România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

Reclame

O condamnare care aduce un pic de speranţă. Liviu Dragnea, în primă instanţă, sentinţă cu executare

*Judecătorii, doi din trei din completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat 3 ani şi 6 luni pentru liderul PSD 

Liviu Dragnea

După multe amânări, şi o reluare a dosarului de la capăt – după recuzarea unei femei judecător pe motiv că se pensionează – în după-amiaza de 21 iunie 2018, completul de trei judecători (Ștefan Pistol, Constantin Epure, Geanina Arghir – notă, au făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul său de mărturie mincinoasă) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat sentinţe în dosarul angajărilor fictive (două secreatre ale PSD au primit salariu, fără să meargă la serviciu) de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Ultimele sentinţe au fost citite (patru ore a durat lectura tuturor sentinţelor) cele pentru Liviu Dragnea (foto preluare din arhiva adevarul.ro), la vremea faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în prezent: achitare pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual, şi condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare şi anularea sentinţei fără executare din dosarul „Rerefendum-ul”, deci… se înţelege ce ar putea urma (procurorii DNA ceruseră condamnarea până la 7 ani și 6 luni cu executare) cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu. (Notă. Trebuie să ne amintim că parlamentarii puterii, PSD şi ALDE, au propus în mai multe rânduri modificări la Codul penal astfel încât în cazul abuzului în serviciu să fie un prag de prejudiciu material de peste 200 000 lei… caz în care Dragnea ar fi scăpat, pentru că prejudiciul în acest dosar e mai mic. S-a încercat chiar eliminarea completă a abuzului în serviciu din culpele penale, pe motiv – care a fost reiterat din nou în spaţiul public şi astăzi – că ni s-a cerut de la UE să actualizăm Codul penal… dar ideea e complet falsă, în sensul că abuzul în serviciu există peste tot în legile ţărilor europene).

Din dosarul DNA: „În perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă„.

Mai sunt şi alte condamnări. Nu sunt definitive. Conform legislaţiei, toţi condamnaţii în primă instanţă sunt nevinovaţi – se aplică prezumţia de nevinovăţie, până la sentinţa definitivă. (Nota red. Acesta nu motiv ca Dragnea să deminisoneze, mai ales că are deja o cndamnare definitivă… chiar dacă e cu suspendare, tot condamnare e! În ţările UE nu sunt condamnaţi în înalte funcţii publice).

Bombonica Prodana – fosta soţie a lui Dragnea, şi-a recunoscut fapta şi a achitat o parte din prejudiul calculat de instanţă; a primit o amendă aministrativă de 1.000 lei. Bombonica Prodan a fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef Serviciu secretariat la DGASPC Teleorman. Floarea Alesu, fosta șefă a DGASPC Teleorman – condamnată la 3 ani și 7 luni închisoare cu executare. Rodica Milos, fost director executiv la DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Olguța Șefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Ionel Marineci – fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Valentina Marica, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare cu suspendare. Claudiu Balaban, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Nicușor Gheorghe, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 1 an închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD Teleorman, 2 ani cu suspendare.

Nota red. 1 Oamenii au continuat să iasă în stradă şi astăzi. În Bucureşti. la Cluj şi Sibiu, în Iaşi şi nu numai, cerând legi corecte în justiţie, demisia lui Dragnea, „Fără penali în politică”, alţii strigând că vor alegeri anticipate.

Nota red. 2 Toată lumea de bună credinţă a înţeles că modificările, grăbite în parlament de majoritatea PSD şi ALDE, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală au drept scop şi poziţionarea în lege a unor portiţe de scăpare pentru câţiva politicieni influenţi, inclusiv Dragnea, sau/ şi eliminarea totală din legea penală a unor situaţii în care se găsesc deja unii politiceni, cum e abuzul în serviciu ori conflictul de interese – deja un precedent există, respectiv situaţiile în care deputaţi şi senatori şi-au angajat rude la cabinetele de lucru (şi pentru care ar fi trebuit condamnări prin vechea legislaţie).

Nota red. 3 La fel cum toată lumea cu creierul în cap a înţeles că mitingul PSD din 9 iunie 2018, de la Bucureşti, a fost un fel de armă pentru intimidarea celor care îl judecau pe Dragnea. De altfel, mesajele de la tribuna acelei seri au fost atât de transparente… of!

Deputat Vasile Varga: „Asistăm la un măcel legislativ, la care PNL refuză să fie părtaș!”

*Declaraţia se referă la votul pe care majoritatea politică l-a dat luni, 18 iunie 2018, în Parlament pentru modificările la Codului Penal

Deputatul Vasile Varga, notar brăilean, reprezentant al PNL în Parlamentul României, a transmis o declaraţie referitoare la modificările pe care parlamentarii puterii le-au votat luni, 18 iunie 2018.

Vasile Varga, deputat PNL

După eșecul OUG 13/ 2017 și în încercarea disperată de a-și salva o serie de membri care au probleme cu legea, actuala coaliție de guvernare a reușit, sub masca unei proceduri așa-zis transparente, să treacă prin Parlamentul României o serie de prevederi care să îi scape de dosarele penale. Totul ambalat sub forma necesității de a pune în acord Codul de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, cu alte directive ale Parlamentului European și decizii ale CEDO.

Coaliția de guvernare a fluturat pentru creduli tot felul de lozinci, aparent nevinovate, dar, în realitate, nu s-a limitat la modificările necesare și de bun-simț, ci a intervenit brutal în textele legii. Există câteva modificări, vizibil ”cu dedicație” pentru unii membri ai PSD-ALDE, cu probleme penale:

– Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces;

Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi;

– Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat;

– Denunțurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 1 an de la faptă;

– Sintagma „indicii temeinice” este înlocuită cu forma în vigoare, „suspiciune rezonabilă” în cazul incompatibilității judecătorului, deși în rest, pe tot cuprinsul legii, s-a operat această modificare.

          Ca om care cunosc bine domeniul justiției, dar și ca reprezentant al comunității brăilene în Parlamentul României, îmi pun fireasca întrebare: oare pentru o astfel de legislație penală au votat românii în 2016? În avalanșa de promisiuni pe care PSD le-a făcut la ultimul scrutin electoral, nu îmi amintesc să fi existat și intenția, transformată astăzi în faptă, de a modifica legislația, pentru ca liderii cu probleme penale să poată fi ”scăpați”. Atât eu, cât și colegii mei din PNL ne distanțăm de astfel de demersuri, nu suntem părtași la acest măcel legislativ pe care am refuzat să îl votăm și, înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare, o vom ataca la Curtea Constituțională!

Vasile Varga, deputat PNL”

  N. red. PNL a depus astăzi, 20 iunie 2018, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Viorica Vasilica Dăncilă, moţiune numită „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”

La CCD Brăila, conferinţă interjudeţeană „Protecţia datelor cu caracter personal”

*În 5 iunie 2018, cu reprezentanţi din şcoli, de la Ministerul Educaţiei şi din judeţul Vrancea

   Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila a organizat (la sediul ISJ din str. Petru Maior), în data de 5 iunie 2018, conferinţa interjudeţeana „Protecţia datelor cu caracter personal” care a permis persoanelor desemnate de şcolile din Brăila – municipiu şi judeţ, să se familiarizeze cu noua legislaţie în domeniu (legislaţie rearanjată după uriaşul scandal al scurgerilor de informaţii personale ale utilizatorilor platformei Facebook, care a condus la audierea lui Mark Zuckerberg în guvernul SUA şi la Parlamentul European).

În principal, şcolile au trimis profesori care se ocupă cu programe, proiecte, dar şi persoane din secretariat. Au fost prezenţi şi Paulina Roşcan – preşedinte SIP  FEN Vrancea – în calitate de invitat, dar şi Partene Valeriu – preşedinte Sindicat Învăţământ „Corneliu Caranica” Brăila.

Temele principale ale conferinţei au fost trei: „Cadrul legislativ, Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR)”, „Standard ocupaţional – responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. Rolul responsabilului cu protecția datelor cu caracter personal”, „Instrumente de lucru – procedura privind protecția datelor cu caracter personal. Managementul riscului și securitatea informației”. Moderatorii lor au fost, în ordine, Raisa Roșcan  – consilier juridic SIP  FEN Vrancea, Dorin Roşcan – inspector la Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Cristina Elena Anton – director CCD Brăila. 

** * Ce au aflat participanţii şi ce trebuie să ştim despre prelucarea datelor (pe scurt):

Unitatile au obligația de a administra în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate, datele personale care le sunt furnizate. Are calitatea de operator unitatea dacă stabileste scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. Are calitatea de utilizator al datelor cu caracter personal, denumit în continuare utilizator, personalul operatorului sau al împuternicitului acestuia ale cărui atribuţii de serviciu presupun operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Unitatea are în principal următoarele obligaţii: să asigure informarea persoanelor vizate şi să respecte drepturile acestora; să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal.

La nivelul unitatii se constituie Comisia pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal, având următoarele atribuţii: asigură elaborarea/ modificarea procedurii pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; asigură implementarea şi monitorizează respectarea normelor procedurale în materia prelucrării datelor cu caracter personal de către conducătorii operatorilor; analizează vulnerabilităţile şi riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al structurii şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora; analizează orice încălcare a normelor de protecţie a datelor cu caracter personal de natură a prejudicia drepturile persoanei vizate, cu privire la măsurile dispuse pentru identificarea persoanei responsabile şi limitarea efectelor unei diseminări neautorizate a datelor, precum şi cu privire la situaţiile în care au fost emise recomandări sau aplicate sancţiuni de către Autoritatea naţională de supraveghere sau când aceasta a dispus efectuarea unui control prealabil ori a unor investigaţii; elaborează Regulamentul de funcţionare a Comisiei pentru supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal.

Fiecare femeie are dreptul la o viață fără violenţă!

*Concluzia simpozionului organizat sâmbătă, 25 noiembrie, de Organizația Județeană a Femeilor Liberale Brăila a fost că putem ajuta și prin educație putem preveni

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – 25 noiembrie, stabilită la 17 decembrie 1999, în Adunarea Generală a Organizaţiei Naşiunilor Unite prin Rezoluția din 54/ 134 – a fost subliniată şi la Brăila (aşa cum am anunţat la  https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/24/stop-violentei-impotriva-femeilor-simpozion-la-muzeul-brailei-carol-i/) printr-un eveniment sub genericul „Stop violenței asupra femeilor!” organizat de Organizaţia Judeţeană a Femeilor Liberale (OFL) Brăila la iniţiativa medicului Antoneta Ioniţă, deputat.

De ce s-a desfăşurat la Muzeul Brăilei „Carol I”, a explicat chiar iniţiatoarea: „Într-o zi de 25 noiembrie, trei surori din Republica Dominicană, activiste politic, au fost asasinate. Aceste trei surori au avut curajul să lupte cu un dictator care a ucis peste 30 000 de persoane, printre care şi pe aceste trei doamne. Motivul pentru care sărbătorim, deşi este o zi de adâncă tristeţe, este pentru că aceste doamne au avut curajul să spună ceea ce nu trebuia. De ce la Muzeul Brăilei? Pentru că în urma decesului acestor trei doamne, în Republica Dominicană există un muzeu care a fost ridicat în cinstea dumnealor şi în fiecare an, în data de 25 noiembrie, lumea merge în pelerinaj în acel loc” .

Notă. Femeile asasinate erau Mirabal Minerva, Patria Minerva şi Maria Teresa Minerva; dictatorul a fost omul politic şi conducător al armatei Rafael Leonidas Trujillo (1891 – 1861, când şi el a fost asasinat), cunoscut ca „El Jefe” – Șeful sau „El Benefactor” – Binefăcătorul – după cum îl prezintă Wikipedia, a condus Republica Dominicană din 1930 până la data decesului, direct sau indirect. 

În plus, subiectul are și o conotație culturală, caracteristicile unei societăți și comportamentul indivizilor fiind parte componentă a civilizației (subiecte din aria de interes pentru muzeografi). N.red. Dacă ne gândim și că românii au o vorbă deloc normală – „Bătaia e ruptă din rai”… – atunci trebuie să înțelegem că lupta împotriva fenomenului este una de… durată!

      La simpozionul brăilean au participat persoane care, prin natura profesiei, cunosc subiectul şi pot să ofere idei în sprijinul luptei împotriva violenţei asupra femeilor (n.red. În fond, sunt două căi impotante care pot rezolva cât de cât problema – educaţia şi legislaţia) Câteva dintre acestea și-au expus punctele de vedere în fața audienței: Adriana Bogatu – profesor la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, scriitor, Simona Cimpoae – director Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, Florentin Diveică – avocat în Baroul Galaţi, Viorica Iuga – manager Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SAJ), Vlad Mazilu – profesor psihologie şi filosofie, reprezentant al Asociaţiei Geofilosofice de Studiu Antropologice şi Culturale, Liliana Neagu – psiholog la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Brăila, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf, Adrian Ritzingher – director Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Marinela Turcu – asistent social la Unitatea de Primiri Urgenţe din Spitalul Judeţean Brăila. Foto stânga: Vlad Mazilu, Valentin Popa, Antoneta Ioniță, Florentin Diveică, Adriana Bogatu.

S-au făcut precizări referitoare multudinea aspectelor de violență împotriva femeilor și fetelor în diferite medii / acasă, pe stradă, la școală sau/ și la serviciu, între cunoscuți etc.: verbală și fizică, emoțională (inclusiv certurile zilnice, mai ales pentru persoane în vârstă, se încadrează la violență), sexuală, dar și despre aspecte economico-financiare care reprezintă, de asemenea, în cazul deposedării de buuri și bani tot o forma de violență, de îngrădire a drepturilor. Spre exemplu, chiar și Antoneta Ioniță a afirmat că știe din propria expriență de medic de familie, dar și din pe vremea când lucra la SAJ, că poți fi oricând victimă a violenței inclusiv de la persoane care, aparent, par a nu deveni agresori.

Avocatul Florentin Diveică a adus precizări legislative, punctând faptul că existând posibilitatea ca victima să solicite ordin de restricție *sau de protecție, acum ar fi ceva mai ușoară lupta cu agresorul. N.red. Păcat că nu au fost și reprezentanți ai Poliției, să spună de câte ori sunt sesizați la situații de violență împotriva femeilor și fetelor, iar acestea din urmă renunță în final la plângeri – iar ei nu mai continuă cercetările (ceea ce mi se pare o prostie, pentru că uneori se ajunge și la omor; oricum, victimele rămân cu sechele psihic pe viață (măcar asta și ar trebui să fie destul… ca să ia cineva măsuri!).

  Sunt soluții

Victimele în vârstă sau cei care cunosc cazuri în care sunt implicate persoane vârstnice pot solicita ajutor la numărul de telefon 0800800082. Victimele copii și adolscenți pot telefona la numărul 0239983 – telefonul copilului (serviciu de permanenţă). La Brăila, DGASPC are două centre de găzduire pentru victimele violenţei în familie – două apartamente de tip familial, cu 18 locuri în total. În școli există psihologi care pot oferi asistență și pot trimite oamenii legii acolo unde este cazul, iar adulții pot de asemenea apela la sfatul unui psiholog dacă forma de violență nu e de antură să fie chemată Poliția sau Jandarmeria.

Dacă nu se poate preveni (n.red. Cu toate că, repet, educația joacă un rol important), se poate ameliora. Iar România s-a aliniat standardelor europene în acest sens, în 2016, prin Legea 30 pentru ratificarea convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice adoptată la Istanbul în mai 2011.

Concluzia simpozionului este o dorință care ar putea deveni realitate, dacă mai mulți actori din societate se alătură luptei împotriva violenșei femeilor și fetelor: „Fiecare femeie are dreptul la o viață fără violenţă!” Și faptul că mediul politic a făcut un bun dialog cu reprezentanți ai societății civile, ai mediului educațional și din administrație spune mult despre șansele de reușită ale oricărui demers în care apare buna comunicare, bunul simț, dorința de fi de folos.

    PNL a depus o inițiativă legislativă, de modificare a Codului penal, în Parlament 

       Deputat Antoneta Ioniță (fragment dintr-o declarație politică din 14 noienbrie 2017): „Este trist că în România la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută de partenerul ei. De cele mai multe ori, agresiunea nu se limitează doar la parteneră, ci se răsfrânge și asupra copiilor. Nu avem dreptul să asistăm nepăsători la derularea acestor drame. În calitate de parlamentari avem datoria, obligația și instrumentele necesare să punem capăt unui flagel cu efecte asupra dezvoltării întregii societăți românești. Vă aduc la cunoștință că în acest sens, în data de 30 iunie 2017 mai mulți parlamentari PNL printre care mă regăsesc și eu, au depus la Camera Deputaților o inițiativă legislativă de modificare a Art.199 alin 2 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, prin care <în cazul infracțiunilor prevăzute în art.193 și 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală>. Așadar, rog cu această ocazie toate colegele și colegii parlamentari ca, odată primit în plen acest proiect legislativ, să supunem rapid la vot acest proiect de lege. Să nu uităm și faptul că, în Constituția României art.22 alin.1 se stipulează că „ dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate”.

Coaliția „Solidari pentru Sănătate”, o nouă structură tip ONG

*S-a înfiinţat la finele lui octombrie 2017, având ca membri Societatea Națională de Medicina Familiei, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, asociaţii ale pacienţilor 

 

           În 28 octombrie 2017, s-a constituit la București Coaliția „Solidari pentru Sănătate” – o asociere fără personalitate juridică, formată din organizații independente, ce lucrează împreună în scopul de a îmbunătăți sistemul public de sănătate. În conformitate cu prevederile Protocolului de funcționare, Coaliția este o structură non-guvernamentala, non-profit, independentă politic, care își propune să urmărească obiective comune și să ofere un cadru pentru organizațiile partenere pentru a coopera și a se sprijini reciproc în campanii la nivel național sau la nivel european, în vederea îndeplinirii obiectivelor comune stabilite.

           Din Coaliția „Solidari pentru Sănătate” fac parte: Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) reprezentată de dr. Rodica Tănăsescu, președinte; Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) reprezentată de dr. Marina Pîrcălabu, președinte interimar; organizaţia „Salvați Copiii” — România reprezentată de Gabriela Alexandrescu; Federația Asociațiilor Bolnavilor cu Cancer (FABC) reprezentată de Cezar Irimia; Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) reprezentată de Rozalina Elena Lapadatu, președinte; Asociația Națională pentru Protecția Pacienților (ANPP) reprezentată de Vasile Barbu, președinte; Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN) reprezentată de Dragoș Popescu, președinte; Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) reprezentată de Marinela Debu, președinte; Asociația „Mame pentru mame” reprezentată de Ana Măiță, președinte.

             Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) reprezentată de Radu Gănescu, președinte, a anunţat că susține Coaliţia „Solidari pentru Sănătate” care a decis să avertizeze prin acțiuni de protest actuala clasa politică, precum și instituțiile responsabile, privind sustenabilitatea sistemului național de asistență medicală primară cu privire la situația de criză mjoră prelungită în care se află acest segment de îngrijire a pacienților.

            Dr. Marina Pîrcălabu – președinte interimar FNPMF: „În calitate de factori responsabili pentru apărarea dreptului pacienților noștri la sănătate, tragem cel mai sumbru și urgent semnal pentru a salva ce se mai poate salva acum, în al paisprezecelea ceas, după 25 de ani de politici de sănătate din care pacientul lipsește cu desăvârșire. Medicina de familie este pe cale să devină o raritate, plătită de stat cu cel mai mizerabil tarif, în condițiile în care contribuțiile românilor au crescut an de an Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate„.

Rodica Tănăsescu – președinte SNMF: „Nu avem altă opțiune decât să luptăm împreună pentru salvarea accesului pacienților noștri la servicii medicale de bază și facem pe această cale un ultim apel la adresa autorităților — Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Ministerul Sănătății — de a interveni rapid și eficient pentru restabilirea acestui drept fundamental al românilor„.

Marinela Debu – președinte APAH-RO: „Asistența medicală primară este esențială, medicii de familie reprezintă primul punct de interacțiune a pacienților cu sistemul medical. În același timp, dacă au condițiile necesare, pot asigura prevenția prin informarea corectă a pacienților. APAH-RO militează încă din 2009 pentru includerea markerilor virali în pachetul de analize gratuite prescrise de către medicii de familie pentru a simplifica diagnosticul și a preveni noile infectări„.

Coaliţia anunţă că în data de 2 noiembrie 2017 va organiza, simultan, la ora 11.00, pichetarea sediilor județene ale Prefecturilor și Caselor de Asigurări de Sănătate, sediul Guvernului și sediul CNAS, dar și o conferință de presă în care se vor anunța protestele din medicina de familie din România. La aceste manifestări, reprezentanții Coaliției vor depune la sediile pichetate un memoriu în care se descriu solicitările Coaliției privind asistența medicală primară. La conferința de presă, președinții organizațiilor unite în Coaliție vor detalia solicitările depuse la sediile avute în vedere.

De asemenea, în 15 noiembrie 2017, Coaliția va organiza un miting în București, în care împreună, pacienți și medici vor arăta că în România nu se mai poate asigura asistența medicală primară în lipsa unor schimbări fundamentale care să asigure calitatea adecvată a actului medical.

** *

Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) este o organizație profesională, științifică, nonguvernamentală, apolitică, de drept privat, cu personalitate juridică, constituită din organizații județene, cu personalitate juridică, ale medicilor de familie din județele României și a municipiului București.

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF)este o federație patronală care reunește organizații patronale ale medicilor de familie. Federația are caracter non profit, apolitic și neguvernamental. Scopul FNPMF este reprezentarea, susținerea și aprobarea intereselor membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice și fizice.

Asociaţiile pacienţilor sunt structuri tip ONG care au ca scop protejarea drepturilor – medicaţie, tratament nediscriminatoriu etc. – ale pacienţilor şi au ca membri pacienţi, medici, jurişti.

Prof. dr. Cătălin Canciu, demis de la şefia ISJ Brăila, a câştigat procesul împotriva Ministerului Educaţiei

*Curtea de Apel Galaţi a admis în 28 septembrie 2017 cererea de suspendare a deciziei ministeriale din 18 august 2017; Ministerul Educaţiei poate face recurs în cinci zile

 

prof. dr. Cătălin Canciu

Prof. dr.  Cătălin Canciu (foto Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei), specializarea geografie, demis în seara de 18 august 2017 (https://brailachirei.wordpress.com/2017/08/19/inspectori-scolari-generali-din-13-judete-demisi-de-ministrul-pop-vineri-seara-prin-fax/) de la şefia Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, laolaltă cu alţi colegi din conducerile ISJ din 12 judeţe, a primit câştig de cauză în procesul intentat împotriva Ministerului Educaţiei Naţionale.

Decizia Curţii de Apel Galaţi, postată şi pe site (http://portal.just.ro/44/), precizează: „Admite cererea de suspendare. Solutia pe scurt: 199 -Respinge ca nefondate excepţiile inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii, invocate de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, prin întâmpinare. Admite cererea formulată de reclamantul Canciu Cătălin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, având ca obiect executare act administrativ. Dispune suspendarea executării Ordinului nr. 4695/18.08.2017 emis de Ministrul Educaţiei Naţionale până la pronunţarea instanţei de fond. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de apel Galaţi. Document: Hotarâre  199/2017  28.09.2017„.

Cu alte cuvinte, instanţa de judecată – la fel ca şi în cazul prof. Florina Stoian, fost inspector şcolar general la ISJ Buzău, care a câştigat procesul similar cu câteva zile înainte – a dat dreptate profesorului brăilean şi dispune „cererea de suspendare” a actului ministerial de demitere. Practic,  dacă şi după posibilul recurs al Ministerului Educaţiei soluţia rămâne aceeaşi, prof. dr. Cătălin Canciu se poate reîntoarce pe funcţia pe care o deţine din august 2015 când a reuşit (în data de 3 august) la concursul organizat de Minister.