Avertizări meteo. Instabilitate, dar și căldură accentuată

*Ploi, căldura și disconfort termic până duminică, 31 iulie 2022

Administrația Națională de Meteorologie a emis noi avertizări. Prima este COD GALBEN, valabil până în 31 iulie la ora 22.00, vizând instabilitate atmosferică temporar accentuată, ploi însemnate cantitativ. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată la deal și la munte, local în Transilvania, Banat și Oltenia, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă, 29/ 30 iulie, în Moldova și nordul Dobrogei. Vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, local, cantitățile de apă vor depăși 25-30 l/ mp și izolat 40-50 l/ mp. De sâmbătă, 30 iulie, după-amiaza, instabilitatea atmosferică va deveni deosebit de accentuată, îndeosebi în jumătatea de vest a țării.

O altă avertizare este o actualizare COD GALBEN, cu valabilitate până în 30 iulie, inclusiv, vizând val de căldură, disconfort termic ridicat. În vestul și în sudul țării valul de căldură se va intensifica și îndeosebi în după-amiaza zilei de sâmbătă, 30 iulie, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 unități. Temperaturile maxime se vor situa, în general, între 33 și 37 grade C. Sâmbătă, 30 iulie, disconfortul termic va fi ridicat, pe alocuri, și în restul teritoriului. Duminică, 31 iulie, valul de căldură va persista local în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Poem Chocolat, deschidere oficială la Galați Shopping City

*Sâmbătă, 30 iulie 3022, ora 12.00 are loc lansarea insulei Poem Chocolat – standul cofetăriei Poem Caffe

Cofetăria „Poem Caffe” de la Braila – Vera Maxim administrator & pastry chef – deschide un stand Poem Chocolat la Galați Shopping City

in bulevardul George Coșbuc nr. 251, sâmbătă, 30 iulie 2022, la ora 12.00.

Toate bunătățile pe care clienții le știu – bomboane inclusiv pictate manual, tablete – chiar și cu inserții de lavandă, trandafiri și nu numai, praline cu arome exotice, jeleuri naturale, biscuiți și multe minuni de ciocolată – sunt începând cu această dată și pentru gălățeni (care au, oricum, disponibilitatea de a efectua comenzi din catalogul Poem Caffe – disponibil la sediul cofetăriei din Brăila, str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 24, pe pagina Facebook sau pe site la http://poemcaffe.ro/ ) doar la insula Poem Chocolat.

La momentul lansării sunt și 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝟏𝟎% pentru prima comandă, iar cei care cumpără o cutie de ciocolată pot primi și o doua cutie. La finalul zilei va fi o tombolă în care participă toate bonurile; câștigătorul va primi o a doua cutie de ciocolată, evident, cadou.

După 15 ani (https://brailachirei.wordpress.com/2021/11/08/cofetaria-braileana-poem-caffe-aniversarea-a-15-ani/) de elită pe piața de profil brăileană, Poem Caffe face pasul similar în zona de servicii „dulci” la Galați. Suntem siguri că toți clienții vor fi la fel de încântați!

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine 

Consiliul Local Municipal Brăila, ședință extraordinară

*În 29 iulie 2022, ora 10.00

Consilierii municipali brăileni sunt convocați de Marian Viorel Dragomir – primarul municipiului Brăila – la ședința extraordinară a Consiliului local Municipal (CLM) în 29 iulie 2022, ora 10.00, la sala mare din clădirea administrativă (piața Independenței nr. 1).

Pe ordinea de zi sunt următoarele subiecte: 1) Alegerea preşedintelui de şedinţă pentru ședința extraordinară din data de 29 iulie; 2) Consilier local Sîrbu Constantin – depunerea jurământului; 3) Proiect de hotărâre privind Modificarea HCLM Brăila nr. 569/ 23.10.2020 referitoare la „Aprobarea numărului, domeniile de activitate şi componenţa nominală a comisiilor de specialitate din CLM Brăila”, completată prin HCLM Brăila nr. 609/ 13.11.2020 și modificată prin HCLM Brăila nr. 676/ 26.11.2020, HCLM Brăila nr. 328/ 16.07.2021, HCLM Brăila nr. 379/ 7.07.2022 și HCLM Brăila nr. 415/ 15.07.2022; 4) Proiect de hotărâre privind Actualizarea indicatorilor tehnico – economici la obiectivul de investiţii «Modernizare transport electric Calea Galați», aprobați prin HCLM Brăila nr. 112/ 21.03.2019; 5) Proiect de hotărâre privind Actualizarea indicatorilor tehnico – economici la obiectivul de investiţii «Modernizare transport electric parc Monument – Radu Negru», aprobați prin HCLM Brăila nr. 113/ 21.03.2019;

6) Proiect de hotărâre privind Instrumentarea proiectului «Amenajare taluz faleza Dunării în scopul valorificării identității locale» și aprobarea documentatiei de avizare a lucrarilor de intervenție, precum și a devizului general aferent (nota red. Lucrările de taluzare la faleză se impuneau DE MULTĂ VREME! – foto mai sus) 7) Proiect de hotărâre privind Instrumentarea proiectului «Amenajare zona de agrement „Fitness urban” pe Faleza Dunării» și aprobarea studiului de fezabilitate, precum și a devizului general aferent.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine 

Control sever al transporturilor de deșeuri, la granițe

*Ministerul Mediului a început, din 1 iulie 2022, prin Garda de mediu această verificare și monitorizare până la punctele de reciclare

După punerea în funcțiune a sistemului de trasabilitate pentru deșeurile transfrontaliere, activitate desfășurată de Ministerul Mediului prin Garda de mediu cu ajutorul Poliției de Frontieră, au fost oprite 66 transporturi de deșeuri la graniță.

Din 1 iulie 2022, toate deșeurile care intră în țară sunt verificate la punctul de trecere și monitorizate până la stațiile de reciclare, pe tot traseul lor. „Deșeurile destinate reciclării, care aduc valoare adăugată economiei autohtone, pot intra în continuare în țară. Dovadă: din 4 iulie până azi 37 operatori s-au înregistrat în sistemul informatic și au efectuat 577 de tranzacții„, a declarat Tánczos Barna – ministrul de la mediu.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu: distrugerea Școlii „Spiru Haret”, urmare a erorilor administrării locale

*Inspectorul școlar general prof. dr. Cătălin Canciu, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, consilier municipal din partea liberalilor atrage atenția asupra situației în care a ajuns clădirea monument istoric, o emblemă (încă vie… câtă vreme este în picioare) arhitectonică a urbei

Prof. dr. Cătălin Canciu (foto) – inspector şcolar general al ISJ Brăila, consilier municipal din partea PNL Brăila unde este președinte la Organizația Municipală (deputatul Alexandru Popa este președintele Organizației Județene PNL Brăila) atrage atenția asupra unei clădiri (nota red. Încă una!!!) care se distruge încet dar sigur, urmare a unor greșeli grave administrative, a indiferenței administrației locale actuale – este vizat în textul de mai jos mai cu seamă primarul de la municipiul Brăila – Marian Viorel Dragomir (căruia i s-a reproșat chiar de la început că decizia de a transfera din corpusul școlilor clădirea unde activa Școala Spiru Haret este complet greșită).

Cătălin Canciu: „Un secol de istorie aruncat la gunoi, din cauza unei decizii greşite luate de primarul Dragomir A fost odată o şcoală vie, cu numele de Spiru Haret, de care astăzi s-a ales praful! Din frumuseţea de altădată a Şcolii cu clasele I-VIII <Spiru Haret>, declarată monument istoric şi cunoscută ca Şcoala nr.3, astăzi a rămas doar o amintire. O bijuterie arhitecturală s-a transformat într-o ruină, ca de altfel mai toate clădirile istorice din Brăila, lăsate în paragină de administraţiile socialiste din ultimii 30 de ani. Abandonată la mâna hoţilor, care au distrus-o şi au furat din ea tot ce se putea valorifica, fosta Şcoală nr. 3 a devenit adăpost pentru oamenii străzii, iar curtea ei s-a transformat într-o adevărată junglă plină de capcane. Un secol de istorie este aruncat astăzi la gunoi, din cauza unei decizii greşite luate, în urmă cu câţiva ani, de primarul Dragomir, care nu are curajul să îşi asume eroarea! Un proiect de reabilitare a clădirii, pornit în 2008 de Ministerul Educaţiei condus de Ecaterina Andronescu, şi blocat în 2009 din cauza unor hăţişuri birocratice, a transformat imobilul, reparat doar parţial, într-un <cartof fierbinte> pentru Primărie, care a căutat soluţii să scape de el. Propunerea Ministerului Justiţiei de transformare a Şcolii nr. 3 în sediu pentru trei unităţi de Parchet, făcută în 2017, a venit mănuşă pentru Dragomir care dorea să se debaraseze de această problemă spinoasă. La vreme respectivă, eram inspector şef al ISJ Brăila şi nici nu am vrut să aud de acea propunere. Am spus clar şi răspicat că această clădire este un simbol al învăţământului şi istoriei Brăilei şi că nu voi fi de acord niciodată cu o astfel de iniţiativă! Pentru poziţia avută la acea vreme, au fost puşi trolii pe mine şi chiar m-au demis! Această soluţie <salvatoare> nu s-a concretizat, pentru că Ministerul Justiţiei a refuzat să mai preia clădirea, şi, în toţi aceşti ani, primarul nu a avut nici măcar decenţa de a găsi o modalitate legală pentru a conserva monumentul, atât de mult îi pasă de istoria Brăilei! Uşor, uşor, spre aceeaşi soartă se îndreaptă şi şcoala geamănă <Constantin Sandu Aldea>. Oare primarul liberal de atunci, avocatul Radu Portocală, şi-a închipuit măcar ce destin nefericit vor avea aceste clădiri construite din respect şi dragoste pentru acest oraş? Domnule Dragomir, Şcoala <Spiru Haret> are nevoie de reabilitare! Ştiu că aveţi soluţia turnării de asfalt peste ea, iar cine va fi curios să o poată găsi acolo şi peste 400 de ani, aşa cum aţi făcut cu piatra cubică . Invitați mereu tinerii să vină acasă, dar să ştiţi că nu ne putem aduce copiii acasă cu invitații populiste, lipsite de substanță. Brăila are nevoie în administraţie de oameni care înţeleg rostul şcolii şi al culturii! Un oraş precum Brăila nu are nevoie de un primar lipsit de viziune şi fără simţul răspunderii, care îi îngroapă istoria bucată cu bucată. A fost odată un oraş frumos şi viu, cu numele de Brăila, de care astăzi s-a ales praful„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

COVID-19. Aproape 10.000 cazuri de noi îmbolnăviri

*Statistica oficială anunță 9.339 persoane infectate cu SARS-Cov-2 * Brăila a raportat, pentru ultimele 24 ore, 90 de infectări

Boala COVID-19 nu se lasă doborâtă. Numărul de cazuri, la nivel național, se apropie de 10.000. Astfel, Ministerul Sănătății anunță că în ultimele 24 ore și fost înregistrate 9.339 cazuri noi de infectări cu virusul SARS-CoV-2. Au fost raportate și 12 decese.

Județul Brăila a raportat 90 persoane infectate in ultimele 24 ore. În spitalele din țară sunt internați 3.709 pacienți în secțiile speciale COVID-19, mai mulți cu 138 față de ziua de ieri. La terapie intensivă sunt internați 253 pacienți, majoritatea nevaccinați.

** În aceste condiții, ajută dacă se poartă masca de protecție în spații aglomerate. De asemenea, persoanele care au simptome caracteristice ar trebui să rămână în casă, izolate (ca să nu transmită!), să se adreseze medicului și să urmeze pașii indicați de acesta din urmă.

Vaccinarea, de asemenea, ajută mult, în sensul că boala se va manifesta ceva mai blând (depinde, totuși, de organism). Cei care doresc să se vaccineze trebuie să ia legătura cu medicul de familie (de la 1 iulie 2022 acesta este traseul – centrele de vaccinare s-au închis)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Festivalul „Gellu Naum” 2022, ediţia VII

* În 30 și 31 iulie 2022, la Muzeul Literaturii din capitală și la asociația „Moara de hârtie”

Festivalul „Gellu Naum” a ajuns la ediția a VII-a și va avea loc în zilele de 30 și 31 iulie 2022. Este organizat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) în parteneriat cu asociația „Moara de hârtie”, coordonator fiind scriitoarea Simona Popescu. Evenimentele din prima zi vor fi desfășurate la București, în curtea MNLR, și cele de a doua zi la sediul „Moara de hârtie”, în localitatea Comana, județ Giurgiu.

La această ediție organizatorii au invitat poeți care scriu și proză. În program sunt dialoguri și lecturi. Participă și Ioan Cristescu – directorul MNLR, Marieva Ionescu, Florin Balotescu, actrița Ioana Calotă-Philippide, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Dan Coman, Caius Dobrescu, Andrei Dósa, Mihai Duțescu, Florin Iaru, Nora Iuga, Marin Mălaicu-Hondrari, Ștefan Manasia, Ștefania Mihalache, Florin Partene, Cosmin Perța, Octavian Soviany, Bogdan-Alexandru Stănescu, Elena Vlădăreanu.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Zilele Sofia Nădejde 2022, ediția a V-a

*Cărțile scrise femei, pentru jurizat, trebuie să fie publicate între 1 septembrie 2021 și 1 septembrie 2022 * Gala va avea loc în octombrie

Zilele Sofia Nădejde 2022 cuprinde proiecții de filme, ateliere pentru copii, dezbateri, Gala Premiilor Sofia Nădejde la București, Sibiu și Brașov.

Zilele Sofia Nădejde (pagină Facebook la http://Premiile Sofia Nădejde) este un proiect inițiat în 2018 de un grup de scriitoare (nota red. Ideea este a scriitoarei Elena Vlădăreanu) și artiste din România ca reacție la subreprezentarea scriitoarelor în evenimentele publice; acum a devenit un microfestival interdisciplinar cu scopul de promovare a literaturii și artelor realizate de femei.

Primul eveniment al ediției curente este parte a clubului de lectură „Vara scriitoarelor” în care Ruxandra Gîdei și Cătălina Stanislav discută online, în 27 iulie, de la 19.00, pe canalul YouTube „4fără15” despre romanul „Eva și ceilalți” de Cristina Ispas. * Ruxandra Gîdei – a studiat literatură română și englez; a format canalul de YouTube „4fără15” pentru promovarea lecturii; * Cătălina Stanislav – scriitoare și traducătoare; „Nu mă întrerupe” (OMG, 2021) volum de debut.

** Zilele Sofia Nădejde este un proiect organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Litere și Asociația „Antifragil”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Juriul ediției, a V-a, este alcătuit din Cristina Ispas, Andreea Pop, Florina Pirjol, Vlad Pojoga și Cosmin Borza. Ei vor citi cărți de proză și poezie scrise de femei publicate între 1 septembrie 2021 și 1 septembrie 2022, cărți care se trimit pe mailul proiectului (la premiilesofianadejde@gmail.com), dar și în format fizic, la o adresă care va fi comunicată pe mail. Nominalizările vor fi anunțate în septembrie, iar Gala va avea loc în octombrie.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” 2022, a XXV-a ediție la Muzeul Astra

*Au participat 200 elevi din țară și străinătate * Echipa brăileană de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” s-a întors cu premiul I; deci, elevii Grigore Jinga Mihăiță, Ioana Nenciu, Andreea Mirică și profesorul Alexandru Gurgu

Olimpiada națională „Meșteșuguri artistice tradiționale” 2022, organizată de Muzeul Astra în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului (ISJ) Sibiu, a reunit 200 de participanţi, elevi din 26 de judeţe, municipiul București, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Concursul s-a desfășurat pe parcursul unei săptămâni, până în 25 iulie. În premieră, elevii din Bulgaria au concurat la secțiunile Icoane pe lemn și Sculptură lemn. Cultura chineză a fost reprezentată de Institutul Confucius Sibiu.

Elevii au participat la 33 de secțiuni: ţesut la război vertical şi orizontal, brodat, cusut, confecționat piese de port popular, confecționat podoabe, confecţionat păpuşi în port popular, confecţionat opinci, ciucuri pe chelteu, împletit, împletit fibre vegetale, prelucrarea artistică a lemnului, sculptură lemn, xilogravură, pirogravură, prelucrare metal, mobilier pictat, confecționat jucării tradiționale, încondeiat ouă, pictat icoane pe sticlă şi pe lemn, pictură naivă, modelat ceramică, olărit, confecționat măști și artă decorativă etc. Au fost și workshop-uri demonstrative și interactive, pe teme de apicultură, morărit, prelucrarea semințelor oleaginoase, prelucrare tablouri botanice, vopsit cu plante naturale, mozaic, broderie pe piele, xilogravură, confecționat podoabe, confecționat jucării tradiționale sau arta decupării hârtiei, caligrafie chineză etc.

Foști olimpici, de la prima ediție – era atunci „Târgul Copiilor Meșteșugari din România”, transformat în 1996, în olimpiadă – până la ultima au participat, sâmbătă, la un atelier de storytelling organizat la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Au fost și alte evenimente interesante, cum ar fi cele de la Gospodăria arhaică Ferești – județul Maramureș, lecții de joc tradițional oferite de „Veteranii – Junii Sibiului” duminică, în Poienița Câmpulung din Muzeul în Aer Liber, dar și spectacol oferit de Palatul Copiilor Sibiu. La festivitatea de închidere și premiere, toți participanții au fost îmbrăcați în costume tradiționale.

** De la Brăila a participat la olimpiadă un echipaj de la Liceul de Arte ‘Hariclea Darclée” cu profesorul Alexandru Gurgu. Elevii au fost recompensați cu premiul întâi Ia secțiunea Pictură naivă. Dar cum la această olimpiadă probele nu sunt simple, ci există o întrepătrundere de domenii, elevii au fost – putem spune – buni meșteșugari, așa cum e denumirea concursului. De altfel, reiese asta și din cuvintele profesorului: „Mulțumesc Aurelia Ion (nota red. Inspector școlar la ISJ Brăila) pentru încredere și pentru tot sprijinul, mulțumesc domnului Epure de la Palatul Copiilor Brăila pentru costume, mulțumesc Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila – manager Alina Sulicu – pentru acceptul de a ne instrui. Și nu în ultimul rând, mulțumesc Rădița Lascu (notă. De la Atelierul de Revitalizare a Textilelor Tradiționale al CJCPCT) pentru pentru informațiile valoroase oferite fără de care nu am fi putut sa fim la nivelul celor din concurs. Cred ca aceasta olimpiadă este încă o dovada a faptului ca atunci când oamenii se unesc în scopuri nobile și nu individuale, lucrurile bune și performantele se realizează. Felicit copiii de la Liceul de Arte <Hariclea Darclée> cu care am fost, și care au muncit mult și cu seriozitate, respectând și admirând concurența! Felicitări, Grigore Jinga Mihăiță, felicitări Ioana Nenciu, felicitări Mirică Andreea”. Foto – profesorul brăilean și elevii premianți

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Undă verde pentru fondurile UE pentru România prin acordul semnat de Comisia Europeană

*Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027

România va primi în total 31,5 miliarde euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, prin acordului său de parteneriat semnat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, a tranziției verzi și digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export.

** Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare. Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea (colaborare între întreprinderi și universități etc). Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale. UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

** Un impuls pentru economia verde. Se vor realiza investiții de 6,75 miliarde euro din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde (sectoare gen energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă etc). Dintre acestea, 2,3 miliarde euro vor fi pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente (va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic). Alte 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, îmbunătățirea economiei circulare (cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare). În fine, 2,14 miliarde euro din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic.Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

** Modernizarea sistemului de sănătate. Vor fi realizate investiții de 2,3 miliarde euro pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.

** Transportul durabil. Se vor acorda 7,2 miliarde euro din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

** Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei. Se vor aloca 7,3 miliarde euro din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii (cu accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor), pe educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice. De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii. Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.

** Pescuitul durabil. Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane euro în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Declarațiile membrilor Colegiului

Elisa Ferreira – comisar pentru coeziune și reforme: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă”.

Nicolas Schmit – comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii”.

Virginijus Sinkevičius – comisarul pentru mediu oceane și pescuit: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor”.

*** Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA. Pregătește terenul pentru investițiile aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.În politica de coeziune și în cooperarea cu Comisia Europeană, fiecare stat pregătește acest acord de parteneriat – documentul strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document trebuie să se axează pe prioritățile UE, prezentând o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie transpuse, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program. Acordul de parteneriat cu România este al 18-lea adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia, Italia.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine