Arhive categorie: agricultura

Delegație română în Egipt, la Conferința mondială a tinerilor parlamentari

*S-a discutat despre încălzirea globală, dar și despre efectele războiului de pe teritoriul Ucrainei asupra prețurilor în agricultură * Deputatul brăilean Alexandru Popa a ținut să își achite din bugetul personal cheltuielile de deplasare și cazare

Deputatul liberal Alexandru Popa – președinte al PNL Brăila – a participat, în 15 și 16 iunie 2022, la a opta ediţie a Conferinţei Mondiale a Tinerilor Parlamentari, organizată de Uniunea Interparlamentară (UIP) si desfășurată la Sharm el-Sheikh, Egipt. Tema generică a fost „Tinerii parlamentari pentru acțiune climatică”. Din delegația Parlamentului României au făcut parte Ileana Cristina Dumitrache – vicepreşedinte la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic de la Camera Deputaților, Bogdan Gruia Ivan – vicepreşedinte la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor tot din Camera Deputaților. Alexandru Popa a fost reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Alexandru Popa: „Au fost două întâlniri în care s-a discutat despre diverse aspecte ale încălzirii globale și în plus, eu am participat și la o întâlnire cu importatorii de cereale din România, la care s-a vorbit despre modul în care afectează războiul din Ucraina piața de cereale și de asemenea, despre evoluția prețurilor în acest domeniu. Știu că atunci când este vorba despre deplasările parlamentarilor în străinătate, sunt oameni care consideră că acesta este un gen de turism mascat pe bani publici, și de aceea vreau să precizez că toate cheltuielile legate de această deplasare le-am suportat din propriul buzunar. Nu că aceste cheltuieli nu ar fi fost plătite de Parlament, dar eu am solicitat să le plătesc din banii mei, ca să nu existe niciun fel de discuții”.

22 iunie 2022

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Alte măsuri de sprijin pentru domeniul agricol

*Guvernul a aprobat sume pentru granturi destinate capitalizării fermelor și pentru capital de lucru – beneficiari din industria alimentară, acvacultură, piscicultură, agricultură

În recenta ședință de guvern s-a decis că 300 milioane euro vor fi acordate sectorului agricol, sprijin pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Măsura face parte din pachetul ”Sprijin pentru România” și este destinată susținerii agriculturii și industriei alimentare, având ca scop reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază (Nota red. Transcrierea conferinței de presă, cu detalii despre măsuri, la https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-mai1651836461) Din suma totală, 50 milioane euro sunt pentru microgranturi, iar 250 milioane euro destinate granturilor pentru capital de lucru.

Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale din industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură vor beneficia de microgranturi în valoare de câte 5.000 euro. Bugetul acestei măsuri este de 50 milioane de euro și se estimează că ar fi peste 10.000 de beneficiari.

Bugetul granturilor pentru capital de lucru este de 250 milioane euro. Estimarea este, pentru această categorie de sprijin, de circa 10.000 întreprinderi mici și mijlocii.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Pachetul de măsuri «Sprijin pentru România» propus de PNL și aprobat de guvern, are rolul de a proteja economia de criza mondială”

*Ajutor pentru IMM-uri, sume pentru compensarea creșterii prețurilor, Legea privind practicile neloiale, sume speciale pentru investiții majoire în economie și multe asemenea măsuri vor fi aplicate, beneficiari finali fiind cetățenii

Guvernul a aprobat recent un pachet de măsuri care să ajute economia, să ofere pârghii de luptă împotriva concurenței economice neloiale, să alinieze unele prețuri în domenii unde inflația se vede – cum e cazul normelor de hrană în spitale și centre de asistență. Evident că niciodată nu pare de-ajuns.

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președinte al PNL Brăila: ”O măsură importantă este Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, o inițiativă a PNL care a devenit deja lege. Se introduc amenzi usturătoare pentru a sancționa orice tip de practici anticoncurențiale și inechitabile față de producători. Astfel sunt protejați atât producătorii autohtoni, cât și consumatorul final. De asemenea, Guvernul Ciucă a promovat pachetul de măsuri «Sprijin pentru România», în valoare de 17,3 miliarde de lei, care prevede, printre altele: alocarea unei sume de 300 milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/ firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 % la utilități; alocarea a 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție; 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 lei brut; vouchere pentru alimente de bază – 50 euro la fiecare 2 luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe); o creștere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 de lei/ zi”.

Parlamentarul se întrebă de ce opoziția nu pricepe aceste aspecte: ”Guvernul Ciucă a prezentat acest set de măsuri cu impact social și economic major, dar opoziția s-a grăbit să le conteste în Parlament, fără să-și ia măcar timpul să analizeze aceste lucruri. Se vede încă o dată diletantismul unor politicieni preocupați de interesele lor electorale, nu de nevoile românilor. Câinii latră, caravana trece. Unii caută soluții la problemele sociale și economice din această perioadă dificilă și vin cu măsuri concrete, alții caută nod în papură și orice ai spune, strâmbă din nas. Asta văd că se întâmplă în ultima perioadă, în care Guvernul face eforturi să găsească soluții pentru ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial, iar opoziția se joacă de-a Gică contra”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Arderea miriștilor, complet interzisă!

*În ședința de guvern din 6 aprilie 2022 s-au adoptat măsuri care să ajute la stoparea fenomenelor, foarte periculoase/ nocive, de ardere a vegetației și a deșeurilor * La Brăila, prefectul Timofei deja emisese din finalul lunii martie un ordin în acest sens

În videoconferință cu prefecții, ministrul Tánczos Barna de la Ministerul Mediului și Lucian Bode de la Interne au vorbit despre arderile ilegale de deșeuri și despre incendiile de vegetație, fenomene frecvente și care nu sunt deloc în regulă.

Barna Tánczos a informat reprezentanții prefecturilor despre noile prevederi legale adoptate în ședința de guvern de ieri, 6 aprilie 2022: a) începând cu data publicării în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, incendierea sau îngroparea deșeurilor constituie infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost definită în lege acțiunea de abandonare a deșeurilor, pentru care există o sancțiune contravențională atât pentru persoane fizice cât și juridice (amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 70.000 pentru persoanele juridice), care însă nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei reglementări clare a respectivei acțiuni; b) a fost interzisă arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Pentru astfel de fapte amenzile vor fi între 7.000 și 15.000 lei pentru persoanele fizice, între 50.000 și 100.000 lei pentru persoanele juridice. Aceleași sancțiuni îi vizează și pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri pentru prevenirea arderilor de vegetație. De fapt, ministrul mediului militează și pentru sancțiuni penale în cazurile amintite.

Ministrul Bode: „Aceste arderi necontrolate sunt extrem de periculoase și pot avea consecințe extrem de grave. S-au înregistrat foarte multe astfel de cazuri, din păcate, și unele cu final tragic, cu pierderi de vieți omenești. Ne referim la Argeș, la Buzău sau la Maramureș. Oameni care nu înțeleg cât de periculos este ceea ce fac”. A solicitat prefecților să se lucreze și preventiv.

** Statistica arată că în intervalul 1 ianuarie -14 martie 2022 numărul incendiilor a crescut de aproape patru ori față de perioada similară a anului trecut. Județe în care s-au înregistrat cele mai multe incendii: Prahova, Dâmbovița, Hunedoara, Gorj.

Nota red. La Brăila, prefectul Iulian Timofei a emis un ordin încă din 28 martie 2022 privind interzicerea arderilor de vegetație, s-a întălnit cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) ”Dunărea” și cu cei de la Garda de Mediu în același scop, de a-i simula să se ocupe de problemă – pentru că deja în județ arderile deveneau periculoase. Ulterior, ISU a alertat populație și prin intermediul sistemului RoAlert.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul Alexandru Popa, propunere acceptată pentru mai buna gestionare a cabinetelor veterinare

*Comisia de Agricultură din Camera Deputaților a aprobat ideea susținută de parlamentarul președinte al PNL Brăila, anume că medicii veterinari pot închiria cabinetele medicale de profil, iar acestea trec din administrarea statului prin ADS în administarea Consiliilor Locale, aceste cabinete putând astfel fi mai ușor renovate și (re)mobilate cu echipamente necesare

Deputat Alexandru Popa (foto) – președinte PNL Brăila: ”Astăzi, 7 februarie 2022, a fost aprobat în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităţilor de asistenţă sanitar-veterinară aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) în administrarea consiliilor locale, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/ 2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară.

Mai exact, este vorba despre un proiect care prevedea inițial ca toate dispensarele veterinare să treacă din administrarea ADS în administrarea consiliilor locale, cu destinație specială, spre închiriere sau concesionare. Eu am propus în ședința de astăzi să se prevadă în lege doar închirierea, nu și concesionarea acestor dispensare. Motivul este acela că pe legislația actuală, contractele medicilor veterinari se scot la licitație din patru în patru ani. Închirierea dispensarelor veterinare se poate face pe maximum patru ani, pe când concesionarea trebuie să se facă pe mai mulți ani, ceea ce ar face ca această ultimă variantă să nu avantajeze medicii veterinari.

Propunerea mea a fost aprobată în unanimitate în Comisia de Agricultură.

Consider că această lege este una benefică, pentru că dacă dispensarele veterinare vor trece în administrarea consiliilor locale se vor putea accesa fonduri europene pentru modernizarea lor. În plus, autoritățile locale vor putea aloca fonduri prin bugetul local pentru modernizarea acestor imobile și le pot transforma în dispensare veterinare moderne, nu cum sunt acum, niște clădiri degradate, în care n-a investit nimeni de 30 de ani.

În prezent există în județul Brăila și dispensare veterinare aflate în administrarea primăriilor, dar cele mai multe sunt încă în administrarea ADS”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Reforma politicii agricole comune (PAC), aprobată de europarlamentari

*Statele UE vor trebui să asigure cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltarea rurală * Va fi mai mult spijin pentru fermele mici și pentru tinerii agricultori * PAC se aplică din 2023

Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole (PAC) a Uniunii, versiunea reformată fiind în concordanță cu prevederile Pactului verde european astfel încât agricultura ”să fie mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă și mai transparentă”, după cum se subliniază în obiective. Parlamentarii au votat în această săptămână reforma prin care vor exista mai multe măsuri privind îmbunătățirea biodiversității în conformitate cu legislația și angajamentele Uniunii în materie de mediu și climă, alocarea a 10% din plățile directe către fermelor mici și mijlocii, regula prin care rezerva permanentă pentru situații de criză va fi folosită numai atunci când prețurile sau piețele devin instabile, penalizarea cu strictețe a încălcărilor dispozițiilor din dreptul muncii.

Politica agricolă comună reformată (PAC) va intra în vigoare în 2023. Comisia Europeană va evalua conformitatea planurilor strategice naționale la PAC. Agricultorii din zona UE vor adopta practici care respectă clima și mediul. În plus, statele membre vor trebui să se asigure că cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei. De asemenea, s-a decis mai mult sprijin pentru fermele mici și tinerii agricultori. Eurodeputații s-au asigurat că fermele mici și mijlocii vor primi cel puțin 10% din plățile directe, iar tinerii agricultori cel puțin 3% din bugetul PAC. Presiunea europarlamentarilor a condus la formularea unei noi reguli: crearea unei rezerve permanente pentru situații de criză, cu un buget anual de 450 milioane EUR (în prețuri curente), care va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea prețurilor sau a pieței.

S-a impus, totodată, respectarea strictă a normelor Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole. Va exista, prin PAC, o monitorizare mai bună, încălcările vor fi aspru penalizate și cooperarea mai bună între inspectorii de muncă naționali și agențiile de plăți din PAC.

„Regulamentul privind planurile strategice” a fost adoptat cu 452 voturi ”pentru”, 178 ”împotrivă” și 57 abțineri, „Regulamentul orizontal” cu 485 voturi ”pentru”, 142 ”împotrivă” și 61 abțineri, iar „Regulamentul privind organizarea comună a pieței produselor agricole” cu 487 voturi ”pentru”, 130 ”împotrivă” și 71 abțineri.

Peter Jahr (Germania, PPE) – raportorul pentru Regulamentul privind planurile strategice: „Prin aprobarea reformei PAC, garantăm securitatea planificării nu numai pentru statele membre, ci, mai presus de toate, pentru fermierii noștri europeni. Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă și mai previzibilă. Noul model de performanță va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor. Votul a arătat că dorim să protejăm și să promovăm fermele familiale, precum și oamenii care mențin și conservă peisajul cultural”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Invit fermierii brăileni să profite de sprijinul prin măsura 4.2 din PNDR”

*Președintele PNL Brăila, agricultor de succes înainte de a fi parlamentar și cu experiență în accesarea fondurilor europene, se arată dispus să ofere ajutor celor care doresc să acceseze fonduri * Cei interesați sunt așteptați la cabinetul său parlamentar, în fiecare miercuri între orele 11.00 -16.00 și joia, între 10.00 -16.00 * Deputatul liberal va face și propuneri/ amendamente, la parlament, privind simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pe mediu, privind perioada de depunere a cererilor și forma lor

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole prin submăsura 4.2 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ajutorul pornește de la 600.000 euro/ proiect și ajunge la 1,5 milioane euro/ proiect.

Deputat Alexandru Popa – președintele PNL Brăila, fermier de succes el însuși înainte de a fi parlamentar, cu experiență în atragerea de fonduri europene: ”Îi invit pe fermierii brăileni interesați să profite de această oportunitate. Fermierii brăileni, interesați să acceseze fonduri europene și care au nevoie de sprijin, mă pot găsi la cabinetul meu parlamentar în fiecare miercuri, între orele 11.00 -16.00 și joi, între orele 10.00 -16.00, pentru a discuta pe acest subiect. Le voi acorda tot sprijinul, având în vedere experiența pe care o am în accesarea de fonduri europene, în calitate de fermier. Știu cât de greu este la început, când încerci să obții finanțare europeană pentru un proiect, mai ales că este o procedură foarte stufoasă. Ca deputat, am făcut tot ce depinde de mine pentru simplificarea acestei proceduri. Chiar săptămâna viitoare voi depune patru amendamente pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene privind mediul, privind perioada de depunere a cererilor și de asemenea, susțin ideea ca totul să se facă online.

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură din PNDR este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii și forme asociative, și de 40% pentru alte întreprinderi, iar în cazul investițiilor colective sprijinul poate crește cu 20%. Nivelul sprijinului financiar variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție, astfel: a) pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 euro/ proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei submăsurii și de 600.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere. De asemenea, pentru întreprinderi mijlocii se pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 euro/ proiect pentru investițiile noi permise în fișa submăsurii sau de 1.000.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere; b) pentru alte întreprinderi și forme asociative valoarea sprijinului este de 1.500.000 euro/ proiect în cazul investițiilor noi permise și de 1.200.000 euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

Printre activitățile eligibile în submăsura 4.2 se numără: 1) înființarea, extinderea, modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteaginoase, dar și pentru alte produse decât plantele proteaginoase, ca materie primă de bază; 2) investiții privind colectarea materiei prime, depozitarea materiei prime sau a produselor finite, marketingul acestora, dar și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; 3) extinderea și modernizarea rețelelor locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare, comercializare (componentă secundară), precum și îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru prelucrarea și comercializarea produselor agro-alimentare; 4) producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate finanțată prin submăsura 4.2 exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului. Informații suplimentare la https://www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea „Investiții PNDR”. Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 8 octombrie 2021 – 7 ianuarie 2022.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei