Walter Ricci din Italia, câştigătorul Marelui Premiu al festivalului de jazz de la Brăila

*Ceilalți laureați ai Festivalului internațional de jazz ”Johnny Răducanu” 2018, ediția VI, sunt:  Henrique Oliver Gomez din Spania – Cel mai promițător interpret, Anita Petruescu – Cel mai bun solist vocal, Robert Cozma – Cel mai bun instrumentist, Gianni Gagliardi din Spania – Cea mai bună compoziție, Spefano Coppari Quartet din Italia – Cea mai bună formație 

concurenții, prima seară

Trei seri de jazz bine articulat sonor, muzical şi interpretativ au transformat în perioada Festivalului internaţional de jazz „Johnny Răducanu” (https://brailachirei.wordpress.com/2018/09/28/festival-international-de-jazz-johnny-raducanu-2018-editia-a-vi-a-la-braila/), 19 – 21 octombrie 2018, sala mare a Teatrului „Maria Filotti” din Brăila în locul de întâlnire al iubitorilor muzicii, spațiu deopotrivă al sunetelor şi al emoţiilor, de exprimare în arta muzicii şi al altor elemente artistice complementare – cum sunt cele din arta Thaliei şi arta poetică. Prezentatorul, Cristian Marica Rădoi, a subliniat aceste valențe pentru public și pentru viitorii telespectatori (TVR 2 va prezenta în câteva secvențe manifestarea).

La fel ca la celelalte ediţii, concurenţii nu au dezamăgit deloc, iar premiile au confirmat speranţele specialiştilor, şi anume că viitorul jazzului e pe mâini bune (notă. Festivalul este în primul rând o competiţie, adresându-se tinerilor de până în 35 ani din spaţiul european şi nu numai). Juriul – Ionel Tudor, Mircea Tiberian, Florian Lungu, Virgil Mihaiu, Petru Hăruţă, Dan Spînu – a decis laureați

În fiecarea seară, am avut parte și de recitaluri excepționale. Quartetul Alex Simu – Alex Simu la clarinet d’amour, clarinet bas și prietenii săi, Franz von Chossy la pian – din Germania, Mattia Magatelli la electric bas & contrabas – din Italia, Kristijan Krajnčan la violoncel & baterie – din Slovenia, George Dumitriu la violă & chitară – din România) ne-a încântat în prima seară, Mircea Tiberian – pian și Nadia Trofin – vocal în a doua seară, pianistul Domenico Sanna – laureatul Marelui Premiu la ediția 2017 a festivalului (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/23/pianistul-domenico-sanna-din-italia-marele-premiu-la-festivalul-de-jazz-johnny-raducanu-2017/), Michael Cretu Trio – Michael Crețu la contrabas, Ed Barnwell la pian, Myke Wilson la baterie – în seara de gală. 

Michael Cretu,
Ed Barnwell, Myke Wilson

 Palmares Festivalul internaţional de jazz „Johnny Răducanu” 2018, ed. VI

Walter Ricci .
Trofeul 2018

   Marele Premiu (5000 euro) a revenit lui Walter Ricci din Italia, tânărul prezentând în concurs şi o piesă compoziţie proprie pe care a interpretat-o vocal şi la pian. Trofeul și diploma i-au fost înmânate de Ionel Tudor – președintele juriului.

Înregistrare din concurs, cu prima piesă interpretată la pian:

Henrique Olivier Gomez

 

 Premiul Cel mai promiţător tânăr interpret a revenit lui Henrique Oliver Gomez – saxofonist din Spania. premiul este în valoare de 2500 euro.

Anita Petruescu

   Premiul Cel mai bun solist vocal a fost obținut de Anita Petruescu. Premiul, în valoare de 2500 euro, i-a fost înmânat de Florian Lungu (supranumit *Moșu).

Anita este bucureșteancă, studiile de profil le are la universitatea din capitală. Printre distincțiile din palmares, are un premiu obținut în 2017 la International Youth Jazz Competition and Festival/Festivalul Internațional Studențesc de Jazz de la Târgu Mureș.

Premiul Cel mai bun instrumentist a revenit lui Robert Cozma, interpret la trombon. Premiul, în valoare de 2500 euro, i-a fost înmânat de Michael Cretu. Tânărul, născut la Iași în 1993, are în palmares mai multe premii, la Sibiu Jazz Festival în 2014 și 2015, la Festivalul internațional de jazz la Târgu Mureș în 2014 și 2015.

Robert Cozma

În anul universitar 2016 – 2017 a primit o bursă Erasmus la Hochschule für Musik din Nürnberg, Germania, specializarea Master Jazz – Trombon, unde a studiat cu profesorul Jürgen Neudert.

Premiul Cea mai bună compoziție a fost obținut de Gianni Gagliardi din Spania, saxofonist, pentru piesa „Johnny” (dedicată lui Johnny Răducanu și care conține inclusiv un fragment de interviu cu vocea regretatului om de jazz); premiul a fost înmânat de Virgil Mihaiu. premiul are valoarea de 2500 euro.

Premiul Cea mai bună formație – Stefano Coppari Quartet din care au făcut parte Stefano Coppari (chitară), Nico Targherlini (pian), Lorenzo Scipione (contrabas), Jacobo Ausili (percuție), înmânat de Dan Spînu.  Premiul este în valoare de 3000 euro.

Premiile au fost oferite de la bugetul Consiliului Județean Brăila, principalul organizator al festivalului concurs, la care s-a adăugat sprijinul a doi sponsori – Sc Vard (Șantierul naval) Brăila și Sc Farmaciile Iris.

Reclame

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, cu 28000 joburi în toată ţara

*Vineri, 19 octombrie 2018 * La Brăila, tinerii au la dispoziţie 370 locuri de muncă oferite de 30 angajatori

   Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, eveniment organizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, are loc vineri, 19 octombrie 2018, în Bucureşti şi în alte 78 de localităţi. În jur de 1600 de angajatori au răspuns invitaţiei, oferind 28000 joburi în întreaga ţară.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în Bucureşti, 6659 în total, apoi în judeţele Dolj – 1845, Bihor – 1224, Braşov 1212), Cluj (1.201), Constanţa – 1092, Buzău – 960, Iaşi – 932. La Brăila, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a convins doar 30 de angajatori (dintre cei 1100 contactaţi) să ofere 370 joburi la evenimentul care are loc în holul Facultăţii de Inginerie şi Agricultură (Calea Călăraşilor nr. 29) cu începere de la ora 9.00.

Meseriile pentru care sunt oferite cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt lucrător comercial, agent securitate, operator confecţioner articole textile, lăcătuş, manipulant mărfuri, electrician, casier, sudor, montator subansamble, şofer, ambalator manual, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, operator calculator, zidar. Peste 3000 locuri de muncă sunt pentru muncitorii necalificaţi. Absolvenţii cu studii superioare au la dispoziţie doar 743 joburi în Bursa din această toamnă.

La Brăila, la bursa organiaztă de AJOFM – director Monica Bratu – sunt oferite locuri de muncă în urmatoarele meserii/ ocupaţii: inginer mecanic, inginer prelucrări metalurgice, inginer electrician, referent de specialitate inginer construcţii, inginer maşini termice, inginer automatist, asistent vânzări, tehnician devizier, inginer îmbunătăţiri funciare, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, inginer montaj, consultant intern în resurse umane, specialist marketing, programator de sistem informatic, redactor, asistent manager, operator introducere, validare si prelucrare date, agent de vânzări, agent comercial, lucrător comercial, funcţionar economic, agent turism, operator calculator electronic şi reţele, operator recepţie (consilier recepţie service auto), vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, strungar la maşini de alezat, sudor, lăcătuş construcţii metalice şi navale, frezori rabotori, strungar universal, strungar la maşini de prelucrat în coordonate, turnător formator, controlor calitate, laminator pe laminoare continue, curăţitor – sablator, mecanic auto, frizer, vopsitor industrial, oţelar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, sudor manual cu arc electric, rectificator, şofer de autoturisme şi camionete, constructor structuri monolite, finisor terasamente, tubulator naval, lăcătuş întreţinere şi reparaţii, frezor, găuritor filetator, rabotor, electrician auto, mecanic utilaj, AMC-ist, electrician nave, electrician întreţinere şi reparaţii, fochist, termist tratamentist, electronist, cosmetician, zidar rosar tencuitor, fierar betonist, dulgher, alpinist utilitar, acoperitor-învelitor ţiglă azbociment, table, faianţar, montator placaje interioare şi exterioare, parchetar, montator pereţi şi plafoane din ghips carton, ambalator montator profile aluminiu şi geam termopan, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, confecţioner-montator tâmplărie cu vitraj izolant (tâmplar PVC), zugrav, tinichigiu auto, lăcătuş mecanic, polizator, electromecanic auto, electrician întreţinere în construcţii, montator antene satelit, tâmplar universal, maşinist pod rulant, coafor.

** * Nota red. După cum se poate lesne observa, piaţa muncii are nevoie de multe meserii care nu pot învăţa de pe o zi pe alta. Şcoala trebuie să ofere şansa deprinderii abc-ului acestora. Din nefericire, gafele politicii postdecembriste au făcut ca în România şcolile profesionale să aibă din ce în ce mai puţină căutare, ceea ce produce dezechilibre în economie, servicii şi nu numai. Elevii, inclusiv cei din mediul rural, refuză să se înscrie la clase cu profil profesional – respectiv a IX-a şi a X-a – imediat ce termină ciclul gimnazial, ceea ce a făcut ca la Brăila, spre exemplu, să dispară aproape de tot educaţia pentru agricultură şi domenii conexe – veterinar, legumicol, viticol. Ar fi fost utile, pentru un judeţ preponderent agricol – doar aici e Bărăganul, să existe clase profesionale în măcar jumătate din comunele mari, clase ataşate ofertei educaţioanle la şcolile gimnaziale. De ce nu se întâmplă asta? Din motivul menţionat: tinerii nu sunt bine sfătuiţi de părinţi şi alţi adulţi care ar trebui să aibă grija lor şi a viitorului ţării. Aşa că de ce ne mirăm că tinerii nu vor să muncească? Pentru că mulţi nu vor. De aceea politicile educaţionale trebuie rapid schimbate şi adaptate noului, dar şi centrate pe obiectivul principal, acela de a-i convinge pe tineri că nimeni nu trăieşte şi plăteşte pentru ei după vârsta majoratului.

Castelul de apă din Brăila, reabilitare pe bani europeni

*Intenţia administraţiei publice, la rugăminţile elevilor olimpici care iubesc astronomia – şi care în prezent se duc la Galaţi să facă observaţii asupra cerului, construcţia de tip indusctrial datând de la începutul secolului trecut va permite existenţa unui Observator astronomic, a unor săli de conema ultramoderne, spaţii expoziţionale etc. * Contractul de finanţare, pe proiect în program european, s-a semnat în 10 octombrie 2018 * Lucrările de refacere şi modernizare ar urma să dureze 48 de luni

     Castelul de apă din Brăila (foto din 2014, arhiva revistei Braila Chirei, dar la fel şi în prezent… evident… n-a căzut nimic din el… încă), construcţie industrială cu scop de reglare a presiunii şi debitului apei în vederea transportului ei mai facil prin canale, conducte sau apeduct (în prezent, evoluţia tehnicii face inutilă utilizarea acestui gen de construcţii prezente peste tot în lume – din America până în Rusia, ţări arabe etc; cele mai vechi ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, unele extraordinar de frumoase din punct de vedere arhitectural), datează din 1914 – perioadă când a fost construită în oraş (evident, zona centrului vechi) şi reţeaua de apă şi canal. Castelul de apă este înscris în Lista de monumente istorice din Brăila, la numărul 86 (publicată în Monitorul oficial în 2016), cod LMI Br-II-m-B-02104 cu adresa strada Grădinii Publice nr. 20 colţ cu str. Vadul Schelei. se ajunge la el intrând efectiv în parcul Grădina Publica sau Grădina Mare (care a fost amenajată încă dinainte de mijlocul secolului XIX când se numea grădina Belvedere). După ce zeci şi zeci ani şi-a îndeplinit funcţia de bază, de castel de apă. a venit o vreme când rolul lui a fost mai degrabă decorativ. În perioada comunistă, în ultimii ani, el a căpătat o funcţie utilitară, fiind amenajate în incintă un restaurant popular gen berărie, o cofetărie, un bar la ultimul nivel (cupola) ce permite, prin ferestrele încastate în structură, o incitantă viziune de sus a oraşului. Tot atunci a fost realizată şi o atracţie nouă pentru castel, podeaua barului de la ultimul nivel rotindu-se o dată cu mesele şi clienţii. După 1990 a intervenit problema proprietăţii castelului, cei care administrau afacerile de acolo au pierdut dreptul de folosinţă şi castelul ar fi trebuit să intre în conservare. Din nefericire, el a fost uitat şi lăsat la voia timpului.

Abia acum s-a reuşit înscrierea proiectului de reabilitare a Castelul de apă prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020 Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul, finanţat cu 21.301.797,40 lei (aproximativ 4,6 milioane euro) respectiv 98 la sută din bani vin de la Uniunea Europeană, a fost semnat în data de 10 octombrie 2018 de primarul brăilean Marian Viorel Dragomir – reprezentant al Primăriei Brăila în calitate de beneficiar şi Luminiţa Mihailov – director general Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est prin intermediul căreia se derulează proiectul şi se asigură finanţarea europeană. Evenimentul a avut loc la Primăria Brăila, fiind prezenţi şi Marilena Mateescu – managerul de proiect, Iuliana Neagu – director Direcţia Programe, Proiecte din Primăria Brăila şi cei doi viceprimari, Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea Crican.

Proiectul implică nu doar reabilitarea atractivei construcţii, ci şi refolosirea ei în scopuri care să aducă beneficii unor categorii mari de cetăţeni, dar nu în calitate de cosumatori horeca (acronim din industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Café), ci în calitate de public – administraţia speră că obiectivul va fi şi unul de atracţie turistică – şi pentru oameni dornici de cunoaştere.

Astfel, pe lângă lucrările – întinse pe subsol, parter şi 6 nivele – de reabilitare a construcţiei în sine (evident, ea nu va mai fi niciodată ce a fost iniţial, plus descărcare arheologică, înlocuire lifturi, dezafectarea instalaţiilor vechi etc) vor fi realizate mai multe săli de cinema pentru proiecţii 7 D, o sală a oglinzilor care deformează realitatea, spaţii expoziţionale clasice şi unul cu dispozitive holografice, sală de proiecţie în legătură cu zona de observator astronomic (notă. Galaţiul are cel mai apropiat Observator astronomic şi toţi doritorii se duc acolo…) care va funcţiona în cupolă – la dorinţa expresă a elevilor olimpici la astronomie (chiar dacă nu se studiază la şcoală, brăilenii sunt pregătiţi de prof. Nicoleta Becheanu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” şi participă la olimpiada de profil). inel circular, terase circulare, refacerea platformei rotative, punct de observare a cerului dotat cu două telescoape etc. Clădirea va fi încălzită cu gaze naturale.

Castelul de apă din cartier Iosefin, din Timişoara   

De asemenea, va fi „expoziţie pictată pe scara Castelului de apă, o introducere pentru expoziţiile de la etajele superioare. Până la etajul 1 vor fi desenate planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Între etajele 1 şi 2 vor fi imagini artistice cu Calea Lactee, dar şi diverse nebuloase şi roiuri stelare. Între etajele 2 şi 3 se vor picta imagini cu galaxii, iar prezentarea lor va fi tot artistică. Între etajele 3 şi 4 vot fi pictate cele mai importante constelaţii vizibile din România. Între etajul 4 şi ultimul nivel vor fi pictate diferite instrumente optice folosite în astronomie, dar si sateliţi şi misiuni de cercetare„, se mai arată în proiectul care are 48 de luni pentru a fi gata, de la data semnării.

Notă, Un castel de apă similar, la fel de frumos din punct de vedere estetic şi datând cam din aceeaşi perioadă (1912-1914), se află în Timişoara, Şi pentru el administraţia a semnat, încă din 2016, un proiect european în vederea reabilitării – aici urmând să funcţioneze Cafeneau culturală a urbei timişene.

Să sperăm că lucrările în Brăila vor începe rapid… pentru că, spre exemplu, la Biserica Greacă proiectul european de reabilitare a început să fie pus efectiv în lucru abia în luna august 2018, proiectul fiind semnat din noiembrie 2017… E clar că noi, în România, ne mişcăm cam lent… Nici cel din Timişoara nu e gata… de parcă ar fi Casa Poporului (Palatul Parlamentului din Bucureşti – cea mai mare construcţie din spaţiul european, a doua mare construcţie administrativă, ca suprafaţă, din lume).

La Casa de Cultură Brăila, folk de seară cu grupul „Generaţii”

*Sâmbătă, 20 octombrie 2018, de la ora 17.30 la sediul din Casa Memorială „Goangă” * Intrarea liberă

    Casa de Cultură a municipiului Brăila – manager Mircea (Emanoil) Ciucaşu – organizează sâmbătă, 20 octombrie 2018, tradiţionalul de-acum recital de muzică folk oferit de membri ai grupului de tineri „Generaţii” condus de profesorul, compozitorul, aranjorul Dumitru Popescu. Încântătorul spectacol, sub generoicul binecunoscut „Folk de seară”, va aduce în sala mare a Casei Memoriale „Petre Ştefănescu-Goangă” (sediul Casei de Cultură din Piaţa Poligon nr. 2) sonuri cunoscute sau mai puţin cunoscute în interpretarea unor tineri frumoşi, talentaţi – pe unii deja publicul îi cunoaşte, pe câţiva i+am premiat la festival concurs de folk „Seară de Mai” (organizat de Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” condus de Gabriel Lâlă şi de Casa de Cultură).
Creat din dorinţa de a promova şi perpetua muzica folk în rândul publicului brăilean de orice vârstă și având ca motivație principală bucuria de a cânta și de a fi împreună, evenimentul se doreşte a fi o incursiune în tainele muzicii folk, muzică ce a inspirat generaţii întregi. Vă aşteptăm, aşadar, să ne bucurăm de muzică bună la… Folk de seară!„, ne îmbie Mircea Ciucaşu – gazda noastră şi de această dată. Vom avea ocazia să-i aplaudăm pe Ioana Axente, Mara Măciucă, Andra Turcu, Cristina Buțea, Diana Ciortan, Aida Stan, Corina Pîrgaru și Raluca Tănase.

  ** * Grupul folk „Generaţii”, condus de prof. Dumitru Popescu, activează la Casa de Cultură a municipiului Brăila din anul 1998. Grupul este constituit din copii şi tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 25 de ani, toţi membri ai Cercului de Chitară ce îşi desfăşoară activitatea sub egida instituţiei culturale.

Secvenţă din programul altei seri de folk, cu altă formulă a grupului „Generaţii” (arhiva Armanda Filipine, revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei):

Camera de Comerț brăieană, pregătiri pentru topul firmelor în ediția XXV

*Evenimentul este programat pentru data de 1 noiembrie 2018 *Premianții vor fi selectați dintre cele 2324 firme care se încadrează în indicatorii de performanță

   Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila – președinte Ștefan Fusea – pregătește a XXV-a ediție a Topului firmelor. Gala de premiere va avea loc joi, 1 noiembrie 2018. Conform datelor oficiale, din cele 40571 societăți comerciale înregistrate în județul Brăila la 31 decembrie 2017, un număr de 7911 au depus bilanț, iar numărul firmelor care au îndeplinit în totalitate indicatorii luați în calcul pentru a fi luate în calcul la Top este de 2324. metodologia se regăsește pe pagina de web http://www.cciabr.ro/media/pagini/home/Metodologia_de_realizare_a_Topului_firmelor_Editia_XXV_a.pdf

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila felicită toate firmele care, prin rezultatele înregistrate, s-au clasat în Top și așteaptă reprezentanții acestora la Gala de premiere. Informații suplimentare la telefon 0722435176, mail office@cciabr.ro

Evenimentul organizat anual de Camerele de Comerț și Industrie Județene, alături de Topul Național al Camerei de Comerț și Industrie a României, premiază performanța în afaceri a firmelor cu rezultate financiare deosebite obținute în anul anterior și selectate pe baza metodologiei unice, complexe, transparente și unitare la nivel național, implementată de sistemul cameral din România”, amintește Marian Ghionu – reprezentant CCIA Brăila.

Pentru bolnavii de tuberculoză, sprijin legislativ în Camera Deputaților

*Legea tuberculozei, așteptată de prea multă vreme de bolnavi care suferă de această boală contagioasă, va pemite, precizează deputatul liberal Antoneta Ioniță – membru în Comisia de sănătate, inclusiv plata unei indemnizații lunare de hrană pe toată perioada tartamentului în ambulatoriu

    Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a aprobat în aceste zile, Legea Tuberculozei după mai multe runde de discuții purtate între parlamentarii comisiei, reprezentanții Ministerului Sănătății, ai Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, ai asociațiilor pacienților. Actul normativ este așteptat de ărrea multă vreme de toți pacienții care suferă de această boală. România se află pe primul loc din Uniunea Europeană, într-o tristă statistică a cazurilor de tuberculoză, anual peste 25.000 de români fiind tratați de TBC, boală contagioasă (foarte mulți pacienți provenind din mediii foarte sărace) și care, în lipsa unui tratament corespunzător, poate provoca rapid decesul. De fapt, conform statisticii recente, în fiecare zi mor trei români din cauza tuberculozei.

A fost un vot unanim din partea tuturor colegilor din Comisia de Sănătate, ceea ce înseamnă că toată lumea a înțeles cât de important este să avem o Lege a tuberculozei.  Cu toții am fost de acord că doar dacă asigurăm tratament pacienților aflați într-o situație materială precară putem reduce numărul cazurilor contagioase. Sunt multe situații de bolnavi rămași neidentificați, care nu merg la medic din cauza lipsei de resurse sau a lipsei de informare și care, rămași în comunitate, transmit boala și celor din jurul lor. Acest succes al Legii Tuberculozei este în primul rând meritul unui om extrem de inimos, doamna Paula Rusu, președinta Asociației Române a Bolnavilor de Tuberculoză, o luptătoare, care și-a dedicat energia pentru ca această lege să devină o realitate”, confirmă Antoneta Ioniță – deputat PNL de Brăila membru în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, președinte al Organizației de Femei Liberale Brăila, medic.

Medic Antoneta Ioniţă, deputat PNL

Noua lege, explică medicul brăilean care a condus o vreme și Serviciul Județean de Ambulanță Brăila, aduce beneficii pacienților bolnavi de TBC și poate unul dintre cele mai importante dintre acestea este că vor beneficia de acum încolo de concediu plătit, pe toată perioada tratamentului. Un avantaj major, mai ales pentru cazurile infectate cu microbul rezistent la tratament, care au nevoie de cel puțin doi ani de îngrijire medicală și care, până acum, primeau concediu medical un singur an, după care erau pensionate forțat. Legea prevede, de asemenea, printre altele, ca bolnavii să beneficieze de indemnizație lunară de hrană, pe toată perioada tratamentului în ambulatoriu, în condițiile respectării tratamentului prescris, dar și de consiliere gratuită privind măsurile de igienă, în scopul de a preveni răspândirea infectării.

Brăilenii văd și alte borduri schimbate, ex. în zona centrală pe Calea Galați

*Primarul Dragomir a anunțat pe Facebook că circulația va fi îngreunată pentru că au început lucrările de asfaltare și schimbare a bordurilor pe Calea Galați, tronson între Piața Traian – Bulevardul Independentei

 

Calea Galați, în dreptul instituției muzeale.
15 octombrie 2018

Municipiul Brăila s-a transformat de mult timp în șantier, uneori cu rost, alteori fără. Pe Calea Galați s-au început lucrările de asfaltare de prea mult timp (mai mult de un an) și tot degeaba, firma care câștigase inițial lucrările fiind oprită de primărie la sesizările repetate ale locuitorilor din zonă, dar și pentru că a încălcat toate normele de lucru, inclusiv întârziind nepermis activitatea din contract. În cartierul Vidin s-a început, de asemenea, de mai bine de un an de zile asfaltarea, dar nici acum nu s-a încheiat – de fapt, toată primăvara și toată vara 2018 nu s-au efectuat lucrări mai deloc. Pe Calea Călărașilor, între Tribunal și centrul vechi s-a turnat strat nou de asfalt (paote pentru a ascunde modul cum au asfaltat – hm! în bătaie de joc – cei la Compania de Utilități Publice ”Dunărea” după ce au schimbat țevi de apă) cu toate că nu era nevoie decât de mici reparații la carosabil (pe trotuare, da, era mare nevoie!).

În fine, în 15 octombrie 2018 primarul marian Viorel Dragomir anunță pe pagina sa din rețeaua Facebook că urmează pentru cei care locuiesc și trec prin centrul vechi o perioadă de stres, deoarece au început lucrări de asfaltare a străzii și trotuarelor. Mai precis, este vizată Calea Galați, tronsonul cuprins intre Piața Traian – Bulevardul Independenței. Notă. Să sperăm că vremea va fi frumoasă (hm! puțin probabil) pentru ca să se poată lucra cu asfaltul și acesta din urmă să și reziste…