Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, cu 28000 joburi în toată ţara

*Vineri, 19 octombrie 2018 * La Brăila, tinerii au la dispoziţie 370 locuri de muncă oferite de 30 angajatori

   Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, eveniment organizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, are loc vineri, 19 octombrie 2018, în Bucureşti şi în alte 78 de localităţi. În jur de 1600 de angajatori au răspuns invitaţiei, oferind 28000 joburi în întreaga ţară.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în Bucureşti, 6659 în total, apoi în judeţele Dolj – 1845, Bihor – 1224, Braşov 1212), Cluj (1.201), Constanţa – 1092, Buzău – 960, Iaşi – 932. La Brăila, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a convins doar 30 de angajatori (dintre cei 1100 contactaţi) să ofere 370 joburi la evenimentul care are loc în holul Facultăţii de Inginerie şi Agricultură (Calea Călăraşilor nr. 29) cu începere de la ora 9.00.

Meseriile pentru care sunt oferite cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt lucrător comercial, agent securitate, operator confecţioner articole textile, lăcătuş, manipulant mărfuri, electrician, casier, sudor, montator subansamble, şofer, ambalator manual, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, operator calculator, zidar. Peste 3000 locuri de muncă sunt pentru muncitorii necalificaţi. Absolvenţii cu studii superioare au la dispoziţie doar 743 joburi în Bursa din această toamnă.

La Brăila, la bursa organiaztă de AJOFM – director Monica Bratu – sunt oferite locuri de muncă în urmatoarele meserii/ ocupaţii: inginer mecanic, inginer prelucrări metalurgice, inginer electrician, referent de specialitate inginer construcţii, inginer maşini termice, inginer automatist, asistent vânzări, tehnician devizier, inginer îmbunătăţiri funciare, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, inginer montaj, consultant intern în resurse umane, specialist marketing, programator de sistem informatic, redactor, asistent manager, operator introducere, validare si prelucrare date, agent de vânzări, agent comercial, lucrător comercial, funcţionar economic, agent turism, operator calculator electronic şi reţele, operator recepţie (consilier recepţie service auto), vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, strungar la maşini de alezat, sudor, lăcătuş construcţii metalice şi navale, frezori rabotori, strungar universal, strungar la maşini de prelucrat în coordonate, turnător formator, controlor calitate, laminator pe laminoare continue, curăţitor – sablator, mecanic auto, frizer, vopsitor industrial, oţelar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, sudor manual cu arc electric, rectificator, şofer de autoturisme şi camionete, constructor structuri monolite, finisor terasamente, tubulator naval, lăcătuş întreţinere şi reparaţii, frezor, găuritor filetator, rabotor, electrician auto, mecanic utilaj, AMC-ist, electrician nave, electrician întreţinere şi reparaţii, fochist, termist tratamentist, electronist, cosmetician, zidar rosar tencuitor, fierar betonist, dulgher, alpinist utilitar, acoperitor-învelitor ţiglă azbociment, table, faianţar, montator placaje interioare şi exterioare, parchetar, montator pereţi şi plafoane din ghips carton, ambalator montator profile aluminiu şi geam termopan, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, confecţioner-montator tâmplărie cu vitraj izolant (tâmplar PVC), zugrav, tinichigiu auto, lăcătuş mecanic, polizator, electromecanic auto, electrician întreţinere în construcţii, montator antene satelit, tâmplar universal, maşinist pod rulant, coafor.

** * Nota red. După cum se poate lesne observa, piaţa muncii are nevoie de multe meserii care nu pot învăţa de pe o zi pe alta. Şcoala trebuie să ofere şansa deprinderii abc-ului acestora. Din nefericire, gafele politicii postdecembriste au făcut ca în România şcolile profesionale să aibă din ce în ce mai puţină căutare, ceea ce produce dezechilibre în economie, servicii şi nu numai. Elevii, inclusiv cei din mediul rural, refuză să se înscrie la clase cu profil profesional – respectiv a IX-a şi a X-a – imediat ce termină ciclul gimnazial, ceea ce a făcut ca la Brăila, spre exemplu, să dispară aproape de tot educaţia pentru agricultură şi domenii conexe – veterinar, legumicol, viticol. Ar fi fost utile, pentru un judeţ preponderent agricol – doar aici e Bărăganul, să existe clase profesionale în măcar jumătate din comunele mari, clase ataşate ofertei educaţioanle la şcolile gimnaziale. De ce nu se întâmplă asta? Din motivul menţionat: tinerii nu sunt bine sfătuiţi de părinţi şi alţi adulţi care ar trebui să aibă grija lor şi a viitorului ţării. Aşa că de ce ne mirăm că tinerii nu vor să muncească? Pentru că mulţi nu vor. De aceea politicile educaţionale trebuie rapid schimbate şi adaptate noului, dar şi centrate pe obiectivul principal, acela de a-i convinge pe tineri că nimeni nu trăieşte şi plăteşte pentru ei după vârsta majoratului.

Reclame

Castelul de apă din Brăila, reabilitare pe bani europeni

*Intenţia administraţiei publice, la rugăminţile elevilor olimpici care iubesc astronomia – şi care în prezent se duc la Galaţi să facă observaţii asupra cerului, construcţia de tip indusctrial datând de la începutul secolului trecut va permite existenţa unui Observator astronomic, a unor săli de conema ultramoderne, spaţii expoziţionale etc. * Contractul de finanţare, pe proiect în program european, s-a semnat în 10 octombrie 2018 * Lucrările de refacere şi modernizare ar urma să dureze 48 de luni

     Castelul de apă din Brăila (foto din 2014, arhiva revistei Braila Chirei, dar la fel şi în prezent… evident… n-a căzut nimic din el… încă), construcţie industrială cu scop de reglare a presiunii şi debitului apei în vederea transportului ei mai facil prin canale, conducte sau apeduct (în prezent, evoluţia tehnicii face inutilă utilizarea acestui gen de construcţii prezente peste tot în lume – din America până în Rusia, ţări arabe etc; cele mai vechi ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, unele extraordinar de frumoase din punct de vedere arhitectural), datează din 1914 – perioadă când a fost construită în oraş (evident, zona centrului vechi) şi reţeaua de apă şi canal. Castelul de apă este înscris în Lista de monumente istorice din Brăila, la numărul 86 (publicată în Monitorul oficial în 2016), cod LMI Br-II-m-B-02104 cu adresa strada Grădinii Publice nr. 20 colţ cu str. Vadul Schelei. se ajunge la el intrând efectiv în parcul Grădina Publica sau Grădina Mare (care a fost amenajată încă dinainte de mijlocul secolului XIX când se numea grădina Belvedere). După ce zeci şi zeci ani şi-a îndeplinit funcţia de bază, de castel de apă. a venit o vreme când rolul lui a fost mai degrabă decorativ. În perioada comunistă, în ultimii ani, el a căpătat o funcţie utilitară, fiind amenajate în incintă un restaurant popular gen berărie, o cofetărie, un bar la ultimul nivel (cupola) ce permite, prin ferestrele încastate în structură, o incitantă viziune de sus a oraşului. Tot atunci a fost realizată şi o atracţie nouă pentru castel, podeaua barului de la ultimul nivel rotindu-se o dată cu mesele şi clienţii. După 1990 a intervenit problema proprietăţii castelului, cei care administrau afacerile de acolo au pierdut dreptul de folosinţă şi castelul ar fi trebuit să intre în conservare. Din nefericire, el a fost uitat şi lăsat la voia timpului.

Abia acum s-a reuşit înscrierea proiectului de reabilitare a Castelul de apă prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020 Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul, finanţat cu 21.301.797,40 lei (aproximativ 4,6 milioane euro) respectiv 98 la sută din bani vin de la Uniunea Europeană, a fost semnat în data de 10 octombrie 2018 de primarul brăilean Marian Viorel Dragomir – reprezentant al Primăriei Brăila în calitate de beneficiar şi Luminiţa Mihailov – director general Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est prin intermediul căreia se derulează proiectul şi se asigură finanţarea europeană. Evenimentul a avut loc la Primăria Brăila, fiind prezenţi şi Marilena Mateescu – managerul de proiect, Iuliana Neagu – director Direcţia Programe, Proiecte din Primăria Brăila şi cei doi viceprimari, Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea Crican.

Proiectul implică nu doar reabilitarea atractivei construcţii, ci şi refolosirea ei în scopuri care să aducă beneficii unor categorii mari de cetăţeni, dar nu în calitate de cosumatori horeca (acronim din industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Café), ci în calitate de public – administraţia speră că obiectivul va fi şi unul de atracţie turistică – şi pentru oameni dornici de cunoaştere.

Astfel, pe lângă lucrările – întinse pe subsol, parter şi 6 nivele – de reabilitare a construcţiei în sine (evident, ea nu va mai fi niciodată ce a fost iniţial, plus descărcare arheologică, înlocuire lifturi, dezafectarea instalaţiilor vechi etc) vor fi realizate mai multe săli de cinema pentru proiecţii 7 D, o sală a oglinzilor care deformează realitatea, spaţii expoziţionale clasice şi unul cu dispozitive holografice, sală de proiecţie în legătură cu zona de observator astronomic (notă. Galaţiul are cel mai apropiat Observator astronomic şi toţi doritorii se duc acolo…) care va funcţiona în cupolă – la dorinţa expresă a elevilor olimpici la astronomie (chiar dacă nu se studiază la şcoală, brăilenii sunt pregătiţi de prof. Nicoleta Becheanu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” şi participă la olimpiada de profil). inel circular, terase circulare, refacerea platformei rotative, punct de observare a cerului dotat cu două telescoape etc. Clădirea va fi încălzită cu gaze naturale.

Castelul de apă din cartier Iosefin, din Timişoara   

De asemenea, va fi „expoziţie pictată pe scara Castelului de apă, o introducere pentru expoziţiile de la etajele superioare. Până la etajul 1 vor fi desenate planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Între etajele 1 şi 2 vor fi imagini artistice cu Calea Lactee, dar şi diverse nebuloase şi roiuri stelare. Între etajele 2 şi 3 se vor picta imagini cu galaxii, iar prezentarea lor va fi tot artistică. Între etajele 3 şi 4 vot fi pictate cele mai importante constelaţii vizibile din România. Între etajul 4 şi ultimul nivel vor fi pictate diferite instrumente optice folosite în astronomie, dar si sateliţi şi misiuni de cercetare„, se mai arată în proiectul care are 48 de luni pentru a fi gata, de la data semnării.

Notă, Un castel de apă similar, la fel de frumos din punct de vedere estetic şi datând cam din aceeaşi perioadă (1912-1914), se află în Timişoara, Şi pentru el administraţia a semnat, încă din 2016, un proiect european în vederea reabilitării – aici urmând să funcţioneze Cafeneau culturală a urbei timişene.

Să sperăm că lucrările în Brăila vor începe rapid… pentru că, spre exemplu, la Biserica Greacă proiectul european de reabilitare a început să fie pus efectiv în lucru abia în luna august 2018, proiectul fiind semnat din noiembrie 2017… E clar că noi, în România, ne mişcăm cam lent… Nici cel din Timişoara nu e gata… de parcă ar fi Casa Poporului (Palatul Parlamentului din Bucureşti – cea mai mare construcţie din spaţiul european, a doua mare construcţie administrativă, ca suprafaţă, din lume).

Pentru bolnavii de tuberculoză, sprijin legislativ în Camera Deputaților

*Legea tuberculozei, așteptată de prea multă vreme de bolnavi care suferă de această boală contagioasă, va pemite, precizează deputatul liberal Antoneta Ioniță – membru în Comisia de sănătate, inclusiv plata unei indemnizații lunare de hrană pe toată perioada tartamentului în ambulatoriu

    Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a aprobat în aceste zile, Legea Tuberculozei după mai multe runde de discuții purtate între parlamentarii comisiei, reprezentanții Ministerului Sănătății, ai Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, ai asociațiilor pacienților. Actul normativ este așteptat de ărrea multă vreme de toți pacienții care suferă de această boală. România se află pe primul loc din Uniunea Europeană, într-o tristă statistică a cazurilor de tuberculoză, anual peste 25.000 de români fiind tratați de TBC, boală contagioasă (foarte mulți pacienți provenind din mediii foarte sărace) și care, în lipsa unui tratament corespunzător, poate provoca rapid decesul. De fapt, conform statisticii recente, în fiecare zi mor trei români din cauza tuberculozei.

”A fost un vot unanim din partea tuturor colegilor din Comisia de Sănătate, ceea ce înseamnă că toată lumea a înțeles cât de important este să avem o Lege a tuberculozei.  Cu toții am fost de acord că doar dacă asigurăm tratament pacienților aflați într-o situație materială precară putem reduce numărul cazurilor contagioase. Sunt multe situații de bolnavi rămași neidentificați, care nu merg la medic din cauza lipsei de resurse sau a lipsei de informare și care, rămași în comunitate, transmit boala și celor din jurul lor. Acest succes al Legii Tuberculozei este în primul rând meritul unui om extrem de inimos, doamna Paula Rusu, președinta Asociației Române a Bolnavilor de Tuberculoză, o luptătoare, care și-a dedicat energia pentru ca această lege să devină o realitate”, confirmă Antoneta Ioniță – deputat PNL de Brăila membru în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, președinte al Organizației de Femei Liberale Brăila, medic.

Medic Antoneta Ioniţă, deputat PNL

Noua lege, explică medicul brăilean care a condus o vreme și Serviciul Județean de Ambulanță Brăila, aduce beneficii pacienților bolnavi de TBC și poate unul dintre cele mai importante dintre acestea este că vor beneficia de acum încolo de concediu plătit, pe toată perioada tratamentului. Un avantaj major, mai ales pentru cazurile infectate cu microbul rezistent la tratament, care au nevoie de cel puțin doi ani de îngrijire medicală și care, până acum, primeau concediu medical un singur an, după care erau pensionate forțat. Legea prevede, de asemenea, printre altele, ca bolnavii să beneficieze de indemnizație lunară de hrană, pe toată perioada tratamentului în ambulatoriu, în condițiile respectării tratamentului prescris, dar și de consiliere gratuită privind măsurile de igienă, în scopul de a preveni răspândirea infectării.

Brăilenii văd și alte borduri schimbate, ex. în zona centrală pe Calea Galați

*Primarul Dragomir a anunțat pe Facebook că circulația va fi îngreunată pentru că au început lucrările de asfaltare și schimbare a bordurilor pe Calea Galați, tronson între Piața Traian – Bulevardul Independentei

 

Calea Galați, în dreptul instituției muzeale.
15 octombrie 2018

Municipiul Brăila s-a transformat de mult timp în șantier, uneori cu rost, alteori fără. Pe Calea Galați s-au început lucrările de asfaltare de prea mult timp (mai mult de un an) și tot degeaba, firma care câștigase inițial lucrările fiind oprită de primărie la sesizările repetate ale locuitorilor din zonă, dar și pentru că a încălcat toate normele de lucru, inclusiv întârziind nepermis activitatea din contract. În cartierul Vidin s-a început, de asemenea, de mai bine de un an de zile asfaltarea, dar nici acum nu s-a încheiat – de fapt, toată primăvara și toată vara 2018 nu s-au efectuat lucrări mai deloc. Pe Calea Călărașilor, între Tribunal și centrul vechi s-a turnat strat nou de asfalt (paote pentru a ascunde modul cum au asfaltat – hm! în bătaie de joc – cei la Compania de Utilități Publice ”Dunărea” după ce au schimbat țevi de apă) cu toate că nu era nevoie decât de mici reparații la carosabil (pe trotuare, da, era mare nevoie!).

În fine, în 15 octombrie 2018 primarul marian Viorel Dragomir anunță pe pagina sa din rețeaua Facebook că urmează pentru cei care locuiesc și trec prin centrul vechi o perioadă de stres, deoarece au început lucrări de asfaltare a străzii și trotuarelor. Mai precis, este vizată Calea Galați, tronsonul cuprins intre Piața Traian – Bulevardul Independenței. Notă. Să sperăm că vremea va fi frumoasă (hm! puțin probabil) pentru ca să se poată lucra cu asfaltul și acesta din urmă să și reziste…

ISJ Brăila, mobilitate în Italia prin proiect european Erasmus+

*În perioada 7 – 13 octombrie 2018 * Proiectul este ”Prevenirea analfabetismului prin inovare pedagogică și prin colaborarea cu familiile”, în care Inspectoratul Școlar Brăila are parteneri din Franța, Italia și Turcia

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila este parte, începând cu anul școlar 2017/2018, în proiectul Erasmus+ (număr de referință 2017-1-FR01-KA201-037402) ”Prévenir l’illettrisme par l’innovation pédagogique et la coopération avec les familles” (”Prevenirea analfabetismului prin inovare pedagogică și prin colaborarea cu familiile”). Parteneri sunt instituții din Franța, Italia și Turcia, Proiectul cu finanțare europeană este un parteneriat strategic (KA2) pentru susținerea inovării și schimb de bune practici.

Una dintre mobilități (vizite în proiect) a avut loc în perioada 7 – 13 octombrie 2018, în orașul Matera din Italia, fiind a doua activitatea de formare, predare, învățare  a acestui proiect Erasmus+, organizată de Universitatea  de studii Basilicata din Matera – Potenza. ISJ Brăila a fost reprezentat de o echipă formată din prof. Daniela Petre – inspector școlar Proiecte educaționale, coordonatorul proiectului în ISJ Brăila, prof. Camelia Istrate – inspector școlar Management, prof. Raluca Marica – inspector școlar Resurse umane, prof. Aurelia Stroe – inspector școlar Dezvoltarea resurselor umane și prof. Elena Cocîrlea – inspector școlar Religie. 

   Stagiul de formare, susținut de profesori universitari de la Universitatea Descartes din Paris și Universitatea Basilicata Matera – Potenza, a propus participanților mai multe module de formare pe tema strategiilor de lectură și a realizării testelor de evaluare ROLL, a transferabilității acestei metode  (http://www.roll-descartes.net/) al cărui obiectiv principal este prevenirea analfabetismlui funcțional. Au fost programate ateliere de lucru și dezbateri despre relația școală – familie, implicarea părinților în viața școlii.

Agenda întâlnirii a propus participanților activități didactice demostrative susținute de cadre didactice de la unitățile de învățământ din Matera și din Bernalda. Întâlnirea a presupus și lansarea site-ului www.erasmus-illettrisme.fr care va găzdui produsele intelectuale inovatoare realizate în acest proiect și care vor completa metodele și mijoacele existente. Produsele vor fi testate în unitățile școlare din fiecare țără parteneră în proiect și vor face obiectul organizării unor evenimente de diseminare la nivel local, național și european.

Lansarea cărții „50 de locuri de istorie bulgărească din afara Bulgariei”

*La Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila, în 13 octombrie 2018

Maria Gancev și
Svetoslav Marcov

Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila a găzduit lansarea cărții „50 de locuri de istorie bulgărească din afara Bulgariei” de Svetoslav Marcov. Evenimentul s-a desfășurat în sala unde funcționează secția împrumut audio-video, Medicateca.

A fost prezent autorul, care a petrecut ceva vreme în orașul unde s-au pus bazele Academiei Bulgare de științe, a abecedarului bulgăresc, unde a trăit o vreme Hristo Botev – erou național al bulgarilor, dar și Dobri Voinicov – un alt mare cărturar din sitoria Bulgariei, fondator al teatrului național bulgar (https://brailachirei.wordpress.com/2010/10/27/prietenia-braila-bulgaria-un-reper-cultural-deopotriva-contemporan/) etc. https://brailachirei.wordpress.com/2010/04/19/delegatie-din-bulgaria-in-vizita-la%c2%a0braila/. Traducerea prezentării a fost asigurată de Maria Gancev – președinte Comunitatea Bulgarilor Brăila, cea care a și moderat evenimentul dedicat lansării de carte.

Volumul, scris și publicat în limba bulgară, prezintă monumente, muzee, plăci comemorative și alte ”sfinte” locuri legate de Bulgaria și de bulgari. Monumentele amintite se află acum în afara granițelor bulgărești, prilej cu care este menționată și România cu şase obiective: mormântul lui Evlogi şi Hristo Gheorghievi din Bucureşti, placa comemorativă dedicată înfiinţării Academiei Bulgare de Ştiinţe din Brăila (înființată în 1869), placa comemorativă dedicată lui Hristo Botev din Brăila, biserica bulgărească din Constanţa, placa comemorativă dedicată lui Vasil Levski din comuna actuală Mihăil Kogâlniceanu – Tulcea, și muzeul minorităţii bulgare din Dudeştii Vechi, Banat.

Mai multe foto de la eveniment (arhiva Armanda Filipine) la  în pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei. De asemenea, au fost prezenți brăileni interesați de subiect, între aceștia prof. Anastasia Andriev care a inițiat un curs de limbă bulgară și a orgenizat, în câteva situații, evenimente în care a prezentat elemente de cultură bulgară împreună și cu puținii membri ai comunității bulărești din Brăila.

Grădiniţa PP nr. 2 Brăila, nou proiect Erasmus+

*Proiectul „Simțurile, gândirea și educația în acțiune pentru omenire” se derulează în intervalul  2018 – 2020 cu partneri unităţi de învăţământ din Finlanda, Polonia, Slovenia, Turcia 

   Grădinița cu Program Prelungit (PP) nr. 2  din Brăila – director prof. Rodica Topal – este beneficiara unui nou parteneriat de schimb interșcolar (KA 229) finanţat prin programul european Erasmus+ cu tema „Simțurile, gândirea și educația în acțiune pentru omenire”. alături de alte instituții din patru țări europene: Slovenia – coordonatoare de proiect, Turcia, Finlanda și Polonia. Grupul țintă al proiectului este format din preșcolari cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, școlari, părinți și comunitatea locală. Proiectul îşi propune să responsabilizeze preșcolarii în ceea ce priveşte stilul sănătos de viață, stil de viaţă care va fi prezentat în activităţile proiectului din perspectivă interdisciplinară – exact cum sugerează și tema parteneriatului care se desfășoară în anii şcolari din intervalul 2018 – 2020. Parteneriatul are ca obiective dobândirea abilităților de lucru corespunzătoare noii abordări (STEAM) pedagogice, învățarea limbii engleze, promovarea și consolidarea  comportamentelor pozitive și în același timp evitarea celor negative – obezitatea, problemele dentare.

„Luând în considerare schimbările care au loc în zilele noastre în lume, noile competențe absolut necesare pentru dezvoltarea unui copil fac parte din ariile științelor, tehnologiei, ingineriei, artelor și a matematicii. În acest sens prin implementarea proiectului, urmărim punerea în aplicare a unei noi abordări pedagogice – STEAM, care vizează îmbunătățirea perspectivei interdisciplinare, ajută la transpunerea cunoștințelor în practică, încurajează gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor” – extras din obiectivele proiectului „Simțurile, gândirea și educația în acțiune pentru omenire”. 

Proiectul a fost lansat la Brăila vineri – 12 octombrie 2018, cu ocazia zilelor Erasmus (Erasmus Open Doors 2018), prin implicarea preșcolarilor alături de părinți. Au fost desfăşurate şi câteva activități zematice, scopul lor vizând tema proiectului, respectiv adoptarea unei alimentații sănătoase: s-a realizat piramida alimentelor sănătoase, „Farfuriuțele vesele”,  realizarea de arici și omiduțe comestibile, realizarea de coronițe și măscuțe reprezentând fructe și legume, o paradă a fructelor și legumelor. Astfel, atât preșcolarii cât și părinții au pătruns în tainele artei de a trăi sănătos,. Această primă acţiune a avut rolul de inițiere și informare privind conținutul proiectului, găsirea unui logo, prezentarea obiectivelor, respectiv finalitățile proiectului.

** * Grădiniţa PP nr. 2 – unitate având statutul de Școală europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/26/gradinita-pp-nr-2-braila-din-nou-scoala-europeana/) – dezvoltat, în 2015 – 2017, un alt proiect european (detalii şi la https://brailachirei.wordpress.com/2017/05/30/gradinita-pp-nr-2-braila-la-reuniune-transnationala-in-cehia-proiect-erasmus/) în programul Erasmus+ pe teme de protecţia mediulu.