În pandemia de covid-19 e nevoie, mai mult ca oricând, de responsabilitate, disciplină și solidaritate!

*Subliniază Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila – care amintește că după declanșarea stării de urgență pe teritoriul României, decret semnat de președintle țării, Klaus Iohannis, în 16 martie 2020, s-au introdus pedeapse aspre, până la cea cu închisoarea, pentru cei care ascund date privind propria situație, care nu respectă carantina și care împiedică aplicarea măsurilor de combatere a răspândirii epidemiei * Liderul liberal îndeamnă brăilenii să rămână în locuințe! 

Recenta provocare mondială, boala numită covid-19 declanșată de noul coronavirus, SARS-CoV-2, boală care nu are încă medicație adecvată și nici vaccin, ne obligă să adoptăm noi conduite, noi reguli de conviețuire și de supraviețuire. Câteva dintre acestea, numite de specialiștii în medicină și epidemiologie, le-am prezentat deja la https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/19/recomandari-privind-conduita-sociala-in-vederea-prevenirii-imbolnavirii-cu-covid-19/.  Dar pandemia de covid-19 a ucis peste 8000 de persoane pe glob (pe site http://www.who.int la https://experience.arcgis.com/experience/685d0ace521648f8a5beeeee1b9125cd), Italia fiind acum locul unde se moare cel mai mult (boala a pornit din China). Observația referitoare la răspândirea extrem de rapidă a noului virus a determinat multe țări să ia măsuri foarte severe, inclusiv de circulație a persoanelor și a mărfurilor. Țara noastră a intrat în stare de urgență în 16 martie 2020 când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei) în acest sens.   

Datorită numeroaselor cazuri de minciună, prin omisiune de obicei, a celor care vin din zonele de risc(lista la zi, pe site Institutul Național de Sănătate Publică, cu zonele foarte afectate de covid-19 la http://www.cnscbt.ro/index.php/1544-lista-zone-afectate-20-03-2020), Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila, consilier județean, fost viceprimar la municipiu, transmite următoarele:

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

      ”Pandemia declanșată de coronavirus este cea mai gravă criză pe care o traversează civilizația umană în ultimii zeci de ani. Trăim cu toții vremuri dificile și este nevoie de responsabilitatea, disciplina și solidaritatea tururor. Guvernul PNL s-a implicat cu toată determinarea în bătălia împotriva coronavirusului. Prioritatea absolută a Guvernului Orban este protejarea sănătății populației, salvarea de vieți, limitarea extinderii pandemiei și eradicarea acestui flagel. Nu avem de toate, nu este simplu și nici nu e ușor, dar Guvenul face tot posibilul pentru ca România să traverseze cu bine această perioadă grea, iar măsurile economice anunțate de premierul Ludovic Orban au fost bine primite de mediul economic, o dovadă în plus asupra faptului că sunt corecte. 

        Pe de altă parte, realitatea ultimelor zile ne arată că măsurile economice trebuie dublate de responsabilitate. În contextul epidemiei de coronavirus, este însă inacceptabil să nu respecți decizia de a sta în izolare la domiciliu sau în carantină, riscul fiind că îi poți îmbolnăvi pe cei din jurul tău.  Acesta este motivul pentru care s-a luat decizia modificării Codului Penal în sensul majorării pedepselor pentru falsul în declarații. Dacă un cetățean revine dintr-o țară cu un număr mare de cazuri de coronavirus trebuie să completeze o declarație și să intre în carantină sau izolare. În cazul în care comite un fals și nu spune adevărul, trebuie să sufere consecințele legii. Tot la fel, au fost majorate pedepsele pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei. Cine nu respectă carantina, cine nu respectă măsurile care sunt dispuse de Direcția de Sănătate Publică sau alte măsurile dispuse de autorități va avea dosar penal. În plus, în Codul Penal a fost introdusă o nouă infracțiune: omisiunea de a da informații complete în cursul unei anchete epidemiologice, privitor la persoanele cu care a intrat în contact, încercând să protejeze pe altcineva. Alături de colegii noștri din guvern, facem un apel la responsabilitate și atitudine rațională. Este important să urmăm toate regulile și recomandările autorităților. O facem pentru cei dragi, pentru noi, pentru binele social. O facem pentru viață”. 

           Alexandru Dănăilă – președintele PNL Brăila

PSD vrea să blocheze activitatea Guvernului Ludovic Orban

*Atacând la Curtea Constituțională angajarea răspunderii pentru Legea Bugetului 2020, social-democrații nu vor decât să blocheze/ tergiverseze activitatea guvernului liberal, negândindu-se deloc la binele românilor – subliniere în materialul transmis de PNL Brăila și președintele său, Alexandru Dănăilă-Zaharia

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

Partidul Naţional Liberal a luat act de intentia PSD de a ataca la Curtea Constituţională demersul de angajare a răspunderii pentru Legea Bugetului de Stat pe anul 2020, demers dorit de PSD din raţiuni
pur populiste, pentru a bloca funcţionarea normală a statului. Asta întelege PSD din democraţie, dacă nu este la guvernare, totul trebuie sa se prăbuşească. Având în vedere acest demers dorit de PSD şi de baronii PSD decuplaţi de la resursele bugetare, PNL Brăila, prin vocea preşedintelui Organizaţiei Judeţene, Alexandru Zaharia Dănăila, face următoarele precizări pentru opinia publică din municipiul şi judeţul
Brăila:
Angajarea răspunderii Guvernului este un instrument prevăzut de Constituție, cu mult mai transparent și corect decât o ordonanță de urgență. NU se poate afirma că este o conduită neconstituțională! Angajarea răspunderii implică Parlamentul în legiferare (oferind posibilitatea depunerii de amendamente), Ordonanța de Urgență exclude Parlamentul deoarece produce efecte înainte ca Parlamentul să aibă vreun cuvânt de spus. Angajarea răspunderii este un act de curaj, pe care PSD nu l- a avut în niciun moment, preferând ordonanțele de urgență date pe șest. PSD a operat cele mai ticăloase modificări legislative prin OUG (ex: OUG 114), este culmea ca tocmai PSD să conteste instrumentul angajării răspunderii, care este unul cu mult mai transparent. Sesizarea CCR este singurul instrument pe care PSD îl are la dispoziție, neavând curajul depunerii unei moțiuni de cenzură. PSD nu folosește sesizarea CCR ca o modalitate de a corecta ceva despre care consideră că ar aduce prejudicii societății, adică nu contestă direct fondul legilor pe care Guvernul PNL le-a promovat. PSD a anunțat că folosește sesizarea CCR doar ca instrument de blocaj/ tergiversare, astfel încât să mențină în vigoare reglementările toxice pe care le-a promovat cât a fost la putere. PSD nu vrea să admită faptul că nenorocirile produse cât a fost la guvernare trebuie corectate urgent, iar cu această sarcină a fost învestit PNL. Orice blocaj/sabotaj pe care îl pune la cale față de actuala guvernare i se va întoarce în față PSD, ca un bumerang. Ceea ce invocă PSD, respectiv decizia CCR din 2010, se referă la faptul că Legea educației nu se aplica imediat, ci abia la 1 an distanță. Spre deosebire de acel moment, angajarea răspunderii folosită de Guvernul PNL privește legi care trebuie să intre în vigoare în cel mai scurt timp!
Aceste considerente fiind expuse, iată care sunt consecințele pentru români ale demersului social-democraților:

1). Transportul de persoane local/ județean (modificare OUG 51)

PSD se află într-o complicitate suspectă cu transportatorii locali, prin intermediul baronilor PSD – motiv al emiterii OUG 51 de Guvernul PSD. Aceștia au interesul de a-și menține afacerile într-o zonă economică ”gri”, fără să aplice regulamentele europene care presupun trecerea de la servicii comerciale de transport la servicii publice de transport persoane. Astfel, PSD vrea să NU se poată asigura transportul la nivel local pentru toate zonele în care e nevoie de rute de transport, ci doar în acele zone extrem profitabile pentru transportatori. PSD nu vrea ca elevilor și altor categorii de persoane (pensionari, persoane cu dizabilități) să le fie asigurat transportul, ci preferă favorizarea afacerilor locale ale unor prieteni politici. PSD nu vrea, așa cum e prevăzut în legea promovată de Guvernul PNL, ca transportatorilor care refuză să preia elevi să li se poată retrage licența de transport. PSD vrea să țină situația blocată. OUG 51/2019 stă blocată de 2 luni de zile în Camera Deputaților, având termenul de depunere a raportului depășit (din 16 oct 2019), fapt care arată lipsa de disponibilitate a PSD de a rezolva problema transportului local/județean.

2). Amânarea deciziei de creștere a vechimii INM pentru magistrați.

PSD își dorește sabotarea sistemului de justiției, prin creșterea de la 2 la 4 ani a vechimii în INM pentru judecători și procurori, fără pregătire prealabilă. Acesta presupune că timp de 2 ani în sistemul de justiție nu vor mai intra magistrați, iar în acest răstimp o parte din judecători și procurori se vor pensiona și vor părăsi sistemul. Guvernul PNL a susținut prorogarea/amânarea termenului de intrare în vigoare a prevederii, tocmai pentru a nu se ajunge la blocaje în judecarea dosarelor. Măsura a fost solicitată de CSM și nu presupune modificarea unei legi din domeniul justiției, ci amânarea intrării în vigoare pentru a putea fi pregătite condițiile necesare trecerii la noul sistem. PSD rămâne blocat în retorica anti-justiție, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene, ale Parlamentului European, ale Comisiei de la Veneția, prin care a fost avertizat că astfel de decizii puse la cale de PSD sunt menite să pună în pericol funcționarea justiției. Sesizarea este lipsită de temei deoarece nu precizează în mod explicit, astfel cum solicită CCR, care sunt argumentele pentru care autorii sesizării consideră reglementarea neconstituțională. Autorii sesizării invocă propria culpă, respectiv tergiversarea adoptăriilegii de prorogare a dispozițiilor legale referitoare la stagiul la INM, ca motiv pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea. Proiectul de lege invocat drept argument pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea „zace în sertarele Senatului” din luna martie 2019, deci de mai bine de 7 luni, deși intrarea în vigoare a dispozițiilor din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară ar crea grave perturbări autorității judecătorești. Autorii sesizării confundă, din neștiință sau din rea voință, delegarea legislativă cu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect legislativ. Confuzia este atât de mare încât PSD uită că legiuitorul constituant a reglementat separat delegarea legislativă (art.115 din Constituție) față de angajarea răspunderii guvernamentale (art.114 din Constituție). Prin urmare dacă adunarea constituantă dorea ca angajarea răspunderii să fie delegare legislativă o reglementa la art.115 și nu la art.114.

A invoca, cu mult tupeu, referendumul din 26 mai 2019 ca argument pentru neconstituționalitatea angajării răspunderii Guvernului, înseamnă a uita că, tu, PSD, te-ai opus cu vehemență acestui referendum care printre altele se referea la interzicerea utilizării ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și nu la
angajarea răspunderii guvernului. Invocarea încălcării suveranității poporului cu privire la angajarea
răspunderii Guvernului având drept consecință încălcarea competenței de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului este neîntemeiată fiind contrazisă chiar de Curtea Constituțională prin Decizia
nr. 2/ 2011, în care se spune că „Decizia de angajare a răspunderii Guvernului a fost acceptată implicit
la data la care Biroul permanent al celor două Camere a stabilit calendarul angajării răspunderii. Prin această acceptare, situația juridică constituită prin decizia de angajare a răspunderii Guvernului a
fost încheiată; celelalte aspecte, și anume prezentarea proiectului de lege, inițierea unei moțiuni de cenzură, votarea moțiunii de cenzură sau adoptarea proiectului de lege prezentat sunt efecte ale deciziei
Guvernului, acceptată de Parlament, de a-și angaja răspunderea”. Prin urmare, poziţia PNL este că angajarea răspunderii este o procedură care include Parlamentul și nu o procedură de excludere a
acestuia din activitatea de legiferare, așa cum este în cazul ordonanțelor de urgență.

Protecție avertizorilor de integritate, în UE

*Directiva aprobată în Consiliul European se referă la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE

    Consiliul de Miniștri a adoptat, în 7 octombrie 2019 – în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene. Acum va fi mai uşor pentru cetăţenii responsabili să transmită informaţii către autorităţile UE referitoare la diversele încălcări ale legii.

Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare (deci, până în octombrie 2021) pentru a transpune directiva în legislația națională. Directiva garantează un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii. Directiva va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor. Detalii, prin intermediul unor întrebări şi răspunsuri, privind protecția avertizorilor sunt disponibile la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_3441 

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen: „Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”.

Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UEFișe informative pentru fiecare țarăFișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030 

Deputat liberal Vasile Varga: „România riscă izolarea în Europa, din cauza lui Liviu Dragnea”

*Brăileanul din PNL face apel la ceolgii din parlament care sunt membri PSD şi ALDE să-şi gândească bine acţiunile astfel încât acestea să fie în avantajul României, iar nu ale unor funcţii vremelnice

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul brăilean Vasile Varga, reprezentant în parlament al Partidului Naţional Liberal (PNL)), privește cu maximă îngrijorare mesajul Uniunii Europene cu privire la eventuala punere în aplicare a modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. „Scrisoarea lui Frans Timmermans, unde se precizează clar eventualele sancțiuni pe care România le riscă dacă va aplica noile prevederi legislative, trebuie privită ca un semnal de maximă neîncredere a partenerilor europeni față de țara noastră. În febra campaniei electorale, preocupat de promisiunile populiste și prezența la mitinguri electorale,  PSD neglijează o situație extrem de delicată, care are ecou mai mare la Bruxelles decât la București. Este vorba despre modificările aduse celor două coduri, modificări de natură să îngrijoreze, pe bună dreptate, partenerii europeni. Riscul ca România să fie marginalizată este imens. De dragul unui singur om, Liviu Dragnea, care nu vrea să stea drept în fața justiției și care speră să scape de închisoare, PSD sacrifică întreaga Românie. Fran Timmermans o spune foarte clar: dacă modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală intră în vigoare, România riscă să intre sub incidența articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă suspendarea dreptului de vot al României la Consiliul Europei”, a subliniază liberalul.

O asemenea sancțiune face ca imaginea României pe termen lung să aibă de suferit și, mai mult, sunt aruncate efectiv la lada de gunoi, toate eforturile diplomației române de a așeza România la masa celor puternici, în actualul context geopolitic și geostrategic. România riscă marginalizarea. Europa nu privește cu ochi buni ceea ce se întâmplă în România, iar în ochii partenerilor externi, nu doar PSD este vinovat, ci întreaga clasă politică, pentru că permite asemenea derapaje”, este de părere Vasile Varga.

Deputatul brăilean face un apel la colegii din PSD și ALDE să gândească bine orice acţiune: Nu suntem parlamentari pe viață. Funcțiile vin și trec, din urmă vin alte generații. Important este ce lăsăm în urmă și cât bine reușim să facem României, din postura de parlamentari. Înainte de a fi oameni politici, suntem români, iar imaginea României ar trebui să ne preocupe, mai ales în ochii unor parteneri cinstiți și loiali, cu democrații solide, clădite în sute de ani. PSD vrea în Europa, dar să joace după propriile noastre reguli. Nu se poate! Ne-am asumat un traseu, ne-am asumat și responsabilități. Nu sacrificați România, de dragul unui singur om, Liviu Dragnea. Cum nici noi nu vom fi parlamentari pe viață, nici Liviu Dragnea nu o să conducă la nesfârșit PSD! Riscați să rămâneți în ochii copiilor voștri ca parlamentarii care i-au scăpat pe hoți de pușcărie!”.

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.