Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

*Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste *Personalități din toate categoriile profesionale și sociale, fețe bisericești, scriitori și oameni simpli – pe mulți am ajuns să îi numim „Sfinții închisorilor”, pentru că au suferit regimul opresiv și nedrept din închisorile comuniste, motivul fiind cel mai adesea doar acela că nu erau de acord cu regimul politic și nu făceau pe plac comuniștilor

Data de 14 mai este Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, moment în care se cuvine să menționăm că cei numiți în context Martiri pot fi toți cei care au suferit nedreptatea de a fi fost condamnați la închisoare fără o vină reală. Spun asta pentru că mă voi referi întâi la cineva care nu a murit în detenție, ca mulți alții, dar care a povestit despre acele vremuri. Mărturia sa ne poate da măsura crimei, dar criminalii/ vinovații pentru ce s-a pătimit în comunism nu au fost pedepsiți (Cum nici cei care au adus minerii în București în 1990 nu au fost pedepsiți!).

Cel la care vreau să fac primul apel aici este părintele Arsenie Papacioc (13 aug 1914 – 19 iul 2011) care a fost închis de comuniști dar a avut norocul să mai trăiască în libertate. Pentru că am luat recent – când am fost în drumeție cu Gabriel Lâlă – cartea „Veșnicia ascunsă într-o clipă” apărută în 2014 la editura Reîntregirea din Alba Iulia, voi cita din ea.

„Dumnezeu dă formă clipelor istoriei”

„M-au condamnat 40 de ani, să fie siguri că acolo voi rămâne pentru totdeauna. Fără discuție, s-a observat că ne-a apărat Dumnezeu grozav, deși noi, din partea dușmanilor eram mereu pe listele lor negre. Nu aveai ce să cedezi, nu ne jucam cu viața (…) doreau să ne dărâme complet din credința în Hristos. Ancheta a durat 90 de zile. A fost cea mai scârboasă perioadă. Te omorau și te băteau, numai ca să zici ca ei. <Nu, domnule! Nu zic! Tăie-mi capul și nu zic!>. Bineînțeles că apăram anumite lucruri. Dar, în sfârșit, au găsit: cu Rugul Aprins la Antim, unde făceam sâmbăta întruniri cu oameni de înaltă trăire. Găsiseră că noi făceam acolo propagandă și că ne organizăm împotriva lor. Ori noi făceam întâlniri duhovnicești (…) Era durere să te uiți la semenii tăi primejdioși, că n-aveau frică de Dumnezeu. Și mă uitam la pierderea lor. Pentru că problema vieții mele nu mi-o mai puneam. Așa cum începuseră să izbească și să lovească și să acuze, nu puteai să crezi că mai trăiești. Și atunci acceptai moartea cu orice chip. Și atunci nu mai sufereai lanțurile. Te întrista faptul că erau semenii tăi care făceau lucrurile acestea (..) Aiudul mai avea o secție, Zarcă. Acolo nu era glumă. Era moarte fără discuție, era regim de exterminare. M-au întrebat mulți dacă s-a făcut vreo minune. S-au făcut minuni! <Care?> au zis curioșii, <aceea că nu s-a făcut niciuna>. Dar să stai ani de zile nemâncat și pălmuit și să trăiesc acum nu e minune? Că am avut semne, că e divină și complexă ființă omenească, asta e altceva. Ajunsesem până acolo încât să văd cum iese sufletul (..) Simțeai ca forță, ca putere; secretul era acesta: prezența continuă la Dumnezeu, știind pentru ce suferi. Asta ca o scuză materială, ca un autodialog, ca să zic așa, dar lucrul acesta nu se raționaliza: trăiam pe Dumnezeu, eram în cer. Nu puteam face teatru acolo; în foc, nu poți ca să spui: mai așa sau așa; e foc, arzi pe toate părțile fără să te mistui. Sau te mistui încet, încet. Dar ce s-a constatat? Lucru foarte greu de înțeles și de prezentat: simțeai că e un har foarte ascuns, care pălea sabia dușmanului, ceea ce m-a făcut să spun <Dumnezeu dă formă clipelor istoriei>. Acesta este un semn pe care nu l-ar înțelege lumea. Descopereai frumusețea și Dumnezeul din om (…) Dacă nu ești prezent, cazi, ești vândut (…)”.

Fericitul Vladimir Ghika

Abia acum fac apel la biografia unui Martir adevărat, cel care este Fericitul Vladimir Ghika așa cum l-a canonizat Biserica Catolică pe Monseniorul Vladimir Ghika (25 dec 1873, Constantinopole – 16 mai 1954, Jilava). Nu mai dau referințele biografice – sunt destule pe internet (sper, corecte), există și pagina web https://www.vladimirghika.ro pe care vă invit să o cercetați – pentru că sunt și destule cărți (pdf) acolo.

Vreau să îmi amintesc eu însămi cum am ajuns, în 2012, să iau parte (întâmplare!) la Notre Dame, la una dintre liturghiile ce au precedat actul oficial de la Vatican – semnat de papa Francisk într-o miercuri, era 27 martie 2013 -, decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan (…) ucis din ură față de credință (…), la 16 mai 1954”. Cu alte cuvinte, trecerea Monseniorului Ghika – urmaș de domnitor din țară românească – în calendarul Sfinților ca Fericit (preot martir). Atunci nu mi-a venit să cred… a fost un dar absolut special (va trebui la un moment dat să îmi dau seama care e rostul lui adevărat pentru mine) și o bucurie lăuntrică greu de transpus în cuvintele de toată ziua…

Dar altceva vreau să subliniez aici. Fericitul Vladimir Ghika era preot catolic în 1934, prin activitățile sale misionare și de caritate aflându-se în acea perioadă la Bruxelles. Când a aflat că Panait Istrati, de care îl lega o amiciție specială, era internat în sanatoriul pentru tuberculoși în București și că nu se simte bine, imediat a luat trenul și a mers să îl îmbărbăteze pe Panait Istrati, să îi fie aproape. Nu zic mai mult. Doar să ne rugăm Fericitului Vladimir Ghika!

Poeți în închisorile comuniste

Din tot felul de motive care se învârteau in jurul ideii „nu ești cu noi, ești împotriva noastră”, scriitorii au fost și ei țintele comuniștilor iar unii au ajuns în temnițe. Nu toți au murit acolo, dar poezia nu s-a lăsat ținută între zăbrele. Stau mărturie versuri de (numesc doar pe câțiva) Nichifor Crainic, Radu Gyr, Dinu Pillat, Constant Tonegaru (el a murit în închisoare), Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, Ion Caraion care a confirmat (și el) că în închisori se scria poezie „care în gând, care pe-o bucată de sticlă, care pe-o tăbliță de lemn, pe-un papuc, pe-o pingea, pe o coajă de săpun sau pe spatele gamelei. Hârtie nu era, hârtia era prohibită. Pentru un simplu petec de sac de ciment sau pentru o gămălie de vârf de creion, obținute și acelea câine-câinește, cine știe cum, rar, prin curajul demenței, s-a întâmplat neîntâmplător să fie omorâți oameni. Și totuși toată lumea scria și nu toată lumea era numai din poeți alcătuită”.

De altfel, sunt tot felul de povești despre Martirii închisorilor comuniste. Merită să le cunoaștem. Nu doar pentru că fac parte din istoria noastră, ci și pentru ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cine uită, nu merită!”

Nota autorului. Scriu acest text cumva literar (și la persoana întâi) pentru că anumite subiecte – de care (unii) ne simțim mai legați – ar merita citite altfel, ele adresaîndu-se întâi inimii.

Foto 1 – Arsenie Papacioc, cartea; foto 2 (via site) – Monseniorul Vladimir Ghika vizitându-l pe Panait Istrati la sanatoriul bucureștean (1934); foto 3 (via site) – Fericitul Vladmir Ghika; foto 4 via Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței – galeria deținuților și deportaților politic (Muzeul Sighet gândit de regretatul Romulus Rusan și realizat împreună cu soția sa, poeta Ana Blandiana, plus o echipă de specialiști)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Balta Mică a Brăilei, propuneri de excursii pentru 18 și 19 mai 2024

*Balta Mică a Brăilei, propuneri de excursii pentru 18 și 19 mai 2024 *Cu plecări din Brăila și Galați către Insula Cailor (traseu 13) sau traseele 2 și 3

Administrația Parcul Natural Balta Mică a Brăilei organizează în zilele de 18 și 19 mai, de la ora 9.00 excursii pe Dunăre cu plecare din Brăila de la muzeul-ponton (Centrul de Informare și Vizitare a Parcului Natural Balta Mică a Brăila – Galați) către Insula Cailor. Este Traseul nr. 13 pe ruta Centrul de Informare și Vizitare a Parcului Natural Balta Mică a Brailei – Portul Maritim Brăila – pod suspendat Brăila (foto 2) – belvedere către munții Măcinului – Portul Maritim Galați – intrare rezervația biosferei Deltei Dunării – parcul natural Lunca joasă a Prutului inferior – rezervația naturală Ostrovul Prut (Insula Cailor), traseu detaliat pe site la https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/

Prețul este 120 lei/ persoană. Număr maxim de persoane – șase. Traseul se face în aproximativ 3,5 ore. Detalii la telefon 0752190465. Plecarea spre Galați către Insula Cailor se face numai cu ambarcațiunea acoperită.

Un al program este propus cu plecări de la orele 13.00, respectiv excursii pe traseul 2 (preț 80 lei/ persoană, durata două ore) și traseul 3 (preț 120 lei/ persoană, durata cca. 3,5 ore). Numărul minim de persoane este de patru pentru traseul 2, respectiv cinci persoane pentru traseul 3 cu barcă descoperită sau minim șase persoane, respectiv șapte pentru ambarcațiunea acoperită. Începând cu 13 mai 2024, programări la telefon 0752190465 pentru excursiile din 18 și 19 mai. Traseele se regăsesc cu ușurință pe pagina web.

Foto 1 și 2 (arhiva noastră); foto 3 via Balta Mică a Brăilei *

Romsilva Parc Balta Mica * Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine – revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Campanie electorală. Câteva „reguli” de citire a promisiunilor candidaților

*Campanie electorală. Câteva „reguli” de citire a promisiunilor candidaților * De înțelegere și, apoi, de aplicat stampila de vot corect, în funcție de interesul general – că asta contează!

În 9 iunie 2024 se votează. La noi în țară alegerile sunt duble: locale și europarlamentare. Deci, vom avea multe buletine de vot. Unii votanți știu (din varii motive: că sunt membri de partid, că sunt cunoștințe sau prieteni cu anume candidați etc) pe cine vor alege – chiar și dacă nu e cine merită. Noi încercăm aici să subliniem câteva chestiuni care ar merita să fie în atenția alegătorului în așa fel încât după 9 iunie lucrurile să fie mai bune pentru toată societatea (nu doar pentru unii. fie ei chiar și angajați la stat (veți realiza din cele de mai jos de ce spunem asta!)

1) Dacă promisiunile candidaților par exagerate, ele chiar sunt așa;

2) Dacă se vorbește urât de contracandidați, e semn că despre tine (cel care arunci cu noroi) nu știi a spune prea multe lucruri bune;

3) Dacă un candidat se laudă numai cu cheltuirea banului public – cu rost sau fără (a se vedea felul cum se asfaltează și în… parcuri!) – fără să spună nimic despre dezvoltare economică (de unde vin banii reali), atunci are o problemă; e – clar – un candidat care nu merită votul;

4) Dacă un candidat este deja în funcție de putere, atunci să vorbească faptele. Nicidecum vorbele în spațiul public – oricare ar fi el (fizic sau online). Iar dacă faptele arată ca Regala brăileană – actuala stradă Eminescu – atunci… să decidă votul din 9 iunie ce și cum…

Foto via site votcorect

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Izvorul tămăduirii

*Izvorul tămăduirii *Sărbătoarea religioasă din vinerea Săptămânii luminate în calendarul ortodox

Izvorul Tămăduirii este prăznuit în acest an la 10 mai, în Săptămâna luminată. Sărbătoarea se referă – așa cum se menționează în scrierile biblice – la puterea vindecatoare a lui Hristos. În cântările bisericești, i se spune Izvorul vieții, iar Maicii Domnului i se spune Izvor al tămăduirilor sau Izvorul purtător de viață. În centrul icoanei Izvorului Tămăduirii se află Maica Domnului, pentru că ne rugăm la Maica Sfântă spre a primi ajutorul de la Mântuitor. Tot în această zi este pomenită sfințirea bisericii Izvorul dătător de viață sau Izvorul Tămăduirii din Constantinopol – secolul V, ridicată de împăratul Leon, rezidită de Justinian și de împărații Vasile Macedoneanul, Leon cel Înțelept.

E sărbătoare în bisericile care au hramul Izvorul tămăduirii. Are loc și sfințirea apei – aghiasma (de altfel, cuvântul aghiasmă – din greacă – înseamnă sfinţire). „Aghiasma mică se mai numeşte şi sfeştanie (cuvânt slavon care înseamnă luminare sau slujba luminării, pentru că la început se înţelegea prin el numai aghiasma cea mare, care se săvârşeşte la Bobotează). Aghiasma mică se săvârşeşte în biserică şi prin case, iar uneori chiar la râuri, fântâni, izvoare, grădini etc” – via Doxologia. Credincioșii sunt bucuroși să ia aghiasma mică despre care se crede că are putere de vindecare în boli și tot felul de necazuri.

„Izvorul Tămăduirii cade întotdeauna în prima zi de vineri de după Duminica Învierii Domnului sau în vinerea din Săptămâna Luminată; în această zi, preoții scot icoanele și fac slujbe la câmp pentru ploaie și împotriva molimelor; unele femei fac pască și ouă roșii, iar a doua zi, în Sâmbăta Tomei, le duc la biserică, pentru a fi slujite, și apoi le duc la cimitir și pun lângă fiecare cruce de pe mormântul răposaților din neam câte un ou și o pască, aprinzând și câte o lumânare, pentru a face și morților <rânduială>” – din cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (TipoMoldova, 2016).

Iconografie

„Înțelegerea Maicii Domnului ca izvor al tămăduirii e exprimată în icoane de cele mai multe ori reprezentand-o pe Maica Domnului singură, alteori înfățișând-o cu Pruncul Sfânt în brațe. O reprezentare simplă și frumoasă a temei Izvorul tămăduirii este o frescă (în foto), din 1434, aflată în paraclisul mănăstirii athonite Sfântul Pavel. Aici, Maica Domnului este reprezentată așezată într-un vas baptismal, cu Pruncul Hristos în brațe. În dreapta ei stă regele proroc Solomon cu un filacter în mână pe care e scris <Te văd pe tine Fecioară ca pe o grădină și ca pe un izvor pecetluit>” – via site crestinortodox.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

O adevărată istorie a artei în lut, obiecte din colecții muzeale și private, la MNȚR

*„Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști” este proiectul, cofinanțat AFCN, care prezintă tipuri ceramice păstrate din neolitic și până azi * Expoziția „Revendicând pământul” este deschisă în 9 – 26 mai 2024

Expoziția „Revendicând pământul, organizată de Muzeul Național de Istorie a României , parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști” cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), se deschide la Muzeul Național al Țăranului Român , în sala Media Vernisajul are loc în 9 mai 2024; expoziția rămâne deschisă până în 26 mai 2024.

Sunt prezentate obiecte de lut în așa fel încât publicul să vadă tipuri ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările de ornamentație și forme. „Expoziția este structurată pe mari regiuni geografice, istorice și etnografice (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crișana, Banat, Moldova), punându-se în valoare diversitatea ceramicii tradiționale specifice fiecărei zone”, subliniază organizatorii. Nu lipsesc obiectele ceramice, respectiv vasele din argilă – ulcioare, căni, blide, străchini, farfurii, gazornițe, castronoaie etc., dar și cahle, țiglele manufacturate cândva în mici ateliere sau mici fabrici, jucării/ forme ceramice în miniatură – pușculite, clopoței, fluiere, mărțișoare, ulcioare, farfurii etc.

Proiectul își propune valorificarea colecțiilor particulare și muzeale, într-un tandem pentru punerea în valoare a unor opere de artă de factură populară, dar și a meșteșugului care le-a produs și care începe să își piardă din importanță (nota red. Din nefericire în România așa se întâmplă… Alte țări, cum sunt Franța, Japonia – spre exemplu, reușesc să păstreze manufacturi de tradiție și chiar sa atragă tinerii către acestea).exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse până acum.

Expoziția cuprinde și piese remarcabile, din centre consacrate ale ceramicii de pe teritoriul românesc – Vlădești, Horezu, piese provenite de la colecționari renumiți cum e Barbu Slătineanu, din colecția Sergiu Sorin Popescu. Partenerii Muzeului de istorie în organizare sunt MNȚR, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Județean Buzău , Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Europe Day 2024

*Ziua Europei – 9 mai *Din 2007, România este membră a familiei europene și românii beneficiază de toate drepturile ce derivă de aici #EU

Happy Europe Day!

European Commission: „Today, on 9 May, we celebrate our unity and solidarity. A month ahead of the #EUelections2024 (6-9 June), it is the perfect day to share your wishes for Europe and reflect on which EU you want in the future. Let’s continue to work together to build a brighter, more united future for all of us”.

program – https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_24_2381

#EuropeanUnion #EuropeDay

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

În Săptămâna luminată. Obiceiuri și tradiții populare – ceata Junilor din Șcheii Brașovului

*În Săptămâna luminată. Obiceiuri și tradiții populare – ceata Junilor din Scheii Brașovului *Frumosul obicei al coborârii Junilor călări în cetate va avea loc și în această perioadă

Un obicei străvechi, certificând existența mândrilor proprietari de cai, este cel în care ceata Junilor din Șcheii Brașovului ( Junii Brasovului ) – în miercurea Săptămânii luminate – iese pe străzi. Junii și caii erau împodobiți cu flori. Un extras din cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (TipoMoldova, 2016) oferă mărturie.

Obiceiul se păstrează și astăzi – foto 2. De altfel, încep Zilele Brașovului astăzi, 8 mai 2024, și se termină duminică – unul din punctele de interes fiind coborârea Junilor, călări, în cetate.

„Pentru ceata Junilor din Șcheii Brașovului, miercurea din Săptămâna luminată este ziua cea mai animată; se adună cam 200-300 de călăreți, caii acestora fiind împodobiți cu ghirlande de flori, numite <presine>, confecționate de femei mai sărace și vândute doritorilor; oamenii, chiar și cei care doar asistă la manifestare, își pun ghirlandele de flori la gât și subsuoară, de-a dreapta și de-a stânga, ele încrucișându-se pe piept; la cai, se pun după cap și în spatele șeii, iar călăreții își împodobesc pălăriile cu flori rupte, prinse în formă de cruce; la capătul satului, când coboară miercurea Junii, îi așteaptă un om poznaș, cu fața mascată, care face lumea să râdă și care se numește măscăriciul Junilor; spre deosebire de celelalte zile cu ospețe ale Junilor (lunea, marțea, joia și duminica), miercurea se prezintă ca o serbare a întregii comunități din Schei. Sărbătoarea aceasta este atestată și într-un document datând din 1793, unde se specifică și sacrificarea unui miel, iar, la 1839, se vorbește și de un foc mare la care se frige acest miel; la 1880, un istoric ceh apropie serbarea aceasta cu alte manifestări petrecute pe culmile dealurilor sau munților, cu <Târgul de fete> de pe Muntele Găina, cu alte asemenea târguri din Bihor, de pe Ceahlău și de la Sinaia, concluzionând că românii sunt singurul popor din Europa care se urcă pe cele mai înalte creste ale Carpaților, când vor să petreacă; faptul că, în această zi, se călărește pe distanțe care nu necesită folosirea cailor atestă că este vorba de o călărire de primăvară, rituală, care simbolizează declanșarea procesului vegetativ, putând fi pusă alături de obiceiul numit <Încurarea cailor>” – din cartea menționată.

Foto 1 – juni călare, Șcheii Brașovului (1880 – 1940) din arhiva Muzeului Țăranului Român; foto 2 (via pagina Facebook Junii Brașovului) – Junii Brașovului, la sărbătoarea din 2023;

foto 3 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Învierea Mântuitorului

*Învierea Mântuitorului *În iconografie și artă

În calendarul Paștelui la creștinii ortodocși, noaptea Învierii a fost serbată în 4/ 5 mai 2024. Hristos a Înviat! Și dacă au fost sau nu la Slujba Învierii în lăcașurile de cult, credincioșii încearcă uneori să își reprezinte imaginar momentul, unul dintre cele mai importante în religia creștină. Arta picturală ajută în acest sens.

Știm că întreg conținutul biblic a fost de la început o temă pentru pictori, tendința s-a accentuat pe măsură ce spațiul religios a devenit unul complementar spațiului laic în civilizațiile unde biserica a făcut parte din arealul conducător statal. În contextul existenței lăcașurilor de cult, a dorinței reprezentaților zonei religioase de a transmite către enoriași poveștile biblice – nu uităm că multă vreme aceștia din urmă nu știau, în majoritate, citi și scrie – lucrările de acest gen (fresce, picturi/ tablouri) s-au înmulțit.

În egală măsură, pictura de factură religioasă a avut mereu și o caracteristică socială – specialiștii, mai cu seamă în pictură bizantină (canonică), precizează aspectul referitor la sublinierea ierarhiilor (evident, la începuturi stăpânii de cetăți, castele comandau și plăteau). Nu toate pot fi numite icoane, așa cum obișnuim astăzi să le spunem reprezentărilor biblice.

Dar oricum ar fi, unele lucrări artistice impresionează la fel de mult ca însuși subiectul lor. Așa este și tema Învierii Mântuitorului Iisus. O ilustrăm aici prin câțiva reprezentanți ai artelor vizuale (cum li se spune, mai nou, artelor plastice pentru a îngloba și domenii recente – ex. instalațiile).

Foto 1 – Învierea, fresca lui Giotto lucrată între 1303 și 1305, aflată în Cappella degli Scrovegni (Padova); foto 2 – Învierea lui Iisus și femeile la mormânt (1438 – 1446), frescă de Fra Angelico, acum în Muzeul San Marco (pe atunci, în mănăstirea San Marco unde a lucrat și Michelangelo), Florenţa; foto 3 – Învierea, ulei pe pânză (1580) de Paolo Veronese, în Venezia, Basilica San Francesco della Vigna; foto 4 – Învierea, pictură pe pânză de Jacopo Tintoretto, în Galeria Academiei venețiene;

foto 5 – Învierea, pictură (1499 – 1502) de Raphael Sanzio, în muzeul brazilian de artă din Sao Paolo

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare

*Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare *Iconografie, tradiții și obiceiuri

Sâmbăta din Săptămâna Patimilor, la creștini, este Sâmbăta Mare, Sfânta și Marea Sâmbătă când se prăznuiește îngroparea Mântuitorului și pogorârea la iad unde „a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare” după cum spune Apostolul Petru, citat în Evanghelii.

Sfântul Ioan Damaschin, autorul Canonului Sfintelor Paști, spune: „Deși Hristos a murit ca un om, iar sufletul său s-a desprins din preacuratul său trup, dumnezeirea lui a rămas nedespărțită de amândouă, de trup și de suflet”.

Sâmbăta mare este ultima zi din postul Paștelui. Creștinii se pregătesc cu respect pentru praznicul Învierii Domnului, marea sărbătoare. Pe vremuri, credincioșii țineau vinerea post negru și nu mergeau la câmp, nu lucrau în casă. Femeile pregăteau și coceau pasca, încă de vineri. O făceau în formă rotundă, după credința că scutecele în care a fost înfășat Iisus Hristos aveau formă rotundă; sau făceau pasca cu patru colțuri, după model piatra de mormânt. La mijloc, pasca avea o cruce. Semnul crucii era și în ritualul introducerii în cuptor. Femeie făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereți ai cuptorului și spuneau „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”. Cojile de la ouăle din aluatul de pască erau aruncate pe o apă curgătoare.În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii mergeau (merg și acum) la biserică pentru slujba Învierii având cu ei pasca, ouă roșii și alte alimente care vor fi sfințite. Duminică dimineață, la încheierea Sfintei Liturghii se întorceau acasă cu lumânarea aprinsă și o stingeau de grindă. Luau sfânta anafură, pasca, ouăle și celelalte bucate sfințite la biserică și pregăteau masa de Paști. Tot aici se afla și mielul – aliment ritual, simbol pascal și hristic.

Foto 1 – Coborârea de pe cruce în viziunea artistică a lui Fra Filippo Lippi (Filippino Lippi), Galleria dell Accademia, Florența; foto 2 – Așezarea în mormânt a Mântuitorului (iconografie bizantină); foto 3 – Punerea în mormânt pictată de Caravaggio, în Muzeul Vatican

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – obiceiuri și tradiții populare

*Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – iconografie, obiceiuri și tradiții populare românești *#sarbatoripascale

Foto 1 – frescă reprezentând Crucificarea realizată (1300) de Giotto;

foto 2 – crucificarea pictată de Fra Angelico (lucrare din 1420 – 1423);

foto 3 – crucificarea, pictură (1600) de El Greco – face parte din colecție privată;

foto 4 – crucificarea în viziunea artistică a lui Anthony van Dick (lucrare realizată între 1628 și 1633)

Obiceiuri și tradiții populare din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este ziua de amintire a răstignirii lui Iisus. În bisericile ortodoxe se scoate Sfântul Epitaf pe sub care trec oamenii. Se crede că cei ce trec de trei ori nu-i doare capul și mijlocul, iar daca își sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Zilei i se spune și Vinerea Seacă. Mai ales femeile bătrâne țineau post negru și seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafură. Despre florile aduse la slujbă, se credea că sunt purtătoare de leac. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări, jelesc morții. Credincioșii mergeau către case cu lumânări aprinse, că să afle și morții. Ocoleau casa de trei ori și intrand, se închinau, făceau câte o cruce cu lumanarea aprinsă în cei patru pereti sau la grindă și păstrau lumanarea pentru vremuri de necaz.Se credea că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor. Nu se cocea pâine sau altceva în această zi, să nu le ardă mâinile Maicii Domnului. Nu se cosea, ca să nu orbească. Nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla, ca să nu se supere Sfânta Vineri. Se afuma casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori în zorii zilei, pentru ca primejdiile, bolile să nu se apropie de casă, de pomi, să fie apărați de trăsnet. Vinerea seacă era considerată și vinerea sluțeniei – oamenii cu diverse afecțiuni ale pielii mergeau să se scalde în primele ore ale dimineții, în ape curgătoare, fără să fie văzuți de nimeni. Copiii adunau flori de câmp si le duceau la biserică.În Vinerea Mare, credincioșii participă seara la slujba (denie) Prohodului Domnului. (Informații din „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” de Marcel Lutic, editura Vasiliana și de la alți cercetători etnologi)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day

*Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day (3 mai) *Tema din 2024 este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăiește omenirea

Ziua mondială a libertății presei (3 mai) este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăim („In the context of the world’s triple planetary crisis (climate change, biodi-versity loss, and air pollution”… mai multe, la https://www.unesco.org/en/days/press-freedom).). În aceste zile, 2 – 4 mai 2024, are loc o conferință internațională cu titlul „A Press for the Planet: Journalism in the face of the Environmental Crisis”, la Centro Cultural Gabriela Mistral în Santigo, Chile.

În România s-ar putea să intereseze (hm..!) mai puțin aceste subiecte, dar adevărul e vizibil cu ochiul liber: schimbarea climei se simte zi de zi, specialiștii (in special cei din ariile protejate) atrag atenția că suntem – la nivel global situația e gravă – pe cale să distrugem și mai multe specii de păsări, animale, plante etc. În ceea ce privește calitatea aerului, nici aceasta nu trebuie demonstrată: simțim cu toții că poluarea e din ce în ce mai prezentă. Întrebările sunt: ce facem ca să schimbăm lucrurile în bine? Ce facem noi? Ce fac conducătorii? Chiar facem ceva?!? Cei care conduc chiar fac ceva?!? (Foto compilație la t3.gstatic.com)

Nu uitați că urmează 9 iunie, data alegerilor locale și europarlamentare. Când vă aflați cu ștampila de vot în mână, nu uitați aceste teme și votați în așa fel încât viitorul să arate mai bine!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Joia mare – tradiții și obiceiuri populare românești

*Săptămâna Patimilor. Joia Mare – tradiții și obiceiuri populare românești *Oamenii din vechime nu lucrau în această zi * Se făceau focuri pentru morți * Se vopseau ouă

În spațiul românesc, majoritar creștin, Sărbătorile Pascale au un rol important. Obiceiurile și tradițiile sunt strâns legate de tot ce se întâmplă în zilele Paștelui (poveștile biblice devin repere). Alteori, tradițiile vin din timpuri mult mai vechi. La mijlocul săptămânii, în Joia Mare, sunt multe simboluri în joc.

Cităm spre exemplificare din cartea „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (Humanitas, 1998): „Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chir ard fuioarele netoarse. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă:<Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ /Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele>.În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de <strigare peste sat>, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.Iată o mostră de dialog: <- Vai de mine, măi!/ – Ce ţi-e ţie, măi?/ – Că mă doare capul…/ – Pentru ce te doare capul?/ – Pentru că Constantinu Nuţului s-a îmbătat la făgădău (cârciumă) şi…>.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte <cearcă>. Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului… În lumea oraşului, care este domeniul unde omul obişnuit ţine cu atâta minuţie socoteala ornamentelor? Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume. Există şi o rândului a ciocănitului. Se crede că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: <Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!>. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la Înălțare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor. A observat cineva că spargerea ouălor este un gest violent?”

Conform poveștii biblice, in Joia mare s-au petrecut cel puțin patru momente semnificative care îl au în centru pe Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, sărutul lui Iuda, rugăciunea din grădina Ghetsimani. Iconografia – creștină și nu numai – e revelatoare în acest sens.

Foto 1 – Iisus spală picioarele ucenicilor (iconografie bizantină); foto 2 – Cina cea de taină (pictura murală realizată, în 1495 – 1498, de Leonardo da Vinci; în biserica dominicană Santa Maria delle Grazie, Milano); foto 3 – rugăciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani (iconografie bizantină); foto 4 – sărutul lui Iuda (fresca lui Giotto, datată 1305); foto 5 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee

*Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee *În perioada 1 – 3 mai 2024

În zilele de 1, 2 și 3 mai 2024 Administrația Parcului Natural Balta Mica a Brăilei ( Romsilva Parc Balta Mica ) organizează, între orele 10.00 și 13.00, plimbări pe traseul Centrul de Informare și Vizitare Parc Natural Balta Mică a Brăilei (muzeul ponton) – Canaralele Hârșovei (Canaralele din portul Hârşova, cu valoare peisagistică, sunt unice pe traseul Dunării de Jos – două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca 2 km amonte, într-o arie protejată care se mai păstrează resturi din pădurea ce acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă; pe stâncile din amonte, numite Dealul Cetăţii, s-a construit cetatea Carsium) – traseul nr. 12 din broșura traseelor disponibilă la https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/ – sau traseul 11, cu plecare de la Giurgeni Vadu Oii. Atenție! Programări, din timp, la telefon 0752190465.

„Ne-am bucurat vara trecută de mulți bucuresteni și străini cărora le este mult mai ușor să ajungă la Giurgeni pentru o excursie de o zi în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei unde pot admira biodiversitatea mult mai variată și bogată a parcului, acum și cu apariția centrului gastronomic <La Grisha> – punct gastronomic local Ghindărești”, precizează echipa BMB.

** Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 853.266 hectare, din care 232.246 hectare sunt în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri.** Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila

*Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila *Candidata este liderul local al partidului Forța Dreptei

Antoneta Ioniță – medic și președinte al partidului Forța Dreptei Brăila – candidează din partea Alianței Dreapta Unită (formată din USR – Forța Dreptei – Partidul Mișcarea Populară) la funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Brăila.

Antoneta Ioniță: „Avem nevoie de un proiect coerent pentru a redeveni un județ sănătos: atractiv pentru investiţii, sigur pentru pacienţii ce apelează la serviciile medicale, prietenos cu mediul de afaceri. Observăm cum tinerii pleacă din Brăila din cauza lipsei locurilor de muncă bine plătite, cum unitățile medicale devin din ce în ce mai nesigure, incapabile să ofere servicii moderne, cum investițiile din Brăila bat pasul pe loc. Orice brăilean de bună credință vede că județul nostru suferă din cauza administrației actuale: **Bugetul de dezvoltare al CJ Brăila este de 123 milioane lei, pe când cel al CJ Galați este de 1.25 miliarde lei; de peste 10 ori mai mare! Cea mai mare parte a veniturilor provin, conform unei declarații a șefului CJ de la Galați, din proiecte cu fonduri europene, adică secțiunea limbi străine pentru <profesioniștii> din administrația brăileană **În bugetul pe 2024, bugetul CJ Brăila prevede suma de 10 mil. lei pentru Spitalul Clinic de Urgență Brăila. La Galați, în Spitalul Județean s-au băgat peste 100 milioane euro în: reabilitare tehnică și consolidări, eficiență energetică, parcare supraetajată prevăzută cu heliport, secție regională de radioterapie – pentru bolnavii de cancer. Este singura din țară, în afară de București, unde sunt montate două acceleratoare liniare de particule **La Galați s-a investit în extinderea UPU sau montarea de lifturi noi. La Brăila, cad pacienții cu liftul în spital și singura preocupare a șefilor de la spital sau CJ a fost să ascundă subiectul. Sunt aspecte care nu mai pot fi ascunse de administrația PSD de la CJ Brăila și de liberali – cei care joacă un teatru jalnic în încercarea de a-i prosti pe brăileni. Se prefac că sunt în opoziție, dar votează cot la cot toate proiectele ce sărăcesc Brăila. Nivelul de trai al brăilenilor se deteriorează în fiecare zi, indiferent că vorbim despre cel mai mare preț la apă și canalizare din România, despre scumpiri la alimente și servicii publice sau despre oferta de locuri de muncă. E timpul să-i <amendăm> la vot pe acești incompetenți”.

Nota red.. Antoneta Ioniță a părăsit PNL împreună cu Ludovic Orban; în mandatul 2016 – 2020 a activat în parlament, ca deputat liberal (deci din partea PNL Brăila), membră în Comisia de sănătate. O corecție la declarația de mai sus: liberalii fac opoziție la Brăila, atât în plenul VJ dat și la Consiliul Local Municipal; de cele mai multe ori au obiecții la proiectele controversate propuse de administrația actuală condusă de PSD, iar la buget și votat împotrivă ori s-au abținut.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești *În destule gospodării încă se mai face curățenia generală – ca pe vremuri, se dau pomeni pentru morți, se fac ouă roșii și cozonaci

Tradițiile populare din spațiul românesc stabilesc, dincolo de regulile duhovnicești ale perioadei Pascale, anumite reguli de conduită care completează, cumva, norma religioasă sau îi caută un sens laic, mai aproape de înțelegerea celui care nu cunoaște destulă teologie. Din volumul „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (editura TipoMoldova, 2016) aflăm câteva astfel de tradiții și obiceiuri, unele încă active în comunitățile rurale și nu numai – exemplu, curățenia generală care se face în gospodării, pomenile pentru morți, postul negru din Vinerea Mare, pregătirea în casă a cozonacilor, a ouălor roșii.

„Săptămâna Patimilor se deosebește de toate celelalte prin câteva caracteristici liturgice, care îi conferă o notă de sobrietate și măreție în același timp, tristețe dar și de bucurie, de pocăință și nădejde; acum se retrăiește amintirea plină de dramatism a patimilor Mântuitorului; se crede că acum morții revin printre cei vii, de aceea abundă practicile de pomenire a morților și strămoșilor, pomenirea lor făcându-se în Joia Mare; slujbele ținute în biserică amintesc de evenimente și momente din istoria sfântă a mântuirii, fiind cunoscute sub numele de Denii. Astfel, lunea se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi, dar și pilda smochinului neroditor ca simbol al sinagogii care nu a adus rodul mântuirii. Marțea se face pomenirea celor zece fecioare. Miercurea este dedicată amintirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului.Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire și începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos. În Vinerea mare se face pomenirea Patimilor și mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rostește Prohodul. Sâmbăta este ultima zi a Săptămânii Mari, când se pomenește despre îngroparea trupului lui Iisus și coborârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica la viață veșnică pe cei din veac adormiți.

Postul acestei săptămâni are următoarea rânduială: luni, marți, miercuri și sâmbătă se consumă mâncare uscată, numai seara; joi este dezlegare la ulei și vin; vineri nu se cuvine a mânca; cei care nu pot respecta postul (bolnavii și bătrânii) pot mânca pâine și bea apă după apusul soarelui; mâncarea uscată constă în pâine, apă, nuci, halva, smochine, miere, alune, prune uscate, mere etc.; se poate mânca și mâncare gătită de post, consumată după apusul soarelui; nu este voie să se mănânce urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet în loc de apă; curățenia sufletească și trupească este însoțită și de curățenia de Paște din gospodării; se văruiește, se zugrăvește, se spală covoarele, preșurile și geamurile, se văruiesc trunchiurile copacilor; spre sfârșitul săptămânii, se pregătesc cozonacii, ouăle roșii și preparatele din carne de miel, toate trebuind să fie gata pentru a fi sfințite la biserică, în dimineața Duminicii Învierii Domnului”.

Foto 1 via Muzeul Muzeul Național al Țăranului Român – icoană pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, Țara Bârsei, sec. XIX; foto 2 – cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, PNL Brăila, candidat la Primăria Brăila: primar

*Depunerea candidaturii la Biroul Electoral este o bună motivație pentru reafirmarea încrederii că brăilenii vor ști să aleagă, în 9 iunie, astfel încât viitorul să fie unul cu adevărat bun – pentru toți

Cătălin Canciu – profesor de geografie cu doctorat, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brăila, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila este, din 25 aprilie 2024, oficial în lupta politică pentru funcția de primar al municipiului Brăila.

Cătălin Canciu: „Astăzi mi-am depus oficial candidatura pentru Primăria Municipiului Brăila. Sunt un om născut și crescut în Brăila, iubesc orașul nostru și am respect pentru brăileni și pentru tot ce au mai bun de oferit aceste locuri binecuvântate ale țării. Competiția electorală, așa cum este ea descrisă prin lege, ne supune unor rigori – să fim uniți sub o siglă, sub niște culori, să strângem mii de semnături iar la final, să avem dreptul la un pătrățel pe buletinul de vot pe care oamenii îl vor avea în mână pe 9 iunie. Dar vă spun cu mâna pe inimă, în această bătălie nu am intrat doar în numele unui partid, al unor culori, sau al unor principii. Sunt în luptă pentru zecile de mii de brăileni care își privesc copiii plecând înspre alte zări, al zecilor de mii care sunt plecați și privesc cu nostalgie înapoi către casă și al celor mulți rămași încă în Brăila, cu speranța că, după aproape 35 de ani, ceva se va schimba!

Sunt în luptă în numele SCHIMBĂRII ÎN BINE A ACESTUI ORAȘ, sunt mândru că sunt brăilean și sunt convins că doar efortul nostru comun va reuși să ridice Brăila, după mulți ani de alegeri greșite, acolo unde merită, în fruntea țării”.

Alexandru Popa, PNL Brăila, candidat la Consiliul Județean: președinte

*Liderul liberalilor brăileni și-a depus candidatura la Biroul Electoral * Își exprimă convingerea că brăilenii ăși dorescu cu adevărat schimbarea, doresc un județ prosper, doresc ca speranța să reînvie, pentru ei și copiii lor, și vor arăta asta la votul din 9 iunie,

Alexandru Popa – deputat şi preşedinte PNL Brăila – și-a depus oficial, în 25 aprilie 2024, candidatura pentru Președinția Consiliul Județean Brăila. Liderul liberalilor brăileni are încredere că votul concetățenilor va consfinți ceea ce se vede: oamenii așteaptă – cam de mult – o schimbare în bine. Ea poate să apară după 9 iunie – data alegerilor.

Alexandru Popa: ”M-am întrebat – și în 2016 și în 2020 – unde sunt zecile de mii de brăileni care își văd copiii sau părinții doar de Sărbători sau chiar mai rar? Unde sunt zecile de mii de tineri și oameni activi care țin în spate județul nostru? Până acum câteva săptămâni îi credeam pierduți, îi credeam resemnați. Astăzi, după multe zile petrecute în stradă, după nenumărate întâlniri cu brăilenii rămași, dar și cu cei din diaspora, sunt convins că speranța a reînviat în orașul și județul nostru! Am în spate o echipă de oameni născuți și crescuți în județul Brăila, oameni care au o meserie, care au respect pentru brăileni și pentru tot ce are bun județul nostru. Pentru noi toți am intrat în această luptă, cu convingerea că, după mai bine de trei decenii, SCHIMBAREA ÎN BINE se va produce. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Revista Braila Chirei

A doua ediție LYNX Festival, la Brașov

*A doua ediție LYNX Festival, la Brașov *Fotografia și filmul documentar sunt în atenția festivalului, în 4 – 9 iunie 2024

Orașul municipiu Brașov găzduiește a doua ediție LYNX festival , dedicat exclusiv fotografiei și filmului documentar de natură, inițiat de asociațiile România Sălbatică , Dan Dinu președinte, și Forona. Are loc în perioada 4 – 9 iunie 2024. Dan Dinu – director artistic LYNX Festival:„Sunt foarte entuziasmat pentru a doua ediție LYNX Festival, care se anunță cel puțin la fel de bună ca prima. Dintre cele mai interesante filme pe care o să le aducem amintesc acum de Wild Transylvania, regizat de John Murray, unul dintre invitații noștri speciali de la ediția trecută. Filmul este prezentat în premieră în România și spune povestea vieții sălbatice din această regiune a țării noastre într-un mod armonios, întrețesut și cu peisaje pitorești. Un alt film din program, care a câștigat mai multe festivaluri de profil, este Cactus Hotel, o comedie faină cu animale de tot felul și cu o poveste absolut fascinată. Aș mai pune pe listă și un film foarte interesant despre lupi, unul despre Marea Mediterană, dar și o producție de la BBC despre Antarctica, documentar ce va fi prezentat în format 3D. Nu vor lipsi nici expozițiile de fotografie, iar în cadrul festivalului vom anunța și câștigătorii la concursul internațional Milvus. Acesta este un sumar care sper că va atrage atenția iubitorilor de natură, cărora le promitem și alte surprize dacă vor fi la Brașov la început de iunie”.

John Murray nu mai are nevoie de prezentare, fiind celebru producător de film documentar – are și premiul Emmy in palmares. Anul trecut s-a întâlnit cu publicul român la premiera mondială a documentarului „Ireland’s Wild Islands”, iar acum va oferi premiera documentarului său „Wild Transylvania”. „Cactus Hotel” are numeroase premii – la Green Screen (Germania), Darss Nature Film Festival (Germania), Festival International Nature Namur (Franța), Innsbruck Nature Film Festival (Austria), Sondrio Festival (Italia). Regizat de Yann Sochaczewski, filmul aduce pe marele ecran 50 de minute cu povești construite în jurul unui cactus saguaro. Deschiderea LYNX Festival va avea loc la Cinema Astra (str. Lungă nr 1), gazda principală a festivalului.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război *Activitate inițiată de Filiala Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și desfășurată la muzeul brăilean

Ziua veteranilor de război este serbată la Brăila, la inițiativa Filialei Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” in data de 25 aprilie 2024, de la ora 17.00. Este anunțată prezența unui veteran, respectiv maiorul în retragere Ion Dragostin, care are vârsta de 101 ani. Va fi și un dialog „Punte peste Prut”, online, cu lector univ. dr. Ion Ghelețchi de la Universitatea de Stat din Cahul, dar și o prezentare sub genericul „Destine de veterani de război” oferită de prof. dr. Stefan Aftodor – președinte Filiala Brăila Societatea Națională de Științe Istorice.

Elevi de la Centrul Județean de Excelență – condus, în calitate de director, de același Ștefan Aftodor – vor face prezentări (povești despre veterani de război) sub genericul „Eroul din familia mea”. Totodată, elevi membri ai cenaclul literar „Dincolo de cuvinte” al Centrului de Excelență vor oferi un moment artistic; cenaclul este coordonat de prof. dr. Gabriela Vasiliu de la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci” și de prof. Daniela Stroe de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”. Sunt prezentate medalii, ordine și brevete in expoziție realizată cu sprijinul colecționarului cpt.comandor în retragere Valerică Butoi. De asemenea, va putea fi vizionată expoziția de fotografii „In memoriam Veterani brăileni din al doilea război mondial” realizată cu sprijinul col.rz.dr.ing. Mihail Balaban. Eveniment desfășurat la Muzeul Brăilei „Carol I” , conf. univ. dr. Costin Croitoru manager, cu sprijinul Asociației Prietenii Muzeului Brăilei, cu participarea Garnizoanei Brăila.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Piața muncii devine prietenoasă pentru lucrătorii casnici. Pot fi plătiți legal

*Piața muncii devine prietenoasă pentru lucrătorii casnici. Pot fi plătiți legal *Prin platforma realizată la Ministerul Muncii cu fonduri din PNRR, se pot achiziționa tichete de activități casnice care reprezintă plata lucrătorilor – aceștia, de acum, fiind beneficiari de asigurări de pensie și sănătate ca oricare angajat

Ministerul Muncii anunță (23 aprilie 2024) că Platforma electronică destinată beneficiarilor și prestatorilor de activități casnice este funcțională – la https://tichete.anofm.ro/ . Aceasta înseamnă că persoanele fizice (deci, beneficiarii) achiziționează tichete și cu ele sunt plătiți cei care desfășoară activități ocazionale în gospodărie (lucrătorii/ prestatorii). Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie. Un avantaj al platformei: permite interacțiunea dintre beneficiar și prestatorul casnic. Beneficiarii postează în secțiunea „Marketplace” serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii postează serviciile pe care le pot oferi. În acest fel, se găsesc unii pe alții.

Cel mai important avantaj al platformei https://tichete.anofm.ro/ este acela că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate – cu condiția preschimbării a cel puțin 85 tichete de activități casnice, respectiv 1.275 lei/ lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți. Totuși, se încheie o Convenție – între prestator și beneficiarul casnic în vederea prestării activităților, dar nu este obligatorie forma scrisă. Convenția stabilește: a) activitățile şi numărul de ore sau volumul de muncă, b) faptul că plata prestatorului casnic se face cu tichete de activități casnice, c) volumul de muncă zilnic, care nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste între 16-18 ani. În platformă se poate înscrie ca prestator casnic orice persoană care a împlinit 16 ani și care dorește să aibă sau să-și suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activități casnice necalificate, fie că este șomer, pensionar, elev, student sau angajat. La rândul lor, angajatorii care se înscriu în platformă, pot achiziționa și distribui propriilor angajați tichete pentru activități, transformându-i pe aceștia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activități casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activități casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziționarea a cel puțin 600 tichete într-un an, angajatorii și beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 tichete.

** Printre activitățile casnice care pot fi remunerate cu tichete: aranjarea și servirea mesei; curățarea/ întreținerea piscinei; curățenia/ igienizarea locuinței; călcatul rufelor; debarasarea și spălarea vaselor; hrănirea/ îngrijirea animalelor de companie, plimbarea animalelor de companie; prepararea hranei; plantarea pomilor/ arbuștilor; plantarea răsadurilor; realizarea cumpărăturilor pe bază de listă; recoltarea fructelor și legumelor; spălarea covoarelor; spălarea geamurilor și a tâmplăriei; spălarea rufelor; spălarea și curățarea autovehiculelor; strângerea resturilor vegetale din natură.

„Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea digitală a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (achiziționare, înregistrarea orelor de lucru), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată), precum și interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituții”, precizează inițiatorul. Platforma a fost realizată cu fonduri europene – jalonul 397 din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine