„Remember Fănuș Neagu – 90”

*Evenimente, în 5 – 7 aprilie 2022, la Muzeul Literaturii în capitală, la casa memorială ”Fănuș Neagu” din Gradiștea natală, la Muzeul Brăilei ”Carol I”

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR – nota red. Nu uităm rolul lui Dumitru Panaitescu Perpessicius in înființarea muzeului!) din București, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I” – inclusă și Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea (parte din muzeul brăilean, secția Memoriale), organizează în 5 – 7 aprilie 2022 evenimente de cinstire a memoriei scriitorului Fănuș Neagu… la acest 5 aprilie ar fi împlinit 90 ani.

<Născut la 5 aprilie 1932, Fănuș Neagu a debutat în 1954, în revista „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea. Seria romanelor sale a început cu Îngerul a strigat (1968), premiat la acea dată, considerat o lucrare de referință a prozei postbelice românești. În ansamblu, opera sa include proză scurtă, romane, piese de teatru, scenarii de film și televiziune, versuri, cărți pentru copii, jurnale, dar și publicistică. A activat constant și substanțial în presă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și director al unor importante publicații atât înainte de 1989, cât și în perioada post-decembristă. Între 1993 și 1996 a fost director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. A fost membru al Academiei Române, corespondent din 1993 și titular din 2002. Într-unul dintre caietele sale, amintind despre începutul lucrului la A doua carte cu prieteni (1985), scriitorul menționa, într-o notă intitulată Zicere: „Norocul și nenorocirea mea – urcarea, căderea, urcarea, căderea – face ca toți aceștia să se numească scriitori. Oameni aparținând distanței uriașe între a fi și a avea. Ei sunt rodul liniei fără hotar, cheltuindu-și lumina ființei în tranșeele ținând de absurdul închipuirii. Trăiesc până la momentul impresiei de libertate și pe măsură ce timpul trece, în loc să îmbătrânească devin copii” (fragment dintr-un manuscris aflat în arhiva MNLR).Fănuș Neagu a încetat din viață pe 24 mai 2011, după o lungă suferință> prezentate MNLR.

Programul evenimentelor

Marți, 5 aprilie 2022 ora 13.30 (în sediul expoziției de bază a MNLR, str Nicolae Crețulescu nr. 8, București) vernisajul expoziției „Remember Fănuș Neagu – 90” cu fotografii, unele de fotograful muzeului, Dan Vatamaniuc, și manuscrise din arhiva MNLR (de la autobiografie la articole și pagini de roman ale scriitorului Fănuș Neagu); ora 14.00 (în sediul expoziției de bază a MNLR) dezbatere „Fănuș Neagu – 90” și lansarea cărții „Teatru” de Fănuș Neagu, cu Eugen Simion (prin Zoom), Zamfir Bălan, Paul Cernat (prin Zoom), Viorel Coman (Viorel Mortu – prin Zoom), Lucian Chișu, Mihai Ispirescu, Mircia Dumitrescu, Radu Băieșu, Dan Claudiu Tănăsescu, moderează Ioan Cristescu – director MNLR

Miercuri, 6 aprilie 2022 ora 12.00 (la Casa memorială „Fănuș Neagu” din Grădiștea de Sus, județul Brăila) intâlnire cu elevi și profesori de la școlile generale din Șuțești, Grădiștea, Ianca, Gemenele, Mihail Kogălniceanu și de la Școala Generală „Fănuș Neagu” Brăila. Cu Viorel Dinescu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu); ora 16.00 (la Școala Generală „Fănuș Neagu”) întâlnire cu elevii. Participă: Viorel Dinescu, Constantin Gherghinoiu, Valentin Popa, Vasile Datcu, Adi Secară, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Joi, 7 aprilie 2022 ora 11.00 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, in sediul central) vernisajul expoziției foto-documentare „Fănuș Neagu – 90” (fotografii, manuscrise, cărți cu autograf s.a.); ora 11.30 (la Muzeul Brăilei „Carol I”, sediul central) „Rotonda 13” – amintiri despre Fănuș Neagu și dialog cu cititorii. Participă: Lucian Chișu, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Popa, Zamfir Bălan, Vasile Datcu, Viorel Coman (Viorel Mortu)

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Invitație la teatru. „Orestia”, sâmbătă la TMF

*O reală bucurie pentru iubitorul de teatru acest spectacol în care modernismul – estetic, teatral – dă bine pe scenă, aceasta fiind în primul rând meritul regiei

O nouă reprezentație cu „Orestia” după Eschil, în regia Radu Iacoban este programată la Teatrul „Maria Filotti” (TMF) sâmbătă, 2 aprilie 2022, de la ora 18.00. Spectacolul din repertoriul TMF se joacă la sala mare și îi are în distribuție pe actorii Emilian Oprea/ Ciprian Brașoveanu, Elena Andron, Narcisa Novac, Ciprian Chiricheș, Blanca Doba, Silvia Tariq, Silviu Debu, Valentin Terente, Nicholas Cațianis, Ciprian Brașoveanu, Corina Borș și Vlad Volf.

Spectacolul (nota mea (1) O reală bucurie pentru iubitorul de teatru când modernismul – estetic, teatral – dă bine pe scenă, mai ales când regizorul știe cum să-l formuleze în context care nu seamănă deloc cu ce trăim azi) este o adaptare a piesei lui Eschil realizată de regizorul Radu Iacoban, traducere text Alexandru Miran. De reținut și celelalte nume, oameni care fac bine spectacolului: Tudor Prodan – scenografia, Bogdan Gheorghiu – light design, /Sound design – Aida Sosic – sound design. Nicholas Cațianis este asistent de regie.

Bilete, pe https://www.blt.ro/orestia.html sau de la agenția teatrului.

Nota (2). Este și o binevenită ocazie de a (re)vedea/ citi piesa originală a lui Eschil, pentru o conectare la simbolistica epocii, pentru o mai profundă înțelegere a dramei care conturează viața personajelor.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Casa memorială „Perpessicius”, o nouă sesiune de comunicări ale elevilor

*Participă tineri de la de la Colegiul Național Pedagogic „D. P. Perpessicius”, partener fidel al secției muzeale brăilene

Sub genericul „Pluralitatea creației Perpessiciene”, la Casa memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (Brăila, str. Cetății nr. 70) Muzeul Brăilei „Carol I” are loc o nouă sesiune de comunicări științifice destinată elevilor, a XI-a ediție.
Ca de fiecare dată, gazdă/ coordonator va fi muzeograf Elena Ilie – șef secția Memoriale, participanți fiind elevi de la Colegiul Național Pedagogic „D. P. Perpessicius”, instituția școlară având cele mai multe colaborări cu spațiul muzeal unde Cartea și Literatura sunt (mereu, spre bucuria noastră) pe primul plan.
Evenimentul are loc marți, 29 martie 2022. De altfel, 29 martie este ziua trecerii în eternitate a lui D. P. Perpessicius, deci se înscrie în firescul respectării memoriei marelui cărturar derularea sesiunii cu elevi de la Pedagogicul brăilean „Perpessicius, îndrumătorul fiind prof. Carmen Lăcrămioara Aldea. Moderatorul întâlnirii va fi Liliana Șerban – muzeograf.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua Greciei, serbată de Comunitatea Elenă Brăila

*Un Te Deum în frumoasa Biserică Greacă (și cea mai mare din afara granițelor grecești) Buna Vestire, de la ora 13.00 urmat de un program artistic la Centrul Diversității culturale; sâmbătă – 26 martie 2022

La Brăila se serbează Ziua Greciei (25 martie) și nici nu ar avea cum să se ocolească momentul, pentru că aici trăiește o importantă Comunitate Elenă și tot aici istoria s-a scris împreună cu grecii trăitori pe aceste meleaguri, departe de Elada natală dar cu țara în inimi. Dovadă stă frumoasa Biserică Greacă Buna Vestire (unul dintre hramuri, Buna Vestire fiind în sinaxar chiar în 25 martie; alt hram este Izvorul Tămăduirii) din centrul orașului (Calea Călărașilor nr. 3) de la Dunăre, ridicată (în anii 1862 – 1872) pe cheltuiala unor membri ai comunității elene, mulți dintre ei oameni de afaceri prosperi – armatori, industriași, comercianți etc – pentru care a rămas, ca și azi, important să ofere și comunității ceva din bogăția proprie. Biserica Greacă (foto) a fost recent renovată printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Programul gândit de Comunitatea Elenă Brăila – președinte Adrian Mavrochefalos, secretar Veronica Macri – are loc sâmbătă, 26 martie 2022, când sunt așteptați Sofia Grammata – ambasadorul Greciei în România, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – preşedintele Uniunii Elene din România.

Sâmbătă, programul începe la ora 13.00 când are loc un Te Deum la Biserica Greacă Buna Vestire, o rugăciune pentru eroii greci care și-au dat viața pentru eliberarea țării. Urmează un program artistic sub genericul ”RĂDĂCINI ELENE” / ”ΕΛΛΗΝΙΚΕΣ ΡΙΖΕΣ” – la Centrul Diversității culturale din Muzeul Brăilei „Carol I” unde a fost amenajată o expoziție cu lucrări ale artiștilor plastici Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, o altă expoziție cu icoane, carte veche și obiecte reprezentative pentru cultura și tradiția greacă (din colecţiile Comunităţii Elene Brăila, de la familiile Jana Și Gheorghe Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri0 dra și produse ale Cercului de pictură al Comunității Elene Brăila coordonat de prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru. Mai sunt expuse și câteva păpuși dăruite instituției muzeale în campania ”Obiectul meu de la muzeu”. Coordonator expozițiilor este Camelia Hristian – șef Serviciul Relaţii Publice la muzeu. Nu în ultimul rând, din program fac parte membri ai ansamblului de dansuri tradiționale ”Parnassos” al Comunității Elene Brăila (foto din arhiva BRAILA CHIREI de la alt eveniment al comunității, de la sediul din str. Malului nr. 1), prof. Filippos Delviniotis coordonator.

Și pentru că alți ani sărbătoarea a fost și mai spectaculoasă, un fragment din evenimentele organizate de Ziua Greciei la Brăila în 2017, cu oaspeți de acasă

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Movila Miresii, cu elevi în Cluburile școlare de educație pentru sănătate

*În proiectul național derulat în parteneriat cu Crucea Roșie Română sunt înscriși peste 100 elevi din Școala Gimnazială Movila Miresii

În proiectul ,,Cluburile școlare de educație pentru sănătate” desfășurat în parteneriat cu Societatea Națională Crucea Roșie România, în perioada februarie – iulie 2022, sunt înscriși și peste 100 elevi de la Școala Gimnazială Movila Miresii. Motivul este unul binevenit pentru derularea de activități cu teme dintre cele mai utile și interesante: igiena, activitate şi odihnă, alimentație sănătoasă, sănătate mintală, relații sănătoase, influența nocivă asupra organismului uman, primul ajutor.

Coordonatori în proiect, implicați în calitate de voluntari din partea Școlii Movila Miresii, sunt prof. Brezuică Mirela – directorul școlii, prof. Otilia Steluța Miron – director adjunct, prof. Carmen Stoean, prof. înv. primar Florica Munteanu și prof. înv. primar Cornelia Florean.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Încep modernizări pe DJ255A, județ Brăila. Proiect european

*Tronsonul care va fi, anunță autoritățile, în lucru: Gropeni – Unirea – Silistraru

O echipă de la Consiliul Județean Brăila a fost prezentă (23 martie 2022) în comuna Gropeni unde a început lucrul la proiectul cu fonduri europene destinat modernizării drumului județean DJ255A. Practic, vor fi lucrări pe tronsonul Gropeni – Unirea – Silistraru.

Proiectul european (peste 9 milioane euro, valoare finanțare) ar trebui finalizat în 2023.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Reducerea CAS, câștig pentru populație”

*Propunerea PNL de reducere a CAS-ului de la 25 la 20 la sută ”ar aduce românilor 317 lei în plus la salariu”

Parlamentarul liberal Alexandru Popa (foto) – deputat de Brăila, președinte PNL Brăila, subliniază avantajele propunerii PNL de reducerea a contribuției la sănătate (CAS).

„În ultimele zile au apărut în spațiul public o serie de critici la adresa proiectului propus de PNL privind reducerea CAS de la 25% la 20%, care le-ar putea aduce românilor 317 lei în plus la salariu. Și-au dat cu părerea tot felul de persoane, dintre care unele este evident că nu înțeleg mare lucru în domeniu, dar se grăbesc să critice propunerea făcută de PNL. Sunt unii care încearcă să sperie românii spunând că scăderea CAS ar afecta pensiile, ceea ce este fals. Punctajul la pensii se calculează în funcție de salariul brut, nu de valoarea contribuției. Scăderea contribuțiilor crește salariul net și nu afectează pensia. Este important ca românii să înțeleagă că scăderea contribuției înseamnă o creștere a salariului net în prezent, în timp ce o creștere a salariului brut înseamnă o creștere a pensiei în viitor pentru cei care astăzi sunt angajați. Mai mult, vorbim despre un beneficiu acordat fără discriminare, nu doar unei categorii de români sau doar angajaților dintr-un sector bugetar anume. Ca să nu mai discutăm despre faptul că acești bani încasați suplimentar la salariu se vor întoarce în economie. De aceea noi, liberalii, susținem ideea majorării salariilor pentru toți românii, prin reducerea CAS de la 25% la 20%. Este singura variantă prin care pot crește salariile. Amendamentul a fost depus de mai mulți parlamentari PNL, însă ne dorim să ajungem la un consens în coaliție pe această propunere care aduce mai mulți bani în buzunarele românilor, dar și mai mulți bani la buget. În acest fel investim bani în economie, profitul va rămâne companiilor, iar 20 miliarde lei vor ajunge în buget„, spune Alexandru Popa.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Daria Voinea și cartea ei „Tandru și inconștient”

*Lansată la dramaticul brăilean, sâmbăta trecută

Daria Voinea este foarte tânără (e și studentă la litere) și scrie; mai mult, a publicat deja două cărți. Cea de-a doua este „Tandru și inconștient”, editura Zigotto, 2022 (subiect e dragostea… De ce nu? Curajul tinereții…). A lansat-o în 19 martie (notă. Când noi eram la maratonul de poezie la Câmpina) la Teatrul ,,Maria Filotti” (TMF) unde a fost prezentată de actrițele Simona Mihăescu de la București și Cătălina Nedelea de la TMF, criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), profesoarele Andreia Bodea și Valentina Vintilă.

Ce s-a spus la lansare e din bucuria unei noi cărți (notă. Noi nu avem cartea, deci nu ne pronunțăm). Dar cine o cunoaște pe autoare (mai nou, secretar literar la TMF), cei care vor să simtă dragostea cu arderea tinereții, curioșii în căutare de nou vor citi volumul care ne arată pe copertă o lume mai degrabă angoasată – grafică de artistul plastic Daniel Divrician.

Foto (arhiva personală): autoarea și cartea cea nouă

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. 180 refugiați ucrainieni în tranzit

*Cazați, ca și în celelalte zile, în casele brăilenilor și în spații amenajate sau puse la dispoziție în hoteluri, la asociații etc.

Doar 180 locuri ocupate de migranții din Ucraina aflați în tranzit (puține, comparativ cu alte județe) – din cele 1.073 locuri de cazare disponibile în județul Brăila. Dintre acestea, 131 sunt în familii, la brăileni acasă.

Deci, situația ocupării la 22 martie 2022, ora 16.00, așa cum a transmis-o Prefectura Brăila: 131 la persoane particulare; 42 locuri ocupate la Centrul Golgota (din 42 locuri amenajate); 31 în Șuțesti (din 36); 25 la hotel Adriano (din 50); 18 la cămin Diaconia (din 22); 15 la hotel GBC (din 35); 11 la asociatia Damaris Tina (din 20); 10 la hotel Sport (din 32); 9 la hotel Triumph (din 25); 8 la Lotca Fermecată în Cazasu (din 10); 5 la Câineni Băi în Vișani (din 9); 3 în parohia Sf. Filofteia (din 13); 3 la fundația Casa Pâinii în Viziru (din 21).

În caz de necesitate, așa cum s-a anunțat de la începutul fenomenului migraționist (de nevoie… războiul!) sunt disponibile – se pot amenaja rapid – multe alte spații în municipiu și județ – ex. la Comunitatea Rușilor Lipoveni, în Lacul Sărat, în sate și comune, la Venetia Medical, în alte hoteluri și pensiuni, o tabără mobilă a ISU ”Dunărea” etc.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei