Nicu Moroiu, candidatul PNL la funcția de primar în comuna brăileană Salcia Tudor

*”Este un fermier important în zonă, un om care și-a dovedit valoarea în plan profesional. Va fi un primar bun”, afirmă președintele PNL Brăila – deputatul Alexandru Popa

Deputat Alexandru Popa – preşedintele PNL Brăila: ”Candidatul PNL pentru Primăria comunei brăilene Salcia Tudor este Nicu Moroiu, un fermier important din zonă, un om care și-a dovedit valoarea în plan profesional și care a ajuns să realizeze ceva în viață prin munca și priceperea sa”.

”Este un om pe care mă bazez și consider că va fi un primar foarte bun pentru comuna Salcia Tudor. Pe de altă parte, îi mulțumesc actualului primar, liberalul Florin Moroiu, pentru munca depusă până acum în fruntea Primăriei”, mai spune Alexandru Popa..

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat liberal Alexandru Popa: banii europeni vor ajuta substanțial agricultura și zonele rurale

*Sunt fonduri de la UE pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru drumuri de interes local și pentru modernizarea drumurilor care duc la ferme

Alexandru Popa (foto) – deputat și președintele PNL Brăila – a transmis o declarație politică, deopotrivă un îndemn pentru toți cei interesați de dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale să acceseze fondurile din Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună. Sunt disponibile 550 milioane euro care nu ar trebui irosite, subliniază deputatul liberal,:

” Partidul Național Liberal rămâne consecvent și va milita pentru un sprijin financiar susținut pe care statul să îl acorde fermelor mici și mijlocii, adevăratul motor al sectorului agricol românesc. Consider că doar prin evitarea abandonului activităților agricole și prin asigurarea și crearea de noi locuri de muncă vom putea preveni migrația din mediul rural și depopularea satelor și vom putea contribui direct la securitatea și siguranța alimentară a României. În acest context, este important de știut că fondurile europene de care dispunem prin intermediul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună vor putea ajuta inclusiv la dezvoltarea zonelor rurale din România. Astfel, localitățile cu activitate economică majoritar agricolă vor putea accesa bani pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și pentru atragerea de tineri antreprenori care vor să își facă o fermă. Proiectele pot fi depuse de unitățile administrativ-teritoriale și de asociațiile acestora până în februarie 2024. Acești bani sunt destinați sprijinirii fermierilor și modernizării infrastructurii agricole, astfel: aproximativ 250 milioane euro sunt destinate proiectelor care vizează sprijinirea instalării tinerilor fermieri, 200 milioane euro pentru proiectele destinate construirii, extinderii sau modernizării de drumuri de interes local și alte 100 milioane euro pentru lucrări de modernizare a drumurilor agricole care facilitează accesul către ferme. Suntem conștienți că se impun măsuri de sprijin pentru evitarea abandonului activităților agricole, pentru asigurarea accesului pe piață și realizarea de investiții și că trebuie să lucrăm în continuare pentru asigurarea unui sistem alimentar durabil, de la producător până la consumator. Tocmai de aceea, îi îndemn pe reprezentanții autorităților locale să depună în timp util aceste proiecte pentru a putea beneficia de fondurile europene care ne sunt destinate și pentru a contribui la consolidarea fermelor românești prin dezvoltarea și integrarea acestor ferme pe piața agricolă! Prin noi înșine, pentru România!”

Revista Braila Chirei

Bani europeni pentru fermieri, în special pentru tineri

*Bani europeni pentru fermieri, în principal pentru tineri *Un tânăr fermier poate primi 70.00 euro * Banii sunt disponibili prin intermediul Planului Strategic PAC 2027

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a lansat sesiunea de finanțare pentru investiții în agricultură și dezvoltarea infrastructurii rurale din fonduri prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027). Sesiunea de depunere pentru proiectele finanțate prin intervențiile DR 27 – Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricole și DR 28 – Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural se desfășoară în perioada 2 noiembrie 2023 – 29 februarie 2024. Alocarea financiară pentru DR 27 este 100 milioane euro, pentru DR 28 – peste 200 milioane euro. Solicitările de finanțare pentru DR 30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se depun online în intervalul 2 noiembrie – 31 ianuarie 2024, fonduri disponibile fiind de 250.691.764 euro, împărțite astfel: componenta națională 175.484.235 euro și componenta zona montană 75.207.529 euro.

George Chiriță (foto) – director general AFIR: „Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect ajunge la 1.000.000 de euro. Pentru tinerii fermieri, finanțarea prin intervenția DR-30 este 100% nerambursabilă; de aceste fonduri pot beneficia fermierii care acționează în nume propriu și sunt organizați ca microîntreprindere sau ca întreprindere mică (PFA, II, IF). Pot accesa intervenția DR-30 și persoane juridice unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploatației agricole. Valoarea sprijinului acordat unui tânăr fermier este de 70.000 euro”.

Pragul minim de selecție a proiectelor este de 40 puncte pentru intervenția DR-27, de 30 puncte pentru DR-28 și DR-30. Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere (noiembrie 2023) este de 90 puncte în cazul intervențiilor DR-27 și DR-28 și de 85 puncte pentru DR-30. Pragurile de calitate scad treptat lunar, până la pragul minim. Documentația necesară, în Ghidul solicitantului și anexele aferente publicate pe pagina web AFIR, secțiunea Finanțare.

Fermierii brăileni conduc în topul accesării fondurilor

George Chiriță a precizat în recenta vizită la Brăila, la invitația deputatului Alexandru Popa – președintele PNL Brăila, că județul se află în topul proiectelor europene, cu peste 1200 în total și cu 226 în ultimul program. „Unele proiecte ale brăilenilor sunt finalizate cu succes, altele sunt în curs”, a subliniat directorul general AFIR la conferința desfășurată la sediul liberalilor.

Anunțul AFIR a fost transmis către brăileni și de prefectul Iulian Timofei.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Plăți în avans către fermieri, de la Ministerul Agriculturii

*Plăți în avans pentru fermieri, de la Ministerul Agriculturii *Printr-o ordonanță de urgență a Guvernului a fost stabilit cadrul legislativ pentru scheme de sprijin din fondurile europene și plăți către fermieri din bugetul MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) confirmă aprobarea, în ședința de Guvern din 16 octombrie 2023, a Ordonanței de Urgență privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), aferente politicii agricole comune, şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării.

„Prin actul normativ se asigură cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României din FEADR și respectiv FEGA, în perioada de programare 2021-2027 pentru care, în bugetul MADR, a fost prevăzută, doar pentru anul 2023, următoarea anvelopă financiară: 10.846.520.000 lei credite de angajament și 8.850.675.000 lei credite bugetare. Astfel, a fost stabilit mecanismul de finanțare pentru schemele de sprijin direct şi intervențiile PS 2021 – 2027 finanțate din FEGA şi FEADR, pentru măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole. De asemenea, ordonanța creează cadrul legal pentru acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii – ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Prin acest act normativ se asigură inclusiv cadrul legal pentru plata a peste 1 miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plăți derulată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2023. De prevederile actului normativ beneficiază, doar pe Pilonul I al PS PAC 2021-2027, un număr de circa 800.000 fermieri pentru plata avansului aferent cererilor anului 2023” se precizează într-un comunicat al MADR. De altfel, informația este prezentată și pe pagina web a Guvernului.

Foto 1, arhiva noastră (vara 2023), de pe terenurile din Insula Mare a Brăilei; foto 2 via finantare-rurala.ro

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Bani europeni, 430 milioane euro, pentru sprijinirea sectorului agricol al UE

*Fermierii din Romania ar urma să primească un sprijin în valoare totală de aproape 30 milioane euro

Comisia Europeană a propus, în 26 iunie 2023, finanțare suplimentară pentru fermierii din UE afectați de fenomene climatice nefavorabile, de costuri ridicate ale factorilor de producție și de alte aspecte legate de piață și de comerț. Noul pachet financiar de sprijin are o valoare de 330 milioane euro de care vor beneficia agricultori din 22 state membre. De asemenea, statele membre au aprobat alte fonduri de sprijin, în valoare de 100 milioane euro, destinați fermierilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. S-au alocat 9,77 milioane euro Bulgariei, 15,93 milioane euro Ungariei, 39,33 milioane euro Poloniei, 29,73 milioane euro României, 5,24 milioane euro Slovaciei. ”Fermierii din aceste cinci state membre se confruntă cu probleme legate de blocajele logistice ca urmare a importurilor mari de anumite produse agroalimentare din Ucraina”, se arată în comunicat. Măsurile preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina au intrat în vigoare la 2 mai 2023 și vor fi eliminate treptat până la 15 septembrie – respectiv cele vizând acoperirea eventualelor pierderi la nivel național în timp ce se importa grâu, porumb, semințe de rapiță și de floarea-soarelui din Ucraina.

Unele măsuri de sprijin, inclusiv posibilitatea unor plăți mai mari în avans, au ca scop sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice nefavorabile.

De 330 milioane euro de la bugetul PAC vor beneficia fermierii din Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Suedia.

Membrii Comisiei au propus posibilitatea ca țările să poată completa acest sprijin din partea UE cu până la 200 % din fonduri naționale. De altfel, statele UE au transmis Comisiei evaluări ale dificultăților cu care se confruntă sectoarele lor agricole. Măsura va fi votată de statele membre la următoarea reuniune a comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputatul liberal Alexandru Popa, sprijin substanțial pentru școala profesională de la Cireșu

* Unitatea de învățământ profesional dual, cu un nume de rezonanță – Anastase Simu, va funcționa în satul Scărlătești * Președintele PNL Brăila, având afaceri în domeniul agricol, va oferi sprijin pentru baza materiale, burse elevilor, loc de practică și promite locuri de muncă acelora care se vor dovedi lucrători buni și serioși

Alexandru Popa (foto 1) – deputat și președinte PNL Brăila:

„Unul dintre proiectele mele, ca parlamentar, a fost/ este înființarea în județul Brăila a unor școli profesionale care să funcționeze în sistemul învățământului dual, în care să fie instruiți copiii din mediul rural care vor să lucreze în agricultură, dar care din motive financiare sau de altă natură nu pot urma o clasă cu profil agricol la un liceu din municipiu.Ca fermier, știu foarte bine ce probleme au agriculturii brăileni în a-și găsi angajați calificați în domeniu și, de asemenea, știu și ce greutăți financiare au o mulțime de familii din mediul rural când e vorba de a-și trimite copiii la liceu. De aceea am considerat că astfel de școli profesionale care să funcționeze în mediul rural reprezintă soluția atât pentru fermierii brăileni interesați să se implice în calificarea forței de muncă, cât și pentru familiile sărace, care dacă ar avea la dispoziție o variantă care să nu-i împovăreze cu costuri suplimentare, și-ar trimite copiii în continuare la o școală. Pentru că în agricultura modernă nu mai vorbim despre necalificați care să culeagă la mână recolta de pe câmp, ci vorbim de specialiști capabili să conducă un utilaj modern, care costă zeci sau sute de mii de lei – pe care, ca fermier, nu-l poți da pe mâna oricui, ca să-l folosească în câmp”.

Proiectul-pilot, Școala profesională „Anastase Simu”

„Nu întâmplător, proiectul-pilot l-am implementat în comuna în care m-am născut. Școala profesională <Anastase Simu> va avea sediul în satul Scărlătești, va fi în subordinea Școlii Gimnaziale Cireșu. Am avut mai multe discuții cu conducerea școlii din Cireșu și cu Primăria pentru a ne asigura să sunt îndeplinite toate condițiile legale. Aici se vor putea înscrie absolvenții de gimnaziu la una dintre cele două specializări, agricultor culturi de câmp (12 locuri) și mecanic agricol (12 locuri), cursurile fiind cu o durată de 3 ani. Și fiindcă nu poți învăța agricultura modernă doar în sala de clasă, ci trebuie să ieși în câmp, să faci practică, să folosești mașinile și utilajele despre care citești în manuale, firma la care sunt asociat își asumă asigurarea fondurilor pentru infrastructura școlară, precum și pentru burse și bonusuri pentru elevi. Aceștia vor avea unde să facă practică, iar apoi, vor avea și locuri de muncă, dacă vor dovedi că pot fi lucrători buni și serioși”, subliniază deputatul liberal.

„Intenționez să mă implic in a înființa 6 – 7 școli cu profil agricol”

Președintele PNL Brăila: „Și nu vreau să mă opresc aici. În funcție de modul în care vor merge lucrurile cu noua școală profesională, în baza experienței din acest proiect-pilot, intenționez să mă implic în a înființa încă 6 – 7 școli profesionale cu profil agricol în alte localități brăilene, ca să acoperim cea mai mare parte județului din acest punct de vedere.Investiția pe care o am în vedere pentru început este de până în 50.000 euro, pentru clasele care vor funcționa din toamnă în acest proiect-pilot, dar pe măsură ce lucrurile vor evolua – poate se va mări și numărul de clase – voi investi fonduri suplimentare pentru dezvoltarea școlii. Deja am informații că există un mare interes printre absolvenții de gimnaziu din Cireșu și din localitățile apropiate, pentru locurile anunțate în viitorul an școlar și asta mă bucură.Acest proiect este un mod de a susține comuna din care provin, de a ajuta copiii din Cireșu și din localitățile apropiate. Dacă lucrurile vor merge așa cum sper, voi merge mai departe, cu înființarea altor noi școli profesionale cu profil agricol în județul Brăila”.

** Anastase Simu (25 mart 1854, Brăila – 28 febr 1935, București) a fost un academician, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă și mare filantrop. Toată colecția sa stă la baza actualului Muzeu al municipiului București – inițial a dorit să o doneze Brăilei (dar nu s-a întâmplat… e o întreagă poveste), apoi a mers la București unde a construit pe cheltuiala sa Muzeul Simu (http://muzeulbucurestiului.ro/restituiri-muzeul-anastase-simu/).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Deputatul Alexandru Popa cere din nou demisia lui Daea

*Motivul, neimplicarea corectă a ministrului de la agricultură în rezolvarea problemei banilor europeni primiți de România în compensarea introducerii pe piață a grânelor din Ucraina

Deputatul Alexandru Popa – președinte PNL Brăila:

„Atrag din nou atenția, pentru a nu știu câta oară, că domnul ministru Petre Daea e depășit de problemele grave din agricultură. O fi bun pentru cultură, fiindcă joacă un teatru ieftin pe câmp și prin canelele de irigații și dă replici absurde, care fac deliciul presei, dar este un dezastru pentru agricultură, când e vorba de o discuție serioasă despre problemele din domeniu și despre găsirea unor soluții. Domnul Daea e direct răspunzător pentru rezultatul negocierilor privind acordarea compensațiilor pentru agricultorii afectați de importurile de grâne din Ucraina. România a primit cea mai mica sumă din UE, 10 milioane de euro, în condițiile în care noi suntem cei mai afectați de importurile de cereale din Ucraina.Gândiți-vă la impactul financiar pe care l-a avut scăderea prețurilor la cereale asupra fermierilor care au depozitat cerealele an de an și care au crezut că pot câștiga un ban în plus prin depozitare.Anul acesta este unul sumbru, vedem că seceta continuă, prețurile inputurilor au fost foarte mari, iar prețurile cerealelor vor fi foarte mici. O altă problemă o reprezintă ecoschemele pe care le vom accesa la următoarea declarație APIA. Am semnale că sunt foarte mulți fermieri care se gândesc să renunțe la subvenții. Sunt condiții draconice, care au fost făcute de niște oameni care nu știu ce se întâmplă în teren. A lăsa pârloagă o suprafață care reprezintă 5% din teren nu e atât de simplu pe cât s-ar crede. Un inginer agronom înțelege că nu e vorba doar că pierdem prin faptul că nu cultivăm acea suprafață de 5%, dar este vorba și despre faptul că buruienile care vor crește pe aceasta se vor împrăștia în jur, pe întreaga solă. Domnul Daea mi-ar fi putut fi bunic, el reprezintă o epocă ce s-a încheiat. Îl respect pentru vârsta sa, dar tocmai vârsta îl face potrivit pentru retragerea din activitate. Ca fermier, pot să spun că nu mă reprezintă domnul Daea, pentru că modul în care înțelege el agricultura este depășit. Și nu e doar părerea mea, ci și a altor fermieri cu care am discutat.Și mai este ceva: eu înțeleg că este o situație deosebită în Ucraina și este normal să fim alături de ucraineni, să-i susținem. Dar dacă am fi avut un ministru al Agriculturii care apără interesele fermierilor români, el ar fi luat niște măsuri care să protejeze și interesele acestora. Cerealele din Ucraina au umplut România, prețurile acestora sunt cu 30-40% mai ieftine decât prețurile care erau practicate de fermierii români. Sunt solidar cu Ucraina, înțeleg problemele ucrainenilor, dar parcă mai milă mi-e de ai mei, de români. Cui ajută faptul că în numele solidarității cu Ucraina vom ajunge să fie distruși fermierii români din punct de vedere financiar? Asta ne dorim?”.

foto: ministrul Daea într-un canal de irigații

Revista BRAILA CHIREI

Dan Motreanu, PNL: Proastă negociere a Ministerului Agriculturii la UE pentru fermierii români

*Prim-vicepreședintele PNL spune ceea ce gândesc agricultorii: că ar fi meritat mai mulți bani în compensație, așa cum primesc alții în țările membre ale Uniunii Europene urmare a importurilor de grâne din Ucraina

Dan Motreanu (foto), prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL), își exprimă public dezamăgirea față de suma relativ mică – prin comparație – pe care o primește țara noastră, de fapt banii sunt pentru fermieri, compensație pentru intrarea pe piață a producției similare din Ucraina și, concomitent, prin scăderea exporturilor:

”Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina. Din primele informații, țara noastră va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 milioane euro și Bulgaria, care primește 16 milioane euro.

Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina.

Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina. Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii.

Cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Nu există suficiente capacități de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniță provoacă o competiție neloială.

Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 euro.

Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca.

România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”.

În atenția agricultorilor

*Campania de primire a cererilor de plată pentru anul 2023

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) derulează campania de primire a cererilor de plată în anul 2023.
Fermierii depun cererea de plată în perioada 1 martie – 15 mai 2023, fără a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil la
https://lpis.apia.org.ro/ )

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Deputatul liberal Alexandru Popa, întâlnire cu fermieri brăileni

*Președintele PNL Brăila vrea să aibă și alte întâlniri cu fermieri brăileni, să le afle problemele și să încerce să îi ajute în calitatea sa de parlamentar * Fermierii brăileni sunt nemulțumiți de condițiile noului Plan Național Strategic prin care pierd subvenții

Deputatul Alexandru Popa, președinte PNL Brăila, s-a întâlnit în data de 15 februarie 2023, în comuna brăileană Zăvoaia, cu câteva zeci de fermieri din localitățile Roșiori, Ciocile, Dudești, Zăvoaia, Bordei Verde, Cireșu. La întâlnire au fost prezenți și Traian Cișmaș – directorul Direcției Agricole (DADR) Brăila, Daniela Militaru – director Agenția pentru Plăți în agricultură (APIA) Brăila, Nicoleta Liliana Gheorghe – director AFIR, Marian Arsene – director DSVSA Brăila. S-au discutat schimbările care apar în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027.

Alexandru Popa: „Nemulțumirea fermierilor este una foarte mare, rezultatul negocierilor duse de domnul ministru Petre Daea este că fermierii vor pierde 30% din subvențiile pe hectar prin noul PNS. Nu am avut pe cineva capabil să negocieze cu adevărat pentru susținerea intereselor fermierilor. Poate ar fi mai corect să spun <pentru susținerea intereselor noastre, ale fermierilor”>, fiindcă și eu mă regăsesc printre aceștia, iar acum, ca parlamentar, pot reprezenta mai bine interesele celor care lucrează pământul. În timpul discuțiilor purtate ieri am identificat linii de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor agricole pe AFIR, astfel încât să se creeze în continuare plusvaloare în fermele brăilene. Cei prezenți au pus multe întrebări, reprezentanții DADR, APIA, AFIR și DSVSA au dat răspunsuri și lămuriri și consider că a fost o discuție constructivă. Intenționez să organizez și alte întâlniri de acest gen, cu fermieri din alte zone ale județului, astfel încât să am ocazia să aflu de la cât mai mulți agricultorii brăileni problemele lor și să descoperim în ce mod pot să-i ajut, ca parlamentar. Chiar dacă eu însumi am afaceri în agricultură și cunosc o parte dintre problemele cu care se confruntă fermierii, pot să spun că ieri am avut ocazia să ascult și niște oameni care intră în categoria micilor fermieri, care mi-au prezentat o sumedenie de probleme cu care se confruntă în accesarea de fonduri europene și de probleme legate de noul PNS„.

„O spun încă o dată, fermierii brăileni sunt foarte nemulțumiți de noul PNS. Știu că suntem într-o coaliție la guvernare, știu că va deranja pe unii ce spun, dar nu pot să neg adevărul: fermierii pierd ca urmare a noului PNS. Eu sunt în primul rând într-o coaliție cu fermierii din județul Brăila care m-au susținut când am candidat și ale căror interese m-am angajat să le reprezint în Parlament. Aceasta este specializarea mea, în acest domeniu am afaceri, în acest domeniu am căpătat experiență și nu întâmplător sunt membru al Comisiei pentru Agricultură”, afirmă deputatul liberal.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Alexandru Popa, PNL Brăila: „îi cer din nou demisia ministrului Daea”

*Președintele PNL Brăila este indignat de ultima acțiune a Ministerului Agriculturii, prin care au fost scoase 18 localități brăilene de pe lista din zonă defavorizată * Situația aduce dezavantaje pentru fermierii brăileni

Alexandru Popa (foto), deputat și președinte PNL Brăila: „Ministerul Agriculturii, condus de renumitul Petre Daea, a decis recent să scoată de pe lista unităților administrativ teritoriale care se află în zone defavorizate 18 localități din județul Brăila, dând astfel o lovitură dură fermierilor din orașele și comunele respective – Bordei Verde, Chiscani, Cireșu, Dudești, Gropeni, Ianca, Însurăței, Mircea Vodă, Măxineni, Movila Miresii, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Vădeni, Vișani”.

„Practic, începând din 2023 aceștia vor pierde sume foarte importante. Se dovedește încă o dată că, de fapt, conducerea Ministerului Agriculturii, începând cu ministrul Petre Daea și continuând cu secretarul de stat Sorin Moise, membru al PSD Brăila, nu susține interesele fermierilor. Nu este posibil să scoți 18 comune din județ de pe lista UAT-urilor din zonele defavorizate, dintr-un condei! Aceasta decizie este una cu bătaie lungă, pentru că fermierii care accesau fonduri europene primeau puncte procentuale la evaluarea proiectelor, datorită faptului că aveau terenuri în zone defavorizate. În plus, fermierii brăileni din localitățile respective nu vor mai primi de la APIA sumele aferente zonelor defavorizate, bani care erau foarte importanți pentru ei. Și nu este vorba doar despre cei ce cultivă terenul, ci și despre cei care dețin ferme zootehnice, fiindcă nici aceștia nu vor mai primi acele sumele de la APIA.Practic, Daea, Moise și restul PSD-iștilor din Ministerul Agriculturii sunt groparii fermieriilor brăileni. Nu știu cum nu le-a fost rușine ministrului Daea, lui Sorin Moise și celorlalți PSD-iști să dea ochii cu agricultorii prezenți la Conferința regională de la Lacu Sărat, știind că deja se luase această decizie care va face ca județul Brăila să piardă în fiecare an zeci de milioane de euro!Astăzi îi cer din nou demisia ministrului Daea, care este cea mai mare pacoste pentru fermierii brăileni. Și îl anunț că dacă nu demisionează, începând de azi va avea în mine cel mai aprig adversar, până va îndrepta această greșeală legată de lista UAT-urilor din zonele defavorizate”, mai subliniază în comunicatul de presă liberalul brăilean.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Conferință a agricultorilor… din PSD, se întreabă liberalul Alexandru Popa referitor la reuniunea brăileană

*Președintele PNL Brăila se miră (cum de altfel ne miram și noi) de ce la un eveniment al Ministerului Agriculturii au fost invitați doar membri de partid (PSD)… * Hm! Sau poate că nici nu ar mai trebui să ne mirăm…

Alexandru Popa (foto) deputat și președinte PNL Brăila:

„Vineri a avut loc în stațiunea brăileană Lacu Sărat conferința regională Caravana Cunoașterii, în care ministrul PSD-ist Petre Daea a prezentat unor fermieri Planul Național Strategic 2023-2027. Nu știu ce fermieri au fost acolo, dar știu o mulțime de fermieri care n-au fost invitați, deși sunt oameni care reprezintă ceva în agricultura brăileană.Pe ce criterii s-au făcut invitațiile? Nu știu, dar pot să am unele bănuieli, având în vedere că toată floarea PSD-ului local a fost prezentă acolo. La Caravana Cunoașterii au fost în prezidiu PSD-iști care n-au nicio legătură cu agricultura și nici cu cunoașterea. Ce treabă are președintele președinților, domnul Iulian Francisk Chiriac, cu agricultura? Ce treabă are domnul Iulian Francisk Chiriac cu cunoașterea? Din imaginile pe care le-am văzut, Caravana Cunoașterii de la Brăila a fost un gen de cel de-al XV-lea Congres PCR, organizat în stil comunist, în care toți cei care erau bănuiți că ar avea o cât de mică legătură cu PNL-ul, adică <dușmanii partidului> au fost excluși din start. PSD și ministrul Petre Daea consideră că fermierii care sunt suspecți de liberalism nu merită să primească informații despre Planul Național Strategic 2023-2027 și despre fondurile europene ce pot fi accesate. Dacă ar fi după cei din PSD, toți banii ar merge numai la ai lor. Din declarațiile pe care le-am văzut, domnul Daea a dovedit încă o dată că ar avea mare nevoie de odihnă, ceea ce este de înțeles, la vârsta sa venerabilă. Cel mai probabil domnul Daea crede că este de neînlocuit, pentru că de câte ori au nevoie de un ministru pentru agricultură, PSD-iștii se comportă de parcă n-ar avea în partid nicio persoană mai tânără care să se priceapă la agricultură și se tot întorc la Daea ca la sfintele moaște.Lăsați-l, domnule, să-și vadă de treaba lui, să cultive vița de vie, să facă vin, că înțeleg că pentru domnul Daea e o mare bucurie faptul că sistemul antigrindină ne-a ferit de necazul de a rămâne fără vin! Sau să crească oi, că văd că iubește oile, că face ce face și oricare ar fi subiectul discuției, el ajunge la oaie. Așa a făcut și ieri, în discursul său, când a plecat de la <vaca e dușmanul planetei> și de la ajutorul pentru bunăstarea taurinelor și a ajuns la <Cine se duce în piscul muntelui? Oaia!”>. Și cine se duce prin canale? Daea! Și cine se ia cu mâinile de cap? Agricultorii care își doresc în fruntea ministerului un om tânăr, cu o viziune nouă, modernă, în domeniu”.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Comisia Europeană, accept pentru schema de ajutor propusă de România pentru crescătorii de bovine

*Valoarea ajutoarelor de stat este de 44 milioane euro, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei * Se vor acorda până la 31 decembrie 2023

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 44 milioane euro (217,7 milioane lei) propusă de România pentru ajutorul crescătorilor de bovine în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 23 martie 2022 (modificat la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022). Conform schemei, ajutoarele vor fi acordate sub formă de granturi directe.

Scopul ajutorului financiar este compensarea beneficiarilor eligibili pentru o parte din costurile suplimentare suportate ca urmare a creșterilor de prețuri pentru combustibil, energie și furaje. Comisia Europeană a concluzionat că schema propusă de România respectă condițiile stabilite de Cadrul temporar de criză. Ajutoarele nu vor depăși 250 000 euro per beneficiar și vor fi acordate până la 31 decembrie 2023. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite de Cadrul temporar de criză. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, cu numărul SA.105163, pe pagina web a Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Deputatul liberal Alexandru Popa: ordonanța de reglementare a despăgubirilor la calamitățile în agricultură este greșită

*Președintele PNL Brăila atrage atenția că „incompetența ministrului agriculturii îi falimentează pe tinerii fermieri” * De asemenea, solicită și în mod public modificarea actului legislativ în așa fel încât el să fie util și tinerilor fermieri

Deputat Alexandru Popa (foto), președinte PNL Brăila: „Incompetența ministrului de la Agricultură, social-democratul Petrea Daea, face noi victime, de această dată printre tinerii fermieri. După ce a stabilit pentru despăgubiri o formulă care mai mult le ia, decât le dă fermierilor afectați de calamități, mai nou, constatăm că același act normativ îi duce pe tinerii fermieri pe buza prăpastiei și le taie de la rădăcină orice dorință de a mai lucra pământul. Ordonanța care reglementează acordarea despăgubirilor la culturile calamitate de secetă prevede că cei care nu au un istoric de 5 ani în ceea ce privește culturile respective, nu primesc despăgubiri. Asta este o lovitură devastatoare pentru tinerii fermieri, care nu au un istoric de 5 ani și din cauza incompetenței ministrului Daea s-ar putea să nu mai aibă niciun un istoric agricol, fiindcă se vor lăsa de meserie, după experiența din acest an”.

„Am primit în ultimele zile mai multe telefoane de la tineri fermieri din județul Brăila care au fost afectați de secetă și care riscă să nu recupereze mai nimic din cheltuielile făcute la culturile de toamnă, din cauză că nu au dreptul la despăgubiri, potrivit ordonanței despre care vorbeam. Ei sunt descurajați și-mi spuneau că dacă nu reușesc să recupereze măcar o parte din bani se gândesc foarte serios să renunțe la agricultură și să se apuce de altceva. Forma actuală a ordonanței este plină de greșeli grave și acest act normativ care trebuia să fie un ajutor pentru agricultori a ajuns să fie o bătaie de joc la adresa acestora. Nu știu cum e posibil ca niște oameni care chipurile sunt specialiști în domeniul agriculturii, cum e însuși ministrul Daea, să facă asemenea gafe, cu efecte foarte grave asupra fermierilor. Ajungi să te întrebi dacă Daea și cei din echipa lui protejează interesele fermierilor sau vrea să-i distrugă. Din ce văd, domnul Daea e mai degrabă dușmanul tinerilor fermieri, decât susținătorul lor; și nu sunt singurul care crede asta. Eu am făcut în urmă cu ceva timp, la modul public, o propunere pentru schimbarea formulei de calcul a despăgubirilor, însă deocamdată nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Solicit public să se modifice ordonanța respectivă, astfel încât tinerii fermieri să poată beneficia și ei de despăgubiri. Sper că domnul ministru Daea nu vrea ca agricultura României să rămână doar pe mâna celor care au vârsta lui„, mai spune liberalul ( notă. Care desfășoară activități în domeniu, și care derulează proiecte cu fonduri europene pentru a-și dezvolta afacerile. Personal, Alexandru Popa nu s-a plâns de pagubele produse de secetă).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Bani europeni pentru compensarea agricultorilor afectați de secetă

*Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de ajutoare de stat, suma fiind de 75 milioane euro, pentru producătorii agricoli ale căror culturi au fost calamitate

Comisia Europeană a aprobat, în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de compensare a producătorilor agricoli pentru daunele in 2021 și 2022 urmare a secetei severe. Măsura beneficiază de un buget de 75 milioane euro (aproximativ 365,6 milioane lei) și se adresează este producătorilor de grâu, secară, triticală, orz, ovăz și rapiță care au pierdut peste 30 % din culturi din cauza secetei. Ajutorul constă în subvenție directă proporțională cu daunele suferite, pe baza rapoartelor privind daunele la culturi. În cazul unei pierderi totale a culturilor lor, beneficiarii au dreptul la un ajutor în valoare de aproximativ 305 euro/ ha (1.500 lei/ ha), care să nu depășească 40 % din costurile eligibile. Schema de ajutoare se va încheia la 31 decembrie 2022.

Reprezentanții Comisiei au evaluat schema în temeiul articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea unor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. Specialiștii europeni au constatat că schema este necesară și adecvată pentru a compensa producătorii agricoli români pentru pierderile suferite ca urmare a acestui fenomen meteorologic extrem. Concluzis a fost că schema este proporțională – se limitează la minimul necesar – și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.104579) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența.

Fermierii români s-au plâns (nota red. Deputatul liberal Alexandru Popa încerca la un moment dat să rezolve aceste aspecte – https://brailachirei.wordpress.com/2022/11/24/despagubirile-pentru-fermieri-in-cazul-calamitatilor-un-cartof-prea-fierbinte-pentru-ministrul-agriculturii/ și chiar a fost zilele acestea la Bruxelles, unde cu siguranță a discutat subiectul acolo) în nenumărate rânduri, la ministerul agriculturii și la guvern, că nu sunt ajutați în cazul calamității la secetă mai ales că anul acesta au fost multe întârzieri în ceea ce privește prezenta echipelor de constatare a daunelor în teren.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Despăgubirile pentru fermieri în cazul calamităților: un „cartof” prea fierbinte pentru ministrul agriculturii

*Despăgubirile pentru fermieri, în cazul calamităților: un „cartof” prea fierbinte pentru ministrul agriculturii*Deputatul liberal Alexandru Popa, el însuși cu afaceri în domeniul agricol, a discutat cu fermierii brăileni – peste 2.000 că număr, foarte grav afectați de secetă, ca de altfel și alții din întreaga țară, și este decis să se implice astfel încât fermierii să primească despăgubirile îndreptățite, conform legii * Mai mult, liderul PNL Brăila afirmă că mai degrabă vrea demisia ministrului Daea decât să știe fermieri care nu au primit despăgubiri

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila, de asemenea și om de afaceri în domeniul agricol – își exprimă punctul de vedere referitor la bâlbele Ministerului Agriculturii, acolo de unde fermierii – grav afectați de secetă (in primul rând) – așteaptă ajutor pentru în această situație.

Alexandru Popa: „În ultimele zile în spațiul public s-a discutat foarte mult despre problema despăgubirilor acordate pentru culturile calamitate și despre faptul că unii agricultori au ajuns în situația de a nu putea primi aceste despăgubiri. La nivelul județului Brăila este vorba despre peste 2.000 de agricultori aflați în această situație. Normele legale prevedeau ca înștiințările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, în 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective. Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august.Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră și nu s-a mai putut constata gradul de calamitare. Activitatea în agricultură este de așa natură, încât imediat după recoltare începem un nou flux tehnologic, nu poți amâna recoltarea după cum ai tu chef. De exemplu, anul acesta între 1 și 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiță. Perioada optimă pentru semănat rapița începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului.În condițiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceștia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală”.

Deputatul propune an de referință 2021 pentru calculul gradului de calamitare

Alexandru Popa: „Soluția pe care o propun eu pentru situațiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referință anul 2021, să se ceară la direcțiile agricole producțiile obținute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent și tot ce au ei pe stoc, fișele de magazie, ca să se determine producția pe care au obținut-o în acest an și astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Este o soluție simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci mi se pare un an de referință corect.În cazul producătorilor producătorii mici, care nu sunt autorizați, trebuie să ținem cont de faptul că ei nu doar că își vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează și pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1.000 – 1.500 kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească și cât s-a consumat pentru hrana animalelor”.”Îl rog pe domnul ministru Daea sa trateze la modul serios chestiunea despăgubirilor pentru calamități”.

Formula pentru calculul despăgubirilor nuve bună/ corectă

Alexandru Popa: „Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii. Îl rog pe domnul ministru Daea să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamități, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut-o. Eu înțeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu și merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul și ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru.

Modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave.

Am înțeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% și fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri.Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia. În ceea ce mă privește, am discutat cu o parte dintre agricultorii brăileni afectați, am discutat cu reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare și subiectul este o prioritate pentru mine la acest moment, pentru că nu vreau să se ajungă în situația în care fermierii brăileni să fie prejudiciați din neglijența sau incoerența ministrului agriculturii. În urma acestor discuții am venit cu propunerea prezentată mai sus”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Zilele produselor agroalimentare românești

*Manifestare organizată în toate județele și în capitală, la inițiativa Ministerului Agriculturii, în 8 – 10 octombrie 2022

La Direcţia pentru Agricultură a judeţului BRĂILA – sau Palatul Agriculturii (mie așa îmi e drag!), prezentare de produse agroalimentare românești.

Bineînțeles, și din zonele rurale ale Brăilei – pentru că aici nu e doar celebrul Bărăgan (nu mai el ce-a fost…de când nu mai există Balta Brăilei), ci sunt mulți producători de legume, carne și alte bunătăți care ajung rar sau deloc în piețele orașului municipiu Brăila. Acum există ocazia să fie întâlniți măcar câțiva dintre harnicii producători agroalimentari brăileni.

**Manifestarea este organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și are loc (https://facebook.com/events/s/ziua-produselor-agroalimentare/1284886259010467/) în perioada 8 – 10 octombrie în întreaga țară.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic

*Deputatul liberal Alexandru Popa subliniază că schemele de finanțare au buget de la stat, prin rambursare de la Fondul European de Garantare * De la APIA se pot cere și plăți în avans

Deputatul Alexandru Popa președintele PNL Brăila, amintește cele mai noi măsuri luate la nivel guvernamental care vin în ajutorul crescătorilor de animale, oferind detalii pentru cei care au afaceri in domeniu:

„Guvernul Ciucă a aprobat în ședința de Guvern din data de 21 septembrie Hotărârea nr. 1155/ 2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022, un act normativ așteptat și extrem de important pentru fermierii români. Este important de menționat că plafonul aprobat de Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, sumă care se va împărți astfel: 1.680.000 euro pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 13.125.000 euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne; 71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810 euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte și 54.000 euro pentru specia viermi de mătase.De asemenea, trebuie precizat că această schemă de sprijin va fi finanţată de la bugetul de stat, prin rambursare din Fondul European de Garantare Agricolă și că plățile se vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022, după următorul calendar: a) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările europene în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale; b) Începând cu data de 2 decembrie 2022, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăţi în avans”.

„Consider că fermierii români trebuie sprijiniți puternic prin astfel de măsuri, care sunt menite să le protejeze afacerile în acest context economic extrem de complicat. Importanța sectorului zootehnic în economia românească este recunoscută, astfel, la nivelul Guvernului, care rămâne același partener de dialog serios și responsabil pentru fermierii români. Așa cum am mai spus, zootehnia românească are nevoie de o susținere puternică și de măsuri prin care să asigurăm predictibilitate și stabilitate, iar angajamentul PNL și al Guvernului Ciucă rămâne ferm în acest sens„mai precizează liderul liberalilor brăileni.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Vreau să știe fermierii brăileni că au, mereu, în mine în susținător”

*Președintele PNL Brăila se ocupă zilele acestea de ajutorarea legumicultorilor care i s-au plâns că o anume asociație a udătorilor (așa se numește) nu le respectă contractele, nu le dă apă cu toate că în canale ea există, iar acest aspect îi face să arunce din recoltă – într-un video este exemplificată problema pe ardei

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – a avut în aceste zile întâlniri cu un grup de legumicultori din comuna brăileană Vișani care i-au prezentat cîteva probleme care le întâmpină în raport cu Organizația Udătorilor din localitate. Oamenii au reclamat nereguli și dau vina pe persoana care conduce asociația.

De asemenea, legumicultorii au cerut ajutorul deputatului, în speranța că acesta va urni cumva lucrurile în sensul bun.

Alexandru Popa: ”Legumicutorii mi-au solicitat să intervin prin mijloacele legale care-mi stau la îndemână pentru a-i ajuta să beneficieze de apa pe care o plătesc pentru a-și iriga culturile. La rugămintea lor, am făcut demersurile necesare și am aflat lucruri care au confirmat informațiile furnizate de aceștia: în conducerea asociației respective figurează persoane care sunt decedate, precum și persoane care nu au nicio legătură cu fermierii respectivi. De asemenea, am constatat că prețurile cerute de conducerea acelei organizații pentru apa livrată fermierilor sunt exorbitante. În plus, legumicultorii au mai reclamat faptul că încasarea banilor se face fără chitanță, precum și faptul că cineva încasează banii și altcineva este președinte în acte. Mi s-a mai spus că nu s-a respectat legislația în vigoare cu privire la constituirea Adunării Generale an de an, dar și că apa pentru irigații este livrată după un program pe care domnul Cojocaru îl stabilește după bunul său plac.

Nu este posibil să se întâmple așa ceva! Oamenii au muncit un an de zile și au investit sume importante, iar la sfârșitul anului cineva își permite să-și bată joc de ei. Știm foarte bine cei care suntem de profesie ingineri agronomi că, spre exemplu, la cultura de ardei – dacă în ultima perioadă a vegetației nu se dă apă suficientă – începe un proces de bubare, așa ii spunem noi. Asta a făcut domnul Cojocaru: n-a livrat apă legumicultorilor atunci când aceștia aveau nevoie, iar rezultatul a fost că au fost aruncate mii de tone de legume la Vișani.

O organizație a udătorilor este una nonprofit care are scopul de a ajuta fermierii prin furnizarea apei pentru irigații. Ceea ce se întâmplă la organizația din Vișani nu e corect, iar legumicultorii de acolo vor avea sprijinul meu necondiționat. Am început deja procedurile pentru a-i sprijini cu tot ce e necesar pentru ca lucrurile să revină pe făgașul normal în organizația respectivă. Eu sunt fermier și am cultivat într-o perioadă legume, știu exact cu ce probleme se confruntă aceștia, știu câtă muncă este. Nu e corect ca cineva să-și bată joc de ei!

Vreau ca fermierii brăileni să știe că au în mine un susținător și că le stau la dispoziție pentru a-i ajuta în orice mod posibil„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Dialog la Brăila între oameni de afaceri și reprezentanți la vârf ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului

*Ministrul Cadariu, deputatul liberal Alexandru Popa și secretarul de stat Florin Dobrescu au participat, la Camera de Comerț, la una dintre activitățile în teritoriu ale ministerului, cu scopul declarat de a veni in sprijinul antreprenorilor

În vizita de lucru pe care a efectuat-o – în 21 iulie 2022 – la Brăila, Constantin Daniel Cadariu – ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, secretarul de stat Florin Sergiu Dobrescu și deputatul liberal Alexandru Popa, au avut o întâlnire (considerată fructuoasă atât de inițiatori, dar și de beneficiari) cu reprezentanţii locali ai mediului de afaceri. Evenimentul a avut loc la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila unde chiar președintele, Ștefan Fusea, a transmis oficialilor o mulțime de aspecte problematice ridicate de antreprenorii din domeniul HoReCa și nu numai.Foto (de la stânga): Alexandru Popa, Ștefan Fusea, Daniel Cadariu, Florin Dobrescu. Bineînțeles că în această consultare regională, a 18-a pe care o desfășoară Daniel Cadariu de la începutul mandatului, oficialii de la minister au prezentat noutățile de interes, programele de finanţare lansate sau aflate în dezbatere publică. Practic, sunt 13 programe de finanţare în gestiunea directă a Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

Florin Sergiu Dobrescu: „În 19 iulie a fost lansat Programul naţional de finanţare Start-Up Nation, ediţia a 3-a, în care – cu titlu de noutate – este un pilon special destinat românilor din Diaspora, evident cei care doresc să revină în ţară pentru a începe o activitate acasă. Un prim criteriu de eligibilitate, pentru a putea accesa aceste fonduri, este ca firmele să fi fost înfiinţate din 1 ianuarie 2020. Granturile pentru capital de lucru vor fi în sumă de 200 mii lei – în planul de afaceri trebuie sa fie cel puțin două locuri noi de muncă, şi granturi de 100 mii lei pentru cei care își propun crearea măcar a unui loc de muncă. Perioada de înscriere este de 30 zile lucrătoare, iar la ora actuală avem înscrişi aproape 2.000 cetăţeni români, pe Pilonul I şi peste 30 de români din Diaspora, pe Pilonul II”.

Printre probleme subliniate de antreprenori la întâlnire, și la care așteaptă soluții/ ajutor, s-au regăsit cele din zona agricolă (din nefericire, industria a rămas slab reprezentată la Brăila), cele referitoare la actualizarea preţurilor mai ales în construcţii și lipsa forței de muncă – acest din urmă aspect apare și în alte regiuni ale țării. De asemenea, oamenii de afaceri brăileni au propus modificări la Legea achiziţiilor publice și au cerut detalii despre ultimele modificări aduse Codului Fiscal. Cei doi reprezentanți ministeriali au promis că acolo unde nu ține direct de propriile domenii, problemele ridicate vor fi înaintate altor ministere – spre exemplu, cazul concret referitor la necesitatea construirii în județul Brăila a unor depozite pentru legume-fructe și cereale.

Marian Ghionu, antreprenor care lucrează și în CCIA Brăila și care s-a ocupat de organizare, spune că astfel de acțiuni sunt mai mult decât binevenite, oamenii de afaceri simt că sunt ascultați în aceste întâlniri directe și ar fi bine că ele să se întâmple mai des, și cu reprezentanți de la alte ministere. Altfel spus, deputatul liberal brăilean Alexandru Popa și colegul de partid Florin Sergiu Dobrescu au făcut treabă bună, urmând să deschidă larg seria întâlnirilor. De ce nu, alți colegi parlamentari ar putea să urmeze exemplul lui Alexandru Popa și să aducă la Brăila alți oameni din guvern pentru dialoguri similare.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine