Protecție avertizorilor de integritate, în UE

*Directiva aprobată în Consiliul European se referă la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE

    Consiliul de Miniștri a adoptat, în 7 octombrie 2019 – în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene. Acum va fi mai uşor pentru cetăţenii responsabili să transmită informaţii către autorităţile UE referitoare la diversele încălcări ale legii.

Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare (deci, până în octombrie 2021) pentru a transpune directiva în legislația națională. Directiva garantează un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii. Directiva va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor. Detalii, prin intermediul unor întrebări şi răspunsuri, privind protecția avertizorilor sunt disponibile la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_3441 

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen: „Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”.

Reclame

Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UEFișe informative pentru fiecare țarăFișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030 

Deputat liberal Vasile Varga: „România riscă izolarea în Europa, din cauza lui Liviu Dragnea”

*Brăileanul din PNL face apel la ceolgii din parlament care sunt membri PSD şi ALDE să-şi gândească bine acţiunile astfel încât acestea să fie în avantajul României, iar nu ale unor funcţii vremelnice

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul brăilean Vasile Varga, reprezentant în parlament al Partidului Naţional Liberal (PNL)), privește cu maximă îngrijorare mesajul Uniunii Europene cu privire la eventuala punere în aplicare a modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. „Scrisoarea lui Frans Timmermans, unde se precizează clar eventualele sancțiuni pe care România le riscă dacă va aplica noile prevederi legislative, trebuie privită ca un semnal de maximă neîncredere a partenerilor europeni față de țara noastră. În febra campaniei electorale, preocupat de promisiunile populiste și prezența la mitinguri electorale,  PSD neglijează o situație extrem de delicată, care are ecou mai mare la Bruxelles decât la București. Este vorba despre modificările aduse celor două coduri, modificări de natură să îngrijoreze, pe bună dreptate, partenerii europeni. Riscul ca România să fie marginalizată este imens. De dragul unui singur om, Liviu Dragnea, care nu vrea să stea drept în fața justiției și care speră să scape de închisoare, PSD sacrifică întreaga Românie. Fran Timmermans o spune foarte clar: dacă modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală intră în vigoare, România riscă să intre sub incidența articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă suspendarea dreptului de vot al României la Consiliul Europei”, a subliniază liberalul.

O asemenea sancțiune face ca imaginea României pe termen lung să aibă de suferit și, mai mult, sunt aruncate efectiv la lada de gunoi, toate eforturile diplomației române de a așeza România la masa celor puternici, în actualul context geopolitic și geostrategic. România riscă marginalizarea. Europa nu privește cu ochi buni ceea ce se întâmplă în România, iar în ochii partenerilor externi, nu doar PSD este vinovat, ci întreaga clasă politică, pentru că permite asemenea derapaje”, este de părere Vasile Varga.

Deputatul brăilean face un apel la colegii din PSD și ALDE să gândească bine orice acţiune: Nu suntem parlamentari pe viață. Funcțiile vin și trec, din urmă vin alte generații. Important este ce lăsăm în urmă și cât bine reușim să facem României, din postura de parlamentari. Înainte de a fi oameni politici, suntem români, iar imaginea României ar trebui să ne preocupe, mai ales în ochii unor parteneri cinstiți și loiali, cu democrații solide, clădite în sute de ani. PSD vrea în Europa, dar să joace după propriile noastre reguli. Nu se poate! Ne-am asumat un traseu, ne-am asumat și responsabilități. Nu sacrificați România, de dragul unui singur om, Liviu Dragnea. Cum nici noi nu vom fi parlamentari pe viață, nici Liviu Dragnea nu o să conducă la nesfârșit PSD! Riscați să rămâneți în ochii copiilor voștri ca parlamentarii care i-au scăpat pe hoți de pușcărie!”.

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

O condamnare care aduce un pic de speranţă. Liviu Dragnea, în primă instanţă, sentinţă cu executare

*Judecătorii, doi din trei din completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat 3 ani şi 6 luni pentru liderul PSD 

Liviu Dragnea

După multe amânări, şi o reluare a dosarului de la capăt – după recuzarea unei femei judecător pe motiv că se pensionează – în după-amiaza de 21 iunie 2018, completul de trei judecători (Ștefan Pistol, Constantin Epure, Geanina Arghir – notă, au făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul său de mărturie mincinoasă) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat sentinţe în dosarul angajărilor fictive (două secreatre ale PSD au primit salariu, fără să meargă la serviciu) de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Ultimele sentinţe au fost citite (patru ore a durat lectura tuturor sentinţelor) cele pentru Liviu Dragnea (foto preluare din arhiva adevarul.ro), la vremea faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în prezent: achitare pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual, şi condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare şi anularea sentinţei fără executare din dosarul „Rerefendum-ul”, deci… se înţelege ce ar putea urma (procurorii DNA ceruseră condamnarea până la 7 ani și 6 luni cu executare) cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu. (Notă. Trebuie să ne amintim că parlamentarii puterii, PSD şi ALDE, au propus în mai multe rânduri modificări la Codul penal astfel încât în cazul abuzului în serviciu să fie un prag de prejudiciu material de peste 200 000 lei… caz în care Dragnea ar fi scăpat, pentru că prejudiciul în acest dosar e mai mic. S-a încercat chiar eliminarea completă a abuzului în serviciu din culpele penale, pe motiv – care a fost reiterat din nou în spaţiul public şi astăzi – că ni s-a cerut de la UE să actualizăm Codul penal… dar ideea e complet falsă, în sensul că abuzul în serviciu există peste tot în legile ţărilor europene).

Din dosarul DNA: „În perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă„.

Mai sunt şi alte condamnări. Nu sunt definitive. Conform legislaţiei, toţi condamnaţii în primă instanţă sunt nevinovaţi – se aplică prezumţia de nevinovăţie, până la sentinţa definitivă. (Nota red. Acesta nu motiv ca Dragnea să deminisoneze, mai ales că are deja o cndamnare definitivă… chiar dacă e cu suspendare, tot condamnare e! În ţările UE nu sunt condamnaţi în înalte funcţii publice).

Bombonica Prodana – fosta soţie a lui Dragnea, şi-a recunoscut fapta şi a achitat o parte din prejudiul calculat de instanţă; a primit o amendă aministrativă de 1.000 lei. Bombonica Prodan a fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef Serviciu secretariat la DGASPC Teleorman. Floarea Alesu, fosta șefă a DGASPC Teleorman – condamnată la 3 ani și 7 luni închisoare cu executare. Rodica Milos, fost director executiv la DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Olguța Șefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Ionel Marineci – fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Valentina Marica, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare cu suspendare. Claudiu Balaban, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Nicușor Gheorghe, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 1 an închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD Teleorman, 2 ani cu suspendare.

Nota red. 1 Oamenii au continuat să iasă în stradă şi astăzi. În Bucureşti. la Cluj şi Sibiu, în Iaşi şi nu numai, cerând legi corecte în justiţie, demisia lui Dragnea, „Fără penali în politică”, alţii strigând că vor alegeri anticipate.

Nota red. 2 Toată lumea de bună credinţă a înţeles că modificările, grăbite în parlament de majoritatea PSD şi ALDE, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală au drept scop şi poziţionarea în lege a unor portiţe de scăpare pentru câţiva politicieni influenţi, inclusiv Dragnea, sau/ şi eliminarea totală din legea penală a unor situaţii în care se găsesc deja unii politiceni, cum e abuzul în serviciu ori conflictul de interese – deja un precedent există, respectiv situaţiile în care deputaţi şi senatori şi-au angajat rude la cabinetele de lucru (şi pentru care ar fi trebuit condamnări prin vechea legislaţie).

Nota red. 3 La fel cum toată lumea cu creierul în cap a înţeles că mitingul PSD din 9 iunie 2018, de la Bucureşti, a fost un fel de armă pentru intimidarea celor care îl judecau pe Dragnea. De altfel, mesajele de la tribuna acelei seri au fost atât de transparente… of!

Deputat Vasile Varga: „Asistăm la un măcel legislativ, la care PNL refuză să fie părtaș!”

*Declaraţia se referă la votul pe care majoritatea politică l-a dat luni, 18 iunie 2018, în Parlament pentru modificările la Codului Penal

Deputatul Vasile Varga, notar brăilean, reprezentant al PNL în Parlamentul României, a transmis o declaraţie referitoare la modificările pe care parlamentarii puterii le-au votat luni, 18 iunie 2018.

Vasile Varga, deputat PNL

După eșecul OUG 13/ 2017 și în încercarea disperată de a-și salva o serie de membri care au probleme cu legea, actuala coaliție de guvernare a reușit, sub masca unei proceduri așa-zis transparente, să treacă prin Parlamentul României o serie de prevederi care să îi scape de dosarele penale. Totul ambalat sub forma necesității de a pune în acord Codul de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, cu alte directive ale Parlamentului European și decizii ale CEDO.

Coaliția de guvernare a fluturat pentru creduli tot felul de lozinci, aparent nevinovate, dar, în realitate, nu s-a limitat la modificările necesare și de bun-simț, ci a intervenit brutal în textele legii. Există câteva modificări, vizibil ”cu dedicație” pentru unii membri ai PSD-ALDE, cu probleme penale:

– Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces;

Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi;

– Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat;

– Denunțurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 1 an de la faptă;

– Sintagma „indicii temeinice” este înlocuită cu forma în vigoare, „suspiciune rezonabilă” în cazul incompatibilității judecătorului, deși în rest, pe tot cuprinsul legii, s-a operat această modificare.

          Ca om care cunosc bine domeniul justiției, dar și ca reprezentant al comunității brăilene în Parlamentul României, îmi pun fireasca întrebare: oare pentru o astfel de legislație penală au votat românii în 2016? În avalanșa de promisiuni pe care PSD le-a făcut la ultimul scrutin electoral, nu îmi amintesc să fi existat și intenția, transformată astăzi în faptă, de a modifica legislația, pentru ca liderii cu probleme penale să poată fi ”scăpați”. Atât eu, cât și colegii mei din PNL ne distanțăm de astfel de demersuri, nu suntem părtași la acest măcel legislativ pe care am refuzat să îl votăm și, înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare, o vom ataca la Curtea Constituțională!

Vasile Varga, deputat PNL”

  N. red. PNL a depus astăzi, 20 iunie 2018, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Viorica Vasilica Dăncilă, moţiune numită „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”