Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor sociale, solicitare a Comisiei Europene

*Cerinţa Comisiei a fost îndeplinită, în parte, de Facebook, Twitter și Google+

La solicitarea venită din partea  Comisiei Europene privind respectarea normelor UE de protecție a consumatorilor, reţelele Facebook, Twitter și Google+ au operat modificări în ceea ce priveşte clauzele de furnizare a serviciilor. Dar modificările publicate joi, 15 februarie 2018, asigură numai într-o anumită măsură respectarea cerințelor prevăzute de legislația UE. Între beneficii: consumatorii din UE nu vor mai fi nevoiți să renunțe la drepturile lor obligatorii, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, vor putea să depună plângeri în Europa și nu în California, iar platformele își vor asuma partea de responsabilitate care le revine față de consumatorii din UE, la fel ca furnizorii de servicii offline. Pentru respectarea tuturor drepturilor consumatorilor, sunt necesare măsuri suplimentare.

Věra Jourová – comisar european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Platformele de comunicare socială sunt utilizate pentru publicitate și în scopuri comerciale, prin urmare trebuie să respecte pe deplin normele privind protecția consumatorilor. Mă bucur că eforturile autorităților naționale de a asigura respectarea normelor UE menite să protejeze consumatorii dau rezultate, iar în prezent unele societăți sporesc siguranța platformelor lor pentru consumatori; cu toate acestea, este inacceptabil ca normele în cauză să nu fie încă pe deplin respectate și ca acest proces să dureze atât de mult. Acest lucru nu face decât să confirme faptul că avem nevoie de «noi avantaje pentru consumatori»: normele UE privind protecția consumatorilor ar trebui să fie respectate și, dacă aceste societăți nu se conformează, ele ar trebui să fie sancționate.

În timp ce ultimele propuneri ale Google par a fi conforme cu solicitările formulate de autoritățile de protecție a consumatorilor, Facebook și, mai ales, Twitter au răspuns doar parțial chestiunilor importante legate de răspunderea lor și de modul în care utilizatorii sunt informați cu privire la eventuala eliminare a conținutului sau la rezilierea contractului.

Astfel, operatorii de platforme de comunicare socială au fost de acord, în mod specific, să modifice clauzele de furnizare a serviciilor care limitează sau exclud complet răspunderea rețelelor de comunicare socială în legătură cu prestarea serviciilor, clauzele care le impun consumatorilor să renunțe la drepturile obligatorii în UE, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, clauzele care privează consumatorii de dreptul lor de a sesiza o instanță judecătorească din statul lor membru de reședință și impun, în schimb, aplicarea legislației din California, clauza prin care platforma este eliberată de obligația de a identifica mesajele cu caracter comercial și conținutul sponsorizat.

Aşa cum s-a publicat în Comunicarea privind combaterea conținutului online ilegal din septembrie 2017 (anul în care reprezentanţii UE s-au întâlnit cu cei ai reţelelor sociale), Comisia se așteaptă ca platformele online să identifice și să elimine rapid și în mod proactiv conținutul ilegal, dar și să prevină reapariția lui. Comisia pregătește în prezent acțiunile ulterioare acestei comunicări. În aprilie 2018, Comisia va prezenta în documentul „Noi avantaje pentru consumatori”, reforma propunându-şi modernizarea legislației privind protecția consumatorilor și asigurarea aplicării adecvate a ei. De asemenea, autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor și Comisia vor monitoriza punerea în aplicare a modificărilor promise și vor utiliza în mod activ procedura de notificare și de acțiune pusă la dispoziție de societăți. Se vor concentra mai ales pe conținutul comercial ilegal privind abonamentele nedorite și alte tipuri de înșelătorii. Ar fi necesar şi ca autoritățile să ia măsuri atunci când e cazul, inclusiv măsuri de asigurare a respectării legislației.

Anunțuri

Deputat Antoneta Ioniță, PNL: interpelare pe tema vacinării împotriva cancerului de col uterin

*Peste 4000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin anul, iar dintre acestea peste 1900 mor

 

Antoneta Ioniță

Medicul brăilean Antoneta Ioniță, deputat din PNL, membru în Comisia de Sănătate, a adresat o interpelare Ministrul Sănătății, prin care a solicitat alocarea fondurilor necesare pentru susținerea campaniei de vaccinare a tinerelor împotriva cancerului de col uterin. ”Am plecat de la constatarea că tipurile de cancer produse de infecțiile cu papilloma virus (HPV) din România este dramatică, peste 4000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin în fiecare an, peste 1900 dintre aceste femei pierd lupta cu boala. Cancerul de col uterin afectează în primul rând tinerele cu vârsta între 15 și 44 de ani, iar România este una dintre cele două state din UE care nu asigură finanțare pentru un program de prevenție prin vaccinare împotriva infecțiilor cu HPV”, precizează Antoneta Ioniță.

Deputatul brăilean a solicitat ministrului includerea vaccinării HPV în programele naționale de imunizare și să aloce și sumele aferente. Acum, vaccinarea HPV se realizează doar la solicitarea părinților, printr-o cerere adresată medicului de familie, care transmite Direcției de Sănătate Publică numărul de doze de vaccin necesare. Până la sfârșitul anului 2017, au fost înregistrate aproximativ 10.000 astfel de cereri la nivel național, dar problema este una departe de a fi rezolvată, pentru că nu s-au alocat și fondurile necesare.

Bugetul acordat de Ministerului Sănătății pentru programele de prevenție nu implică și finanțarea programului de vaccinare HPV. În acest context, i-am solicitat ministrului să răspundă la o serie de întrebări și să precizeze când vor beneficia fetițele de vaccinarea HPV, având în vedere că solicitările părinților sunt înregistrate încă din luna aprilie 2017 și nu au fost onorate până acum? De asemenea, am cerut un plan de măsuri concrete pentru implementarea unui program de vaccinare HPV eficient și funcțional”, apreciază deputatul Antoneta Ioniță, un medic preocupat de problemele sistemului medical, dar și de prevenție, în general neglijată în România.

Notă. Antoneta Ioniţă a organizat la Brăila, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotricva Cancerului (https://brailachirei.wordpress.com/2018/02/03/nu-lupti-singur-nu-renuntam-dezbaterea-braileana-de-ziua-luptei-impotriva-cancerului/), o dezbatere în care s-a punctat şi această idee – că există posibilitatea vaccinării, dar deocamdată nu s-au luat măsuri.

Peste 1 miliard euro din Fondul de coeziune, pentru modernizarea căii ferate Curtici – Constanţa

* Finanţarea este pentru modernizarea tronsonului feroviar Curtici- Simeria- Gurasada şi a unei portiuni pe teritoriul judeţului Constanţa * Lucrările ar trebui să dureze trei ani

Comisia Europeană ajută România să-şi modernizeze căile ferate care chiar au nevoie urgentă de asemenea lucrări.  O sumă de 1,3 miliarde euro din Fondul de coeziune vor fi investite în modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă localitatea Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de municipiul Constanța, de la malul Mării Negre. Lucrările se vor concentra în mod semnificativ pe creșterea vitezei și siguranței deplasării pe secțiunea dintre km 614 și orașul Simeria, prin reabilitarea și modernizarea a 13 gări din această secțiune, îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și informare a pasagerilor și construirea infrastructurii conexe necesare, cum ar fi poduri și tunele. 

Corina Cretu

     „Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate mărește coeziunea teritorială și competitivitatea economică în România, îmbunătățește conexiunea acesteia cu Ungaria și restul Europei și asigură o mobilitate ecologică, rapidă și sigură. Acesta este un proiect cu o finanțare UE de 65% și o valoare adăugată de 100%„, a declarat Corina Crețu – comisar european pentru polititi regionale.

         Practic, suma este pentru modernizarea tronsonului feroviar Curtici- Simeria- Gurasada si a unei portiuni te teritoriul judeţului Constanţa. Finnaţarea a fost aprobată de Comisia Europeană şi contrasemnată de Corina Creţu. Va urma organizarea, în România, a unor licitaţii pentru efectuarea acestor lucrări in maximum trei ani – dacă se respectă termenii finanţării.

România, harta căilor ferate (2016)

Conexiunea feroviară Curtici-Constanța, parte a coridoarelor Orient-Est-Med și Rin-Dunăre din rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), străbate România de la vest la est. Mai multe secțiuni ale acestei căi ferate au fost sau sunt în curs de a fi finanțate prin intermediul altor instrumente europene, cum ar fi Mecanismul de Interconectare a Europei (MIE) sau Banca Europeană de Investiții.

Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ed. II

*În perioada 28 februarie – 1 martie 2018, la Târgu Neamţ * Laureatul se va alege dintre scriitorii Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian

     În 28 februarie – 1 martie 2018 au loc, la Piatra-Neamţ şi Tîrgu Neamţ, manifestări in proiectul Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a doua. Organizatorii sunt Uniunea Scriitorilor din România (USR), Filiala Iaşi a USR – Reprezentanţa Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local Târgu Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Juriul ediţiei este format din acad. Nicolae Manolescu – preşedinte, membri Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Cristian Livescu, Gabriel Coșoveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon.

Pentru selectarea scriitorilor care să facă parte din lista pentru alegerea laureatului ediţiei 2018, organizatorii au realizat anchete în filialele Uniunii Scriitorilor din România, redacţii de reviste, fundaţii culturale de profil. De asemenea, se ţine cont şi de votul unor critici literari, dar şi de votul acad. Dumitru Radu Popescu – laureatul de anul trecut (care, conform Regulamentului proiectului, poate să facă nominalizări).
Lista de nominalizaţi: Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.
Din programul evenimentelor face parte o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema ”Creangă în conştiinţa literară europeană”, lansări de carte – programate în 28 februarie 2018 la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ. La Humuleşti, pe 1 martie 2018, ziua de naştere a lui Ion Creangă, va avea loc anunţarea şi decernarea Premiului „Ion Creangă”, ed. II.

PNL Brăila: „Directorul Mangiurea și cei care l-au girat trebuie să răspundă pentru jaful de la CUP Dunărea”

*Subiectul are legătură cu taxa pe apa pluvială încasată de companie, taxă care, s-a dovedit în urma unui proces intentat de un brăilean Companiei de Utilităţi „Dunărea”, a fost şi este încasată în cuatum abuziv, în baza unor calcule ce folosesc cea mai mare estimare de la ANM a apei de ploaie

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia

Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele Organizaţiei Judeţene Brăila a Partidului Naţional Liberal, consilier judeţean, fost viceprimar la Primăria municipiului Brăila, aduce din nou în atenţie subiectul care pune de jar toţi brăilenii, taxa pentru apa pluvială (apa de ploaie) care, s-a dovedit în urma unui proces (https://brailachirei.wordpress.com/2018/02/08/pnl-braila-opriti-furtul-banilor-din-buzunarul-brailenilor-pe-motiv-de-taxa-pe-apa-pluviala/) intentat de un brăilean Companiei de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea”, a fost şi este încasată abuziv, în baza unor calcule ce folosesc cea mai mare estimare de la Agenţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru ploaia căzută pe teritorului Brăilei – în loc să fie folosită, spre exemplu, estimarea medie ori cea mai mică (mai ales atunci când se ştie că a plouat foarte puţin).

Silviu Mangiurea

În urma numeroaselor semnale venite din partea brăilenilor în ultima perioadă, conducerea PNL Brăila consideră că se impune de urgență o verificare a situației reale existente la CUP Dunărea și un raport din partea reprezentanților Consiliului Local Municipal și Consiliului Județean în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a societății. Principalele aspecte vizate ar trebui să fie modul în care a fost facturată apa pluvială către abonați în ultimii patru ani, dar și abuzurile pe care compania de utilități le face constant față de consumatori. Se impune de urgență ca atât consiliul de administrație al CUP Dunărea, cât și directorul Silviu Mangiurea să clarifice și să răspundă pentru seria de abuzuri și de hoții la care au fost fost supuși consumatorii. 

Într-un deplin dispreț față de cei care plătesc lună de lună facturi de a căror corectitudine se îndoiește tot mai multă lume, directorul Mangiurea încearcă să-i facă tot pe consumatori vinovați, în loc să recunoască modul arbitrar, chiar dubios, în care au fost calculate costurile pentru apa de ploaie și nu numai. Directorul Mangiurea vorbește despre suprafețe care ar fi trebuit declarate, dar uită să spună că nu a înștiințat populația despre acest aspect și, mai mult, așa cum a demonstrat și cazul lui Mihail Stafidă, brăileanul care a câștigat în instanță litigiul cu CUP Dunărea, problema stă în cantitatea de apă de ploaie introdusă arbitrar în factură, chiar și în luni în care nu a plouat.

         Un alt abuz care se petrece sub conducerea lui Silviu Mangiurea este legat de asociațiile de proprietari, cărora li se interzice să achite facturile curente și debitele restante și sunt obligate să plătească mai întâi penalități de întârziere. În acest fel, asociațiile de proprietari vor fi veșnic înglodate în datorii și penalități. Conducerea CUP Dunărea nu dorește, de fapt, să rezolve în mod real problema, prin reeșalonarea sau stingerea debitelor restante, astfel încât asociațiile de locatari sau proprietari să acumuleze constant penalități.

         Conducerea CUP Dunărea vorbește, în sfârșit, despre faptul că va restitui populației taxa pe apă de ploaie încasată ilegal sau abuziv, dar Silviu Mangiurea spune că nu a știut despre această practică. Considerăm că cei de la CUP Dunărea ar trebui să restituie nu doar sumele încasate ilegal, ci să plătească și penalitățile aferente, așa cum plătește penalități orice consumator care întârzie o zi cu plata facturii. Un lucru, însă, este evident: la CUP Dunărea, sub guvernare PSD și cu acceptul tacit al primarului Dragomir, jaful este generalizat, trebuie oprit, iar cei care l-au făcut, în frunte cu Silviu Mangiurea, trebuie să plătească!”, subliniază Alexandru Dănăilă-Zaharia.

Ziua Brâncuşi – 19 februarie

*Sărbătoare naţională celebrând naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa)

    Data de 19 februarie este din 2015 Ziua Brâncuşi, iniţiativa fiind a poetului Laurian Stănchescu (iniţial, propunerea a căzut în Parlament). Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa) este sculptorul care a revoluţionat profund arta în perioada modernă. A absolvit Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 – 1898) şi, la Bucureşti, Școala de bellearte în 1902. Cu siguranţă, după călătoria din 1897 la Viena a realizat că desăvârşirea sa artistică are nevoie de spaţii mai alegi decât cele natale. În 1904 a plecat spre Paris, trecând prin Munchen. În 1905 este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris. De acolo, începe istoria… „Sărutul”, „Poarta sărutului”, „Coloana infinită”, „Muza adormită”, „Domnişoara Pogany”, „Cuminţenia pământului”, păsările măiastre şi alte câteva lucrări devin reprezentative pentru sculptura modernă şi îl transformă pe românul-francez Constantin Brâncuşi un uriaş în lumea artei. În ţara natală, la vremea respectivă a fost desconsiderat de regimul comunist care i-a refuzat chiar şi moştenirea, Brâncuşi dorind în utlmii ani de viaţă să fie aduse în România toate lucrările sale nevândute şi uneltele. Aşa că acestea au rămas la Paris şi statul francez s-a preocupat de această minunată moştenire, realizând în Complexul artistic Pompidou (Place Georges Pompidou, 75004 Paris) Muzeul de Artă Modernă (aşa e sigla, pe site apare ca Brancusi Studio https://www.centrepompidou.fr/en/Collections/Brancusi-s-Studio) care nu este altceva decât atelierul lui Brâncuşi reaşezat acolo.

Cuminţenia pământului

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la Paris şi a fost înmormântat în celebrul cimitir Montparnasse. În România, abia în 1964 Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, după ce ansamblul monumental de la Târgu-Jiu era abandonat şi aproape distrus; în acel an, ansamblul ce cuprinde Coloana infinită, Poarta sărutului, Masa tăcerii a fost restaurat. La aniversarea a 125 ani de la naşterea artistului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, fiind sărbătorit şi de UNESCO.

Sărutul

Pentru sărbătoarea din 2018, noul ministru al Culturii – actorul George Ivaşcu – transmite următoarele:

Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunția șlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar ști cu toții de unde vine acest uriaș. Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparține Franței, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpățânat, ce a săpat toată viața după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul și mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Și prin acest om, România a devenit cu adevărat mare. În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne amintește absența celor căzuți pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru și mâini învățate cu greul, a smuls din piatră și metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune și cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre țara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii și a văzut frumusețea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul și s-a închinat, doar autoritățile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlinește azi 142 de ani și este mai în putere ca oricând. La mulți ani, Constantin Brâncuși!” 

Măiastra

** * Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Magic Bird

** *   Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost sprijinită de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi. În expunerea de motive, iniţiatorii susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare ar reprezenta „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi„.

 

PNL Brăila: „Abuzurile conducerii Pieţelor asupra salariaților trebuie să înceteze”

*Liderul liberalilor brăileni, Alexandru Dănăilă-Zaharia, atrage atenţia că angajaţii nu pot deveni peste noapte paznici, aşa cum ar dori conducerea APT

de la stânga, Laurenţiu Chiru, Alexandru Dănăilă-Zaharia, Adrian Tabarac

Liberalii brăileni aduc la cunoştinţă publică un abuz care se petrece în aceste zile la Administrația Piețelor și Târgurilor (APT), firmă din subordinea Consiliului Local Municipal Brăila, instituţie unde majoritatea angajaților sunt zilnic amenințați cu desfacerea contractului de muncă dacă nu vor face pe placul conducerii. La conferinţa de presă din această săptămână (video mai jos) Alexandru Dănăilă-Zaharia, preşedintele PNL Brăila a reamintit că angajații de la piață, care au cele mai mici salarii din sistemul public, cei mai mulți fiind retribuiți cu salariul minim pe economie, sunt somați să-și schimbe încadrarea, pentru că altfel își vor pierde locul de muncă. Indiferent de meseria pentru care au calificare, toți cei care lucrau până acum ca electricieni, zugravi, dulgheri etc. ar trebui peste noapte – la cererea conducerii – să devină paznici, deși nu au cursuri de specialitate și poate nici abilitățile necesare. La conferinţă, Alexandru Dănăilă a fost împreună cu Laurenţiu Chiru – consilier judeţean, Adrian Tabarac – consilier municipal (care a adus primul subiectul în discuţie, la conferinţa de presă din săptămâna trecută). Foto de la începutul conferinţei de presă din 15 februarie 2018, arhiva revistei de cultură şi informaţia Braila Chirei

Într-un comunicat transmis astăzi, liberalii subliniază: „Personalul APT este supus la tot felul de presiuni și se aruncă asupra lor responsabilitatea rezultatelor financiare slabe ale societății. Cei care au curajul să aducă argumente în favoarea lor, sunt trecuți pe o așa-zisă ”listă neagră”.  Pe fond, sub justificarea că investițiile la APT s-ar fi terminat, directoarea Meluța Drăguț intenționează să disponibilizeze aproape jumătate din actualul personal, iar pe viitor să externalizeze activitățile de investiții, cel mai probabil, către firmele de casă ale PSD. Ne îndoim că brăilenii consideră și ei că investițiile în piețele din oraș au fost finalizate, dacă luăm în considerare aspectul acestora și facilitățile oferite”.

Alexandru Dănăilă: ”Îi atrag atenția doamnei director Drăguț că ceea ce se întâmplă acum este un abuz și că își depășește atribuțiile de manager. Am informații din partea celor care lucrează acolo că au fost șantajați cu desfacerea contractelor de muncă, dacă nu acceptă reîncadrarea pe alte funcții pentru care nici nu au calificarea necesară. Cel mai probabil, acesta este doar primul pas spre concedierea colectivă pe care doamna Drăguț o pregătește, urmare și a managementului defectuos care a făcut ca APT să renunțe în ultima perioadă la mai multe spații pe care le administra. Și așa acolo vorbim despre salarii mici, aproape de minimul pe economie, de angajați care nubeneficiază de bonuri de masă sau de tichete de vacanță”.