Arhive categorie: agricultura

Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic

*Deputatul liberal Alexandru Popa subliniază că schemele de finanțare au buget de la stat, prin rambursare de la Fondul European de Garantare * De la APIA se pot cere și plăți în avans

Deputatul Alexandru Popa președintele PNL Brăila, amintește cele mai noi măsuri luate la nivel guvernamental care vin în ajutorul crescătorilor de animale, oferind detalii pentru cei care au afaceri in domeniu:

Guvernul Ciucă a aprobat în ședința de Guvern din data de 21 septembrie Hotărârea nr. 1155/ 2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022, un act normativ așteptat și extrem de important pentru fermierii români. Este important de menționat că plafonul aprobat de Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, sumă care se va împărți astfel: 1.680.000 euro pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 13.125.000 euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne; 71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810 euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte și 54.000 euro pentru specia viermi de mătase.De asemenea, trebuie precizat că această schemă de sprijin va fi finanţată de la bugetul de stat, prin rambursare din Fondul European de Garantare Agricolă și că plățile se vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022, după următorul calendar: a) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările europene în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale; b) Începând cu data de 2 decembrie 2022, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăţi în avans”.

Consider că fermierii români trebuie sprijiniți puternic prin astfel de măsuri, care sunt menite să le protejeze afacerile în acest context economic extrem de complicat. Importanța sectorului zootehnic în economia românească este recunoscută, astfel, la nivelul Guvernului, care rămâne același partener de dialog serios și responsabil pentru fermierii români. Așa cum am mai spus, zootehnia românească are nevoie de o susținere puternică și de măsuri prin care să asigurăm predictibilitate și stabilitate, iar angajamentul PNL și al Guvernului Ciucă rămâne ferm în acest sens„mai precizează liderul liberalilor brăileni.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Vreau să știe fermierii brăileni că au, mereu, în mine în susținător”

*Președintele PNL Brăila se ocupă zilele acestea de ajutorarea legumicultorilor care i s-au plâns că o anume asociație a udătorilor (așa se numește) nu le respectă contractele, nu le dă apă cu toate că în canale ea există, iar acest aspect îi face să arunce din recoltă – într-un video este exemplificată problema pe ardei

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – a avut în aceste zile întâlniri cu un grup de legumicultori din comuna brăileană Vișani care i-au prezentat cîteva probleme care le întâmpină în raport cu Organizația Udătorilor din localitate. Oamenii au reclamat nereguli și dau vina pe persoana care conduce asociația.

De asemenea, legumicultorii au cerut ajutorul deputatului, în speranța că acesta va urni cumva lucrurile în sensul bun.

Alexandru Popa: ”Legumicutorii mi-au solicitat să intervin prin mijloacele legale care-mi stau la îndemână pentru a-i ajuta să beneficieze de apa pe care o plătesc pentru a-și iriga culturile. La rugămintea lor, am făcut demersurile necesare și am aflat lucruri care au confirmat informațiile furnizate de aceștia: în conducerea asociației respective figurează persoane care sunt decedate, precum și persoane care nu au nicio legătură cu fermierii respectivi. De asemenea, am constatat că prețurile cerute de conducerea acelei organizații pentru apa livrată fermierilor sunt exorbitante. În plus, legumicultorii au mai reclamat faptul că încasarea banilor se face fără chitanță, precum și faptul că cineva încasează banii și altcineva este președinte în acte. Mi s-a mai spus că nu s-a respectat legislația în vigoare cu privire la constituirea Adunării Generale an de an, dar și că apa pentru irigații este livrată după un program pe care domnul Cojocaru îl stabilește după bunul său plac.

Nu este posibil să se întâmple așa ceva! Oamenii au muncit un an de zile și au investit sume importante, iar la sfârșitul anului cineva își permite să-și bată joc de ei. Știm foarte bine cei care suntem de profesie ingineri agronomi că, spre exemplu, la cultura de ardei – dacă în ultima perioadă a vegetației nu se dă apă suficientă – începe un proces de bubare, așa ii spunem noi. Asta a făcut domnul Cojocaru: n-a livrat apă legumicultorilor atunci când aceștia aveau nevoie, iar rezultatul a fost că au fost aruncate mii de tone de legume la Vișani.

O organizație a udătorilor este una nonprofit care are scopul de a ajuta fermierii prin furnizarea apei pentru irigații. Ceea ce se întâmplă la organizația din Vișani nu e corect, iar legumicultorii de acolo vor avea sprijinul meu necondiționat. Am început deja procedurile pentru a-i sprijini cu tot ce e necesar pentru ca lucrurile să revină pe făgașul normal în organizația respectivă. Eu sunt fermier și am cultivat într-o perioadă legume, știu exact cu ce probleme se confruntă aceștia, știu câtă muncă este. Nu e corect ca cineva să-și bată joc de ei!

Vreau ca fermierii brăileni să știe că au în mine un susținător și că le stau la dispoziție pentru a-i ajuta în orice mod posibil„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Dialog la Brăila între oameni de afaceri și reprezentanți la vârf ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului

*Ministrul Cadariu, deputatul liberal Alexandru Popa și secretarul de stat Florin Dobrescu au participat, la Camera de Comerț, la una dintre activitățile în teritoriu ale ministerului, cu scopul declarat de a veni in sprijinul antreprenorilor

În vizita de lucru pe care a efectuat-o – în 21 iulie 2022 – la Brăila, Constantin Daniel Cadariu – ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, secretarul de stat Florin Sergiu Dobrescu și deputatul liberal Alexandru Popa, au avut o întâlnire (considerată fructuoasă atât de inițiatori, dar și de beneficiari) cu reprezentanţii locali ai mediului de afaceri. Evenimentul a avut loc la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila unde chiar președintele, Ștefan Fusea, a transmis oficialilor o mulțime de aspecte problematice ridicate de antreprenorii din domeniul HoReCa și nu numai.Foto (de la stânga): Alexandru Popa, Ștefan Fusea, Daniel Cadariu, Florin Dobrescu. Bineînțeles că în această consultare regională, a 18-a pe care o desfășoară Daniel Cadariu de la începutul mandatului, oficialii de la minister au prezentat noutățile de interes, programele de finanţare lansate sau aflate în dezbatere publică. Practic, sunt 13 programe de finanţare în gestiunea directă a Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

Florin Sergiu Dobrescu: „În 19 iulie a fost lansat Programul naţional de finanţare Start-Up Nation, ediţia a 3-a, în care – cu titlu de noutate – este un pilon special destinat românilor din Diaspora, evident cei care doresc să revină în ţară pentru a începe o activitate acasă. Un prim criteriu de eligibilitate, pentru a putea accesa aceste fonduri, este ca firmele să fi fost înfiinţate din 1 ianuarie 2020. Granturile pentru capital de lucru vor fi în sumă de 200 mii lei – în planul de afaceri trebuie sa fie cel puțin două locuri noi de muncă, şi granturi de 100 mii lei pentru cei care își propun crearea măcar a unui loc de muncă. Perioada de înscriere este de 30 zile lucrătoare, iar la ora actuală avem înscrişi aproape 2.000 cetăţeni români, pe Pilonul I şi peste 30 de români din Diaspora, pe Pilonul II”.

Printre probleme subliniate de antreprenori la întâlnire, și la care așteaptă soluții/ ajutor, s-au regăsit cele din zona agricolă (din nefericire, industria a rămas slab reprezentată la Brăila), cele referitoare la actualizarea preţurilor mai ales în construcţii și lipsa forței de muncă – acest din urmă aspect apare și în alte regiuni ale țării. De asemenea, oamenii de afaceri brăileni au propus modificări la Legea achiziţiilor publice și au cerut detalii despre ultimele modificări aduse Codului Fiscal. Cei doi reprezentanți ministeriali au promis că acolo unde nu ține direct de propriile domenii, problemele ridicate vor fi înaintate altor ministere – spre exemplu, cazul concret referitor la necesitatea construirii în județul Brăila a unor depozite pentru legume-fructe și cereale.

Marian Ghionu, antreprenor care lucrează și în CCIA Brăila și care s-a ocupat de organizare, spune că astfel de acțiuni sunt mai mult decât binevenite, oamenii de afaceri simt că sunt ascultați în aceste întâlniri directe și ar fi bine că ele să se întâmple mai des, și cu reprezentanți de la alte ministere. Altfel spus, deputatul liberal brăilean Alexandru Popa și colegul de partid Florin Sergiu Dobrescu au făcut treabă bună, urmând să deschidă larg seria întâlnirilor. De ce nu, alți colegi parlamentari ar putea să urmeze exemplul lui Alexandru Popa și să aducă la Brăila alți oameni din guvern pentru dialoguri similare.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputatul liberal Alexandru Popa, despre ministrul Daea: „Aș fi preferat pe altcineva”

*Președintele PNL Brăila, inginer agricol cu o bună experiență în domeniu și cu afaceri pentru care nu a așteptat ajutorul statului, vrea ca un ministru să vină cu lucruri/ planuri concrete, nu cu fotografii plimbându-se în pantofi prin canale de irigații… cum din nefericire s-a întâmplat cu ministrul de la agricultură

Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa (foto), a criticat modul cum s-a comportat noul (deopotrivă fost, propunerea social-democraților) ministru de la agricultură, Petre Daea, atunci când a fost în vizita de lucru la Brăila și s-a plimbat, realmente, încâlțat cu pantofi (da! a fost și fotografiat astfel! – imaginea e mai jos) și nu cu cisme, cum ar fi fost firesc, într-un canal de irigații, e drept că era unul cam fără multă apă.

”Agricultura românească are nevoie de performanță. Ne plângem că de 30 de ani nu merge agricultura în sensul în care ne dorim cu toții… Nu avem sisteme de irigații, nu este un program național de fonduri pentru agricultură… și ce facem în această situație? Ne întoarcem la omul care provine din PCR? Un vechi comunist?!? Eu nu am nimic personal cu domnul Daea, dar din punctul meu de vedere omul este depășit de situație. Nu este posibil să te duci la miezul nopții să vezi cultura sau să intri cu pantofii în canal! Credeți dumneavoastră că dacă intri în canal cu pantofi, curge apa mai repede? În realitate, nu e nimic… Acestea sunt mesaje populiste pe care unul care nu cunoaște deloc agricultură – și îmi asum ce spun, pentru că lucrez personal, prin firmele mele, o suprafață foarte mare, am și zootehnie, și agricultură – le-ar putea crede, dar eu nu le gust. Dacă vreți, este strigătul unui om, ca mine, care este inginer agronom și știe problemele care sunt în agricultură și care nu acceptă aceste scamatorii ieftine. Credeți că dacă te duci noapte să vezi porumbul, el e mai frumos? Ha… Porumbul e mai vesel noaptea?!? Haideți să facem ce e nevoie pentru agricultură, nu să ne pozăm în pantofi prin toate canalele. Să vină cu lucruri concrete un ministru, cu planuri serioase. De asta avem nevoie”, a afirmat Alexandru Popa care, așa cum se știe, se ocupă exact de afaceri în domeniul agricol și nu prea a stat să aștepte ajutorul statului ci și-a pregătit terenul, la propriu, utilizând inclusiv fonduri europene.

În ceea ce privește sistemul de irigații, care a fost distrus (nota red. Mai ales prin furt… dar ce mai contează acum!) imediat după 1990, el a fost repus în funcțiune doar pe o porțiune destul mică la Brăila, între localitățile Surdila Greci și Surdila Găiseanca după cum amintește Alexandru Popa, zonă pentru care a intervenit personal în mai multe rânduri la București, sprijinul nefiind doar pentru fermieri, ci foarte mult și pentru județ, unde există Bărăganul cândva mănos (nota red. Da! Când exista Insula Mare a Brăilei… din păcate desecată pentru marele teren agricol, și din care a rămas doar Insula Mică a Brăilei – doar că această din urmă nu mai reușește să transforme Bărăganul în ”grânarul” Europei cum era la începutul secolului trecut – chestiune pe care o uităm sistematic).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Delegație română în Egipt, la Conferința mondială a tinerilor parlamentari

*S-a discutat despre încălzirea globală, dar și despre efectele războiului de pe teritoriul Ucrainei asupra prețurilor în agricultură * Deputatul brăilean Alexandru Popa a ținut să își achite din bugetul personal cheltuielile de deplasare și cazare

Deputatul liberal Alexandru Popa – președinte al PNL Brăila – a participat, în 15 și 16 iunie 2022, la a opta ediţie a Conferinţei Mondiale a Tinerilor Parlamentari, organizată de Uniunea Interparlamentară (UIP) si desfășurată la Sharm el-Sheikh, Egipt. Tema generică a fost „Tinerii parlamentari pentru acțiune climatică”. Din delegația Parlamentului României au făcut parte Ileana Cristina Dumitrache – vicepreşedinte la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic de la Camera Deputaților, Bogdan Gruia Ivan – vicepreşedinte la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor tot din Camera Deputaților. Alexandru Popa a fost reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Alexandru Popa: „Au fost două întâlniri în care s-a discutat despre diverse aspecte ale încălzirii globale și în plus, eu am participat și la o întâlnire cu importatorii de cereale din România, la care s-a vorbit despre modul în care afectează războiul din Ucraina piața de cereale și de asemenea, despre evoluția prețurilor în acest domeniu. Știu că atunci când este vorba despre deplasările parlamentarilor în străinătate, sunt oameni care consideră că acesta este un gen de turism mascat pe bani publici, și de aceea vreau să precizez că toate cheltuielile legate de această deplasare le-am suportat din propriul buzunar. Nu că aceste cheltuieli nu ar fi fost plătite de Parlament, dar eu am solicitat să le plătesc din banii mei, ca să nu existe niciun fel de discuții”.

22 iunie 2022

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Alte măsuri de sprijin pentru domeniul agricol

*Guvernul a aprobat sume pentru granturi destinate capitalizării fermelor și pentru capital de lucru – beneficiari din industria alimentară, acvacultură, piscicultură, agricultură

În recenta ședință de guvern s-a decis că 300 milioane euro vor fi acordate sectorului agricol, sprijin pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Măsura face parte din pachetul ”Sprijin pentru România” și este destinată susținerii agriculturii și industriei alimentare, având ca scop reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază (Nota red. Transcrierea conferinței de presă, cu detalii despre măsuri, la https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-mai1651836461) Din suma totală, 50 milioane euro sunt pentru microgranturi, iar 250 milioane euro destinate granturilor pentru capital de lucru.

Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale din industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură vor beneficia de microgranturi în valoare de câte 5.000 euro. Bugetul acestei măsuri este de 50 milioane de euro și se estimează că ar fi peste 10.000 de beneficiari.

Bugetul granturilor pentru capital de lucru este de 250 milioane euro. Estimarea este, pentru această categorie de sprijin, de circa 10.000 întreprinderi mici și mijlocii.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Pachetul de măsuri «Sprijin pentru România» propus de PNL și aprobat de guvern, are rolul de a proteja economia de criza mondială”

*Ajutor pentru IMM-uri, sume pentru compensarea creșterii prețurilor, Legea privind practicile neloiale, sume speciale pentru investiții majoire în economie și multe asemenea măsuri vor fi aplicate, beneficiari finali fiind cetățenii

Guvernul a aprobat recent un pachet de măsuri care să ajute economia, să ofere pârghii de luptă împotriva concurenței economice neloiale, să alinieze unele prețuri în domenii unde inflația se vede – cum e cazul normelor de hrană în spitale și centre de asistență. Evident că niciodată nu pare de-ajuns.

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președinte al PNL Brăila: ”O măsură importantă este Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, o inițiativă a PNL care a devenit deja lege. Se introduc amenzi usturătoare pentru a sancționa orice tip de practici anticoncurențiale și inechitabile față de producători. Astfel sunt protejați atât producătorii autohtoni, cât și consumatorul final. De asemenea, Guvernul Ciucă a promovat pachetul de măsuri «Sprijin pentru România», în valoare de 17,3 miliarde de lei, care prevede, printre altele: alocarea unei sume de 300 milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/ firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 % la utilități; alocarea a 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție; 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 lei brut; vouchere pentru alimente de bază – 50 euro la fiecare 2 luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe); o creștere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 de lei/ zi”.

Parlamentarul se întrebă de ce opoziția nu pricepe aceste aspecte: ”Guvernul Ciucă a prezentat acest set de măsuri cu impact social și economic major, dar opoziția s-a grăbit să le conteste în Parlament, fără să-și ia măcar timpul să analizeze aceste lucruri. Se vede încă o dată diletantismul unor politicieni preocupați de interesele lor electorale, nu de nevoile românilor. Câinii latră, caravana trece. Unii caută soluții la problemele sociale și economice din această perioadă dificilă și vin cu măsuri concrete, alții caută nod în papură și orice ai spune, strâmbă din nas. Asta văd că se întâmplă în ultima perioadă, în care Guvernul face eforturi să găsească soluții pentru ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial, iar opoziția se joacă de-a Gică contra”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Arderea miriștilor, complet interzisă!

*În ședința de guvern din 6 aprilie 2022 s-au adoptat măsuri care să ajute la stoparea fenomenelor, foarte periculoase/ nocive, de ardere a vegetației și a deșeurilor * La Brăila, prefectul Timofei deja emisese din finalul lunii martie un ordin în acest sens

În videoconferință cu prefecții, ministrul Tánczos Barna de la Ministerul Mediului și Lucian Bode de la Interne au vorbit despre arderile ilegale de deșeuri și despre incendiile de vegetație, fenomene frecvente și care nu sunt deloc în regulă.

Barna Tánczos a informat reprezentanții prefecturilor despre noile prevederi legale adoptate în ședința de guvern de ieri, 6 aprilie 2022: a) începând cu data publicării în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, incendierea sau îngroparea deșeurilor constituie infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost definită în lege acțiunea de abandonare a deșeurilor, pentru care există o sancțiune contravențională atât pentru persoane fizice cât și juridice (amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru persoane fizice și de la 50.000 la 70.000 pentru persoanele juridice), care însă nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei reglementări clare a respectivei acțiuni; b) a fost interzisă arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Pentru astfel de fapte amenzile vor fi între 7.000 și 15.000 lei pentru persoanele fizice, între 50.000 și 100.000 lei pentru persoanele juridice. Aceleași sancțiuni îi vizează și pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri pentru prevenirea arderilor de vegetație. De fapt, ministrul mediului militează și pentru sancțiuni penale în cazurile amintite.

Ministrul Bode: „Aceste arderi necontrolate sunt extrem de periculoase și pot avea consecințe extrem de grave. S-au înregistrat foarte multe astfel de cazuri, din păcate, și unele cu final tragic, cu pierderi de vieți omenești. Ne referim la Argeș, la Buzău sau la Maramureș. Oameni care nu înțeleg cât de periculos este ceea ce fac”. A solicitat prefecților să se lucreze și preventiv.

** Statistica arată că în intervalul 1 ianuarie -14 martie 2022 numărul incendiilor a crescut de aproape patru ori față de perioada similară a anului trecut. Județe în care s-au înregistrat cele mai multe incendii: Prahova, Dâmbovița, Hunedoara, Gorj.

Nota red. La Brăila, prefectul Iulian Timofei a emis un ordin încă din 28 martie 2022 privind interzicerea arderilor de vegetație, s-a întălnit cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) ”Dunărea” și cu cei de la Garda de Mediu în același scop, de a-i simula să se ocupe de problemă – pentru că deja în județ arderile deveneau periculoase. Ulterior, ISU a alertat populație și prin intermediul sistemului RoAlert.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei