Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

*Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste *Personalități din toate categoriile profesionale și sociale, fețe bisericești, scriitori și oameni simpli – pe mulți am ajuns să îi numim „Sfinții închisorilor”, pentru că au suferit regimul opresiv și nedrept din închisorile comuniste, motivul fiind cel mai adesea doar acela că nu erau de acord cu regimul politic și nu făceau pe plac comuniștilor

Data de 14 mai este Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, moment în care se cuvine să menționăm că cei numiți în context Martiri pot fi toți cei care au suferit nedreptatea de a fi fost condamnați la închisoare fără o vină reală. Spun asta pentru că mă voi referi întâi la cineva care nu a murit în detenție, ca mulți alții, dar care a povestit despre acele vremuri. Mărturia sa ne poate da măsura crimei, dar criminalii/ vinovații pentru ce s-a pătimit în comunism nu au fost pedepsiți (Cum nici cei care au adus minerii în București în 1990 nu au fost pedepsiți!).

Cel la care vreau să fac primul apel aici este părintele Arsenie Papacioc (13 aug 1914 – 19 iul 2011) care a fost închis de comuniști dar a avut norocul să mai trăiască în libertate. Pentru că am luat recent – când am fost în drumeție cu Gabriel Lâlă – cartea „Veșnicia ascunsă într-o clipă” apărută în 2014 la editura Reîntregirea din Alba Iulia, voi cita din ea.

„Dumnezeu dă formă clipelor istoriei”

„M-au condamnat 40 de ani, să fie siguri că acolo voi rămâne pentru totdeauna. Fără discuție, s-a observat că ne-a apărat Dumnezeu grozav, deși noi, din partea dușmanilor eram mereu pe listele lor negre. Nu aveai ce să cedezi, nu ne jucam cu viața (…) doreau să ne dărâme complet din credința în Hristos. Ancheta a durat 90 de zile. A fost cea mai scârboasă perioadă. Te omorau și te băteau, numai ca să zici ca ei. <Nu, domnule! Nu zic! Tăie-mi capul și nu zic!>. Bineînțeles că apăram anumite lucruri. Dar, în sfârșit, au găsit: cu Rugul Aprins la Antim, unde făceam sâmbăta întruniri cu oameni de înaltă trăire. Găsiseră că noi făceam acolo propagandă și că ne organizăm împotriva lor. Ori noi făceam întâlniri duhovnicești (…) Era durere să te uiți la semenii tăi primejdioși, că n-aveau frică de Dumnezeu. Și mă uitam la pierderea lor. Pentru că problema vieții mele nu mi-o mai puneam. Așa cum începuseră să izbească și să lovească și să acuze, nu puteai să crezi că mai trăiești. Și atunci acceptai moartea cu orice chip. Și atunci nu mai sufereai lanțurile. Te întrista faptul că erau semenii tăi care făceau lucrurile acestea (..) Aiudul mai avea o secție, Zarcă. Acolo nu era glumă. Era moarte fără discuție, era regim de exterminare. M-au întrebat mulți dacă s-a făcut vreo minune. S-au făcut minuni! <Care?> au zis curioșii, <aceea că nu s-a făcut niciuna>. Dar să stai ani de zile nemâncat și pălmuit și să trăiesc acum nu e minune? Că am avut semne, că e divină și complexă ființă omenească, asta e altceva. Ajunsesem până acolo încât să văd cum iese sufletul (..) Simțeai ca forță, ca putere; secretul era acesta: prezența continuă la Dumnezeu, știind pentru ce suferi. Asta ca o scuză materială, ca un autodialog, ca să zic așa, dar lucrul acesta nu se raționaliza: trăiam pe Dumnezeu, eram în cer. Nu puteam face teatru acolo; în foc, nu poți ca să spui: mai așa sau așa; e foc, arzi pe toate părțile fără să te mistui. Sau te mistui încet, încet. Dar ce s-a constatat? Lucru foarte greu de înțeles și de prezentat: simțeai că e un har foarte ascuns, care pălea sabia dușmanului, ceea ce m-a făcut să spun <Dumnezeu dă formă clipelor istoriei>. Acesta este un semn pe care nu l-ar înțelege lumea. Descopereai frumusețea și Dumnezeul din om (…) Dacă nu ești prezent, cazi, ești vândut (…)”.

Fericitul Vladimir Ghika

Abia acum fac apel la biografia unui Martir adevărat, cel care este Fericitul Vladimir Ghika așa cum l-a canonizat Biserica Catolică pe Monseniorul Vladimir Ghika (25 dec 1873, Constantinopole – 16 mai 1954, Jilava). Nu mai dau referințele biografice – sunt destule pe internet (sper, corecte), există și pagina web https://www.vladimirghika.ro pe care vă invit să o cercetați – pentru că sunt și destule cărți (pdf) acolo.

Vreau să îmi amintesc eu însămi cum am ajuns, în 2012, să iau parte (întâmplare!) la Notre Dame, la una dintre liturghiile ce au precedat actul oficial de la Vatican – semnat de papa Francisk într-o miercuri, era 27 martie 2013 -, decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan (…) ucis din ură față de credință (…), la 16 mai 1954”. Cu alte cuvinte, trecerea Monseniorului Ghika – urmaș de domnitor din țară românească – în calendarul Sfinților ca Fericit (preot martir). Atunci nu mi-a venit să cred… a fost un dar absolut special (va trebui la un moment dat să îmi dau seama care e rostul lui adevărat pentru mine) și o bucurie lăuntrică greu de transpus în cuvintele de toată ziua…

Dar altceva vreau să subliniez aici. Fericitul Vladimir Ghika era preot catolic în 1934, prin activitățile sale misionare și de caritate aflându-se în acea perioadă la Bruxelles. Când a aflat că Panait Istrati, de care îl lega o amiciție specială, era internat în sanatoriul pentru tuberculoși în București și că nu se simte bine, imediat a luat trenul și a mers să îl îmbărbăteze pe Panait Istrati, să îi fie aproape. Nu zic mai mult. Doar să ne rugăm Fericitului Vladimir Ghika!

Poeți în închisorile comuniste

Din tot felul de motive care se învârteau in jurul ideii „nu ești cu noi, ești împotriva noastră”, scriitorii au fost și ei țintele comuniștilor iar unii au ajuns în temnițe. Nu toți au murit acolo, dar poezia nu s-a lăsat ținută între zăbrele. Stau mărturie versuri de (numesc doar pe câțiva) Nichifor Crainic, Radu Gyr, Dinu Pillat, Constant Tonegaru (el a murit în închisoare), Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, Ion Caraion care a confirmat (și el) că în închisori se scria poezie „care în gând, care pe-o bucată de sticlă, care pe-o tăbliță de lemn, pe-un papuc, pe-o pingea, pe o coajă de săpun sau pe spatele gamelei. Hârtie nu era, hârtia era prohibită. Pentru un simplu petec de sac de ciment sau pentru o gămălie de vârf de creion, obținute și acelea câine-câinește, cine știe cum, rar, prin curajul demenței, s-a întâmplat neîntâmplător să fie omorâți oameni. Și totuși toată lumea scria și nu toată lumea era numai din poeți alcătuită”.

De altfel, sunt tot felul de povești despre Martirii închisorilor comuniste. Merită să le cunoaștem. Nu doar pentru că fac parte din istoria noastră, ci și pentru ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cine uită, nu merită!”

Nota autorului. Scriu acest text cumva literar (și la persoana întâi) pentru că anumite subiecte – de care (unii) ne simțim mai legați – ar merita citite altfel, ele adresaîndu-se întâi inimii.

Foto 1 – Arsenie Papacioc, cartea; foto 2 (via site) – Monseniorul Vladimir Ghika vizitându-l pe Panait Istrati la sanatoriul bucureștean (1934); foto 3 (via site) – Fericitul Vladmir Ghika; foto 4 via Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței – galeria deținuților și deportaților politic (Muzeul Sighet gândit de regretatul Romulus Rusan și realizat împreună cu soția sa, poeta Ana Blandiana, plus o echipă de specialiști)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Balta Mică a Brăilei, propuneri de excursii pentru 18 și 19 mai 2024

*Balta Mică a Brăilei, propuneri de excursii pentru 18 și 19 mai 2024 *Cu plecări din Brăila și Galați către Insula Cailor (traseu 13) sau traseele 2 și 3

Administrația Parcul Natural Balta Mică a Brăilei organizează în zilele de 18 și 19 mai, de la ora 9.00 excursii pe Dunăre cu plecare din Brăila de la muzeul-ponton (Centrul de Informare și Vizitare a Parcului Natural Balta Mică a Brăila – Galați) către Insula Cailor. Este Traseul nr. 13 pe ruta Centrul de Informare și Vizitare a Parcului Natural Balta Mică a Brailei – Portul Maritim Brăila – pod suspendat Brăila (foto 2) – belvedere către munții Măcinului – Portul Maritim Galați – intrare rezervația biosferei Deltei Dunării – parcul natural Lunca joasă a Prutului inferior – rezervația naturală Ostrovul Prut (Insula Cailor), traseu detaliat pe site la https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/

Prețul este 120 lei/ persoană. Număr maxim de persoane – șase. Traseul se face în aproximativ 3,5 ore. Detalii la telefon 0752190465. Plecarea spre Galați către Insula Cailor se face numai cu ambarcațiunea acoperită.

Un al program este propus cu plecări de la orele 13.00, respectiv excursii pe traseul 2 (preț 80 lei/ persoană, durata două ore) și traseul 3 (preț 120 lei/ persoană, durata cca. 3,5 ore). Numărul minim de persoane este de patru pentru traseul 2, respectiv cinci persoane pentru traseul 3 cu barcă descoperită sau minim șase persoane, respectiv șapte pentru ambarcațiunea acoperită. Începând cu 13 mai 2024, programări la telefon 0752190465 pentru excursiile din 18 și 19 mai. Traseele se regăsesc cu ușurință pe pagina web.

Foto 1 și 2 (arhiva noastră); foto 3 via Balta Mică a Brăilei *

Romsilva Parc Balta Mica * Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine – revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Duminica Tomei. Despre credință și îndoială

*Duminica Tomei. Despre credință și îndoială * O zi anume parcă pentru conștiință

Prima duminică după Sărbătoarea Paștelui, o zi anume parcă așezată în calendar (cel religios) pentru a ne da o lecție: despre credință și îndoială, despre curajul de a crede. Repetă această idee și folcloristul, etnograful Simion Florea Marian; citatul se regăsește în vol. 2 al cărții „Sărbătorile la români” (Editura Fundației Culturale Române, 1994):

„Duminica întâia după Paști se numește pretutindeni Duminica Tomei, pentru că în această duminică s-a arătat Iisus Hristos pentru prima oară, după învierea sa, și apostolului Toma care, îndoindu-se de cuvintele celorlalți învățăcei, ce-l văzuse mai înainte pe Iisus că a înviat din morți, zise că el, până ce nu va fi văzut în mâinile lui semnele cuielor, și până ce nu va fi pus degetul său în semnul cuielor, și până nu va fi pus mâna sa în coasta lui, nu va crede, din care cauză a fost mai pe urmă numit și Toma necredinciosul”.

Foto 1 – tabloul „Neîncrederea Sfântului Toma” a lui Caravaggio (1601-1602); foto 2 – cartea

Armanda Filipine & Armanda Filipine

Festivalul internațional „Poezia la Iași” 2024

*Festivalul internațional „Poezia la Iași” 2024 *Invitați din Albania, Armenia, Belgia, Cipru, Croația, Franța, Honduras, Israel, Palestina, Rep. Moldova, România, Spania, Turcia, Ungaria * În perioada 13 – 19 mai, in instituții de învățământ preuniversitar și universitar, în instituții de cultură din municipiu și județ

A X-a ediție a Festivalului Internațional „Poezia la Iași” se desfășoară în perioada 13 – 19 mai 2024, cu evenimente în instituții de învățământ universitar și preuniversitar, în instituții culturale din municipiul Iași și din județ.

Adi Cristi – directorul festivalului, manager al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” (organizator) – spune că prin manifestare „Iașul își va reconfirma calitatea de Capitală europeană a poeziei, prin întreg programul la care participă peste 62 de ambasadori ai emoției cuvântului poetic, din întreaga lume”. Sunt invitați poeții Albi Lushi, Riza Braholli Mborja (din Albania), Hermine Navasardyan (Armenia), Salvadore Gucciardo (Belgia), Tamer Öncül (Cipru), Brankica Radic (Croația), Ioan T. Morar, Florentin Palaghia, Jean Poncet, Jacques Andre (Franța), Rolando Kattan (Honduras), Madeleine Davidsohn (Israel), Tarik Hamdan (Palestina), Teo Chiriac, Ion Hadârcă, Maria Ivanov, Nicolae Spătaru, Arcadie Suceveanu (Rep. Moldova), Juan Carlos Abril, Joaquin Juan Penalva (Spania), Cenk Gündoğdu (Turcia), Gheorghe Vigdor (Ungaria) și Radu Andriescu, Liviu Apetroaie, Angela Baciu, Hanna Bota, Liviu Capșa, Marius Chelaru, Gabriel Chifu, Cristina Chiprian, Gabriela Chiran, Corbu Daniel, Aurora Ciucă, Nicolae Corlat, Adi Cristi, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Mihai Firică, Dinu Flămând, Radu Florescu, Paul Gorban, Ștefania Hănescu, Emilian Marcu , Marcel Miron, Ștefan Mitroi, Emil Nicolae ( Emil Nicolae-Nadler ), Andrei Novac, Nicolae Panaite, Dan Petrușcă, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Indira Spătaru, Cassian Maria Spiridon, Aurel Stefanachi, Liviu Ioan Stoiciu, Arthur Suciu, Marius Marian Șolea, Valentin Talpalaru, Vasile Tudor, Varujan Vosganian, Vidican Gheorghe, Florina Zaharia (România).

Deschiderea oficială – duminică, 12 mai 2024, ora 16.00, la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a municipiului Iași. Festivalul se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Întreg programul celor șapte zile este disponibil pe pagina (rețeaua Facebook) Festivalul Internațional „Poezia la Iași” . #PoezialaIasi

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Regizorul Alexander Hausvater, dialoguri la Teatrul Evreiesc de Stat

*Regizorul Alexander Hausvater, dialoguri la Teatrul Evreiesc de Stat *Evenimente organizate de ICR în perioada 14 – 18 mai 2024

Sub genericul „Alexander Hausvater – dialoguri teatrale”, în perioada 14 – 18 mai 2024 au loc evenimente la Teatrul Evreiesc de Stat organizate de Institutul Cultural Român (ICR) Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute .

Marți, 14 mai, de la 18.30 are loc deschiderea oficială a manifestării, în prezenta regizorului Alexander Hausvater . Tot atunci va fi vernisată expoziția „Între Contrast și Armonie. O viață dedicată teatrului” ce va fi disponibilă publicului zilnic, în intervalul orar 12.00 – 20.30. Alexander Hausvater va fi alături de invitați – scenografi, actori, muzicieni, critici de teatru, scriitori. Miercuri, 15 mai, la 18.30 este programat evenimentul „Culisele spectacolului” unde Alexander Hausvater dialoghează cu actori – au fost invitați Ioan Andrei Ionescu, Dan Bădărău, Iuliana Vaslan, Camelia Maxim, Viorel Păunescu, Cristina Rusieschi, Adrian Păduraru, Ion Haiduc, Oana Marcu, Gavril Pătru, Ada Navrot, Lari Giorgescu , Antoaneta Cojocaru. Joi, 16 mai, tot de la 18.30 va fi evenimentul „Despre scenografia de spectacol în operele lui Alexander Hausvater” în care dialogul regizorului va fi cu scenografi, costumieri, cabiniere – ex. Carmen Tănase, Viorica Petrovici, Radu Dragoiescu, Adina Mastalier. Vineri, 17 mai, ora 18.30 e în program „Intâlnirea regizorului cu scriitori, critici și scenariști” – Alexander Hausvater, Adriana Trandafir, Dominica Tundrea, Ioan Cristescu, Eugen Șerbănescu, Liliana Popa. De asemenea, se va lansa recentul roman al lui Alexander Hausvater – „Orizontul Trei” (editura Integral). Sâmbătă, 18 mai, în intervalul 11.00 – 15.00 va avea loc un workshop cu public, „Contraste și contradicții – ilustrație video”, susținut de Alexander Hausvater, cu Invitați speciali Constantin Florescu, Oana Berbec, Livia Teodorescu, Ioana Calotă, Crina Matei, Medeea Marinescu, Mircea Kiraly, Cári Tibor, Monica Davidescu. Tot sâmbătă, de la ora 18.30 va fi prezentat „Muzica spectacolelor lui Alexander Hausvater” – spectacol de imagine și muzică din creația lui Hausvater. Intrare liberă la evenimente, în limita locurilor disponibile. Parteneri în desfășurarea manifestării: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Dramaturgilor Români, Editura Integral.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Arad, festivalul internațional de teatru nou ”Distinct” 2024

*A noua ediție, în perioada 11 – 17 mai, cu spectacole invitate din Brăila, București, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu și de la Budapesta

Teatrul „Ioan Slavici” din Arad ( Teatrul Clasic Ioan Slavici) organizează în perioada 11 – 17 mai 2024 Festivalul internațional de teatru nou ”Distinct” (FINT – DISTINCT). Serile de FITN – DISTICT 2024 sunt detinate unor întâlniri ale publicului cu artiștii prezenți în festival – ”spectatorii vor putea descoperi direct de la surse, cum prinde viață un spectacol, cum arată în 2024 – teatrul nou și care sunt secretele care transformă o piesă de teatru într-un spectacol de succes”, subliniază organizatorii.

Primul eveniment are loc sâmbătă, 11 mai, de la ora 11.00 – spectacolul ”Întoarcerea acasă” de Matei Vișniec, regia Cristian Călbează, jucat în limba franceză – are supratitrare; produs de Amifran în colaborare cu Facultatea de Teatru și Film Cluj-Napoca. Deschiderea festivalului este programată după-amiază, în foaierul teatrului arădean, cînd va fi și vernisajul expoziției ”Bagossy Levente. Proiecte de scenografii” în prezența artistului și a lui Kósa András László – director Institutul Liszt ( Institutul Liszt București / Liszt Intézet Bukarest). Tot sâmbătă se joacă ”Fuck Nikon” de Gabriel Pintilei, regia Adela Bițică, spectacol de la Point Cultural Hub București și ”Hedwig and the Angry Inch” de John Cameron Mitchell, regia, coregrafia și costume Răzvan Mazilu, spectacol al Teatrului ”Stela Popescu” ( Teatrul Stela Popescu).

Duminică, 12 mai – ”SF (Superfragil)”, concept, regie și coregrafie Andrea Gavriliu, de la Teatrul Excelsior Bucuresti; ”Naufragiat! Fantasticele aventuri ale lui Louis Rougemont (povestite de el însuși” de Donald Margulies, regia Andrei Huțuleac, spectacol de laTeatrul „Maria Filotti” Brăila).

Luni, 13 mai – ”Frack Show vol. 2” de Florin Piersic Jr, regia Florin Piersic Jr, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti; concert cu trupa Fără Zahăr.

Marți, 14 mai – ”Neliniște” de Ivan Vîrîpaev, regia Bobi Pricop, Teatrul Odeon; ”Mobilă și durere” de Teodor Mazilu, regia Cristian Ban, Teatrul ”Andrei Mureșan”.

Miercuri, 15 mai – ”Rabbit Hole” de David Lindsay Abaire. regia Vlad Cristache, Teatrul Regina Maria Oradea; ”Copilul tuturor” de/ și cu Lucia Mărneanu, spectacol produs în rezidență artistică la Reactor de Creație și Experiment Cluj-Napoca.

Joi, 16 mai – ”E adevărat, e adevărat, e adevărat” de Breach Theatre, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul Act; ”Cine l-a ucis pe tata?”, dramatizare de Mihaela Michailov după romanul omonim de Édouard Louis, regia Andrei Măjeri, Teatrul Tineretului ”Metropolis”.

Vineri, 17 mai – ”Macbeth” după William Shakespeare, regia Ofelia Popii, de la Facultatea de Litere și Arte, Departamentul Artă Teatrală din Universitatea ”Lucian Blaga”; ”Angeless Generation/ Generația fără vârstă”, coregraf Anton Lachky, de la Teatrul de Dans Europa Centrală din Budapesta; ”Cineva are să vină” de Jon Fosse (nota red. Scriitorul și dramaturgul norvegian este și laureatul Nobelului pentru literatură 2023), regia Chris Simion-Mercurian, de la ARCUB (Centrul Cultural al municipiului București).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Comuna din Paris din Brăila”, expoziție Marian Dobre la galeria „Gheorghe Naum”

*”Comuna din Paris din Brăila”, expoziție Marian Dobre la galeria „Gheorghe Naum” *Vernisaj, sâmbătă, 11 mai 2024 la ora 17.00 * Expoziția rămâne deschisă până 23 iunie

Galeria „Gheorghe Naum”/ secția Artă din Muzeul Brăilei „Carol I” prezintă expoziția „Comuna din Paris din Brăila” cu lucrări ale lui Marian Dobre. Coordonatorul evenimentul este muzeograf Alina Mircea – șef secția Artă. Vernisajul are loc sâmbătă, 11 mai 2024, de la ora 17.00. Publicul este invitat la galerie și în 28 mai, când se împlinesc 153 ani de la înfrângerea Comunei din Paris; atunci, de la ora 13.00 este programată o discuție liberă despre sensul și mizele expoziției.

<<Mobilul cercetării artistice întreprinse de Marian Dobre sub genericul „Comuna din Paris din Brăila” este dorința de a-și reconstitui opera de început: lucrări de pictură și desen realizate în adolescență, între timp pierdute; în propriile-i cuvinte, „de a restaura ce se poate restaura, la nivel personal, din perspectiva operei”. Această lucrare de recuperare și salvare este făcută printr-o varietate de tehnici și strategii, de la cele mai subtile (juxtapuneri și suprapuneri evocatoare sau discret ironice) la cele mai radicale (reproducerea tout court). Ca de fiecare dată, incursiunea în trecut găsește mai mult decât ceea ce viața trăită a lăsat acolo. Revizitarea unui moment-cheie al propriei biografii – în speță, descoperirea vocației artistice și, o dată cu ea, dibuirea destinului propriu – pune în mișcare o lume de imagini, amintiri și experiențe, ale cărei contururi exced traiectoria strict individuală a autorului. Înțelesul intens personal al primelor încercări „serioase” în ale artei se împletește cu ritmurile vieții într-un cartier de la periferia Brăilei, cu istorii de familie, cu preocupările vecinilor și prietenilor, cu rezonanța oarecum comică, oarecum stranie a numelui unui eveniment petrecut cu mult timp în urmă la Paris, într-un fel care relativizează granița dintre particular și comunitar, subiectiv și obiectiv, local și universal. Prin recuperarea arhivei personale – de o manieră care nu exclude invenția, aproprierea, mistificarea –, Marian Dobre încearcă, totodată, să evoce un timp și un loc („adevărata cetate a Brăilei”) și să reconstituie datele unei comunități, în multe privințe, exemplare. Rezultatul este o expoziție-laborator ce grupează texte, desene, picturi, obiecte și instalații într-un eseu vizual menit să extindă creator reflecția asupra trecutului>> – cuvântul organizatorului.

** Marian Dobre (n. 1968, Brăila – în foto, secvență din întâlnirea sa de anul trecut cu elevi și Liceului de Arte „Hariclea Darclée”) este profesor (doctorat în arte vizuale) la Universitatea Națională de Arte din București, pictor și cercetător artistic; implicat în construirea unor mecanisme de stimulare a generozității și implicării cetățenești, în vederea dezvoltării comunităților de rezidență sau de apartenență.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festival Zilele Teatrului „Matei Vișniec” 2024

*Festivalul Zilele Teatrului „Matei Vișniec” 2024 *Teatrul Municipal din Suceava oferă în perioada 11 – 19 mai atracții binecunoscute pasionaților de teatru, inclusiv interesante dezbateri cu invitații din țară și din Austria, Bulgaria, Franța, Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Rep. Moldova, Portugalia, România, Serbia, Spania, Ucraina, Ungaria

Prin intermediul Festivalului Zilele Teatrului „Matei Vișniec” 2024, manifestare realizată cu sprijinul Ministerului Culturii, publicul are parte de spectacole – reprezentații clasice, teatru contemporan, stradal și pentru copii, recitaluri de poezie, spectacole lectură, concerte, expoziții, lansări de carte, ateliere, conferințe și dezbateri interesante. O mulțime de spații din oraș vor fi folosite pentru evenimente, de asemenea vor fi activități la Rădăuți, Gura Humorului și Fălticeni. Invitatul special, ca în fiecare an, este dramaturgul Matei Vișniec (care trăiește în Franța, dar revine destul de des în țara natală). Festivalul se deschide cu premiera spectacolului local „Cum l-am îngropat pe Stalin” de Artur Solomonov, regia Theodor-Cristian Popescu. Întreg programul, pe site la https://www.teatrulmateivisniec.ro/ro/evenimente/zilele-teatrului-matei-visniec-2024-teatrul-diplomatie-culturala-11-19-mai/ Pe pagina Facebook a teatrului se vor regăsi multe fotografii.

Între participanți se află Aura Corbeanu – vice președinte UNITER, Constantin Chiriac – președinte FITS, Călin Ciobotari – director Școala Doctorală de Teatru Iași, Oana Borș – lector UNATC București, Mihaela Michailov – lector UNATC București, Oana Leahu – decan Facultatea de Teatru Târgu Mureș s.a. Participă și directori de teatre, regizori, coregrafi – Erwin Șimșenshon, Cristian Hadji-Culea, Radu Nichifor – managerul Teatrului „Maria Filotti” (TMF), Catinca Drăgănescu, Vlad Cristache, Dan Tudor, Alexandru Mâzgăreanu, Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Andrei Măjeri s.a. A fost invitată și Veronica Dobrin – fost director la TMF. Critica de teatru va fi și ea reprezentată, am să-i numesc doar pe Claudiu Groza și Irina Zlotea dar mai sunt și alții. Vor participa artiști și specialiști din Austria, Bulgaria, Franța, Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Serbia, Spania, Ucraina, Ungaria.

Participanți: Teatrul Național „I. L. Caragiale” (București), Teatrul Național „Radu Stanca” (Sibiu), Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis București, Teatrul „Maria Filotti” (Brăila), Teatrul Municipal Baia Mare, Teatrul „Alexandru Davila” (Pitești), Teatrul „Mihai Eminescu” (Botoșani), Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” (Botoșani), Ateneul Român Iași, Teatrul Dramatic „I. D. Sârbu” (Petroșani), Centrul Educațional Replika (București), asociația Basarab Art & Science Brașov, asociația „Texte bune în locuri” nebune Cluj-Napoca, Teatrul Yuriy Drohobych Lviv (Ucraina), Teatrul Național Satiricus „Ion Luca Caragiale” Chișinău (Republica Moldova), Katastrofa Clown (Italia), Editura Junimea Iași, Compania de Dans și Entertainment The Sky Iași, Urma, CT Project – Passengers. Tibor Cári, Teatrul Studențesc „Fabulinus” (Suceava), PI – trupa de teatru a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” (Suceava), Trupa de teatru Birlic (Fălticeni), Școala de teatru DreamBoutique (București), Casa de Poezie Light of Ink (Suceava), Atelier7 (Suceava).

Foto 1 – afiș; foto 2 (arhiva noastră) – Matei Vișniec

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Campanie electorală. Câteva „reguli” de citire a promisiunilor candidaților

*Campanie electorală. Câteva „reguli” de citire a promisiunilor candidaților * De înțelegere și, apoi, de aplicat stampila de vot corect, în funcție de interesul general – că asta contează!

În 9 iunie 2024 se votează. La noi în țară alegerile sunt duble: locale și europarlamentare. Deci, vom avea multe buletine de vot. Unii votanți știu (din varii motive: că sunt membri de partid, că sunt cunoștințe sau prieteni cu anume candidați etc) pe cine vor alege – chiar și dacă nu e cine merită. Noi încercăm aici să subliniem câteva chestiuni care ar merita să fie în atenția alegătorului în așa fel încât după 9 iunie lucrurile să fie mai bune pentru toată societatea (nu doar pentru unii. fie ei chiar și angajați la stat (veți realiza din cele de mai jos de ce spunem asta!)

1) Dacă promisiunile candidaților par exagerate, ele chiar sunt așa;

2) Dacă se vorbește urât de contracandidați, e semn că despre tine (cel care arunci cu noroi) nu știi a spune prea multe lucruri bune;

3) Dacă un candidat se laudă numai cu cheltuirea banului public – cu rost sau fără (a se vedea felul cum se asfaltează și în… parcuri!) – fără să spună nimic despre dezvoltare economică (de unde vin banii reali), atunci are o problemă; e – clar – un candidat care nu merită votul;

4) Dacă un candidat este deja în funcție de putere, atunci să vorbească faptele. Nicidecum vorbele în spațiul public – oricare ar fi el (fizic sau online). Iar dacă faptele arată ca Regala brăileană – actuala stradă Eminescu – atunci… să decidă votul din 9 iunie ce și cum…

Foto via site votcorect

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Izvorul tămăduirii

*Izvorul tămăduirii *Sărbătoarea religioasă din vinerea Săptămânii luminate în calendarul ortodox

Izvorul Tămăduirii este prăznuit în acest an la 10 mai, în Săptămâna luminată. Sărbătoarea se referă – așa cum se menționează în scrierile biblice – la puterea vindecatoare a lui Hristos. În cântările bisericești, i se spune Izvorul vieții, iar Maicii Domnului i se spune Izvor al tămăduirilor sau Izvorul purtător de viață. În centrul icoanei Izvorului Tămăduirii se află Maica Domnului, pentru că ne rugăm la Maica Sfântă spre a primi ajutorul de la Mântuitor. Tot în această zi este pomenită sfințirea bisericii Izvorul dătător de viață sau Izvorul Tămăduirii din Constantinopol – secolul V, ridicată de împăratul Leon, rezidită de Justinian și de împărații Vasile Macedoneanul, Leon cel Înțelept.

E sărbătoare în bisericile care au hramul Izvorul tămăduirii. Are loc și sfințirea apei – aghiasma (de altfel, cuvântul aghiasmă – din greacă – înseamnă sfinţire). „Aghiasma mică se mai numeşte şi sfeştanie (cuvânt slavon care înseamnă luminare sau slujba luminării, pentru că la început se înţelegea prin el numai aghiasma cea mare, care se săvârşeşte la Bobotează). Aghiasma mică se săvârşeşte în biserică şi prin case, iar uneori chiar la râuri, fântâni, izvoare, grădini etc” – via Doxologia. Credincioșii sunt bucuroși să ia aghiasma mică despre care se crede că are putere de vindecare în boli și tot felul de necazuri.

„Izvorul Tămăduirii cade întotdeauna în prima zi de vineri de după Duminica Învierii Domnului sau în vinerea din Săptămâna Luminată; în această zi, preoții scot icoanele și fac slujbe la câmp pentru ploaie și împotriva molimelor; unele femei fac pască și ouă roșii, iar a doua zi, în Sâmbăta Tomei, le duc la biserică, pentru a fi slujite, și apoi le duc la cimitir și pun lângă fiecare cruce de pe mormântul răposaților din neam câte un ou și o pască, aprinzând și câte o lumânare, pentru a face și morților <rânduială>” – din cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (TipoMoldova, 2016).

Iconografie

„Înțelegerea Maicii Domnului ca izvor al tămăduirii e exprimată în icoane de cele mai multe ori reprezentand-o pe Maica Domnului singură, alteori înfățișând-o cu Pruncul Sfânt în brațe. O reprezentare simplă și frumoasă a temei Izvorul tămăduirii este o frescă (în foto), din 1434, aflată în paraclisul mănăstirii athonite Sfântul Pavel. Aici, Maica Domnului este reprezentată așezată într-un vas baptismal, cu Pruncul Hristos în brațe. În dreapta ei stă regele proroc Solomon cu un filacter în mână pe care e scris <Te văd pe tine Fecioară ca pe o grădină și ca pe un izvor pecetluit>” – via site crestinortodox.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

O adevărată istorie a artei în lut, obiecte din colecții muzeale și private, la MNȚR

*„Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști” este proiectul, cofinanțat AFCN, care prezintă tipuri ceramice păstrate din neolitic și până azi * Expoziția „Revendicând pământul” este deschisă în 9 – 26 mai 2024

Expoziția „Revendicând pământul, organizată de Muzeul Național de Istorie a României , parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – în siajul artiștilor ceramiști” cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), se deschide la Muzeul Național al Țăranului Român , în sala Media Vernisajul are loc în 9 mai 2024; expoziția rămâne deschisă până în 26 mai 2024.

Sunt prezentate obiecte de lut în așa fel încât publicul să vadă tipuri ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările de ornamentație și forme. „Expoziția este structurată pe mari regiuni geografice, istorice și etnografice (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crișana, Banat, Moldova), punându-se în valoare diversitatea ceramicii tradiționale specifice fiecărei zone”, subliniază organizatorii. Nu lipsesc obiectele ceramice, respectiv vasele din argilă – ulcioare, căni, blide, străchini, farfurii, gazornițe, castronoaie etc., dar și cahle, țiglele manufacturate cândva în mici ateliere sau mici fabrici, jucării/ forme ceramice în miniatură – pușculite, clopoței, fluiere, mărțișoare, ulcioare, farfurii etc.

Proiectul își propune valorificarea colecțiilor particulare și muzeale, într-un tandem pentru punerea în valoare a unor opere de artă de factură populară, dar și a meșteșugului care le-a produs și care începe să își piardă din importanță (nota red. Din nefericire în România așa se întâmplă… Alte țări, cum sunt Franța, Japonia – spre exemplu, reușesc să păstreze manufacturi de tradiție și chiar sa atragă tinerii către acestea).exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse până acum.

Expoziția cuprinde și piese remarcabile, din centre consacrate ale ceramicii de pe teritoriul românesc – Vlădești, Horezu, piese provenite de la colecționari renumiți cum e Barbu Slătineanu, din colecția Sergiu Sorin Popescu. Partenerii Muzeului de istorie în organizare sunt MNȚR, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Județean Buzău , Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Expoziție „Maria a României, Regină și Artistă”, la Iași

*Expoziție „Maria a României, Regină și Artistă”, la Iași „În Palatul Braunstein – obiectele pot fi admirate în luna mai 2024

Dacă sunteți la Iași, merită să vedeți! La Palatul Braunstein, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași – Aurica Ichim director – a organizat pentru această perioadă expoziția ”Maria a României, Regină și Artistă”.

În sala Tezaurului regal sunt prezentate publicului, începând cu 8 mai 2024, coroana și mantia reginei Maria, lucrări de pictură ce au aparținut reginei, lucrări ale pictorilor membri în Societatea Tinerimea artistică susținuți de regina Maria în activitatea lor, tablouri de Luchian și Grigorescu – lucrări ce fac parte din Tezaurul României.

Coroana reginei Unirii a fost gândită de Costin Petrescu şi realizată din aur la Casa Falize Frères, în Paris. S-au folosit aproape 2 kg de aur, pietre semipreţioase – turcoaze (16), ametiste (12), opaluri (68), chrysoprazuri (32), granate (16). Este căptușită cu catifea. Tehnici utilizate la realizare: laminare, turnare, ciocănire, presare, poansonare, sudură, gravare, cizelare şi brunare (detalii via Muzeul național de istorie) Exponatele prezentate la Palatul Braunstein provin de la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul National Peles, Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal, Arhivele Nationale ale Romaniei și doi colecționari particulari. Obiectele expuse la Iași pot fi admirate timp de o lună de zile.

Foto (via muzeul national de istorie) 1 & 3 – regina Maria purtând coroana; foto 2 – coroana, purtată și la încoronarea de la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922;

foto 4 (via muzeul organizator) – din expoziție

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Social-democrații brăileni, lansarea candidaților în prezența liderului Marcel Ciolacu

*Social-democrații brăileni, lansarea candidaților în prezența liderului Marcel Ciolacu *Vineri, 10 mai 2024

Conducerea PSD Brăila a organizat pentru data de 10 mai 2024 evenimentul de prezentare a candidaților pentru alegerile (comasate, locale cu europarlamentare) din 9 iunie 2024. Evenimentul, la care este anunțat și Marcel Ciolacu – președintele PSD, va avea loc la un local din afara orașului de la ora 17.00. Ulterior va fi și o conferință de presă.

Pentru liderul formațiunii, deopotrivă șef al Guvernului, social-democrații au pregătit și un program de vizite: ora 14.15 fabrica Glorious Lighting (Șos. Focșani nr.127); ora 15.15 Vard – șantierul naval.

Foto 1 – Marcel Ciolacu; foto 2 – cei doi lideri PSD Brăila, la Organizația Județeană și la Organizația Municipală, respectiv Francisk Iulian Chiriac – candidat la președinția Consiliului Județean și Marian Viorel Dragomir – candidat la funcția de primar al Brăilei, (în centrul imaginii) Mihai Tudose care deschide lista candidaților pentru Parlamentul European, listă comună cu PNL – partener în coaliția actuală de guvernare, așa cum s-a convenit la nivel central de ambele partide

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Premiul național de poezie „Lucian Blaga” – Opera Omnia 2024, a opta ediție

*Premiul național pentru poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia 2024, a opta ediție * Câștigător, Ioan Es Pop

Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga” – Opera Omnia 2024, ediția a VIII-a, s-a decernat în data de 9 mai 2024, la Lancrăm. Au fost nominalizați Ioan Moldovan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Vasile Dan, Ovidiu Genaru. A fost desemnat câștigător Ioan Es Pop (in foto, via Marcel Vișa, de la decernare).

A fost o manifestare la Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, organizatori fiind Uniunea Scriitorilor din România, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Centrul Cultural „Lucian Blaga”, sub egida Primăriei și Consiliului Local al municipiului Sebeș, Consiliului Județean Alba. Premiul se acordă din anul 2017, inițiativa aparținând Filialei Alba-Hunedoara (președinte, Cornel Nistea) a Uniunii Scriitorilor. Din programul manifestării: moment poetic din lirica blagiană susținut de Elena Anghel; recitaluri ale poeților Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu , Pantea Aurel, Marta Petreu, Vasile Dan și Ovidiu Genaru – respectiv, nominalizații la premiu; decernarea premiului; Horia Gârbea ( Horia Garbea ) a rostit laudatio pentru laureatul ediției cu numărul opt, discursul lui Ioan Es Pop. Premiul a fost înmânat de Varujan Vosganian – reprezentatul Uniunii Scriitorilor. Juriul ediției: Gabriel Coșoveanu, Horia Gârbea, Irina Petraș, Vasile Popovici, Vasile Spiridon, Răzvan Voncu, Mihai Zamfir.

Nota red. Dincolo de premiu și bucuria întâlnirii poeților și Poeziei, această acțiune este și o invitație la lectură. Scriitorii amintiți aici merită (re)lecturi!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Sânziana și Pepelea”, spectacol la dramaticul brăilean

Liceeni de la „Darclée”, spectacol „Sânziana și Pepelea” la TMF

Europe Day 2024

*Ziua Europei – 9 mai *Din 2007, România este membră a familiei europene și românii beneficiază de toate drepturile ce derivă de aici #EU

Happy Europe Day!

European Commission: „Today, on 9 May, we celebrate our unity and solidarity. A month ahead of the #EUelections2024 (6-9 June), it is the perfect day to share your wishes for Europe and reflect on which EU you want in the future. Let’s continue to work together to build a brighter, more united future for all of us”.

program – https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_24_2381

#EuropeanUnion #EuropeDay

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Desculț în parc”, nouă comedie la dramaticul gălățean

*”Desculț în parc”, nouă comedie la dramaticul gălățean *Spectacolul este programat sâmbătă, 11 mai 2024, de la ora 19.00

”Desculț în parc” de Neil Simon este un spectacol recent la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, în regia semnată Laura Moldovan, scenografia Cristian Marin. Textul binecunoscutului Neil Simon (1927 – 2018) e tradus de Monica Anastase. În distribuție: Flavia Călin (Corie Bratter), Ciprian Brașoveanu (Paul Bratter), Ana Maria Ciucanu (Ethel Banks), Cristian Gheorghe (Victor Velasco), Vlad Ajder (Omul de la telefoane), Ionuț Moldoveanu (Curierul).

Bilete, la agenția teatrului și online la https://bilete.fanitardini.ro/seats/descult-in-parc-1-20240511

Comedia de pe scena gălățeană durează 2 ore și 30 min, cu pauză.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

În Săptămâna luminată. Obiceiuri și tradiții populare – ceata Junilor din Șcheii Brașovului

*În Săptămâna luminată. Obiceiuri și tradiții populare – ceata Junilor din Scheii Brașovului *Frumosul obicei al coborârii Junilor călări în cetate va avea loc și în această perioadă

Un obicei străvechi, certificând existența mândrilor proprietari de cai, este cel în care ceata Junilor din Șcheii Brașovului ( Junii Brasovului ) – în miercurea Săptămânii luminate – iese pe străzi. Junii și caii erau împodobiți cu flori. Un extras din cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (TipoMoldova, 2016) oferă mărturie.

Obiceiul se păstrează și astăzi – foto 2. De altfel, încep Zilele Brașovului astăzi, 8 mai 2024, și se termină duminică – unul din punctele de interes fiind coborârea Junilor, călări, în cetate.

„Pentru ceata Junilor din Șcheii Brașovului, miercurea din Săptămâna luminată este ziua cea mai animată; se adună cam 200-300 de călăreți, caii acestora fiind împodobiți cu ghirlande de flori, numite <presine>, confecționate de femei mai sărace și vândute doritorilor; oamenii, chiar și cei care doar asistă la manifestare, își pun ghirlandele de flori la gât și subsuoară, de-a dreapta și de-a stânga, ele încrucișându-se pe piept; la cai, se pun după cap și în spatele șeii, iar călăreții își împodobesc pălăriile cu flori rupte, prinse în formă de cruce; la capătul satului, când coboară miercurea Junii, îi așteaptă un om poznaș, cu fața mascată, care face lumea să râdă și care se numește măscăriciul Junilor; spre deosebire de celelalte zile cu ospețe ale Junilor (lunea, marțea, joia și duminica), miercurea se prezintă ca o serbare a întregii comunități din Schei. Sărbătoarea aceasta este atestată și într-un document datând din 1793, unde se specifică și sacrificarea unui miel, iar, la 1839, se vorbește și de un foc mare la care se frige acest miel; la 1880, un istoric ceh apropie serbarea aceasta cu alte manifestări petrecute pe culmile dealurilor sau munților, cu <Târgul de fete> de pe Muntele Găina, cu alte asemenea târguri din Bihor, de pe Ceahlău și de la Sinaia, concluzionând că românii sunt singurul popor din Europa care se urcă pe cele mai înalte creste ale Carpaților, când vor să petreacă; faptul că, în această zi, se călărește pe distanțe care nu necesită folosirea cailor atestă că este vorba de o călărire de primăvară, rituală, care simbolizează declanșarea procesului vegetativ, putând fi pusă alături de obiceiul numit <Încurarea cailor>” – din cartea menționată.

Foto 1 – juni călare, Șcheii Brașovului (1880 – 1940) din arhiva Muzeului Țăranului Român; foto 2 (via pagina Facebook Junii Brașovului) – Junii Brașovului, la sărbătoarea din 2023;

foto 3 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Biserica Sfânta Cruce din Brăila” de Octavian Osanu, lansare

*”Biserica Sfânta Cruce din Brăila” de Octavian Osanu, lansare *Monografia se prezintă la biblioteca brăileană în 10 mai 2024, de la ora 17.00

Octavian Osanu – profesor de istorie, a lucrat cercetând arhive și documente volumul „Biserica Sfânta Cruce din Brăila” – in context religios și istoric, monografie – apărut la editura Proilavia a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” (publicat în 2023, ediția a II-a revizuită). Tot la bibliotecă se lansează cartea; mai precis în 10 mai 2024, de la ora 17.00, cu prezentări de Ioan Munteanu – profesor și publicist, prof. dr. Stefan Aftodor – președinte Filiala Brăila a Societății Științe Istorice, director Centrul Județean de Excelență Brăila , prof. Daniel Voinea, Adrian Dragoș Neagu – director biblioteca gazdă, moderator.

Biserica parohiei urbane „Sf. Cruce”, din cartierul Obor, ridicată în 1943 și reconstruită în 2012, are hramul Înălțarea Sfintei Cruci, dar și hramul Izvorul tămăduirii. Până de curând, biserica avea trei preoți (așa cum apare și pe pagina web a Arhiepiscopiei): Ionuț Marius Vargă – preot paroh, preot slujitor Mihail Dănilă – a trecut la Domnul foarte recent, preot slujitor Gheorghe Marinescu – fost conducător al Protopopiatului Brăila.

Lăcașul creștin ortodox a împlinit în 2023 opt decenii de existență. „Biserica Sfânta Cruce este construită în condițiile vitrege ale celui de-al doilea Război Mondial, iar patru dintre preoții care au slujit la această biserică au cunoscut mucenicia arestului Securității și a temnițelor comuniste, alături de alți 14 preoți ortodocși brăileni. Monografia a constituit pentru autor un prilej de cunoaștere aprofundată a organizării și ierarhiei bisericești, a strădaniei clerului și a credincioșilor pentru păstrarea, conservarea și îmbogățirea patrimoniului spiritual în lupta cu regimul comunist ateu„, scrie Paul Munteanu – profesor de istorie – în prefață.

Foto (arhiva noastră) 1 – Octavian Osanu; 2 – biserica parohiei „Sf. Cruce”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Balta Mică a Brăilei. Excursii pe Dunăre, destinația – Insula Cailor

*Balta Mică a Brăilei. Excursii pe Dunăre, destinația – Insula Cailor *Traseu nr. 13 – propunere pentru zilele de 11 și 12 mai 2024

Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (http://www.bmb.ro) propune iubitorilor de ieșire în natură excursii pe Dunăre cu plecare de la muzeul-ponton de pe faleza din municipiul Brăila, respectiv Centrul de informare și vizitare a parcului natural Balta Mică a Brailei, destinația: Insula Cailor. Excursiile au loc în 11 și 12 mai 2024, cu plecare la ora 10.00.

Traseul nr. 13 este cel propus, cu alte cuvinte, ruta Centrul de informare și vizitare a parcului natural Balta Mică a Brailei portul maritim Brăila – pod suspendat Brăila – belvedere către munții Măcinului – portul maritim Galați – intrare rezervația biosferei Deltei Dunării – parcul natural Lunca Joasă a Prutului Inferior – rezervația naturală Ostrovul Prut (Insula Cailor) https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/ Doritorii vor plăti 120 lei/ persoană. Durata deplasării: 3,5 – 4 ore; detalii la telefon 0752190465.

** * Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Romsilva Parc Balta Mica * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine