Deputatul liberal Alexandru Popa, sprijin substanțial pentru școala profesională de la Cireșu

* Unitatea de învățământ profesional dual, cu un nume de rezonanță – Anastase Simu, va funcționa în satul Scărlătești * Președintele PNL Brăila, având afaceri în domeniul agricol, va oferi sprijin pentru baza materiale, burse elevilor, loc de practică și promite locuri de muncă acelora care se vor dovedi lucrători buni și serioși

Alexandru Popa (foto 1) – deputat și președinte PNL Brăila:

„Unul dintre proiectele mele, ca parlamentar, a fost/ este înființarea în județul Brăila a unor școli profesionale care să funcționeze în sistemul învățământului dual, în care să fie instruiți copiii din mediul rural care vor să lucreze în agricultură, dar care din motive financiare sau de altă natură nu pot urma o clasă cu profil agricol la un liceu din municipiu.Ca fermier, știu foarte bine ce probleme au agriculturii brăileni în a-și găsi angajați calificați în domeniu și, de asemenea, știu și ce greutăți financiare au o mulțime de familii din mediul rural când e vorba de a-și trimite copiii la liceu. De aceea am considerat că astfel de școli profesionale care să funcționeze în mediul rural reprezintă soluția atât pentru fermierii brăileni interesați să se implice în calificarea forței de muncă, cât și pentru familiile sărace, care dacă ar avea la dispoziție o variantă care să nu-i împovăreze cu costuri suplimentare, și-ar trimite copiii în continuare la o școală. Pentru că în agricultura modernă nu mai vorbim despre necalificați care să culeagă la mână recolta de pe câmp, ci vorbim de specialiști capabili să conducă un utilaj modern, care costă zeci sau sute de mii de lei – pe care, ca fermier, nu-l poți da pe mâna oricui, ca să-l folosească în câmp”.

Proiectul-pilot, Școala profesională „Anastase Simu”

„Nu întâmplător, proiectul-pilot l-am implementat în comuna în care m-am născut. Școala profesională <Anastase Simu> va avea sediul în satul Scărlătești, va fi în subordinea Școlii Gimnaziale Cireșu. Am avut mai multe discuții cu conducerea școlii din Cireșu și cu Primăria pentru a ne asigura să sunt îndeplinite toate condițiile legale. Aici se vor putea înscrie absolvenții de gimnaziu la una dintre cele două specializări, agricultor culturi de câmp (12 locuri) și mecanic agricol (12 locuri), cursurile fiind cu o durată de 3 ani. Și fiindcă nu poți învăța agricultura modernă doar în sala de clasă, ci trebuie să ieși în câmp, să faci practică, să folosești mașinile și utilajele despre care citești în manuale, firma la care sunt asociat își asumă asigurarea fondurilor pentru infrastructura școlară, precum și pentru burse și bonusuri pentru elevi. Aceștia vor avea unde să facă practică, iar apoi, vor avea și locuri de muncă, dacă vor dovedi că pot fi lucrători buni și serioși”, subliniază deputatul liberal.

„Intenționez să mă implic in a înființa 6 – 7 școli cu profil agricol”

Președintele PNL Brăila: „Și nu vreau să mă opresc aici. În funcție de modul în care vor merge lucrurile cu noua școală profesională, în baza experienței din acest proiect-pilot, intenționez să mă implic în a înființa încă 6 – 7 școli profesionale cu profil agricol în alte localități brăilene, ca să acoperim cea mai mare parte județului din acest punct de vedere.Investiția pe care o am în vedere pentru început este de până în 50.000 euro, pentru clasele care vor funcționa din toamnă în acest proiect-pilot, dar pe măsură ce lucrurile vor evolua – poate se va mări și numărul de clase – voi investi fonduri suplimentare pentru dezvoltarea școlii. Deja am informații că există un mare interes printre absolvenții de gimnaziu din Cireșu și din localitățile apropiate, pentru locurile anunțate în viitorul an școlar și asta mă bucură.Acest proiect este un mod de a susține comuna din care provin, de a ajuta copiii din Cireșu și din localitățile apropiate. Dacă lucrurile vor merge așa cum sper, voi merge mai departe, cu înființarea altor noi școli profesionale cu profil agricol în județul Brăila”.

** Anastase Simu (25 mart 1854, Brăila – 28 febr 1935, București) a fost un academician, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă și mare filantrop. Toată colecția sa stă la baza actualului Muzeu al municipiului București – inițial a dorit să o doneze Brăilei (dar nu s-a întâmplat… e o întreagă poveste), apoi a mers la București unde a construit pe cheltuiala sa Muzeul Simu (http://muzeulbucurestiului.ro/restituiri-muzeul-anastase-simu/).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Deputatul Alexandru Popa cere din nou demisia lui Daea

*Motivul, neimplicarea corectă a ministrului de la agricultură în rezolvarea problemei banilor europeni primiți de România în compensarea introducerii pe piață a grânelor din Ucraina

Deputatul Alexandru Popa – președinte PNL Brăila:

„Atrag din nou atenția, pentru a nu știu câta oară, că domnul ministru Petre Daea e depășit de problemele grave din agricultură. O fi bun pentru cultură, fiindcă joacă un teatru ieftin pe câmp și prin canelele de irigații și dă replici absurde, care fac deliciul presei, dar este un dezastru pentru agricultură, când e vorba de o discuție serioasă despre problemele din domeniu și despre găsirea unor soluții. Domnul Daea e direct răspunzător pentru rezultatul negocierilor privind acordarea compensațiilor pentru agricultorii afectați de importurile de grâne din Ucraina. România a primit cea mai mica sumă din UE, 10 milioane de euro, în condițiile în care noi suntem cei mai afectați de importurile de cereale din Ucraina.Gândiți-vă la impactul financiar pe care l-a avut scăderea prețurilor la cereale asupra fermierilor care au depozitat cerealele an de an și care au crezut că pot câștiga un ban în plus prin depozitare.Anul acesta este unul sumbru, vedem că seceta continuă, prețurile inputurilor au fost foarte mari, iar prețurile cerealelor vor fi foarte mici. O altă problemă o reprezintă ecoschemele pe care le vom accesa la următoarea declarație APIA. Am semnale că sunt foarte mulți fermieri care se gândesc să renunțe la subvenții. Sunt condiții draconice, care au fost făcute de niște oameni care nu știu ce se întâmplă în teren. A lăsa pârloagă o suprafață care reprezintă 5% din teren nu e atât de simplu pe cât s-ar crede. Un inginer agronom înțelege că nu e vorba doar că pierdem prin faptul că nu cultivăm acea suprafață de 5%, dar este vorba și despre faptul că buruienile care vor crește pe aceasta se vor împrăștia în jur, pe întreaga solă. Domnul Daea mi-ar fi putut fi bunic, el reprezintă o epocă ce s-a încheiat. Îl respect pentru vârsta sa, dar tocmai vârsta îl face potrivit pentru retragerea din activitate. Ca fermier, pot să spun că nu mă reprezintă domnul Daea, pentru că modul în care înțelege el agricultura este depășit. Și nu e doar părerea mea, ci și a altor fermieri cu care am discutat.Și mai este ceva: eu înțeleg că este o situație deosebită în Ucraina și este normal să fim alături de ucraineni, să-i susținem. Dar dacă am fi avut un ministru al Agriculturii care apără interesele fermierilor români, el ar fi luat niște măsuri care să protejeze și interesele acestora. Cerealele din Ucraina au umplut România, prețurile acestora sunt cu 30-40% mai ieftine decât prețurile care erau practicate de fermierii români. Sunt solidar cu Ucraina, înțeleg problemele ucrainenilor, dar parcă mai milă mi-e de ai mei, de români. Cui ajută faptul că în numele solidarității cu Ucraina vom ajunge să fie distruși fermierii români din punct de vedere financiar? Asta ne dorim?”.

foto: ministrul Daea într-un canal de irigații

Revista BRAILA CHIREI

Dan Motreanu, PNL: Proastă negociere a Ministerului Agriculturii la UE pentru fermierii români

*Prim-vicepreședintele PNL spune ceea ce gândesc agricultorii: că ar fi meritat mai mulți bani în compensație, așa cum primesc alții în țările membre ale Uniunii Europene urmare a importurilor de grâne din Ucraina

Dan Motreanu (foto), prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL), își exprimă public dezamăgirea față de suma relativ mică – prin comparație – pe care o primește țara noastră, de fapt banii sunt pentru fermieri, compensație pentru intrarea pe piață a producției similare din Ucraina și, concomitent, prin scăderea exporturilor:

”Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina. Din primele informații, țara noastră va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 milioane euro și Bulgaria, care primește 16 milioane euro.

Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina.

Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina. Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii.

Cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Nu există suficiente capacități de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniță provoacă o competiție neloială.

Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 euro.

Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca.

România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”.

În atenția agricultorilor

*Campania de primire a cererilor de plată pentru anul 2023

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) derulează campania de primire a cererilor de plată în anul 2023.
Fermierii depun cererea de plată în perioada 1 martie – 15 mai 2023, fără a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil la
https://lpis.apia.org.ro/ )

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Deputatul liberal Alexandru Popa, întâlnire cu fermieri brăileni

*Președintele PNL Brăila vrea să aibă și alte întâlniri cu fermieri brăileni, să le afle problemele și să încerce să îi ajute în calitatea sa de parlamentar * Fermierii brăileni sunt nemulțumiți de condițiile noului Plan Național Strategic prin care pierd subvenții

Deputatul Alexandru Popa, președinte PNL Brăila, s-a întâlnit în data de 15 februarie 2023, în comuna brăileană Zăvoaia, cu câteva zeci de fermieri din localitățile Roșiori, Ciocile, Dudești, Zăvoaia, Bordei Verde, Cireșu. La întâlnire au fost prezenți și Traian Cișmaș – directorul Direcției Agricole (DADR) Brăila, Daniela Militaru – director Agenția pentru Plăți în agricultură (APIA) Brăila, Nicoleta Liliana Gheorghe – director AFIR, Marian Arsene – director DSVSA Brăila. S-au discutat schimbările care apar în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027.

Alexandru Popa: „Nemulțumirea fermierilor este una foarte mare, rezultatul negocierilor duse de domnul ministru Petre Daea este că fermierii vor pierde 30% din subvențiile pe hectar prin noul PNS. Nu am avut pe cineva capabil să negocieze cu adevărat pentru susținerea intereselor fermierilor. Poate ar fi mai corect să spun <pentru susținerea intereselor noastre, ale fermierilor”>, fiindcă și eu mă regăsesc printre aceștia, iar acum, ca parlamentar, pot reprezenta mai bine interesele celor care lucrează pământul. În timpul discuțiilor purtate ieri am identificat linii de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor agricole pe AFIR, astfel încât să se creeze în continuare plusvaloare în fermele brăilene. Cei prezenți au pus multe întrebări, reprezentanții DADR, APIA, AFIR și DSVSA au dat răspunsuri și lămuriri și consider că a fost o discuție constructivă. Intenționez să organizez și alte întâlniri de acest gen, cu fermieri din alte zone ale județului, astfel încât să am ocazia să aflu de la cât mai mulți agricultorii brăileni problemele lor și să descoperim în ce mod pot să-i ajut, ca parlamentar. Chiar dacă eu însumi am afaceri în agricultură și cunosc o parte dintre problemele cu care se confruntă fermierii, pot să spun că ieri am avut ocazia să ascult și niște oameni care intră în categoria micilor fermieri, care mi-au prezentat o sumedenie de probleme cu care se confruntă în accesarea de fonduri europene și de probleme legate de noul PNS„.

„O spun încă o dată, fermierii brăileni sunt foarte nemulțumiți de noul PNS. Știu că suntem într-o coaliție la guvernare, știu că va deranja pe unii ce spun, dar nu pot să neg adevărul: fermierii pierd ca urmare a noului PNS. Eu sunt în primul rând într-o coaliție cu fermierii din județul Brăila care m-au susținut când am candidat și ale căror interese m-am angajat să le reprezint în Parlament. Aceasta este specializarea mea, în acest domeniu am afaceri, în acest domeniu am căpătat experiență și nu întâmplător sunt membru al Comisiei pentru Agricultură”, afirmă deputatul liberal.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Alexandru Popa, PNL Brăila: „îi cer din nou demisia ministrului Daea”

*Președintele PNL Brăila este indignat de ultima acțiune a Ministerului Agriculturii, prin care au fost scoase 18 localități brăilene de pe lista din zonă defavorizată * Situația aduce dezavantaje pentru fermierii brăileni

Alexandru Popa (foto), deputat și președinte PNL Brăila: „Ministerul Agriculturii, condus de renumitul Petre Daea, a decis recent să scoată de pe lista unităților administrativ teritoriale care se află în zone defavorizate 18 localități din județul Brăila, dând astfel o lovitură dură fermierilor din orașele și comunele respective – Bordei Verde, Chiscani, Cireșu, Dudești, Gropeni, Ianca, Însurăței, Mircea Vodă, Măxineni, Movila Miresii, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Vădeni, Vișani”.

„Practic, începând din 2023 aceștia vor pierde sume foarte importante. Se dovedește încă o dată că, de fapt, conducerea Ministerului Agriculturii, începând cu ministrul Petre Daea și continuând cu secretarul de stat Sorin Moise, membru al PSD Brăila, nu susține interesele fermierilor. Nu este posibil să scoți 18 comune din județ de pe lista UAT-urilor din zonele defavorizate, dintr-un condei! Aceasta decizie este una cu bătaie lungă, pentru că fermierii care accesau fonduri europene primeau puncte procentuale la evaluarea proiectelor, datorită faptului că aveau terenuri în zone defavorizate. În plus, fermierii brăileni din localitățile respective nu vor mai primi de la APIA sumele aferente zonelor defavorizate, bani care erau foarte importanți pentru ei. Și nu este vorba doar despre cei ce cultivă terenul, ci și despre cei care dețin ferme zootehnice, fiindcă nici aceștia nu vor mai primi acele sumele de la APIA.Practic, Daea, Moise și restul PSD-iștilor din Ministerul Agriculturii sunt groparii fermieriilor brăileni. Nu știu cum nu le-a fost rușine ministrului Daea, lui Sorin Moise și celorlalți PSD-iști să dea ochii cu agricultorii prezenți la Conferința regională de la Lacu Sărat, știind că deja se luase această decizie care va face ca județul Brăila să piardă în fiecare an zeci de milioane de euro!Astăzi îi cer din nou demisia ministrului Daea, care este cea mai mare pacoste pentru fermierii brăileni. Și îl anunț că dacă nu demisionează, începând de azi va avea în mine cel mai aprig adversar, până va îndrepta această greșeală legată de lista UAT-urilor din zonele defavorizate”, mai subliniază în comunicatul de presă liberalul brăilean.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Conferință a agricultorilor… din PSD, se întreabă liberalul Alexandru Popa referitor la reuniunea brăileană

*Președintele PNL Brăila se miră (cum de altfel ne miram și noi) de ce la un eveniment al Ministerului Agriculturii au fost invitați doar membri de partid (PSD)… * Hm! Sau poate că nici nu ar mai trebui să ne mirăm…

Alexandru Popa (foto) deputat și președinte PNL Brăila:

„Vineri a avut loc în stațiunea brăileană Lacu Sărat conferința regională Caravana Cunoașterii, în care ministrul PSD-ist Petre Daea a prezentat unor fermieri Planul Național Strategic 2023-2027. Nu știu ce fermieri au fost acolo, dar știu o mulțime de fermieri care n-au fost invitați, deși sunt oameni care reprezintă ceva în agricultura brăileană.Pe ce criterii s-au făcut invitațiile? Nu știu, dar pot să am unele bănuieli, având în vedere că toată floarea PSD-ului local a fost prezentă acolo. La Caravana Cunoașterii au fost în prezidiu PSD-iști care n-au nicio legătură cu agricultura și nici cu cunoașterea. Ce treabă are președintele președinților, domnul Iulian Francisk Chiriac, cu agricultura? Ce treabă are domnul Iulian Francisk Chiriac cu cunoașterea? Din imaginile pe care le-am văzut, Caravana Cunoașterii de la Brăila a fost un gen de cel de-al XV-lea Congres PCR, organizat în stil comunist, în care toți cei care erau bănuiți că ar avea o cât de mică legătură cu PNL-ul, adică <dușmanii partidului> au fost excluși din start. PSD și ministrul Petre Daea consideră că fermierii care sunt suspecți de liberalism nu merită să primească informații despre Planul Național Strategic 2023-2027 și despre fondurile europene ce pot fi accesate. Dacă ar fi după cei din PSD, toți banii ar merge numai la ai lor. Din declarațiile pe care le-am văzut, domnul Daea a dovedit încă o dată că ar avea mare nevoie de odihnă, ceea ce este de înțeles, la vârsta sa venerabilă. Cel mai probabil domnul Daea crede că este de neînlocuit, pentru că de câte ori au nevoie de un ministru pentru agricultură, PSD-iștii se comportă de parcă n-ar avea în partid nicio persoană mai tânără care să se priceapă la agricultură și se tot întorc la Daea ca la sfintele moaște.Lăsați-l, domnule, să-și vadă de treaba lui, să cultive vița de vie, să facă vin, că înțeleg că pentru domnul Daea e o mare bucurie faptul că sistemul antigrindină ne-a ferit de necazul de a rămâne fără vin! Sau să crească oi, că văd că iubește oile, că face ce face și oricare ar fi subiectul discuției, el ajunge la oaie. Așa a făcut și ieri, în discursul său, când a plecat de la <vaca e dușmanul planetei> și de la ajutorul pentru bunăstarea taurinelor și a ajuns la <Cine se duce în piscul muntelui? Oaia!”>. Și cine se duce prin canale? Daea! Și cine se ia cu mâinile de cap? Agricultorii care își doresc în fruntea ministerului un om tânăr, cu o viziune nouă, modernă, în domeniu”.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Comisia Europeană, accept pentru schema de ajutor propusă de România pentru crescătorii de bovine

*Valoarea ajutoarelor de stat este de 44 milioane euro, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei * Se vor acorda până la 31 decembrie 2023

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 44 milioane euro (217,7 milioane lei) propusă de România pentru ajutorul crescătorilor de bovine în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 23 martie 2022 (modificat la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022). Conform schemei, ajutoarele vor fi acordate sub formă de granturi directe.

Scopul ajutorului financiar este compensarea beneficiarilor eligibili pentru o parte din costurile suplimentare suportate ca urmare a creșterilor de prețuri pentru combustibil, energie și furaje. Comisia Europeană a concluzionat că schema propusă de România respectă condițiile stabilite de Cadrul temporar de criză. Ajutoarele nu vor depăși 250 000 euro per beneficiar și vor fi acordate până la 31 decembrie 2023. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite de Cadrul temporar de criză. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, cu numărul SA.105163, pe pagina web a Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Deputatul liberal Alexandru Popa: ordonanța de reglementare a despăgubirilor la calamitățile în agricultură este greșită

*Președintele PNL Brăila atrage atenția că „incompetența ministrului agriculturii îi falimentează pe tinerii fermieri” * De asemenea, solicită și în mod public modificarea actului legislativ în așa fel încât el să fie util și tinerilor fermieri

Deputat Alexandru Popa (foto), președinte PNL Brăila: „Incompetența ministrului de la Agricultură, social-democratul Petrea Daea, face noi victime, de această dată printre tinerii fermieri. După ce a stabilit pentru despăgubiri o formulă care mai mult le ia, decât le dă fermierilor afectați de calamități, mai nou, constatăm că același act normativ îi duce pe tinerii fermieri pe buza prăpastiei și le taie de la rădăcină orice dorință de a mai lucra pământul. Ordonanța care reglementează acordarea despăgubirilor la culturile calamitate de secetă prevede că cei care nu au un istoric de 5 ani în ceea ce privește culturile respective, nu primesc despăgubiri. Asta este o lovitură devastatoare pentru tinerii fermieri, care nu au un istoric de 5 ani și din cauza incompetenței ministrului Daea s-ar putea să nu mai aibă niciun un istoric agricol, fiindcă se vor lăsa de meserie, după experiența din acest an”.

„Am primit în ultimele zile mai multe telefoane de la tineri fermieri din județul Brăila care au fost afectați de secetă și care riscă să nu recupereze mai nimic din cheltuielile făcute la culturile de toamnă, din cauză că nu au dreptul la despăgubiri, potrivit ordonanței despre care vorbeam. Ei sunt descurajați și-mi spuneau că dacă nu reușesc să recupereze măcar o parte din bani se gândesc foarte serios să renunțe la agricultură și să se apuce de altceva. Forma actuală a ordonanței este plină de greșeli grave și acest act normativ care trebuia să fie un ajutor pentru agricultori a ajuns să fie o bătaie de joc la adresa acestora. Nu știu cum e posibil ca niște oameni care chipurile sunt specialiști în domeniul agriculturii, cum e însuși ministrul Daea, să facă asemenea gafe, cu efecte foarte grave asupra fermierilor. Ajungi să te întrebi dacă Daea și cei din echipa lui protejează interesele fermierilor sau vrea să-i distrugă. Din ce văd, domnul Daea e mai degrabă dușmanul tinerilor fermieri, decât susținătorul lor; și nu sunt singurul care crede asta. Eu am făcut în urmă cu ceva timp, la modul public, o propunere pentru schimbarea formulei de calcul a despăgubirilor, însă deocamdată nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Solicit public să se modifice ordonanța respectivă, astfel încât tinerii fermieri să poată beneficia și ei de despăgubiri. Sper că domnul ministru Daea nu vrea ca agricultura României să rămână doar pe mâna celor care au vârsta lui„, mai spune liberalul ( notă. Care desfășoară activități în domeniu, și care derulează proiecte cu fonduri europene pentru a-și dezvolta afacerile. Personal, Alexandru Popa nu s-a plâns de pagubele produse de secetă).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Bani europeni pentru compensarea agricultorilor afectați de secetă

*Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de ajutoare de stat, suma fiind de 75 milioane euro, pentru producătorii agricoli ale căror culturi au fost calamitate

Comisia Europeană a aprobat, în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de compensare a producătorilor agricoli pentru daunele in 2021 și 2022 urmare a secetei severe. Măsura beneficiază de un buget de 75 milioane euro (aproximativ 365,6 milioane lei) și se adresează este producătorilor de grâu, secară, triticală, orz, ovăz și rapiță care au pierdut peste 30 % din culturi din cauza secetei. Ajutorul constă în subvenție directă proporțională cu daunele suferite, pe baza rapoartelor privind daunele la culturi. În cazul unei pierderi totale a culturilor lor, beneficiarii au dreptul la un ajutor în valoare de aproximativ 305 euro/ ha (1.500 lei/ ha), care să nu depășească 40 % din costurile eligibile. Schema de ajutoare se va încheia la 31 decembrie 2022.

Reprezentanții Comisiei au evaluat schema în temeiul articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea unor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. Specialiștii europeni au constatat că schema este necesară și adecvată pentru a compensa producătorii agricoli români pentru pierderile suferite ca urmare a acestui fenomen meteorologic extrem. Concluzis a fost că schema este proporțională – se limitează la minimul necesar – și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.104579) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența.

Fermierii români s-au plâns (nota red. Deputatul liberal Alexandru Popa încerca la un moment dat să rezolve aceste aspecte – https://brailachirei.wordpress.com/2022/11/24/despagubirile-pentru-fermieri-in-cazul-calamitatilor-un-cartof-prea-fierbinte-pentru-ministrul-agriculturii/ și chiar a fost zilele acestea la Bruxelles, unde cu siguranță a discutat subiectul acolo) în nenumărate rânduri, la ministerul agriculturii și la guvern, că nu sunt ajutați în cazul calamității la secetă mai ales că anul acesta au fost multe întârzieri în ceea ce privește prezenta echipelor de constatare a daunelor în teren.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine