România a câștigat acțiunea în dosarul Roșia Montană

*Curtea de Arbitraj International obligă investitorii Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) să ramburseze României cheltuielile de la această judecată

România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană, decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii fiind comunicată în seara de 9 martie 2024 Guvernului României. Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey). Reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. În urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID.

Acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în anul 2015 împotriva României de investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/ 2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/ 1995). Echipa guvernamentală spune că România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org).

Nota red. Firmele menționate nu au apucat să lucreze deloc în fosta zonă minieră (auriferă) românească. Au câștigat, în schimb, foarte mulți bani inițial prin speculații bursiere. Acum au pierdut, la aceeași burse.

** Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în a 44-a sesiune, extinsă, de la Fouzhou (China). Sesiunea s-a desfășurat online în perioada 16 – 31 iulie 2021.

Foto Roșia Montana via National Geographic

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Medicul Rafila: ”Masca este foarte utilă zilele acestea!”

*Declarația vine în contextul, deloc plăcut, al deciziei CCR privind neconstituționalitatea ordonanței care stipula obligativitatea purtătii măștii de protecție în spații deschise * Ce nu au înțeles membrii CCR, de altfel și mulți alții, este că virusul pandemic (care se răspândește exact pe calea aerului!) poate fi ținut departe tocmai cu ajutorul măștii

Medicul Alexandru Rafila (foto) – ministrul de la sănătate, a declarat că, în aceste zile ale pandemiei, purtarea măștii de protecție este nu doar o utilitate, ci și o necesitate. El a subliniat că poartă masca în permanență.

Declarația vine în contextul, deloc plăcut, al recentei decizii a Curții Constituționale (CCR) privind neconstituționalitatea ordonanței care stipula obligativitatea purtătii măștii de protecție în spații deschise. O decizie CCR care arată că membrii CCR nu au înțeles nimic din pandemie, de altfel și mulți alții, anume că virusul pandemic (care se răspândește exact pe calea aerului!) poate fi ținut departe tocmai cu ajutorul măștii – exact ce subliniază și ministrul Rafila, medic de profesie . Decizia mai arată ceva: că acești membri ai CCR sunt departe de a cunoaște spiritul Constituției care are în fundament tocami apărarea cetățenilor țării. Și cum îi aperi, dacă tu îți bați joc de sănătatea lor?!?

Pentru această declarație, îi mai iertăm multe altele aiuristice lui Rafila. Măcar acum s-a comportat ca medic, nu ca membru de partid, care nu a uitat (nici noi nu ar trebui să uităm) cifra morților în perioada de pandemie.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Clinica unde a fost tratat Petrică Mîțu Stoian, amendată de DSP Caraș-Severin

*La unitatea sanitară privată au fost descoperite nereguli, una dintre ele fiind lipsa personalului adecvat activităților autorizate

La SC Clinica Nera SRL (foto 1) din comuna Sasca Montană, județ Caraș-Sverin, unde interpretul de muzică populară Petrică Mîţu Stoian (18 sept 1960 – 6 nov 2021; foto 2) a început un tratament, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Caraș-Severin a demarat anchetă, a dat amenzi, a cerut remedierea problemelor descoperite. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Reşiţa au deschis dosar penal pentru a cerceta împrejurările în care interpretul a decedat. Reamintim că interpretul s-a simțit rău după ce s-a internat la clinica Nera pentru terapie post-COVID la camera hiperbară. Apoi a fost transferat la Spitalului Judeţean Reşiţa, dar a decedat – era internat la Terapie Intensivă (deci starea era gravă).

DSP Caraş-Severin a descoperit la clinica Nera mai multe nereguli atât în terapia hiperbară, dar şi în alte activități, inclusiv faptul că acordul & consultul în vederea tratamentului hiperbaric sunt realizate online. În plus, la momentul controlului, cadrele medicale nu erau la program. Clinica a fost amendată de trei ori, suma totală fiind 80.000 lei. Unele amenzi se referă la nerespectarea profilului de activitate din autorizații. Clinica deţine trei autorizaţii de le DSP Caraş-Severin: una pentru medicina hiperbară din decembrie 2020, o autorizaţie sanitară de funcţionare pentru cabinet medicină internă din mai 2021 şi o autorizaţie sanitară de funcţionare pentru punct recoltare probe biologice din decembrie 2020. În plus, nu există protocol medical avizat de Ministerul Sănătății pentru medicina hiberbară aplicată la tratarea afecțiunilor postCOVID.

Într-un comunicat, DSP arată ce a descoperit: „Deşi Clinica Nera funcţionează cu un medic specialist în specialitatea psihiatrie care deţine atestat de studii complementare în medicina hiperbară eliberat de Ministerul Sănătăţii, cinci asistenţi medicali, un medic primar de medicină de familie şi un medic cu specialitatea ORL, la ora şi data controlului (10.11.2021, ora 15.55), medicii nu erau prezenţi în unitate, deşi aceştia trebuia să se afle acolo, conform orarului afişat, între orele 13 şi 18. Trebuie menţionat că, la nivelul Clinicii Nera, acordul şi consultul medicului pentru tratament hiperbaric sunt realizate online iar supravegherea pe perioada terapiei e făcută de medici cu care unitatea a încheiat contracte de prestări servicii. Şedinţa durează 70 minute, incluzând compresia şi decompresia (…) Nu s-a putut identifica dacă şi ce documente medicale au fost solicitate, în afara unui buletin tomografic realizat în 22.10.2021 la cererea pacientului, care evidenţiază modificări ale celor două arii pulmonare. Pacientul este luat în evidenţă prin intermediul unei «Foi de Observaţie Clinică Generală» (FOCG) care este un document-tip pentru unităţile sanitare cu paturi, în timp ce Clinica Nera este autorizată doar ”cabinet medical în ambulator”. Mai mult, în fişă se menţionează şi «data internării», ca şi cum ar fi vorba de o internare în spital, iar antetul foii a rămas necompletat. Foaia de observaţie era insuficient completată, fără niciun fel de investigaţii de laborator, mai ales fără o investigaţie aferentă tratamentului cu anticoagulante pe care îl urma pacientul. Sintetizând, SC Clinica Nera SRL şi Nera Clean Services SRL funcţionează ca şi cum împreună formează o unitate sanitară cu paturi în care pacienţii sunt internaţi, iar Centrul de medicină hiperbară nu deţine nici structura şi nici personalul necesar. Supravegherea pacienţilor încetează, astfel, după şedinţele de terapie hiperbară, eventualele complicaţii sau urgenţe fiind lăsate pe seama Serviciului Judeţean de Ambulanţă/ SMURD (…) În data de 5 noiembrie 2021, pacientul Petru Mîţu a fost admis pentru tratament de recuperare post Covid-19 şi e cazat într-una din clădirile învecinate, aparţinând SC Nera Clean Services SRL, reprezentând o facilitate de cazare. Evaluarea şi admiterea la tratament au fost efectuate de medicul Matei Mircea Bogdan, medic specialist psihiatru, cu atestat în medicină hiperbară. Comisia de control a mai stabilit că la Spitalul Orăşenesc Oraviţa, unde Mîţu a fost dus ulterior, „atitudinea terapeutică şi tratamentul administrat sunt în acord cu procedurile uzuale”, iar la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa „atitudinea terapeutică a personalului medical a fost adecvată”.

Alte detalii din control: „În curtea imobilului existau două autoturisme de tip ambulanţă inscripţionate cu sigla Fundaţiei Sfânta Irina dar, potrivit notelor de relaţii ale medicilor din clinică, aceştia nu practică acolo medicina de urgenţă. Unitatea de cazare are 45 camere, cu 60 locuri, în trei corpuri de clădire. Grupurile sanitare, lenjeria şi cazarmamentul erau corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar, spălate şi dezinfectate cu o firmă de specialitate”.

***Nota red. Povestea aceasta tragică este una care ar trebui să ne pună pe gânduri (prea ne tratăm după ureche, cei mai mulți! Prea multe firme private despre care nu se știe ce fac în realitate – și nu doar în medicină). Când nu îți pasă de semeni, de fapt de viața lor, se întâmplă ca în acest caz. De fapt, politicienii ar trebui să schimbe urgent legea de reglementare pentru acest gen de situații: închizi clinica imediat și permiți redeschiderea abia când are medici care știu ce fac (nu psihologi specializați în orice altceva!… ). Abia atunci e normal! Până atunci… e țara unde fiecare face ce are chef. Din păcate și pacienții… că doar omul nostru a ales (se pare, de capul lui) această terapie care nu e avizată pentru ce dorea el…. Uf!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Lupta EPPO cu fraudarea bugetului european începe oficial la 1 iunie 2021

*Parchetul European (EPPO), condus de procurorul român Laura Codruța Kovesi, are ca responsabilăți anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor cu bani europeni

Parchetul European/ European Public Prosecutor’s Office (EPPO), cu rol de anchetare și urmărire penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE, își deschide oficial activitatea în 1 iunie 2021 sub conducerea procurorului european șef Laura Codruța Kovesi (foto), din România.

Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

• frauda în materie de cheltuieli și venituri;
• frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
• spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
• corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
• participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE. Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE – exemplu OLAF, Eurojust și Europol – cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga (conforma datelor de acum) în jur de 3 000 cazuri pe an.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Legea privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, adoptată

*Guvernul Florin Cîțu a mai făcut un pas spre normalitate

În ședința de azi, 18 februarie 2021, a guvernului Florin Câțu a fost adoptată Legrea privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), secția înființată de PSD cu scopul clar (chiar dacă nu a fost enunțat așa… nici nu avea cum…dar toată lumea s-a prins!) de a-i pune la punct pe procurorii și judecătorii care erau contra lui Dragnea et Co (fosta echipă care a condus – prost – partidul social-democrat). Legea a fost propusă de Ministerul Justiției. Ministrul Stelian Ion a precizat că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este ”o anomalie juridică care a creat multe probleme în România și că desființarea ei este un moment de normalitate. Toate organismele europene – Greco, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția – au spus la unison că înființarea SIIJ e un regres și la momentul respectiv reprezenta motive de îngrijorare foarte mari”.

Formula care a intrat la vot este următoarea:

Art. 1 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin.(2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 2 (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
Art. 3. (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 4 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Alexandru Băcălău, PNL Brăila: ”Am intrat în politică pentru că vreau să schimb ceva, în bine”

*Tânărul juriat – nr. 1 pe lista de candidați la Senat – este un om modest; spune despre sine că e ”un om simplu, cu principii sănătoase, atâta tot” * Și-a propus ca unul dintre obiective să fie îmbunătățirea Legii nr. 17 din 2014 care se referă la vânzarea terenurilor din extravilan

Alexandru Bucălău (https://www.facebook.com/alexandrubucalau/) este jurist, are 34 de ani. A îmbrățișat profesia liberală căreia i se dedică de mai bine de 6 ani, devenind notar public. Iubește ceea ce face și nu doar pentru că este iubitor al legiii, ci și pentru că duce mai departe o pasiune cultivată din copilărie, ambii părinții fiind magistrați. Lor le datorează totul, recunoaște cu un nod în gât Alexandru, pentru că nu îi mai are alături. Acum îi sunt alături familia, întregită de cele două minunate fetițe, Sofia și Ilinca, care îi readuc zâmbetul pe buze la sfârșitul fiecărei zile. Când nu este acasă și nici la birou, Alexandru este la partid, la PNL Brăila. O organizație din care face parte de 10 ani, pe care o consideră familia sa extinsă.

–De ce ați intrat în politică?

A.B. Am intrat în politică atunci când nu am mai fost mulțumit de ea. Sincer, la momentul respectiv, am intrat în politică din cauza unei dezamăgiri față de foștii guvernanți, care au tăiat salariile, pensiile. Țin minte că era președinte Traian Băsescu. Deși România cunoscuse un boom economic, guvernanții de atunci au stat cu mâinile în sân, nu au făcut absolut nimic și când a venit acea criză, tot populația, oamenii sărmani, omul de rând a trebuit să suporte consecințele. Se putea evita asta, dar nu s-a vrut. Și am decis să mă implic și în politică. Consider că este datoria noastră, a fiecărei generații, să pună umărul la dezvoltarea aceste țări, să contribuim, să lăsăm ceva în urma noastră. Întotdeauna dacă vrei mai mult, trebuie să faci ceva în sensul ăsta, să te implici și abia atunci, consider că ai dreptul să critici.

-Cum se împacă politica și dreptul?

A.B. Foarte bine, zic eu! Am îmbinat utilul cu plăcutul, dar am rămas liberal pe toate planurile. În 2010, am început stagiul de notar și, tot în 2010 am intrat și în Organizația de tineret a PNL și am fost membru supleant în Biroul Permanent Național. În acest an, am fost numit președinte interimar al Organizației PNL Ianca, și mă bucur să spun că , la alegerile locale din acest an, candidatul pe care l-am susținut, a scos cel mai bun scor electoral de pe județ. A fost o muncă de echipă, am muncit toți în egală măsură, umăr la umăr.

-Sunteți principalul candidat la alegerile parlamentare din Decembrie, pe lista PNL la Senatul României. Ce le promiteți brăilenilor?

A.B. Promit că nu voi sta cu mâinile în sân și nu voi închide ochii la nedreptăți, cum au făcut, de-a lungul timpului, mulți politicieni din Parlamentul României. Ei au slăbit statul de drept și au destabilizat încrederea omului de rând în politicieni. Lucrurile astea trebuie să se schimbe! Trebuie să recâștigăm încrederea oamenilor, să devenim demni de mandatele în care ei ne învestesc. Fiecare generație este datoare să se implice dacă vrea o schimbare. Eu asta vreau! Vreau să fac bine, să repar, să construiesc și să dezvolt ceea ce funcționează bine în alte părți și să aplic la noi. Digitalizarea instituțiilor statului este unul dintre proiectele pe care le am în vedere. Este un proiect indispensabil, zic eu, mai ales acum, când trebuie să evităm pe cât posibil, aglomerația, cozile la ghișee, din cauza pandemiei. La Brăila, din păcate, încă se practică asta , și nu din cauza contribuabililor, ci a autorităților, pentru că nu le dau oamenilor de ales.

-Ce ați schimba în cadrul legislativ dacă veți fi senator?

A.B.: Sunt multe legi care necesită amendamente, din punctul meu de vedere, iar Legea 17/ 2014 este una dintre ele, cea care reglementează vânzarea terenurilor extravilane. Au fost aduse niște modificări acum din cauza fostei guvernări PSD. De atunci, au fost scoase și ținute în dezbatere publică, au fost trimise la Curtea Constituțională. Până la urmă, au intrat în vigoare, dar nu avem nici la acest moment normele de aplicare și care, într-un fel, îngrădesc dreptul omului de a dispune de terenul lui extravilan. Și, pe lângă faptul că îl îngrădesc, îl și cenzurează pentru că a fost introdus un impozit de 80%. Aici ar trebui aduse, după părerea mea, mai multe amendamente. Eu nu cred că acum putem să mai spunem că nu vindem pământul străinilor. Pământul a fost vândut demult și cine a vrut să cumpere, a cumpărat demult. Acum, cei care vând, vând din cauza faptului că au nevoie de bani. Dacă eu am cumpărat un teren acum 2 ani de zile și vreau să-l vând acum, când situația pandemică a afectat economia, nu cred că cineva ar trebui să bage bețe în roate la înstrăinarea acelui teren agricol. Este bunul meu de care pot dispune oricând. Dreptul de proprietate privată este garantat de Constituție, conform Art. 44.

-În timpul liber, dacă mai dispuneți de așa ceva, ca soț, tatăl a doi copii, notar public, președinte al Organizației PNL Ianca și, mai nou, candidat la Senat în fruntea listei PNL Brăila, ce vă place să faceți?

A.B.: Când ai copii mici, nu prea mai ai timp de hobby. Îmi place sportul, mișcarea și înainte să devin tătic, am practicat mai multe sporturi, am făcut baschet, înot vreo 9 ani de zile. Recunosc, îmi plac și jocurile pe calculator, dar nu am mai avut timp nici de așa ceva, dar nu pot spune că sufăr din cauza asta. Îmi închei ziua cu zâmbetul pe buze, datorită fetițelor mele minunate. Sunt foarte bine și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am, dar și părinților mei, pentru ceea ce sunt, pentru educația și sprijinul pe care mi le-au oferit, chiar dacă nu mai sunt printre noi.

-Părinții v-au îndrumat spre drept sau ați ales singur?

A.B. Pot spune, mai degrabă, că Dreptul m-a ales pe mine, datorită familiei în care am crescut. Ambii mei părinți fiind judecători, am învățat teoria generală a dreptului, adică vocabularul folosit în drept odată cu limba română. Le-am învățat pe amândouă deodată. Părinții, când veneau acasă și luam masa împreună, pentru că așa era la noi în casă cutuma, discutau toate spețele pe care le-au avut în ziua respectivă. Mama fiind judecător sindic, tata fiind specializat în drept penal, se consultau unul cu celălalt, iar eu, de mic copil, am stat cu gura căscată și am ascultat și întrebând mai tot timpul ce înseamnă aia, dar aia ce înseamnă..? Și așa a început să-mi placă și m-am îndreptat spre drept. Dacă n-aș fi făcut asta, probabil că m-aș fi îndreptat spre domeniul I.T.

-Un principiu de la care nu faceți rabat niciodată?

A.B. Consider că, în ziua de astăzi, a fi om este o virtute, o calitate morală moștenită de la părinți. Și e bine să fii om, indiferent de împrejurări, pentru că viața ne aduce și bune și rele, însă noi alegem cum le gestionăm. Mai cred că este bine să lași loc de bună ziua. Eu sunt o persoană neconflictuală, așa am fost construit; să găsesc soluții, nu nod în papură. Sunt doar un om simplu, cu principii sănătoase, atâta tot.

Alexandru Bucălău, nr. 1 pe lista PNL Brăila la Senat

*”Nu promit nimic, dar vă spun: nu voi închide ochii la nedreptăți, nu voi dormi în Parlament sau voi visa la imunități”

Alexandru Bucălău (https://www.facebook.com/alexandrubucalau/): Candidez și Știu că nici în campania electorală nu va fi ușor. Dar ce mai este ușor în zilele noastre? Nimic! Nici măcar să citești un mesaj ca acesta, când știi că oamenii sunt dezgustați de politică, de politicieni care nu și-au onorat promisiunile, i-au uitat și acum dorm în Parlament, visează la unul mai mare și la imunități neîngrădite, cu care nu voi fi niciodată de acord. Nu! Niciun parlamentar nu trebuie să fie imun la nimic ILEGAL. Legea trebuie respectată, nu încălcată, la fel și oamenii de rând. Este atât de greu?!

Eu nu promit nimic. Vă spun doar atât: nu voi închide ochii la nedreptăți, nu voi dormi în Parlament sau voi visa la imunități. Iar cei care mă cunosc, știu despre ce vorbesc.

Sunt jurist de profesie, liberal de 10 ani (de când am intrat în partid), tatăl a două fetițe minunate. Lor le promit că voi fi întotdeauna un om drept, bun și implicat, care va repara ceea ce nu funcționează și va dezvolta judicios orice proiect menit să schimbe viața oamenilor în bine.

Criminalii, traficanții, tâlharii – fără eliberare condiționată

*”De azi, criminalii nu se vor mai plimba liberi pe străzile din România”, subliază Vasile Varga – deputat PNL de Brăila 

      Deputatul liberal Vasile Varga, notar, reprezentant parlamentar din PNL Brăila, aduce câteva clarificări referitoare la noile schimbări la Codul penal adoptate recent în Camera Deputaților.

Vasile Varga: ”Omorul cu premeditare, asupra a două sau mai multor persoane, asupra unui copil sau a unei femei gravide nu va mai beneficia de niciun fel de clemență din partea oamenilor legii, au decis astăzi deputații, care au modificat Codul Penal. Criminalii care au mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor nu vor mai putea fi liberați condiționat, ci vor ispăși întreaga pedeapsă.

Vasile Varga, deputat PNL

     Traficul de persoane, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, prostituția infantilă, tâlhăria calificată și tâlhăria urmată de decesul victimei sunt fapte pentru care Legea recursului compensatoriu nu se mai aplică, iar făptuitorii nu vor mai fi liberați condiționat.

      Măsura luată în Camera Deputaților, care este for decizional, vine pe fondul dramelor petrecute în societatea românească, unde, săptămâna trecută, o adolescentă de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiționat din închisoare, iar în cursul anului trecut am asistat la Cazul ”Caracal”, care a pus o țară întreagă pe gânduri. Adoptarea cu prea mare larghețe a recursului compensatoriu, din dorința de a rezolva problema aglomerării penitenciarelor românești, are efecte dintre cele mai grave. Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, din 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a legii, până la 2 decembrie 2019, 22.917 persoane condamnate au fost liberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu, dintre care 1.041 de criminali condamnați de instanțe De astăzi, criminalii nu se mai plimbă liberi pe străzile României, iar reîntoarcerea în comunitate a infractorilor periculoși nu mai este posibilă, pentru că liberarea condiționată a acestora nu mai este legală”.

Online. Conferința Dreptul Muncii Afaceri.ro Aprilie 2020

*Înscrieri online * În 23 aprilie 2020 de la ora 13.00 * Participarea este gratuită

     În ajutorul antreprenorilor, care se confruntă cu provocări în această perioadă de apndemie cu COVID-19 și care au multe nedumeriri profesionale, Afaceri.ro vine în sprijinul comunității și organizează Conferința Dreptul Muncii Afaceri.ro Aprilie 2020, susținută online în data de 23.04.2020, de la ora 13.00. Participarea la conferința este gratuită, înscrieți aici.

Vot fi dezbari pe teme de legislație privind raporturile de muncă în stare de urgență, răspunsurile fiind referitoare la aspecte precum aplicarea șomajului tehnic în timpul situației de urgență instituite prin decretul nr. 195/ 16.03.2020, munca la distanță, acordarea de zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, extinderea perioadei de beneficiere a indemnizației de creștere copil sau stimulentul de inserție aflați în plată. Vor fi preluate în direct întrebări și se va răspunde în conferință.

Program

ora 13.00 Șomajul tehnic vs. Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, cu Lorena Stănescu (avocat în Baroul București); ora 13.20 Munca în echipă și engagementul dintre angajat și angajator în perioade de criză, cu Ecaterina Pop (consultant HR, experiență în lucru cu echipe din diverse medii – ONG, start-up-uri, multinaționale, desfășurare proiecte de recrutare și consultanță, acreditare Belbin); ora 13.40 Munca la distanță în contextul stării de urgență, cu Raluca Onufreiciuc (avocat în Baroul Bucureşti); ora 14.00 Contestarea în instanță a deciziilor de concediere dispuse de angajator, cu Adriana Popa (avocat în Baroul București). Moderator, Alexandru Lăzescu.

În pandemia de covid-19 e nevoie, mai mult ca oricând, de responsabilitate, disciplină și solidaritate!

*Subliniază Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila – care amintește că după declanșarea stării de urgență pe teritoriul României, decret semnat de președintle țării, Klaus Iohannis, în 16 martie 2020, s-au introdus pedeapse aspre, până la cea cu închisoarea, pentru cei care ascund date privind propria situație, care nu respectă carantina și care împiedică aplicarea măsurilor de combatere a răspândirii epidemiei * Liderul liberal îndeamnă brăilenii să rămână în locuințe! 

Recenta provocare mondială, boala numită covid-19 declanșată de noul coronavirus, SARS-CoV-2, boală care nu are încă medicație adecvată și nici vaccin, ne obligă să adoptăm noi conduite, noi reguli de conviețuire și de supraviețuire. Câteva dintre acestea, numite de specialiștii în medicină și epidemiologie, le-am prezentat deja la https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/19/recomandari-privind-conduita-sociala-in-vederea-prevenirii-imbolnavirii-cu-covid-19/.  Dar pandemia de covid-19 a ucis peste 8000 de persoane pe glob (pe site http://www.who.int la https://experience.arcgis.com/experience/685d0ace521648f8a5beeeee1b9125cd), Italia fiind acum locul unde se moare cel mai mult (boala a pornit din China). Observația referitoare la răspândirea extrem de rapidă a noului virus a determinat multe țări să ia măsuri foarte severe, inclusiv de circulație a persoanelor și a mărfurilor. Țara noastră a intrat în stare de urgență în 16 martie 2020 când președintele Klaus Iohannis a semnat decretul (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei) în acest sens.   

Datorită numeroaselor cazuri de minciună, prin omisiune de obicei, a celor care vin din zonele de risc(lista la zi, pe site Institutul Național de Sănătate Publică, cu zonele foarte afectate de covid-19 la http://www.cnscbt.ro/index.php/1544-lista-zone-afectate-20-03-2020), Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila, consilier județean, fost viceprimar la municipiu, transmite următoarele:

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

      ”Pandemia declanșată de coronavirus este cea mai gravă criză pe care o traversează civilizația umană în ultimii zeci de ani. Trăim cu toții vremuri dificile și este nevoie de responsabilitatea, disciplina și solidaritatea tururor. Guvernul PNL s-a implicat cu toată determinarea în bătălia împotriva coronavirusului. Prioritatea absolută a Guvernului Orban este protejarea sănătății populației, salvarea de vieți, limitarea extinderii pandemiei și eradicarea acestui flagel. Nu avem de toate, nu este simplu și nici nu e ușor, dar Guvenul face tot posibilul pentru ca România să traverseze cu bine această perioadă grea, iar măsurile economice anunțate de premierul Ludovic Orban au fost bine primite de mediul economic, o dovadă în plus asupra faptului că sunt corecte. 

        Pe de altă parte, realitatea ultimelor zile ne arată că măsurile economice trebuie dublate de responsabilitate. În contextul epidemiei de coronavirus, este însă inacceptabil să nu respecți decizia de a sta în izolare la domiciliu sau în carantină, riscul fiind că îi poți îmbolnăvi pe cei din jurul tău.  Acesta este motivul pentru care s-a luat decizia modificării Codului Penal în sensul majorării pedepselor pentru falsul în declarații. Dacă un cetățean revine dintr-o țară cu un număr mare de cazuri de coronavirus trebuie să completeze o declarație și să intre în carantină sau izolare. În cazul în care comite un fals și nu spune adevărul, trebuie să sufere consecințele legii. Tot la fel, au fost majorate pedepsele pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei. Cine nu respectă carantina, cine nu respectă măsurile care sunt dispuse de Direcția de Sănătate Publică sau alte măsurile dispuse de autorități va avea dosar penal. În plus, în Codul Penal a fost introdusă o nouă infracțiune: omisiunea de a da informații complete în cursul unei anchete epidemiologice, privitor la persoanele cu care a intrat în contact, încercând să protejeze pe altcineva. Alături de colegii noștri din guvern, facem un apel la responsabilitate și atitudine rațională. Este important să urmăm toate regulile și recomandările autorităților. O facem pentru cei dragi, pentru noi, pentru binele social. O facem pentru viață”. 

           Alexandru Dănăilă – președintele PNL Brăila

PSD vrea să blocheze activitatea Guvernului Ludovic Orban

*Atacând la Curtea Constituțională angajarea răspunderii pentru Legea Bugetului 2020, social-democrații nu vor decât să blocheze/ tergiverseze activitatea guvernului liberal, negândindu-se deloc la binele românilor – subliniere în materialul transmis de PNL Brăila și președintele său, Alexandru Dănăilă-Zaharia

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

Partidul Naţional Liberal a luat act de intentia PSD de a ataca la Curtea Constituţională demersul de angajare a răspunderii pentru Legea Bugetului de Stat pe anul 2020, demers dorit de PSD din raţiuni
pur populiste, pentru a bloca funcţionarea normală a statului. Asta întelege PSD din democraţie, dacă nu este la guvernare, totul trebuie sa se prăbuşească. Având în vedere acest demers dorit de PSD şi de baronii PSD decuplaţi de la resursele bugetare, PNL Brăila, prin vocea preşedintelui Organizaţiei Judeţene, Alexandru Zaharia Dănăila, face următoarele precizări pentru opinia publică din municipiul şi judeţul
Brăila:
Angajarea răspunderii Guvernului este un instrument prevăzut de Constituție, cu mult mai transparent și corect decât o ordonanță de urgență. NU se poate afirma că este o conduită neconstituțională! Angajarea răspunderii implică Parlamentul în legiferare (oferind posibilitatea depunerii de amendamente), Ordonanța de Urgență exclude Parlamentul deoarece produce efecte înainte ca Parlamentul să aibă vreun cuvânt de spus. Angajarea răspunderii este un act de curaj, pe care PSD nu l- a avut în niciun moment, preferând ordonanțele de urgență date pe șest. PSD a operat cele mai ticăloase modificări legislative prin OUG (ex: OUG 114), este culmea ca tocmai PSD să conteste instrumentul angajării răspunderii, care este unul cu mult mai transparent. Sesizarea CCR este singurul instrument pe care PSD îl are la dispoziție, neavând curajul depunerii unei moțiuni de cenzură. PSD nu folosește sesizarea CCR ca o modalitate de a corecta ceva despre care consideră că ar aduce prejudicii societății, adică nu contestă direct fondul legilor pe care Guvernul PNL le-a promovat. PSD a anunțat că folosește sesizarea CCR doar ca instrument de blocaj/ tergiversare, astfel încât să mențină în vigoare reglementările toxice pe care le-a promovat cât a fost la putere. PSD nu vrea să admită faptul că nenorocirile produse cât a fost la guvernare trebuie corectate urgent, iar cu această sarcină a fost învestit PNL. Orice blocaj/sabotaj pe care îl pune la cale față de actuala guvernare i se va întoarce în față PSD, ca un bumerang. Ceea ce invocă PSD, respectiv decizia CCR din 2010, se referă la faptul că Legea educației nu se aplica imediat, ci abia la 1 an distanță. Spre deosebire de acel moment, angajarea răspunderii folosită de Guvernul PNL privește legi care trebuie să intre în vigoare în cel mai scurt timp!
Aceste considerente fiind expuse, iată care sunt consecințele pentru români ale demersului social-democraților:

1). Transportul de persoane local/ județean (modificare OUG 51)

PSD se află într-o complicitate suspectă cu transportatorii locali, prin intermediul baronilor PSD – motiv al emiterii OUG 51 de Guvernul PSD. Aceștia au interesul de a-și menține afacerile într-o zonă economică ”gri”, fără să aplice regulamentele europene care presupun trecerea de la servicii comerciale de transport la servicii publice de transport persoane. Astfel, PSD vrea să NU se poată asigura transportul la nivel local pentru toate zonele în care e nevoie de rute de transport, ci doar în acele zone extrem profitabile pentru transportatori. PSD nu vrea ca elevilor și altor categorii de persoane (pensionari, persoane cu dizabilități) să le fie asigurat transportul, ci preferă favorizarea afacerilor locale ale unor prieteni politici. PSD nu vrea, așa cum e prevăzut în legea promovată de Guvernul PNL, ca transportatorilor care refuză să preia elevi să li se poată retrage licența de transport. PSD vrea să țină situația blocată. OUG 51/2019 stă blocată de 2 luni de zile în Camera Deputaților, având termenul de depunere a raportului depășit (din 16 oct 2019), fapt care arată lipsa de disponibilitate a PSD de a rezolva problema transportului local/județean.

2). Amânarea deciziei de creștere a vechimii INM pentru magistrați.

PSD își dorește sabotarea sistemului de justiției, prin creșterea de la 2 la 4 ani a vechimii în INM pentru judecători și procurori, fără pregătire prealabilă. Acesta presupune că timp de 2 ani în sistemul de justiție nu vor mai intra magistrați, iar în acest răstimp o parte din judecători și procurori se vor pensiona și vor părăsi sistemul. Guvernul PNL a susținut prorogarea/amânarea termenului de intrare în vigoare a prevederii, tocmai pentru a nu se ajunge la blocaje în judecarea dosarelor. Măsura a fost solicitată de CSM și nu presupune modificarea unei legi din domeniul justiției, ci amânarea intrării în vigoare pentru a putea fi pregătite condițiile necesare trecerii la noul sistem. PSD rămâne blocat în retorica anti-justiție, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene, ale Parlamentului European, ale Comisiei de la Veneția, prin care a fost avertizat că astfel de decizii puse la cale de PSD sunt menite să pună în pericol funcționarea justiției. Sesizarea este lipsită de temei deoarece nu precizează în mod explicit, astfel cum solicită CCR, care sunt argumentele pentru care autorii sesizării consideră reglementarea neconstituțională. Autorii sesizării invocă propria culpă, respectiv tergiversarea adoptăriilegii de prorogare a dispozițiilor legale referitoare la stagiul la INM, ca motiv pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea. Proiectul de lege invocat drept argument pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea „zace în sertarele Senatului” din luna martie 2019, deci de mai bine de 7 luni, deși intrarea în vigoare a dispozițiilor din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară ar crea grave perturbări autorității judecătorești. Autorii sesizării confundă, din neștiință sau din rea voință, delegarea legislativă cu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect legislativ. Confuzia este atât de mare încât PSD uită că legiuitorul constituant a reglementat separat delegarea legislativă (art.115 din Constituție) față de angajarea răspunderii guvernamentale (art.114 din Constituție). Prin urmare dacă adunarea constituantă dorea ca angajarea răspunderii să fie delegare legislativă o reglementa la art.115 și nu la art.114.

A invoca, cu mult tupeu, referendumul din 26 mai 2019 ca argument pentru neconstituționalitatea angajării răspunderii Guvernului, înseamnă a uita că, tu, PSD, te-ai opus cu vehemență acestui referendum care printre altele se referea la interzicerea utilizării ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și nu la
angajarea răspunderii guvernului. Invocarea încălcării suveranității poporului cu privire la angajarea
răspunderii Guvernului având drept consecință încălcarea competenței de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului este neîntemeiată fiind contrazisă chiar de Curtea Constituțională prin Decizia
nr. 2/ 2011, în care se spune că „Decizia de angajare a răspunderii Guvernului a fost acceptată implicit
la data la care Biroul permanent al celor două Camere a stabilit calendarul angajării răspunderii. Prin această acceptare, situația juridică constituită prin decizia de angajare a răspunderii Guvernului a
fost încheiată; celelalte aspecte, și anume prezentarea proiectului de lege, inițierea unei moțiuni de cenzură, votarea moțiunii de cenzură sau adoptarea proiectului de lege prezentat sunt efecte ale deciziei
Guvernului, acceptată de Parlament, de a-și angaja răspunderea”. Prin urmare, poziţia PNL este că angajarea răspunderii este o procedură care include Parlamentul și nu o procedură de excludere a
acestuia din activitatea de legiferare, așa cum este în cazul ordonanțelor de urgență.

Protecție avertizorilor de integritate, în UE

*Directiva aprobată în Consiliul European se referă la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE

    Consiliul de Miniștri a adoptat, în 7 octombrie 2019 – în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene. Acum va fi mai uşor pentru cetăţenii responsabili să transmită informaţii către autorităţile UE referitoare la diversele încălcări ale legii.

Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare (deci, până în octombrie 2021) pentru a transpune directiva în legislația națională. Directiva garantează un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii. Directiva va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor. Detalii, prin intermediul unor întrebări şi răspunsuri, privind protecția avertizorilor sunt disponibile la https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_3441 

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen: „Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”.

Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM₁₀ și ale dioxidului de azot (NO₂), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UE; Fișe informative pentru fiecare țară; Fișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030 

Deputat liberal Vasile Varga: „România riscă izolarea în Europa, din cauza lui Liviu Dragnea”

*Brăileanul din PNL face apel la ceolgii din parlament care sunt membri PSD şi ALDE să-şi gândească bine acţiunile astfel încât acestea să fie în avantajul României, iar nu ale unor funcţii vremelnice

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul brăilean Vasile Varga, reprezentant în parlament al Partidului Naţional Liberal (PNL)), privește cu maximă îngrijorare mesajul Uniunii Europene cu privire la eventuala punere în aplicare a modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. „Scrisoarea lui Frans Timmermans, unde se precizează clar eventualele sancțiuni pe care România le riscă dacă va aplica noile prevederi legislative, trebuie privită ca un semnal de maximă neîncredere a partenerilor europeni față de țara noastră. În febra campaniei electorale, preocupat de promisiunile populiste și prezența la mitinguri electorale,  PSD neglijează o situație extrem de delicată, care are ecou mai mare la Bruxelles decât la București. Este vorba despre modificările aduse celor două coduri, modificări de natură să îngrijoreze, pe bună dreptate, partenerii europeni. Riscul ca România să fie marginalizată este imens. De dragul unui singur om, Liviu Dragnea, care nu vrea să stea drept în fața justiției și care speră să scape de închisoare, PSD sacrifică întreaga Românie. Fran Timmermans o spune foarte clar: dacă modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală intră în vigoare, România riscă să intre sub incidența articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă suspendarea dreptului de vot al României la Consiliul Europei”, a subliniază liberalul.

„O asemenea sancțiune face ca imaginea României pe termen lung să aibă de suferit și, mai mult, sunt aruncate efectiv la lada de gunoi, toate eforturile diplomației române de a așeza România la masa celor puternici, în actualul context geopolitic și geostrategic. România riscă marginalizarea. Europa nu privește cu ochi buni ceea ce se întâmplă în România, iar în ochii partenerilor externi, nu doar PSD este vinovat, ci întreaga clasă politică, pentru că permite asemenea derapaje”, este de părere Vasile Varga.

Deputatul brăilean face un apel la colegii din PSD și ALDE să gândească bine orice acţiune: ”Nu suntem parlamentari pe viață. Funcțiile vin și trec, din urmă vin alte generații. Important este ce lăsăm în urmă și cât bine reușim să facem României, din postura de parlamentari. Înainte de a fi oameni politici, suntem români, iar imaginea României ar trebui să ne preocupe, mai ales în ochii unor parteneri cinstiți și loiali, cu democrații solide, clădite în sute de ani. PSD vrea în Europa, dar să joace după propriile noastre reguli. Nu se poate! Ne-am asumat un traseu, ne-am asumat și responsabilități. Nu sacrificați România, de dragul unui singur om, Liviu Dragnea. Cum nici noi nu vom fi parlamentari pe viață, nici Liviu Dragnea nu o să conducă la nesfârșit PSD! Riscați să rămâneți în ochii copiilor voștri ca parlamentarii care i-au scăpat pe hoți de pușcărie!”.

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

O condamnare care aduce un pic de speranţă. Liviu Dragnea, în primă instanţă, sentinţă cu executare

*Judecătorii, doi din trei din completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat 3 ani şi 6 luni pentru liderul PSD 

Liviu Dragnea

După multe amânări, şi o reluare a dosarului de la capăt – după recuzarea unei femei judecător pe motiv că se pensionează – în după-amiaza de 21 iunie 2018, completul de trei judecători (Ștefan Pistol, Constantin Epure, Geanina Arghir – notă, au făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul său de mărturie mincinoasă) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat sentinţe în dosarul angajărilor fictive (două secreatre ale PSD au primit salariu, fără să meargă la serviciu) de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Ultimele sentinţe au fost citite (patru ore a durat lectura tuturor sentinţelor) cele pentru Liviu Dragnea (foto preluare din arhiva adevarul.ro), la vremea faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în prezent: achitare pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual, şi condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare şi anularea sentinţei fără executare din dosarul „Rerefendum-ul”, deci… se înţelege ce ar putea urma (procurorii DNA ceruseră condamnarea până la 7 ani și 6 luni cu executare) cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu. (Notă. Trebuie să ne amintim că parlamentarii puterii, PSD şi ALDE, au propus în mai multe rânduri modificări la Codul penal astfel încât în cazul abuzului în serviciu să fie un prag de prejudiciu material de peste 200 000 lei… caz în care Dragnea ar fi scăpat, pentru că prejudiciul în acest dosar e mai mic. S-a încercat chiar eliminarea completă a abuzului în serviciu din culpele penale, pe motiv – care a fost reiterat din nou în spaţiul public şi astăzi – că ni s-a cerut de la UE să actualizăm Codul penal… dar ideea e complet falsă, în sensul că abuzul în serviciu există peste tot în legile ţărilor europene).

Din dosarul DNA: „În perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă„.

Mai sunt şi alte condamnări. Nu sunt definitive. Conform legislaţiei, toţi condamnaţii în primă instanţă sunt nevinovaţi – se aplică prezumţia de nevinovăţie, până la sentinţa definitivă. (Nota red. Acesta nu motiv ca Dragnea să deminisoneze, mai ales că are deja o cndamnare definitivă… chiar dacă e cu suspendare, tot condamnare e! În ţările UE nu sunt condamnaţi în înalte funcţii publice).

Bombonica Prodana – fosta soţie a lui Dragnea, şi-a recunoscut fapta şi a achitat o parte din prejudiul calculat de instanţă; a primit o amendă aministrativă de 1.000 lei. Bombonica Prodan a fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef Serviciu secretariat la DGASPC Teleorman. Floarea Alesu, fosta șefă a DGASPC Teleorman – condamnată la 3 ani și 7 luni închisoare cu executare. Rodica Milos, fost director executiv la DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Olguța Șefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Ionel Marineci – fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Valentina Marica, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare cu suspendare. Claudiu Balaban, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Nicușor Gheorghe, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 1 an închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD Teleorman, 2 ani cu suspendare.

Nota red. 1 Oamenii au continuat să iasă în stradă şi astăzi. În Bucureşti. la Cluj şi Sibiu, în Iaşi şi nu numai, cerând legi corecte în justiţie, demisia lui Dragnea, „Fără penali în politică”, alţii strigând că vor alegeri anticipate.

Nota red. 2 Toată lumea de bună credinţă a înţeles că modificările, grăbite în parlament de majoritatea PSD şi ALDE, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală au drept scop şi poziţionarea în lege a unor portiţe de scăpare pentru câţiva politicieni influenţi, inclusiv Dragnea, sau/ şi eliminarea totală din legea penală a unor situaţii în care se găsesc deja unii politiceni, cum e abuzul în serviciu ori conflictul de interese – deja un precedent există, respectiv situaţiile în care deputaţi şi senatori şi-au angajat rude la cabinetele de lucru (şi pentru care ar fi trebuit condamnări prin vechea legislaţie).

Nota red. 3 La fel cum toată lumea cu creierul în cap a înţeles că mitingul PSD din 9 iunie 2018, de la Bucureşti, a fost un fel de armă pentru intimidarea celor care îl judecau pe Dragnea. De altfel, mesajele de la tribuna acelei seri au fost atât de transparente… of!

Deputat Vasile Varga: „Asistăm la un măcel legislativ, la care PNL refuză să fie părtaș!”

*Declaraţia se referă la votul pe care majoritatea politică l-a dat luni, 18 iunie 2018, în Parlament pentru modificările la Codului Penal

Deputatul Vasile Varga, notar brăilean, reprezentant al PNL în Parlamentul României, a transmis o declaraţie referitoare la modificările pe care parlamentarii puterii le-au votat luni, 18 iunie 2018.

Vasile Varga, deputat PNL

„După eșecul OUG 13/ 2017 și în încercarea disperată de a-și salva o serie de membri care au probleme cu legea, actuala coaliție de guvernare a reușit, sub masca unei proceduri așa-zis transparente, să treacă prin Parlamentul României o serie de prevederi care să îi scape de dosarele penale. Totul ambalat sub forma necesității de a pune în acord Codul de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, cu alte directive ale Parlamentului European și decizii ale CEDO.

Coaliția de guvernare a fluturat pentru creduli tot felul de lozinci, aparent nevinovate, dar, în realitate, nu s-a limitat la modificările necesare și de bun-simț, ci a intervenit brutal în textele legii. Există câteva modificări, vizibil ”cu dedicație” pentru unii membri ai PSD-ALDE, cu probleme penale:

– Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces;

– Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi;

– Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat;

– Denunțurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 1 an de la faptă;

– Sintagma „indicii temeinice” este înlocuită cu forma în vigoare, „suspiciune rezonabilă” în cazul incompatibilității judecătorului, deși în rest, pe tot cuprinsul legii, s-a operat această modificare.

          Ca om care cunosc bine domeniul justiției, dar și ca reprezentant al comunității brăilene în Parlamentul României, îmi pun fireasca întrebare: oare pentru o astfel de legislație penală au votat românii în 2016? În avalanșa de promisiuni pe care PSD le-a făcut la ultimul scrutin electoral, nu îmi amintesc să fi existat și intenția, transformată astăzi în faptă, de a modifica legislația, pentru ca liderii cu probleme penale să poată fi ”scăpați”. Atât eu, cât și colegii mei din PNL ne distanțăm de astfel de demersuri, nu suntem părtași la acest măcel legislativ pe care am refuzat să îl votăm și, înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare, o vom ataca la Curtea Constituțională!

Vasile Varga, deputat PNL”

  N. red. PNL a depus astăzi, 20 iunie 2018, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Viorica Vasilica Dăncilă, moţiune numită „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”

La CCD Brăila, conferinţă interjudeţeană „Protecţia datelor cu caracter personal”

*În 5 iunie 2018, cu reprezentanţi din şcoli, de la Ministerul Educaţiei şi din judeţul Vrancea

   Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila a organizat (la sediul ISJ din str. Petru Maior), în data de 5 iunie 2018, conferinţa interjudeţeana „Protecţia datelor cu caracter personal” care a permis persoanelor desemnate de şcolile din Brăila – municipiu şi judeţ, să se familiarizeze cu noua legislaţie în domeniu (legislaţie rearanjată după uriaşul scandal al scurgerilor de informaţii personale ale utilizatorilor platformei Facebook, care a condus la audierea lui Mark Zuckerberg în guvernul SUA şi la Parlamentul European).

În principal, şcolile au trimis profesori care se ocupă cu programe, proiecte, dar şi persoane din secretariat. Au fost prezenţi şi Paulina Roşcan – preşedinte SIP  FEN Vrancea – în calitate de invitat, dar şi Partene Valeriu – preşedinte Sindicat Învăţământ „Corneliu Caranica” Brăila.

Temele principale ale conferinţei au fost trei: „Cadrul legislativ, Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR)”, „Standard ocupaţional – responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. Rolul responsabilului cu protecția datelor cu caracter personal”, „Instrumente de lucru – procedura privind protecția datelor cu caracter personal. Managementul riscului și securitatea informației”. Moderatorii lor au fost, în ordine, Raisa Roșcan  – consilier juridic SIP  FEN Vrancea, Dorin Roşcan – inspector la Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Cristina Elena Anton – director CCD Brăila. 

** * Ce au aflat participanţii şi ce trebuie să ştim despre prelucarea datelor (pe scurt):

Unitatile au obligația de a administra în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate, datele personale care le sunt furnizate. Are calitatea de operator unitatea dacă stabileste scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. Are calitatea de utilizator al datelor cu caracter personal, denumit în continuare utilizator, personalul operatorului sau al împuternicitului acestuia ale cărui atribuţii de serviciu presupun operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Unitatea are în principal următoarele obligaţii: să asigure informarea persoanelor vizate şi să respecte drepturile acestora; să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal.

La nivelul unitatii se constituie Comisia pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal, având următoarele atribuţii: asigură elaborarea/ modificarea procedurii pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; asigură implementarea şi monitorizează respectarea normelor procedurale în materia prelucrării datelor cu caracter personal de către conducătorii operatorilor; analizează vulnerabilităţile şi riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al structurii şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora; analizează orice încălcare a normelor de protecţie a datelor cu caracter personal de natură a prejudicia drepturile persoanei vizate, cu privire la măsurile dispuse pentru identificarea persoanei responsabile şi limitarea efectelor unei diseminări neautorizate a datelor, precum şi cu privire la situaţiile în care au fost emise recomandări sau aplicate sancţiuni de către Autoritatea naţională de supraveghere sau când aceasta a dispus efectuarea unui control prealabil ori a unor investigaţii; elaborează Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal.

Fiecare femeie are dreptul la o viață fără violenţă!

*Concluzia simpozionului organizat sâmbătă, 25 noiembrie, de Organizația Județeană a Femeilor Liberale Brăila a fost că putem ajuta și prin educație putem preveni

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – 25 noiembrie, stabilită la 17 decembrie 1999, în Adunarea Generală a Organizaţiei Naşiunilor Unite prin Rezoluția din 54/ 134 – a fost subliniată şi la Brăila (aşa cum am anunţat la  https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/24/stop-violentei-impotriva-femeilor-simpozion-la-muzeul-brailei-carol-i/) printr-un eveniment sub genericul „Stop violenței asupra femeilor!” organizat de Organizaţia Judeţeană a Femeilor Liberale (OFL) Brăila la iniţiativa medicului Antoneta Ioniţă, deputat.

De ce s-a desfăşurat la Muzeul Brăilei „Carol I”, a explicat chiar iniţiatoarea: „Într-o zi de 25 noiembrie, trei surori din Republica Dominicană, activiste politic, au fost asasinate. Aceste trei surori au avut curajul să lupte cu un dictator care a ucis peste 30 000 de persoane, printre care şi pe aceste trei doamne. Motivul pentru care sărbătorim, deşi este o zi de adâncă tristeţe, este pentru că aceste doamne au avut curajul să spună ceea ce nu trebuia. De ce la Muzeul Brăilei? Pentru că în urma decesului acestor trei doamne, în Republica Dominicană există un muzeu care a fost ridicat în cinstea dumnealor şi în fiecare an, în data de 25 noiembrie, lumea merge în pelerinaj în acel loc” .

Notă. Femeile asasinate erau Mirabal Minerva, Patria Minerva şi Maria Teresa Minerva; dictatorul a fost omul politic şi conducător al armatei Rafael Leonidas Trujillo (1891 – 1861, când şi el a fost asasinat), cunoscut ca „El Jefe” – Șeful sau „El Benefactor” – Binefăcătorul – după cum îl prezintă Wikipedia, a condus Republica Dominicană din 1930 până la data decesului, direct sau indirect. 

În plus, subiectul are și o conotație culturală, caracteristicile unei societăți și comportamentul indivizilor fiind parte componentă a civilizației (subiecte din aria de interes pentru muzeografi). N.red. Dacă ne gândim și că românii au o vorbă deloc normală – „Bătaia e ruptă din rai”… – atunci trebuie să înțelegem că lupta împotriva fenomenului este una de… durată!

      La simpozionul brăilean au participat persoane care, prin natura profesiei, cunosc subiectul şi pot să ofere idei în sprijinul luptei împotriva violenţei asupra femeilor (n.red. În fond, sunt două căi impotante care pot rezolva cât de cât problema – educaţia şi legislaţia) Câteva dintre acestea și-au expus punctele de vedere în fața audienței: Adriana Bogatu – profesor la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, scriitor, Simona Cimpoae – director Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, Florentin Diveică – avocat în Baroul Galaţi, Viorica Iuga – manager Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SAJ), Vlad Mazilu – profesor psihologie şi filosofie, reprezentant al Asociaţiei Geofilosofice de Studiu Antropologice şi Culturale, Liliana Neagu – psiholog la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Brăila, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf, Adrian Ritzingher – director Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Marinela Turcu – asistent social la Unitatea de Primiri Urgenţe din Spitalul Judeţean Brăila. Foto stânga: Vlad Mazilu, Valentin Popa, Antoneta Ioniță, Florentin Diveică, Adriana Bogatu.

S-au făcut precizări referitoare multudinea aspectelor de violență împotriva femeilor și fetelor în diferite medii / acasă, pe stradă, la școală sau/ și la serviciu, între cunoscuți etc.: verbală și fizică, emoțională (inclusiv certurile zilnice, mai ales pentru persoane în vârstă, se încadrează la violență), sexuală, dar și despre aspecte economico-financiare care reprezintă, de asemenea, în cazul deposedării de buuri și bani tot o forma de violență, de îngrădire a drepturilor. Spre exemplu, chiar și Antoneta Ioniță a afirmat că știe din propria expriență de medic de familie, dar și din pe vremea când lucra la SAJ, că poți fi oricând victimă a violenței inclusiv de la persoane care, aparent, par a nu deveni agresori.

Avocatul Florentin Diveică a adus precizări legislative, punctând faptul că existând posibilitatea ca victima să solicite ordin de restricție *sau de protecție, acum ar fi ceva mai ușoară lupta cu agresorul. N.red. Păcat că nu au fost și reprezentanți ai Poliției, să spună de câte ori sunt sesizați la situații de violență împotriva femeilor și fetelor, iar acestea din urmă renunță în final la plângeri – iar ei nu mai continuă cercetările (ceea ce mi se pare o prostie, pentru că uneori se ajunge și la omor; oricum, victimele rămân cu sechele psihic pe viață (măcar asta și ar trebui să fie destul… ca să ia cineva măsuri!).

  Sunt soluții

Victimele în vârstă sau cei care cunosc cazuri în care sunt implicate persoane vârstnice pot solicita ajutor la numărul de telefon 0800800082. Victimele copii și adolscenți pot telefona la numărul 0239983 – telefonul copilului (serviciu de permanenţă). La Brăila, DGASPC are două centre de găzduire pentru victimele violenţei în familie – două apartamente de tip familial, cu 18 locuri în total. În școli există psihologi care pot oferi asistență și pot trimite oamenii legii acolo unde este cazul, iar adulții pot de asemenea apela la sfatul unui psiholog dacă forma de violență nu e de antură să fie chemată Poliția sau Jandarmeria.

Dacă nu se poate preveni (n.red. Cu toate că, repet, educația joacă un rol important), se poate ameliora. Iar România s-a aliniat standardelor europene în acest sens, în 2016, prin Legea 30 pentru ratificarea convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice adoptată la Istanbul în mai 2011.

Concluzia simpozionului este o dorință care ar putea deveni realitate, dacă mai mulți actori din societate se alătură luptei împotriva violenșei femeilor și fetelor: „Fiecare femeie are dreptul la o viață fără violenţă!” Și faptul că mediul politic a făcut un bun dialog cu reprezentanți ai societății civile, ai mediului educațional și din administrație spune mult despre șansele de reușită ale oricărui demers în care apare buna comunicare, bunul simț, dorința de fi de folos.

    PNL a depus o inițiativă legislativă, de modificare a Codului penal, în Parlament 

       Deputat Antoneta Ioniță (fragment dintr-o declarație politică din 14 noienbrie 2017): „Este trist că în România la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută de partenerul ei. De cele mai multe ori, agresiunea nu se limitează doar la parteneră, ci se răsfrânge și asupra copiilor. Nu avem dreptul să asistăm nepăsători la derularea acestor drame. În calitate de parlamentari avem datoria, obligația și instrumentele necesare să punem capăt unui flagel cu efecte asupra dezvoltării întregii societăți românești. Vă aduc la cunoștință că în acest sens, în data de 30 iunie 2017 mai mulți parlamentari PNL printre care mă regăsesc și eu, au depus la Camera Deputaților o inițiativă legislativă de modificare a Art.199 alin 2 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, prin care <în cazul infracțiunilor prevăzute în art.193 și 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală>. Așadar, rog cu această ocazie toate colegele și colegii parlamentari ca, odată primit în plen acest proiect legislativ, să supunem rapid la vot acest proiect de lege. Să nu uităm și faptul că, în Constituția României art.22 alin.1 se stipulează că „ dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate”.