II (2.000 lei); trupa Omnis – premiul III (1.500 lei); Marius Răzvan Băluță – Premiul pentru virtuozitate instrumentală (1.000 lei); Bianca Florentina Bănică – premiul pentru cea mai bună creație (1.000 lei).

Juriul ediției fost următorul: președinte, cantautorul Ducu Bertzi și membri Veronica Dobrin, Mihai Cosmin Popescu, Badale Raul Ionuț, Ștefan Stănescu. Sumele de bani pentru premii au fost numai din bugetul Consiliului Județean Brăila. Sponsor – la asigurarea ambianței și cu un vin bun – a fost la această ediție Stațiunea de cercetare -dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru (a fost sponsor și la festivalul de jazz).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Max Hermann Maxy, vocația unui deschizător de drumuri artistice

*O biografie care merită în permanență revizitată

Max Hermann Maxy (M. H. Maxy, 26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București) este un uriaș artist român de origine evreiască (foto 1 – autoportret, lucrare datată 1932: foto 2 – ”Compoziție”, lucrare datată 1966 în colecțiile Muzeului de Artă Vizuală Galați). Pictor (cu studii la Viena: în curentul avangardist, și nu numai, este un reper), scenograf (a lucrat și la Paris), editor, profesor universitar, a fost primul director al Muzeului de Artă al României (numit în 1949). Biografia sa merită în permanență revizitată – cu valoare de reper/ model pentru orice om, fie că iubește sau nu arta.

Spirit multilateral, mereu aplecat spre cercetare, Max Herman Maxy a avut destinul şi vocaţia deschizătorului de drumuri. A organizat şi coordonat singura şcoală românească constituită după modelul Bauhaus. Ca scenograf, a participat la montarea primelor spectacole de teatru avangardist de la noi iar mai târziu, în calitate de prim director al Muzeului Naţional de Artă al României, şi-a investit energia şi talentul organizatoric în crearea unei instituţii de talie europeană. Încă de timpuriu, Maxy şi-a însuşit cu aviditate toate experienţele moderniste, de la expresionism şi cubism la constructivism. A cunoscut îndeaproape cercurile avangardiste europene, fiind unul dintre puţinii români primiţi să expună la celebra Galerie Der Sturm. A expus în repetate rânduri alături de nume mari ale noii arte, ca Paul Klee, Kurt Schwitters, Hans Arp, Giorgio de Chirico, El Lissitzky, Constantin Brâncuşi. A fost, între 1925 şi 1928, iniţiatorul şi principalul promotor al INTEGRALISMULUI – o încercare ambiţioasă de sintetizare a tuturor curentelor moderniste de până atunci, menită să îmbrăţişeze toate formele de expresie artistică, de la pictură, sculptură şi grafică până la scenografie, mobilier, tapiserie, legături de cărţi, obiecte decorative, ceramică” – este o prezentare succintă pe care i-a făcut-o la un moment dat muzeograf dr. Maria Stoica de la secția Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”; de altfel, instituția muzeală brăileană are în colecții destule lucrări (una dintre ele, foto 3 – ”Fata cu păpușa”, 1921) semnate M. H. Maxy, expuse în sala dedicată artistului.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei