Deputat Alexandru Popa: ”Invit fermierii brăileni să profite de sprijinul prin măsura 4.2 din PNDR”

*Președintele PNL Brăila, agricultor de succes înainte de a fi parlamentar și cu experiență în accesarea fondurilor europene, se arată dispus să ofere ajutor celor care doresc să acceseze fonduri * Cei interesați sunt așteptați la cabinetul său parlamentar, în fiecare miercuri între orele 11.00 -16.00 și joia, între 10.00 -16.00 * Deputatul liberal va face și propuneri/ amendamente, la parlament, privind simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pe mediu, privind perioada de depunere a cererilor și forma lor

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole prin submăsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ajutorul pornește de la 600.000 euro/ proiect și ajunge la 1,5 milioane euro/ proiect.

Deputat Alexandru Popa – președintele PNL Brăila, fermier de succes el însuși înainte de a fi parlamentar, cu experiență în atragerea de fonduri europene: ”Îi invit pe fermierii brăileni interesați să profite de această oportunitate. Fermierii brăileni, interesați să acceseze fonduri europene și care au nevoie de sprijin, mă pot găsi la cabinetul meu parlamentar în fiecare miercuri, între orele 11.00 -16.00 și joi, între orele 10.00 -16.00, pentru a discuta pe acest subiect. Le voi acorda tot sprijinul, având în vedere experiența pe care o am în accesarea de fonduri europene, în calitate de fermier. Știu cât de greu este la început, când încerci să obții finanțare europeană pentru un proiect, mai ales că este o procedură foarte stufoasă. Ca deputat, am făcut tot ce depinde de mine pentru simplificarea acestei proceduri. Chiar săptămâna viitoare voi depune patru amendamente pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene privind mediul, privind perioada de depunere a cererilor și de asemenea, susțin ideea ca totul să se facă online.

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură din PNDR este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii și forme asociative, și de 40% pentru alte întreprinderi, iar în cazul investițiilor colective sprijinul poate crește cu 20%. Nivelul sprijinului financiar variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție, astfel: a) pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 euro/ proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei submăsurii și de 600.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere. De asemenea, pentru întreprinderi mijlocii se pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 euro/ proiect pentru investițiile noi permise în fișa submăsurii sau de 1.000.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere; b) pentru alte întreprinderi și forme asociative valoarea sprijinului este de 1.500.000 euro/ proiect în cazul investițiilor noi permise și de 1.200.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

Printre activitățile eligibile în submăsura 4.2 se numără: 1) înființarea, extinderea, modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteaginoase, dar și pentru alte produse decât plantele proteaginoase, ca materie primă de bază; 2) investiții privind colectarea materiei prime, depozitarea materiei prime sau a produselor finite, marketingul acestora, dar și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; 3) extinderea și modernizarea rețelelor locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare, comercializare (componentă secundară), precum și îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru prelucrarea și comercializarea produselor agro-alimentare; 4) producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate finanțată prin submăsura 4.2 exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului. Informații suplimentare la https://www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea „Investiții PNDR”. Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 8 octombrie 2021 – 7 ianuarie 2022.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa, PNL, către președintele CJ: ”Vă anunț că PNL Brăila va face opoziție PSD. Să vedem în următorii 3 ani…”

*Cum se observă, este o nouă reacție la vorbe * Președintele PNL Brăila nu se arată indignat că social-democratul Francisk Iulian Chiriac se referă la persoana sa, chipurile încercând să-l discrediteze (dar nu are cu ce!), ci este supărat că PSD prin CJ Brăila nu poate ”riposta” cu ceva palpabil, în contul brăilenilor, la capitolul ”realizări publice” – și de existența acestui aspect, al lipsurilor, prea prezent… suntem cu toții supărați

Un pseudo-dialog la vedere… pornit de Francisk Iulian Chiriac (PSD) – președintele Consiliului Județean (CJ) Brăila – care, în ședința de plen a CJ din 14 septembrie 2021, s-a trezit vorbind anapoda (pentru că ședințele CJ ar trebui să aibă alt obiect! și alte subiecte!) despre liberalii brăileni – am prezentat în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2021/09/14/deputatul-liberal-alexandru-popa-catre-presedintele-cj-la-cate-probleme-sunt-nerezolvate-in-judetul-braila-pe-iulian-chiriac-il-framanta-ce-fac-liberalii/ prima ripostă a lui Alexandru Popa – deputat, președinte al PNL Brăila. Se vede că lucrurile nu am rămas la acel stadiu, pentru că parlamentarul liberal s-a văzut nevoit să răspundă din nou unor atacuri verbale (Nota red. Chiar așa! De ce se atacă oamenii politici folosind ”arme” perimate… când pot lăsa faptele să vorbească pentru ei? Poate pentru că în destule situații faptele – îndreptate către comunități… că de aceea există POLITICA – mai ales cele bune lipsesc?)

Asa că astăzi, 15 septembrie 2021, liberalul Alexandru Popa (foto) revine cu o replică, adresată tot social-democratului Francisk Iulian Chiriac:

Eu zic una și președintele Consiliului Județean Brăila îmi răspunde cu totul altceva. Eu vorbesc despre ceea ce face sau mai bine zis, ce nu face domnul Chiriac la Consiliul Județean, iar dânsul îmi răspunde vorbind despre petrecerile cu lăutari la care participam cu vreo 7 ani în urmă. Da, am fost la petreceri cu lăutari si dacă vreau, mă voi mai duce. Îmi place muzica lăutărească, o ascult cu plăcere la petreceri – ăsta sunt eu, nu încerc să par ceea ce nu sunt. Pe mine mă interesează să vorbim despre ce am realizat fiecare din punct de vedere profesional și în funcțiile în care am fost aleși, iar domnul Chiriac se simte jignit dacă îi spun că n-a făcut nimic ca președinte al Consiliului Județean. Eu am de câțiva ani o firmă, am creat zeci de locuri de muncă și am atras singur fonduri europene mai multe decât a atras întreg Consiliul Județean. Am intrat în politică dorind sa fac ceva pentru județul Brăila și pentru brăileni, nu de a obține avantaje personale. Când am intrat în politică aveam deja realizările mele în mediul privat, aveam deja o afacere în agricultură și câteva zeci de angajați. Din câte știu eu, domnul președinte „Nește” a început cu o slujbă obținută pe filiera PSD la o firmă privată, a continuat cu funcția de secretar de stat obținută tot pe filiera PSD și apoi cu funcția de președinte al Consiliului Județean obținută ca și candidat PSD, nu ca independent. Și după cum am mai spus, până acum domnul președinte „Nește” nu a fost capabil să fie președinte decât cu numele, în declarații publice, fiindcă atribuțiile cele mai importante i le-a delegat domnului vicepreședinte Epureanu. Dacă domnul Chiriac dorește să avem o discuție publică despre chestiuni legate de Brăila și de așa-zisa dezvoltare a județului, sunt dispus oricând să facem acest lucru, ca să vedem care dintre noi este mai coerent în ceea ce spune. Înainte de acea discuție, l-aș ruga să țină minte că nu se spune „nește”, se spune „niște”. I-a mai explicat asta cineva în urmă cu câțiva ani, dar încă nu a reținut.Și fiindcă domnul Chiriac îmi dă mie lecții despre comunicare și pare să creadă că dânsul se pricepe la asta mult mai bine decât mine, n-ar fi rău să mai asculte din când în când declarațiile sale care sunt publicate în presă. Poate așa își va da seama că dincolo de mica sa problemă cu „nește”, dânsul nu este chiar un exemplu de coerență în exprimare și uneori nu-i reușește nici acordul subiectului cu predicatul. Domnule președinte Chiriac, înțeleg că erați obișnuit să nu fiți deranjat prea mult dinspre PNL Brăila, dar acum lucrurile s-au schimbat. Vă anunț că PNL Brăila va face opoziție pe bune PSD. Și o să vedem în următorii 3 ani cine-i mic și cine-i mare.

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Nota red. În condițiile în care PNL Brăila este minoritar în CJ, dar și în Consiliul Local Municipal Brăila, singura formulă de opoziție la îndemână ar fi… atacul politic (deci, comunicate transmise presei și reacții pe Facebook, Instagram și alte rețele pe net) pentru proiectele lor nu vor fi lăsate să intre pe listele de discuții la plenuri. Dar mai e o formulă. Practică. Palpabilă. La îndemână, e drept – implică idei, oameni, fapte… Să se transforme PNL Brăila în acești 3 ani de care spune Alexandru Popa în activiști sociali. Să ia la pas Brăila, municipiu și județ, să pună în aplicare proiecte proprii, de asociații neguvernamentale sau de simpli cetățeni… și să arate că FAC ceva, cu adevărat, pentur comunitate. Pentru că, repet (până se înțelege… dacă nu sa învâțat), acesta este scopul politicii: să fie de folos comunităților.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul liberal Alexandru Popa către președintele CJ: ”La câte probleme sunt nerezolvate în județul Brăila, pe (Iulian Chiriac) îl frământă ce fac liberalii”

*Reacțiile președintelui PNL Brăila, deputat Alexandru Popa, vine după ce – în ședința de plen a Consiliului Județean Brăila din 14 septembrie 2021 – Francisk Iulina Chiriac (de la PSD), președinte al Consiliului Județean, a făcut diverse rimarci în care liberalii (formațiune politică care, e drept, e minoritară în CJ dominat de social-democrați) erau catalogați în fel și chip

Deputatul Alexandru Popa, președinte al PNL Brăila, a reacționat imediat (a trimis și un comunicat de presă – integral, mai jos) după ce în ședința de plen a Consiliului Județean (CJ) Brăila președintele Francisk Iulian Chiriac (PSD) s-a trezit făcând tot felul de remarci la adresa liberalilor (colegi de CJ, e drept în minoritate… că așa cu votat brăilenii… cu alte cuvinte, la vot trec toate propunerile social-democrate și altele… hm… posibil nici să nu intre pe lista de propuneri în plenul CJ.

Nota red. Din motive obiective, noi nu am asistat la ședința cu pricina, dar unii rerpezentanți din media locală au adus în spațiul public câteva din remarcile lui Chiriac, cu tot cu bășcălia care le însoțea (Nota red. Oare de ce trebuie să se transforme CJ într-o arenă a bălciului și ironiei grosiere? Oare nu e CJ locul de unde pleacă proiectele pentru comunitate?!? Oare nu e firesc să se petrească lucrurile altfel, să existe și activitate serioasă, dar și un limbaj pe măsură, și să fie deopotrivă propunerile, toate, puse pe masa dialogului – repet, pentru binele comun!)

Așa că reacția parlamentarului liberal Alexandru Popa (foto) este firească și răspunde unor afirmații complet aiuritoare:

Președintele Consiliului Județean Brăila, domnul Iulian Chiriac, are o problemă cu liberalii, din câte se vede. La câte probleme nerezolvate sunt în județul Brăila, pe dânsul îl frământă ce fac liberalii. Nu mă mir, fiindcă dacă nu poate rezolva problemele județului, nici n-are rost să se frământe prea mult din cauza lor. 

Președintele Consiliului Județean Brăila este un președinte cu zero realizări, zero proiecte și fără viziune. El vorbește despre faptul că noi, liberalii, ne lăudăm că am investit în sistemul de irigații. Da, domnule Chiriac, ca urmare a acestor investiții am reușit să pompăm apă pe unele canale de irigații pe care nu s-a mai pompat apă de vreo 24 de ani. 

Spuneți că ne lăudăm cu proiecte legate de căile ferate care nu sunt ale noastre; da, domnule Chiriac, căile ferate sunt toate ale dvs.

Vă deranjează că se mai duc și alții în afară de membrii PSD la șantierul podului peste Dunăre. Nu știu ce treabă aveți dvs cu cine se duce sau nu se duce la pod, cine își face sau nu-și face poze la pod, fiindcă nu este proiectul dvs sau al Consiliului Județean. Văd că PSD-iștii au o pasiune cu număratul: dvs le numărați unora pozele, așa cum în urmă cu niște ani un  șef PSD îi invita pe unii să-i numere ouăle.

Poate că ar fi mai bine ca dvs să vorbiți despre ce faceți la Consiliul Județean, nu despre ce fac alții. Și chiar dacă vorbiți despre Consiliul Județean Brăila, dvs nu aveți niciun merit în ceea ce se face acolo, pentru că sunteți un președinte incompetent. Terminați cu atacurile la adresa liberalilor și vedeți-vă de treabă la CJ, pentru că opinia publică s-a săturat de dezinformările dvs de doi lei!

Consiliul Județean Brăila este condus de 30 de ani de PSD și județul Brăila este la coada tuturor clasamentelor naționale. Ar trebuie să vă fie rușine! În afară de gargară nu faceți nimic, realizările dvs ca președinte al Consiliului Județean sunt zero. 

Cred că sunteți pe ultimul loc între președinții de consilii județene din țară, sunteți inapt din toate punctele de vedere. Nu sunteți în stare nici măcar să vă asumați atribuțiile de președinte al Consiliului Județean. De acum înainte puneți-l pe domnul vicepreședinte Epureanu să vorbească în locul dvs, că dvs sunteți președinte al Consiliului Județean doar cu numele, de la început i-ați delegat cele mai importante atribuții dumnealui. Domnul Epureanu este adevăratul președinte al Consiliului Județean, nu dvs.

Nu sunteți în stare să construiți nimic pentru județul Brăila; dar sincer, nici nu am pretenția să construiți ceva în județ, fiindcă după cum se vede, nu sunteți în stare să fiți președintele Consiliului Județean decât cu numele.

Consiliul Județean îl conduce în locul dvs domnul Epureanu și discursurile vi le scrie domnul Tudose. Dvs ce faceți toată ziua, nu vă plictisiți în birou?

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Nota red. Apropo de Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea (proiect gândit de zeci de ani… acre zăcea într-un birou la Ministerul Transporturilor și care a fost repus pe tapet după ce oameni de la Bruxelles, de la UE, au înțeles că oportunitatea de construcție a podului în zona Brăia – Tulcea – Galați este nu doar una locală și au cerut să fie trimis spre finanțare… s-a nimerit să fie în perioada când premier era brăileanul Mihai Tudose, atunci de la PSD, între timp a făcut o escală politică pe la partidul lui Ponta și a ajuns europarlamentar pe listele acestui partid… apoi s-a ntors la PSD…). Podul este lucrat prin proiect european. Deci… să nu se mai laude nimeni (nici măcar cei care au semntări pe proiect… de fapt… sunt atâtea proiecte inițiale… că te doare capul). Să ne bucurăm cu toții de acest obiectiv, una dintre cele mai mari investiții din România postdecembristă, al treilea pod ca mărime în Europa.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Noi măsuri europene care ajută fermierii

*Comisia Europeană a aprobat, ca prin PAC, statele membre să poată plăti avansuri fermierilor prin scheme de dezvoltare rurală, spre exemplu, mai ales acolo unde agricultorii au suferit de pe urma vremii

Comisia Europeană a adoptat zilele acestea norme noi (https://ec.europa.eu/info/news/commission-adopts-measure-increase-cash-flow-farmers-2021-aug-04_en) prin care fermierii să poată primi plăți în avans mai mari, prin programele politicii agricole comune (PAC). Este o măsură care va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din ultima vreme. Unele regiuni ale UE au fost grav afectate, spre exemplu, de inundații. Noile reglementări vor permite statelor membre să ofere fermierilor sprijin financiar, să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv 85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

De altfel,Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

O urare cu sens, neapărat unul crescător!

*Sărbătoritul este deputatul liberal Alexandru Popa * Puteți considera textul de mai jos și un editorial

O să fac o urare aici, și nu una oarecare. Îi spun public ”La mulți ani!” unui tânăr politician (nu fac de obicei asta, dar o să vedeți imediat de ce o fac acum), deputatului liberal Alexandru Popa care împlinește 31 de ani într-o zi cu semnificație specială și din punct de vedere religios (se spune că nimic nu e întâmplător…). De ce o fac? Din mai multe motive, toate cu mesaj la vedere – fiecare dintre ele un îndemn să fim responsabili și să ne asumăm roluri publice fără de care societatea asta în care trăim nu evoluează nici dacă o tragi în sus de păr! Întâi pentru că a intrat în politică având deja un capital propriu de imagine (o parte a ei nici măcar nu era pozitivă… că, ziceau unii, s-ar fi bătut într-o discotecă, în adolescență, dar ce-ar fi oare dacă ne-am împiedica la toți oamenii de detalii care nu îi caracterizează comportamental în realitate?!) și o profesie, inginer agricol, care îl angajează în activități complexe din care rezultă produse pentru masa omului – carne în ultimă instanță. Apoi pentru că, implicat în politică (poate la sugestia tatălui, fost primar – dar ce bine că are așa un exemplu în familie și îl urmează! nu ca alții… care fac pe dos). Pentru că a încercat și a reușit să zdruncine câteva (aproape) cutume în organizația liberală brăileană și să își formeze o echipă din care face parte și un doctor în geografie, l-am numit pe Cătălin Canciu, cu doctorat pe bune, doctorat la care lucrează – dar alt domeniu, cel agricol – însuși Alexandru Popa. Tot un doctorat pe bune, îmi place să repet, pentru că lucrează – când mai rămâne timp – pe solele sale de experiment și nu va copia date din alte surse, ci va cita – așa cum cere regula – exact ce și cum trebuie în așa fel încât lucrarea sa de doctorat să fie de ajutor și altora care fac agricultură, nu să fie doar o diplomă pe care s-o folosească pe post de scară politică (așa cum au făcut alții… să dau nume? și de brăileni?.. mai bine lăsăm, ca să nu stricăm momentul).

De ce mai vreau să se știe că Alexandru Popa merită felicitat public de ziua sa? Și pentru că atunci când colegii i-au dat votul, la conferința județeană de alegeri, a avut un discurs de doar câteva… cuvinte în care a menționat că a candidat singur pentru că așa au dorit colegii, că a căștigat președinția PNL Brăila pentru că au dorit colegii și că merge în continuare cu echipa, pentru Brăila. Știm că alți candidați (de partid, de parlament, de europarlament) de alte formațiuni politice merg în urma partidului și că fără partid ar fi doar simple nume undeva în spațiul aparent public, în realitate unul de interese personale și de firme ”de partid” (nu mai dezvolt subiectul, se știe la ce mă refer). Iată că în acest caz nu e așa. Alexandru Popa are firmă, ba chiar un grup de firme, dar nu le aduce la partid ca să ceară bani publici pentru ele (cum au făcut și fac mulți intrați în politică… repet, nu dăm aici nume!) și nici să le folosească drept pârghie pentru nu se știe ce trambulină socială proprie. Din contră, cu ele aduce bani europeni în zona brăileană, ceea ce e foarte bine și e cu adevărat de luat exemplu pentru că sunt puțini cei care reușesc asta (ba, și încearcă!).

Nu în utlimul rând, e de apreciat felul în care s-a implicat în campania electorală de la Viziru – a fost aproape zi de zi acolo, chiar dacă premisele nu au fost cele mai propice. A dovedit că este un lider, dând tonul, implicând echipe, oameni vechi și noi, dezvoltând relații – chiar și cu doamna candidat, venită revent la liberali – care să ofere celorlalți încredere, forță. Știm rezultatul de la Viziru la alegerile parțiale. PNL a fost la câteva voturi distanță de câștigarea fotoliului de primar. Repet, în condiții care nu păreau deloc așa, ci la polul opus. Nu în ultimul rând, parlamentarul își face vreme să vină din județ, unde locuiește, la sediul formațiunii politice din municipiul Brăila pentru a se întâlni cu oamenii, cu membri de partid, cu colegii pe care îi trage după sine către acel sens al creșterii. E adevărat că discursul de partid liberal este, la Brăila, contra PSD. Logic nu? pentru că e opoziția, pentru că e formațiunea care a condus cel mai mult în ultimii trezeci de ani Brăila și nu a făcut mai nimic ca să ajute județul, municipiul. Bieții social-democrați (vă amintiți?) au trebuit să își aleagă slogan electoral ”Eu asfaltez! (hm!… primarul municipiului… )… ha!… în secolul XXI, când în mod firesc orașele cu statut de municipii ar fi trebuit de mult să fie asfaltate, moderne, frumoase, curate, aerisite, aerate, chiar futuriste. Așa că spunându-i ”La mulți ani” în mod public lui Alexandru Popa o fac pentru a da și mai multă forță acestor idei pe care le-am punctat aici, pentru că de ele avem nevoie toți (la Brăila), de o lume politică mai altruistă, de un mediu politic întors către oameni – toți locuitorii, nu doar membri de partid! – și de o atmosferă politică resperabilă, cu argumente de construcție și cu arhitectură socială, nu una de încasat sinecuri. Deci, din nou, un călduros ”La mulți ani!”, Alexandru Popa!

Foto 1: Alexandru Popa – imaginea de campanie, când a fost aled deputat PNL de Brăila; foto 2: stop-cadru din filmul ultim de la alegerile județene când a devenit președintele Organizației Județene PNL Brăila

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Împăduririle, temă de dialog interministerial

*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Proiectul prezidențial ”România educată”, în ședința de Guvern de mâine

*Memorandumul impune termene concrete pentru trecerea la fapte, mai ales că părți din proiect vor fi dezvoltate cu fonduri europene

În ședința de Guvern de mâine, 14 iulie 2021, ar putea fi discutate următoarele subiecte, după cum anunță Biroul de presă al instituției:

I. ANALIZE
1. MEMORANDUM privind implementarea Proiectului ”România Educată” și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație – proiect disponibil la https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/MEMO.pdf
 
II. PROIECTE DE LEGI
1). PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului privind încetarea tratatelor bilaterale de investiții dintre statele membre ale Uniunii Europene, semnat la Bruxelles, la 5 mai 2020. Proiectul, disponibil la https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/LG-2.pdf; 2). PROIECT DE LEGE (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/LG-3.pdf) pentru aprobarea plății contribuției financiare pentru participarea Centrului Națíonal al Cinematografiei la Asociația Directorilor Agenției Europene de Film – EFAD, precum și pentru completarea anexei nr.2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.  

III. PROIECTE DE HOTĂRÂRI
1). PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-22.pdf); 2). PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru desemnarea operatorilor medicali și a unităților sanitare colaboratoare pentru elicopterele aflate în administrarea Inspectoratului General de Aviație din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-23.pdf); 3). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind numirea doamnei Costache Andra-Mihaela în funcţia de subprefect al județului Galați (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-24.pdf); 4). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind decertificarea definitivă a cheltuielilor cuprinse în declarația finală de cheltuieli și aplicația de plată a soldului final aferente Programului Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-25.pdf); 5). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2020, privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea condiţiilor minime ale spaţiilor de cazare, a standardelor de cost şi a listei spaţiilor destinate pentru asigurarea carantinei persoanelor, puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, necesare pentru aplicarea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, conform prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HGANEXA-4.pdf); 6). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Institutului de Medicină Legală Cluj – Napoca, unitate din subordinea Ministerului Sănătății (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-26.pdf); 7). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 807/ 2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-36.pdf); 8). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea plății contribuțiilor financiare voluntare ale României la unele proiecte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/NFHG-3.pdf); 9). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a zăcămintelor de ape minerale naturale din perimetrele VALEA SPUMOASĂ, județul Prahova și CIOBOTANI, judeţul Mureș (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HGANEXA-5.pdf); 10). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea plății cotizației anuale a României ce decurge din calitatea de membru în Fundația Europeană pentru Tineret a Consiliului Europei (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-28.pdf); 11). PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 595/ 2007 privind funcționarea și atribuțiile Comitetului pentru finanțe publice locale (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-29.pdf); 12). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Chieșd, judeţul Sălaj (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-30.pdf); 13). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Vima Mică, judeţul Maramureș (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-31.pdf); 14). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Comandău, judeţul Covasna (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-32.pdf); 15). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea modelului steagului comunei Șelimbăr, judeţul Sibiu
(https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-33.pdf); 16). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Remetea Chioarului, judeţul Maramureș (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-34.pdf); 17). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei orașului Miercurea Nirajului, județul Mureș
(https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HG-35.pdf); 18). PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei comunei Tușnad, județul Harghita (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/HGANEXA-2-1.pdf).

IV. NOTE
1). NOTĂ DE INFORMARE privind sarcina rezultată din ședința Guvernului din 30 iunie 2021 referitoare la Planul României pentru următorii șapte ani pe agricultură, în conformitate cu rezultatele ultimelor runde de negocieri privind Pachetul legislative prilejuit de reforma Politicii Agricole Comune post 2020 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/NOTA.pdf); 2). NOTĂ DE INFORMARE privind stadiul procesului de descentralizare, iulie 2021 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/07/NOTAANEXE.pdf).

V. INFORMĂRI
1. INFORMARE referitoare la elaborarea ordonanțelor în temeiul Legii nr.195/ 2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

 Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot suferi unele modificări în urma dezbaterilor din ședința Guvernului României.

Nota red. E bine că proiectul prezidențial ”România educată” intră în linie dreaptă pe aspecte practice. Am văzut că una din propuneri este reintroducerea examenului pentru clasa a IX-a, deci intrarea la licee – un lucru bun, poate se va reveni la obiceiurile bune a elevilor de a învăța fără goana după note (cum e acum, de când cu admiterea computerizată… care, chipurile, avea la bază … hm!… corectitudinea! vai…), care duce și la ”industria” meditațiilor… altă prostie! Nici măcar copiii cu CES nu ar trebui să facă medidații. E destul să mergi la școală cu simț la răspundere. Iar cei care au învățat serios la școală, fără meditații, știu ce spun!

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

În strategia UE ”De la fermă, la consumator”, lansarea Codului de conduită

*Obiectivele promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile, dar și deschizătorilor de drumuri în sectorul alimentar, respectiv cei care propun și pun în aplicare angajamente ambițioase în ceea ce privește bunăstarea animalelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră etc. * Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere la acest cod de conduită

Comisia Europeană a lansat zilele acestea codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele strategiei „De la fermă la consumator”. Codul, realizat împreună cu reprezentanți ai sectorului, cuprinde două niveluri de angajamente: 1) pentru Asociații din UE: un set de șapte obiective, fiecare cu acțiunile specifice, respectiv care promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile. Scopul este acela de a îmbunătăți impactul operațiunilor de prelucrare a alimentelor, al activităților de comerț cu amănuntul și al serviciilor de alimentație asupra sustenabilității și de a îmbunătăți sustenabilitatea lanțurilor valorice alimentare, în raport cu producătorii primari și cu alți actori din sector; asociațiile trebuie să prezinte rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate; 2) pentru Întreprinderi: un cadru destinat ”pionierilor” din domeniu pentru angajamente ambițioase cu rezultate măsurabile, acoperind o gamă largă de domenii, de la bunăstarea animalelor la reducerea conținutului de zahăr și a emisiilor de gaze cu efect de seră în întreaga lor gamă de produse. Întreprinderile vor raporta progresele înregistrate prezentând în fiecare an un rezumat al raportului lor privind sustenabilitatea.

Încă de la lansarea Codului, s-a prezentat și lista completă a semnatarilor cu 65 semnatari (26 de producători de alimente, 14 comercianți cu amănuntul din sector, o întreprindere din sectorul serviciilor de alimentație și 24 asociații) care devin astfel primele întreprinderi și asociații deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere în număr mai mare la codul de conduită, care este perceput ca o soluție revoluționară. Abordarea sa bazată pe dialogul multilateral poate servi drept model pentru o transformare globală.

Codul marchează începutul unui proces dinamic. Guvernanța codului instituie instrumente de colaborare între toți actorii implicați pentru a genera angajamente și parteneriate noi și mai ambițioase și pentru a stimula interacțiunea și schimburile. Comisia Europerană va prezinta codul la Summitul Organizației Națiunilor Unite privind sistemele alimentare, care va avea loc în acest an.

Frana Timmermans – vicepreședinte executiv: „Trebuie să depunem eforturi pentru a transforma sistemul nostru alimentar într-un sistem durabil și pentru a atinge acest obiectiv cât mai rapid. Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să stopăm pierderea biodiversității legată de producția de alimente și să creăm un sistem alimentar care să faciliteze alegerea unei alimentații sănătoase și durabile. Abordarea acestor provocări de mediu, de sănătate și sociale în cadrul sistemului nostru alimentar necesită o cooperare de-a lungul întregului lanț alimentar și mă simt încurajat de ambiția demonstrată de părțile interesate care au aderat deja la codul de conduită al UE”.

Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Marcăm unul dintre primele rezultate tangibile ale activității noastre din strategia „De la fermă la consumator”, care vizează stabilirea unui sistem alimentar sănătos și ecologic. O cooperare strânsă între toți actorii din domeniu este esențială pentru realizarea unei tranziții reușite către sisteme alimentare durabile. Codul de conduită al UE va facilita această cooperare, bazându-se pe angajamentele deja asumate de industria alimentară și încurajând acțiuni mai ambițioase. Industria alimentară europeană este deja cunoscută pentru calitatea și siguranța produselor sale. În prezent, ea trebuie să devină și referința prin excelență în materie de sustenabilitate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Târg de miere, la Muzeul Satului

*În 22 și 23 mai 2021 – întâlniri cu apicultori din întreaga țară, prezentare de carte, ateliere pentru cei mici

Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează în 22 – 23 mai 2021 prima ediție a Târgului de miere.
Targul e dedicat Zilei Internaționale a Albinei, marcată în fiecare an pe 20 mai, și cuprinde întâlniri cu apicultori din toată țara, lansare de carte, ateliere pentru cei mici. „Atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit” – Albert Einstein.

În data de 23 mai va fi prezentată cartea „Veceslav Harnaj. 1917-2017” de Ileana Popovici (Editura Adenium, 2017) dedicată personalității celui care a pus bazele apiculturii românești moderne și nu numai. Între 1964-1974, Veceslav Harnaj a realizat în România un complex apicol unic în lume: un Combinat Apicol, un Institut de Cercetare și Producție pentru Apicultură, un Liceu Apicol, un Institut Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă. Asociația Crescătorilor de Albine din România a fost, la vremea să, prima asociație profesională din lume de drept privat care dispunea de un institut de cercetare și de o unitate de producție.

. ** Ziua mondială a albinelor a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Dată aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Notă. Dacă e vorba de miere și produs autentic de albine, atunci vă invit să căutați (și) produsele marca Honey Loriana – comandă prin intermediului https://www.facebook.com/honeyLoriana/ producători locali Dan & Loredana Iorga. Pe pagină se intră și prin link direct din pagina noastră web (coloana stângă) BRAILA CHIREI.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Mai mult sprijin guvernamental pentru legumicultori în 2021

*Deputatul brăilean liberal Alexandru Popa confirmă extinderea fostului program ”Tomata”, prin ajutorul de minimis, la posibilitatea accesării banilor din bugetul de stat pentru producție protejată – în sere, solarii – de ardei, varză albă, castraveți, vinete

Ministerul Agriculturii va oferi și în acest an ajutor legumicultorilor, chiar mai mult decât anii trecuți când s-au alocat sume importante prin programul ”Tomata” (valabil în ultimii 4 ani) prin intermediul ajutorului de minimis.

Astfel, așa cum confirmă și deputatul liberal brăilean Alexandru Popa (foto) programul se transformă și se extinde, are o valoare de 150 milioane euro, ajutorul de minimis fiind oferit în 2021 și pentru tomate, dar și pentru cultivarea de castraveți, varză albă, ardei, vinete. Ajutorul de stat va fi de maximun 2.000 euro pentru 1.000 metri pătrați în spații protejate, respectiv sere ori solarii. În consecință, o veste bună și pentru brăileni care au șansa unui pământ bun pentru cultivarea legumelor. Nota red. Adevărul că ne-ar plăcea să luăm din piață, pe bune, legume produse pe pământ local și să le consumăm în diverse formule în meniurile restaurantelor din zonă. Francezii, elvețienii, italienii fac asta mereu – la ei toate afacerile de tip Horeca (restaurante, hoteluri) se aprovizionează din producția locală, din imediata apropiere. Și astfel toată lumea are din ce trăi și se simte utilă, ba încă primește felicitări!

De asemenea, ajutorul de stat pentru agricultură în 2021 va continua ca și până acum, inclusiv cu plata tuturor subvențiilor prin intermediul APIA.

Nota red. Județul Brăila (Bărăganul celebru în anii interbelici și mai înainte e aici), ca important bazin agricol, ar trebui regândit iar agricultorii, legumicultorii ar trebui ajutați – cu planuri de afaceri, cu idei de afaceri. Știați că mare parte din producția agricolă se duce la vânzare așa cum e? Că aproape nimeni din Brăila nu investește să dezvolte afaceri care să proceseze grâul, năutul, soia etc. și să le vândă cu dublu/ triplu profit, aducând plus valoare și bani în plus la bugetul național? Și elevii ar trebui îndreptați spre școală de profil – dar mai cu seamă aceste școli agricole – clase de profil agricol (liceele din județ așa au avut la început ar trebui reînființate! În fond, de ce ar face cursuri de igienă (coafor și frizerie…) la fostul Liceul Agricol?!?

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei