„Remember Fănuș Neagu – 90”

*Evenimente, în 5 – 7 aprilie 2022, la Muzeul Literaturii în capitală, la casa memorială ”Fănuș Neagu” din Gradiștea natală, la Muzeul Brăilei ”Carol I”

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR – nota red. Nu uităm rolul lui Dumitru Panaitescu Perpessicius in înființarea muzeului!) din București, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I” – inclusă și Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea (parte din muzeul brăilean, secția Memoriale), organizează în 5 – 7 aprilie 2022 evenimente de cinstire a memoriei scriitorului Fănuș Neagu… la acest 5 aprilie ar fi împlinit 90 ani.

<Născut la 5 aprilie 1932, Fănuș Neagu a debutat în 1954, în revista „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea. Seria romanelor sale a început cu Îngerul a strigat (1968), premiat la acea dată, considerat o lucrare de referință a prozei postbelice românești. În ansamblu, opera sa include proză scurtă, romane, piese de teatru, scenarii de film și televiziune, versuri, cărți pentru copii, jurnale, dar și publicistică. A activat constant și substanțial în presă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și director al unor importante publicații atât înainte de 1989, cât și în perioada post-decembristă. Între 1993 și 1996 a fost director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. A fost membru al Academiei Române, corespondent din 1993 și titular din 2002. Într-unul dintre caietele sale, amintind despre începutul lucrului la A doua carte cu prieteni (1985), scriitorul menționa, într-o notă intitulată Zicere: „Norocul și nenorocirea mea – urcarea, căderea, urcarea, căderea – face ca toți aceștia să se numească scriitori. Oameni aparținând distanței uriașe între a fi și a avea. Ei sunt rodul liniei fără hotar, cheltuindu-și lumina ființei în tranșeele ținând de absurdul închipuirii. Trăiesc până la momentul impresiei de libertate și pe măsură ce timpul trece, în loc să îmbătrânească devin copii” (fragment dintr-un manuscris aflat în arhiva MNLR).Fănuș Neagu a încetat din viață pe 24 mai 2011, după o lungă suferință> prezentate MNLR.

Programul evenimentelor

Marți, 5 aprilie 2022 ora 13.30 (în sediul expoziției de bază a MNLR, str Nicolae Crețulescu nr. 8, București) vernisajul expoziției „Remember Fănuș Neagu – 90” cu fotografii, unele de fotograful muzeului, Dan Vatamaniuc, și manuscrise din arhiva MNLR (de la autobiografie la articole și pagini de roman ale scriitorului Fănuș Neagu); ora 14.00 (în sediul expoziției de bază a MNLR) dezbatere „Fănuș Neagu – 90” și lansarea cărții „Teatru” de Fănuș Neagu, cu Eugen Simion (prin Zoom), Zamfir Bălan, Paul Cernat (prin Zoom), Viorel Coman (Viorel Mortu – prin Zoom), Lucian Chișu, Mihai Ispirescu, Mircia Dumitrescu, Radu Băieșu, Dan Claudiu Tănăsescu, moderează Ioan Cristescu – director MNLR

Miercuri, 6 aprilie 2022 ora 12.00 (la Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea de Sus, județul Brăila) intâlnire cu elevi și profesori de la școlile generale din Șuțești, Grădiștea, Ianca, Gemenele, Mihail Kogălniceanu și de la Școala Generală „Fănuș Neagu” Brăila. Cu Viorel Dinescu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu); ora 16.00 (la Școala Generală „Fănuș Neagu”) întâlnire cu elevii. Participă: Viorel Dinescu, Constantin Gherghinoiu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Joi, 7 aprilie 2022 ora 11.00 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, in sediul central) vernisajul expoziției foto-documentare „Fănuș Neagu – 90” (fotografii, manuscrise, cărți cu autograf s.a.); ora 11.30 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, sediul central) „Rotonda 13” – amintiri despre Fănuș Neagu și dialog cu cititorii. Participă: Lucian Chișu, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Popa, Zamfir Bălan, Vasile Datcu, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Invitație la teatru. „Orestia”, sâmbătă la TMF

*O reală bucurie pentru iubitorul de teatru acest spectacol în care modernismul – estetic, teatral – dă bine pe scenă, aceasta fiind în primul rând meritul regiei

O nouă reprezentație cu „Orestia” după Eschil, în regia Radu Iacoban este programată la Teatrul „Maria Filotti” (TMF) sâmbătă, 2 aprilie 2022, de la ora 18.00. Spectacolul din repertoriul TMF se joacă la sala mare și îi are în distribuție pe actorii Emilian Oprea/ Ciprian Brașoveanu, Elena Andron, Narcisa Novac, Ciprian Chiricheș, Blanca Doba, Silvia Tariq, Silviu Debu, Valentin Terente, Nicholas Cațianis, Ciprian Brașoveanu, Corina Borș și Vlad Volf.

Spectacolul (nota mea (1) O reală bucurie pentru iubitorul de teatru când modernismul – estetic, teatral – dă bine pe scenă, mai ales când regizorul știe cum să-l formuleze în context care nu seamănă deloc cu ce trăim azi) este o adaptare a piesei lui Eschil realizată de regizorul Radu Iacoban, traducere text Alexandru Miran. De reținut și celelalte nume, oameni care fac bine spectacolului: Tudor Prodan – scenografia, Bogdan Gheorghiu – light design, /Sound design – Aida Sosic – sound design. Nicholas Cațianis este asistent de regie.

Bilete, pe https://www.blt.ro/orestia.html sau de la agenția teatrului.

Nota (2). Este și o binevenită ocazie de a (re)vedea/ citi piesa originală a lui Eschil, pentru o conectare la simbolistica epocii, pentru o mai profundă înțelegere a dramei care conturează viața personajelor.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Casa memorială „Perpessicius”, o nouă sesiune de comunicări ale elevilor

*Participă tineri de la de la Colegiul Național Pedagogic „D. P. Perpessicius”, partener fidel al secției muzeale brăilene

Sub genericul „Pluralitatea creației Perpessiciene”, la Casa memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (Brăila, str. Cetății nr. 70) Muzeul Brăilei „Carol I” are loc o nouă sesiune de comunicări științifice destinată elevilor, a XI-a ediție.
Ca de fiecare dată, gazdă/ coordonator va fi muzeograf Elena Ilie – șef secția Memoriale, participanți fiind elevi de la Colegiul Național Pedagogic „D. P. Perpessicius”, instituția școlară având cele mai multe colaborări cu spațiul muzeal unde Cartea și Literatura sunt (mereu, spre bucuria noastră) pe primul plan.
Evenimentul are loc marți, 29 martie 2022. De altfel, 29 martie este ziua trecerii în eternitate a lui D. P. Perpessicius, deci se înscrie în firescul respectării memoriei marelui cărturar derularea sesiunii cu elevi de la Pedagogicul brăilean „Perpessicius, îndrumătorul fiind prof. Carmen Lăcrămioara Aldea. Moderatorul întâlnirii va fi Liliana Șerban – muzeograf.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua Greciei, serbată de Comunitatea Elenă Brăila

*Un Te Deum în frumoasa Biserică Greacă (și cea mai mare din afara granițelor grecești) Buna Vestire, de la ora 13.00 urmat de un program artistic la Centrul Diversității culturale; sâmbătă – 26 martie 2022

La Brăila se serbează Ziua Greciei (25 martie) și nici nu ar avea cum să se ocolească momentul, pentru că aici trăiește o importantă Comunitate Elenă și tot aici istoria s-a scris împreună cu grecii trăitori pe aceste meleaguri, departe de Elada natală dar cu țara în inimi. Dovadă stă frumoasa Biserică Greacă Buna Vestire (unul dintre hramuri, Buna Vestire fiind în sinaxar chiar în 25 martie; alt hram este Izvorul Tămăduirii) din centrul orașului (Calea Călărașilor nr. 3) de la Dunăre, ridicată (în anii 1862 – 1872) pe cheltuiala unor membri ai comunității elene, mulți dintre ei oameni de afaceri prosperi – armatori, industriași, comercianți etc – pentru care a rămas, ca și azi, important să ofere și comunității ceva din bogăția proprie. Biserica Greacă (foto) a fost recent renovată printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Programul gândit de Comunitatea Elenă Brăila – președinte Adrian Mavrochefalos, secretar Veronica Macri – are loc sâmbătă, 26 martie 2022, când sunt așteptați Sofia Grammata – ambasadorul Greciei în România, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – preşedintele Uniunii Elene din România.

Sâmbătă, programul începe la ora 13.00 când are loc un Te Deum la Biserica Greacă Buna Vestire, o rugăciune pentru eroii greci care și-au dat viața pentru eliberarea țării. Urmează un program artistic sub genericul ”RĂDĂCINI ELENE” / ”ΕΛΛΗΝΙΚΕΣ ΡΙΖΕΣ” – la Centrul Diversității culturale din Muzeul Brăilei „Carol I” unde a fost amenajată o expoziție cu lucrări ale artiștilor plastici Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, o altă expoziție cu icoane, carte veche și obiecte reprezentative pentru cultura și tradiția greacă (din colecţiile Comunităţii Elene Brăila, de la familiile Jana Și Gheorghe Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri0 dra și produse ale Cercului de pictură al Comunității Elene Brăila coordonat de prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru. Mai sunt expuse și câteva păpuși dăruite instituției muzeale în campania ”Obiectul meu de la muzeu”. Coordonator expozițiilor este Camelia Hristian – șef Serviciul Relaţii Publice la muzeu. Nu în ultimul rând, din program fac parte membri ai ansamblului de dansuri tradiționale ”Parnassos” al Comunității Elene Brăila (foto din arhiva BRAILA CHIREI de la alt eveniment al comunității, de la sediul din str. Malului nr. 1), prof. Filippos Delviniotis coordonator.

Și pentru că alți ani sărbătoarea a fost și mai spectaculoasă, un fragment din evenimentele organizate de Ziua Greciei la Brăila în 2017, cu oaspeți de acasă

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Movila Miresii, cu elevi în Cluburile școlare de educație pentru sănătate

*În proiectul național derulat în parteneriat cu Crucea Roșie Română sunt înscriși peste 100 elevi din Școala Gimnazială Movila Miresii

În proiectul ,,Cluburile școlare de educație pentru sănătate” desfășurat în parteneriat cu Societatea Națională Crucea Roșie România, în perioada februarie – iulie 2022, sunt înscriși și peste 100 elevi de la Școala Gimnazială Movila Miresii. Motivul este unul binevenit pentru derularea de activități cu teme dintre cele mai utile și interesante: igiena, activitate şi odihnă, alimentație sănătoasă, sănătate mintală, relații sănătoase, influența nocivă asupra organismului uman, primul ajutor.

Coordonatori în proiect, implicați în calitate de voluntari din partea Școlii Movila Miresii, sunt prof. Brezuică Mirela – directorul școlii, prof. Otilia Steluța Miron – director adjunct, prof. Carmen Stoean, prof. înv. primar Florica Munteanu și prof. înv. primar Cornelia Florean.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Încep modernizări pe DJ255A, județ Brăila. Proiect european

*Tronsonul care va fi, anunță autoritățile, în lucru: Gropeni – Unirea – Silistraru

O echipă de la Consiliul Județean Brăila a fost prezentă (23 martie 2022) în comuna Gropeni unde a început lucrul la proiectul cu fonduri europene destinat modernizării drumului județean DJ255A. Practic, vor fi lucrări pe tronsonul Gropeni – Unirea – Silistraru.

Proiectul european (peste 9 milioane euro, valoare finanțare) ar trebui finalizat în 2023.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Reducerea CAS, câștig pentru populație”

*Propunerea PNL de reducere a CAS-ului de la 25 la 20 la sută ”ar aduce românilor 317 lei în plus la salariu”

Parlamentarul liberal Alexandru Popa (foto) – deputat de Brăila, președinte PNL Brăila, subliniază avantajele propunerii PNL de reducerea a contribuției la sănătate (CAS).

„În ultimele zile au apărut în spațiul public o serie de critici la adresa proiectului propus de PNL privind reducerea CAS de la 25% la 20%, care le-ar putea aduce românilor 317 lei în plus la salariu. Și-au dat cu părerea tot felul de persoane, dintre care unele este evident că nu înțeleg mare lucru în domeniu, dar se grăbesc să critice propunerea făcută de PNL. Sunt unii care încearcă să sperie românii spunând că scăderea CAS ar afecta pensiile, ceea ce este fals. Punctajul la pensii se calculează în funcție de salariul brut, nu de valoarea contribuției. Scăderea contribuțiilor crește salariul net și nu afectează pensia. Este important ca românii să înțeleagă că scăderea contribuției înseamnă o creștere a salariului net în prezent, în timp ce o creștere a salariului brut înseamnă o creștere a pensiei în viitor pentru cei care astăzi sunt angajați. Mai mult, vorbim despre un beneficiu acordat fără discriminare, nu doar unei categorii de români sau doar angajaților dintr-un sector bugetar anume. Ca să nu mai discutăm despre faptul că acești bani încasați suplimentar la salariu se vor întoarce în economie. De aceea noi, liberalii, susținem ideea majorării salariilor pentru toți românii, prin reducerea CAS de la 25% la 20%. Este singura variantă prin care pot crește salariile. Amendamentul a fost depus de mai mulți parlamentari PNL, însă ne dorim să ajungem la un consens în coaliție pe această propunere care aduce mai mulți bani în buzunarele românilor, dar și mai mulți bani la buget. În acest fel investim bani în economie, profitul va rămâne companiilor, iar 20 miliarde lei vor ajunge în buget„, spune Alexandru Popa.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Daria Voinea și cartea ei „Tandru și inconștient”

*Lansată la dramaticul brăilean, sâmbăta trecută

Daria Voinea este foarte tânără (e și studentă la litere) și scrie; mai mult, a publicat deja două cărți. Cea de-a doua este „Tandru și inconștient”, editura Zigotto, 2022 (subiect e dragostea… De ce nu? Curajul tinereții…). A lansat-o în 19 martie (notă. Când noi eram la maratonul de poezie la Câmpina) la Teatrul ,,Maria Filotti” (TMF) unde a fost prezentată de actrițele Simona Mihăescu de la București și Cătălina Nedelea de la TMF, criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), profesoarele Andreia Bodea și Valentina Vintilă.

Ce s-a spus la lansare e din bucuria unei noi cărți (notă. Noi nu avem cartea, deci nu ne pronunțăm). Dar cine o cunoaște pe autoare (mai nou, secretar literar la TMF), cei care vor să simtă dragostea cu arderea tinereții, curioșii în căutare de nou vor citi volumul care ne arată pe copertă o lume mai degrabă angoasată – grafică de artistul plastic Daniel Divrician.

Foto (arhiva personală): autoarea și cartea cea nouă

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. 180 refugiați ucrainieni în tranzit

*Cazați, ca și în celelalte zile, în casele brăilenilor și în spații amenajate sau puse la dispoziție în hoteluri, la asociații etc.

Doar 180 locuri ocupate de migranții din Ucraina aflați în tranzit (puține, comparativ cu alte județe) – din cele 1.073 locuri de cazare disponibile în județul Brăila. Dintre acestea, 131 sunt în familii, la brăileni acasă.

Deci, situația ocupării la 22 martie 2022, ora 16.00, așa cum a transmis-o Prefectura Brăila: 131 la persoane particulare; 42 locuri ocupate la Centrul Golgota (din 42 locuri amenajate); 31 în Șuțesti (din 36); 25 la hotel Adriano (din 50); 18 la cămin Diaconia (din 22); 15 la hotel GBC (din 35); 11 la asociatia Damaris Tina (din 20); 10 la hotel Sport (din 32); 9 la hotel Triumph (din 25); 8 la Lotca Fermecată în Cazasu (din 10); 5 la Câineni Băi în Vișani (din 9); 3 în parohia Sf. Filofteia (din 13); 3 la fundația Casa Pâinii în Viziru (din 21).

În caz de necesitate, așa cum s-a anunțat de la începutul fenomenului migraționist (de nevoie… războiul!) sunt disponibile – se pot amenaja rapid – multe alte spații în municipiu și județ – ex. la Comunitatea Rușilor Lipoveni, în Lacul Sărat, în sate și comune, la Venetia Medical, în alte hoteluri și pensiuni, o tabără mobilă a ISU ”Dunărea” etc.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Consilierul municipal Laurentiu Coman (PNL Brăila): un semnal de alarmă pentru HC Dunărea sau o întrebare legată de bani publici

*Echipa brăileană de handbal HC Dunărea a pierdut meciul, scor 27 la 32, cu SCM Râmnicu Vâlcea; dar nu aceasta e marea problemă, ci altele. Legate de performanță în general, de buget în special, dar mai cu seamă de bani publici

Explicațiile (necesare!) vin de la Laurențiu Coman (foto) – consilier municipal din partea PNL Brăila:

„Dacă toată lumea a sperat la o schimbare în bine când la conducerea clubului de handbal HC Dunărea, PSD l-a instalat cu surle şi trâmbițe pe Manole Adrian, lucrurile par că merg în direcția greșită. Cu un buget destul de mare de peste 2 milioane lei bani acordati de Consiliul Județean si Consiliul Local Municipal, HC Dunarea nu reușește să se afirme, rezultatele fiind slabe. Se pare că PSD prin mâna lui Caranica care a lăsat în urmă datorii de peste 600.000 euro a îngropat și acest ultim bastion al sportului brăilean. Cu jucătoare îmbătrânite și iesite din mână, echipa pare să nu mai facă față competiției sportive, la ultimul meci susținut acasă a pierdut în fața SCM Râmnicu Vâlcea.

Dezastrul e cu atât mai mare cu cât echipa tehnică nu face față valului de jucătoare accidentate și mă întreb cine răspunde pentru asta. Jucătoarele aduse de Caranica & co., foste glorii refulate și reeșapate, a căror „valoare și forță de joc” s-a văzut după decizia conducerii de a acorda o vacanță de mai bine de o lună pe perioada Campionatului Mondial, când de la Brăila au fost plecate 6 jucătoare la naționala Braziliei, iar cele rămase nu mai aveau cum să se antreneze. Lipsa unui cantonament și a meciurilor de pregătire din acea pauză competițională s-a văzut în rezultate, iar perioada îndelungată de repaus s-a resimțit în valul de accidentări. Mai mult decat atât, clubul este înglodat în datorii, inclusiv nu și-a plătit obligațiile către firma care asigură transportul jucătoarelor.

Clubul sub conducerea lui Manole pare că nu iși poate îndeplini obiectivele propuse iar soluția găsită de conducere este insolvența. PSD a găsit insă o soluție minune care va șterge cu buretele incompetența și managementul defectuos care a dus la faliment acest club.

Vă intrebați care este această soluție? Ei bine, inființarea unui alt club, și anume Clubul Sportiv Dunărea Brăila – instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Brăila. Cu alte cuvinte salvarea unor capete se face prin insolvența fostei asociații sportive și inființarea unei alte entități curate ca lacrima. De fapt, nu faptul că nu iși indeplinesc obiectivul sportiv a dus la aceasta decizie, ci nevoia de a scăpa de datoriile din urmă. Dar asta nu înseamnă că rezultatele echipei se vor imbunătăți sau că managerul impreună cu tot staful PSD-ist vor fi performeri. Iar marea întrebare este cine îl ține în spate pe Caranica, autorul moral al falimentului handbalului brăilean?„

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

De Ziua Mondială a Poeziei, întâlnire la Casa ”Perpessicius”

*Luni, 21 martie 2022, de la ora 11.00 * Sub genericul unui motto ales de gazda noastră, muzeograf Elena Ilie: „Poezia este o taină și o lucrare de sine stătătoare” – Nichita Stănescu

Un motto generos și incitant: „Poezia este o taină și o lucrare de sine stătătoare” (Nichita Stănescu); el ne va guverna reuniunea de luni, 21 martie 2022, de la ora 11.00 pe care am gândit-o împreună cu gazda noastră, muzeograf Elena Ilie – sef secția Memoriale din Muzeul Brăilei ”Carol I”. În sediul din strada Cetății nr. 70 ne vom întâlni, câțiva dintre cei pentru care preocupările legate de lumea literară sunt la ordinea zilei, pentru a celebra Ziua Mondială a Poeziei (21 martie) și, depotrivă, pentru a răspunde provocării bunei gazde.

Elena Ilie: ”Având ca motto gândul lui Nichita despre poezie, am invitat iubitori și creatori de poezie luni, 21 martie, în casa lui Perpessicius, pentru a aduce un omagiu versului și poeților. Va fi prezentat volumul de poezie „Itinerar sentimental” al lui D. P. Perpessicius, cu emoționanta istorie a intrării sale în colecția Secției Memoriale.

Și-au anunțat prezența: Constantin Gherghinoiu, Viorel Coman, Mihai Vintilă, Virgil Andronescu, Lică Barbu, Elisabeta Furtună, Vasile Mandric, Luminița Dascălu, Mariana Marțian. Mediatoare a contactului cu distinșii prieteni ai muzeului, Armanda Filipine, un cronicar atent al creațiilor literare contemporane”.

Nota red. Nu am mai scris pe afiș… ca și la celelalte evenimente, va fi LIVE pe pagina https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/ (apoi transferat și pe You Tube), iar în revista BRAILA CHIREI va fi prezentată întâlnirea

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noi de ce nu putem fi prieteni… așa?

*Chiar… Oare de ce?!?

Foto: captură din video de pe You Tube

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

”Albă ca zăpada”, nou spectacol la Teatrul de păpuși brăilean

*Avanpremieră și premieră în 19 și 20 martie 2022

Copiii brăileni vor avea bucuria să vadă o montare nouă – evident că se schimbă generațiile, atât la public cât și la actori, deci e nevoie – a spectacolului ”Albă ca zăpada” după povestea omonimă pe care cu toții o știm – iar copiii întâi o aud citită sau, iată, o pot admira pe scena teatrului de păpuși ”Cărăbuș”.

Noul spectacol este regizat de Georgeta Lozincă de la Teatrul pentru copii Târgu Mureș, unde este actriță (a mai montat la Brăila și ”Rapunzel” după Frații Grimm). Echipa regizorală este aidoma celuilalt spectacol: scenografia (şi păpuşi) Tomos Tünde, muzica Zeno Apostolache-Kiss. Distribuția diferă. Dar pe copii sigur îi interesează povestea… pe care eu (Armanda Filipine) îi invit să o citească musai și din carte – pentru că acolo imaginația lor va fi liberă, iar personajele vor căpăta ce chipuri și ce haine vor ei |(nu regia, ca la teatru).

Avanpremiera are loc sâmbătă, 19 martie de la ora 17.00 și premiera duminică, 20 martie 2022, de la binecunoscută oră 11.00. Binevenită dată de premieră, pentru că 20 martie este și Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Biblioteca Județeană „Istrati”, atelier și cu copii refugiați din Ucraina

*În programul ”Săptămâna apelor”

În programul activităților sub genericul „Săptămâna apelor”, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila copiii au fost invitați în 17 martie 2022 de bibliotecarii de la secția Împrumut pentru Adulți la un atelier handmade în care au desenat și colorat, au decupat broscuțe și pești, și-au făcut măști de carnaval, s-au distrat pe cinste!

Au participat câțiva dintre copiii ucraineni aflați zilele acestea în oraș (știm că ei au fugit împreună cu mămicile din calea războiului, așa că întâlnirea a fost – mai cu seamă pentru ei – binevenită) și copii de la fundația „Surorile Clarise”. Lucrările vor putea fi admirate în expoziția „Manifest pentru Dunăre” ce va fi amenajată în bibliotecă.

Nota red. Dacă va fi un vorbitor de rusă (și mă anunțați), data viitoare vin și le spun o poveste! Ba cred că ne descurcăm și fără translator…)

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Brăila, aproape 200 de refugiați ucrainieni

*Situația din 17 martie 2022, oferită de Prefectură

La Brăila se află 189 de refugiați ucrainieni, din datele oferite de Prefectură pentru data de 17 martie 2022. Ar putea sosi mai mulți pentru că la Brăila sunt disponibile 844 locuri de cazare pentru migranții din Ucraina aflați în tranzit.

La brăileni acasă sunt ocupate 59 de locuri, totalul spațiilor anunțate disponibile de persoane fizice fiind 116 locuri. Alți ucrainieni sunt cazați în spații puse la dispoziție de primării, hoteluri, asocații etc, în municipiu și județ: 29 la Șuțesti (din 36 de locuri amenajate); 18 la cămin Diaconia (din 22); 6 la hotel Sport (din 32); 42 la centrul Golgota (din 42); 11 la asociația Damaris Tina (din 20); 3 în parohia Sf. Filofteia (din 13); 25 la hotel Adriano (din 50); 5 la Câineni Băi în Vișani (din 9); 15 la hotel GBC (din 35); 9 la hotel Triumph (din 25); 8 la Lotca Fermecată în Cazasu (din 10);18 la Reset Ballroom (din 18).

Nota red. În conformitate cu noile norme legislative (Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență a cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina găzduiți de persoane fizice, precum şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne – text publicat pe site Ministerul Internelor la 11 martie 2020 în https://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/440_1646981063_Nota%20de%20fundamentare.pdf), cei care găzduiesc refugiați din Ucraina pot primi bani pentru acest serviciu (câte 20 lei pe zi vor primi persoanele fizice reprezentând cheltuieli cu hrana) – trebuie să depună o cerere în acest sens.

Deci, persoanele fizice care găzduiesc refugiaţi trebuie să depună la primărie, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, o cerere în care să fie numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele lor, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp din luna anterioară pentru care se cere decontarea cheltuielilor cu hrana.  Cererea trebuie însoțită de o declarație pe propria răspundere, de o copie a actului de identitate al celui care solicită banii și de documente care atestă dreptul de folosință a locuinței în care găzduieşte refugiaţii din Ucraina.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ucraina și Rep. Moldova, sincronizare la rețeaua europeană de electricitate

*Vestea bună este de astăzi, 16 martie 2022

Rețelele electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova au fost sincronizate astăzi, 16 martie 2022, cu rețeaua continentală europeană (detalii la https://www.entsoe.eu/). Acest aspect va permite Ucrainei să mențină stabilitatea sistemului energetic, indiferent de condiții (în special acum, cu acest război unde vedem ce se întâmplă!) locuințele oamenilor vor fi încălzite, nu se va opri curentul electric (pentru că așa vor rușii, cum s-au întâmplat deja). Sincronizarea constituie, de asemenea, o etapă istorică pentru relația UE – Ucraina. Cum se vede, Comisia Europeană se mișcă bine în aceste zile.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Recital cameral oferit de Filarmonica ”Lyra – Cavadia”, cu Trio Divertimento

*Joi, 31 martie 2022, la sediul filarmonicii brăilene de la ora 18.30

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” Brăila, Petrea Gogu director, a pregătit pentru următorul eveniment o bucurie camerală. Joi, 31 martie 2022 de la ora 18.30 va fi la sediul filarmonicii (str. Ana Aslan nr. 29) un recital susținut de Trio Divertimento: Tereza Gânju (violoncel), Ludmila Calalb (pian) și Gheorghe Constantinescu (clarinet). Formația activează în această formulă din 2020. Biletele (preț 20 lei) se pot achiziționa de la agenția filarmonicii (tot la adresa str. Ana Aslan nr. 29) sau online, prin intermediul platformei BLT. ro la https://www.blt.ro/recital-cameral-trio-divertimento.html

Recitalul va fi prefațat, ca și evenimentul concertistic precedent (din 8 martie, pe scena Casei Tineretului, cu Orchestra ”George Cavadia” a filarmonicii și invitați soliști), de expoziția de pictură „Femeia, eterna primăvară” organizată în parteneriat cu Filiala Brăila din Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) – nota red. Le-am prezentat în rețeaua Facebook la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10221877968685439 cu lucrări ale artiștilor Maricica Cârstiuc, Nicoleta Olteanu, Iulia Țamuris, Sorinel Cârstiuc, Vasile Gaiță, Traian Țamuris, Walter Mărăcineanu (lucrare foto 2, jos), Hugo Mărăcineanu, Gheorghe Mosorescu (președintele Filialei Brăila a UAP – lucrare foto 1, sus), Cristian Radu, Dennis Teodorescu.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Liceul ”Hariclea Darclée”, proiect educațional cu Universitatea de arte Iași

*Incitante discuții cu universitarul Cristian Ungureanu și elevi coordonați de prof. artist plastic Nela Constantinescu, sub genericul ”Student pentru o zi”

Un proiect generos și de interes (”Student pentru o zi, viziune pentru viitor” este titlul) se derulează la Liceul de Arte ”Hariclea Darclée” din Brăila – prof. dr. Gheorghe Antonescu, director – în parteneriat cu Universitatea de arte ”George Enescu” Facultatea de arte vizuale și design din Iași, evident cu scopul de a-i familiariza pe liceeni cu provocările universitare.

Una dintre întâlnirile de proiect a avut loc la liceul de arte brăilean vineri, 13 martie 2022, cu prorectorul Cristian Ungureanu care a susținut prelegeri într-un workshop dedicat unor elevi coordonați de prof. artist plastic Nela Constantinescu. Tinerii (din clase a XI-a, a XII-a, a VIII-a) au audiat cu interes explicațiile profesorului universitar, având suport de analiză și interpretare lucrări proprii (autoportrete) pe care mai apoi le-au și expus. Mai multe foto, pe rețeaua Facebook la https://www.facebook.com/LAHDBraila/posts/7374771279229530

Nota red. Se știe deja că liceele de arte sunt pepiniere ale mediului academic, Brăila nefăcând excepție – dovada (premii în articolul de la https://brailachirei.wordpress.com/2022/02/22/premii-expozitia-concursului-national-de-grafica-gh-naum-editia-xxvii/) este și recentul concurs de grafică ”Gh. Naum” organizat de liceul condus de Gigi Antonescu.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

”Bătălia” vorbelor continuă. Deputatul liberal Popa, reacție la riposta primarului Dragomir

*Nici nu am mai fi prezentat, aproape în serial, aceste dueluri verbale, dacă ele nu ar demonstra că și furtunile în pahare cu apă pot fi cu… miez, în sensul că trebuie să privim cu atenție substratul, cu nuanțele lui * E adevărat și că mai e o variantă posibilă: anume, ca fiecare (privitor de pe marginea ringului) să priceapă doar ce vrea… sau doar cât poate înțelege (uf!)

”De luni încoace, gura nu le mai tace” – ar fi spus rapsodul popular reperformulând Miorița în formulă contemporană dacă ar fi fost de față la duelul verbal dintre primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila, membru PSD, și deputatul liberal Alexandru Popa. Totul a început luni, după ședința extraordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila când s-au discutat proiecte de hotărâri referitoare la bugetul municipiului și pentru care consilierii de la PNL s-au abținut la vot. Cineva a considerat atunci că trebuie să transforme (am mai spus asta) acest aspect în subiect de presă și să ăi atace pe liberali că nu votează bugetul, că nu le pasă etc. Adevărul e mai degrabă la mijloc, ca să spunem așa: consilierii liberali din CLM se abțin de principiu la votul în plen când vine vorba despre buget – ”unul care e construit la Brăila pe principii comuniste, mai mult pe consum, nu pe dezvoltare așa cum ar fi firesc”, a precizat prof. dr. Cătălin Canciu – inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Brăila, și el criticat fără rost (și cu vorbe urâte, nu le reproducem că nu merită) când a venit vorba de votul din CLM și de bugetul școlilor (unde, de fapt, primăria ar trebuie să se abțină de orice comentariu, pentru că nu dă decât bani de întreținere… de restul, se ocupă, oricât ar vrea unii altfel, Școala! Iar Cătălin Canciu chiar a învățat pe bune la școală). Dar abținerea liberalilor, sau chiar vot negativ de-ar fi, tot nu schimbă lucrurile. Pentru că în conformitate cu votul de la ultimele alegeri (”au ales ce-au cules!”, bine zice o vorbă din popor… să mai explic ce înseamnă?!? cred că nu e cazul…), CLM are majoritate cu membri de la PSD. Deci, îmi cer scuze că repet, subiectul nu era de pus pe tapetul niciunei știri. Nu era! Și-a mai fost și o replică a liberalului Costel Petrică Popa, vechi în CLM (cu multe mandate la activ) la care tot așa, primarul Dragomir a avut câte ceva de transmis – deloc de reprodus – tot prin intermediul unei părți din media locală.

Dar. deputatul Alexandru Popa (foto) și președintele PNL Brăila s-a simțit dator să transmită câteva gânduri (le-am prezentat, cu sublinierile noastre la https://brailachirei.wordpress.com/2022/03/15/alexandru-popa-pnl-braila-mirare-pentru-stupidul-atac-mediatic-al-psd-stilor-la-un-vot-care-nu-schimba-cu-nimic-situatia-din-clm/). Era atât de clar acolo… dar altcineva a continuat tirul întrebărilor de genul ”ce părere aveți?” și primarul Dragomir a replicat ceva (nu pentru noi, că nu am întrebat nimic) care din nou l-a supărat pe Alexandru Popa. Iată ce spune (și vă invit să citiți cum trebuie, să faceți abstracție de atributele puse în text la nervi și să vedeți miezul discursului – că de aceea îl publicăm**):

Alexandru Popa: ”De câte ori nu au argumente legate de subiectul discutat și vor să mă atace, PSD-iștii intră în lături (la propriu și la figurat) și trag din chiștoace deja fumate acum câțiva ani: cârciumă, lautari, parai, etc. Așa face și Vulturașul Marinel, care a fost cumințel (na că am făcut o rimă), spre deosebire de mine, care zice el că am sărit gardul la școală și am ratat lecția despre finanțarea școlilor. Da, am sărit garduri, am urcat în copaci și am făcut toate acele lucruri pe care le fac copiii de la țară atunci când se joacă. Din disprețul pe care-l afișează intelectualul Dragomir față de cei care au sărit garduri când erau copii și care ascultă muzică lăutărească de când au devenit adulți deduc că dânsul în copilăria stătea cuminte pe scaun, citea Kant și în pauzele de lectură asculta Mozart. Poate tocmai de aceea atunci când a crescut, domnul Dragomir n-a fost capabil să se descurce singur în viață, ci a avut nevoie să-l ia unchiul său de mânuță și să-l ducă la partid, unde a fost ascultător, a stat cuminte în bancă și s-a învățat în timp cu sinecurile, cu posturile sau funcțiile obținute pe linie politică. Poate tot de aceea intelectualul Dragomir l-a avut ca mentor pe Gheorghe Bunea Stancu, un nume de referință al culturii locale și naționale. Eu, unul, mi-am construit afacerea mea, am făcut două facultăți, am muncit pământul, am accesat ca particular fonduri europene și-mi dezvolt afacerea fără niciun fel de legătură cu statul sau politica. Intelectualul Dragomir a obținut an după an posturi și funcții pe linie politică, adică bani. Eu mi-am finanțat campania electorală, susțin financiar partidul și indemnizația de parlamentar o donez pentru cauze caritabile și o voi dona până la finalul mandatului. Și când sărbătoresc ceva sau mă întâlnesc cu apropiații la o petrecere, da, ascult muzică lăutărească și-mi place. Și da, le dau bani la lăutari, păcătosul de mine. Cât despre lecțiile de finanțe, intelectualul Dragomir are la dispoziția sa un întreg aparat de funcționari care face bugetul și întocmește documentele pentru diverse proiectele și toate se fac pe bani publici. Eu îmi fac pe cont propriu bugetul pentru afacerea mea și mi-am făcut și calculele atunci când a fost vorba despre finanțările europene pe care le-am accesat și mi-am riscat banii mei, iar când am greșit, am plătit din buzunar. Așa am învățat eu administrarea banilor, nu jucându-mă cu banii publici. Și oricând am chef să le dau bani lăutarilor care cântă la o petrecere, le dau, pentru că dau din banii mei. Noroc că intelectualul Dragomir merge numai la evenimente unde se cântă muzică clasică, unde se dau cel mult flori plătite de banii publici, nu bani din buzunarul propriu”.

**Și zău dacă nu ne enervăm și noi… nu de alta dar administrație înseamnă să lucrezi (alo? se aude și la Primăria condusă de Dragomir et Co … aka PSD) numai în folosul cetățenilor, nu al colegilor & prietenilor de partid abonați la tot felul de avantaje (funcții la stat, licitații etc.) și al unora care îți cântă mereu în strună (mai ales fals, dar ce contează dacă lumea se face că nu aude și aplaudă ca pe vremea comunistă, că așa au înțeles ei că-i frumos la final de spectacol, să aplauzi… chiar dacă piesa e de două parale…) Puteți să citiți aceste intervenții ale noastre (n.red. Armanda Filipine) și ca părți de editorial, care le se cer musai spuse în context… e și clar de ce… cred!

Să nu zică, totuși, ceilalți (din ring) la care se făcu vorbire pe-aici, că nu-i tratăm cu semnul egal, iată-i și pe dumnealor. Foto 1: Marian Viorel Dragomir; foto 2: Cătălin Canciu; foto 3: Costel Petrică Popa.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei