Cursurile de măiestrie artistică Master Classes oferite de Mariana Nicolesco, ediția 2022 la Brăila

*Ca de fiecare dată, sub auspiciile celebrării sopranei Hariclea Darclée, evenimente care au loc de mai bine de 25 ani în urbea natală a sopranei care a fost, între altele, prima Floria Tosca în opera lui Puccini * În perioada 25 – 31 iulie, pe scena teatrului și la faleza Dunării

Evenimentele Darclée revin la Brăila, după doi ani de pauză cauzată de pandemie, în perioada 25 – 31 iulie 2022 având loc Cursurile de Măiestrie Artistică Master Classes oferite și susținute de soprana Mariana Nicolesco (foto).

Serile în care publicul va admira, realmente (pentru că nu orice interpret ajunge la aceste cursuri), măiestria soliștilor de operă îndrumați – la detaliu de Mariana Nicolesco – se vor desfășura, ca de obicei, în teatrul dramatic – Teatrul „Maria Filotti”, se înțelege – pe scena unde debuta Hariclea Darclée (1860, Brăila – 1939, București, foto de epocă, mai jos) în 1881 și pe scena de la esplanada Dunării, pe faleză.

Cursurile de Măiestrie Artistică Master Classes oferite de soprana Mariana Nicolesco au adus la Brăila în acest timp scurs, de mai bine de un sfert de veac, peste 2.900 de tineri talentați din 50 de țări și 5 continente. Întâlnirile au loc, ca și în alți ani, sub Înaltul Patronaj UNESCO, asemenea celorlalte evenimente dedicate celebrării memoriei sopranei născute la Brăila, și anume Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée, “manifestări incomparabile și unice” după cum le caracterizează Josef Hussek – directorul festivalului de la Salzburg. Cu această ocazie, publicul își va reaminti – și poate va căuta reacțiile din presă vremii – că Hariclea Darclée a avut nu mai puțin de 13 opere în care a strălucit anume ea – unele compoziții fiind cu numele său pe afisele primelor reprezentații; după cum se știe, a triumfat în premierele mondiale cu „La Wally” de Catalani, „Iris” de Mascagni, „Tosca” de Puccini.

Din programul Master Classes 2022: *vineri, 29 iulie, în sala mare a dramaticului va fi proiectat filmul „Omagiu Evenimentelor Darclée”, comentariile fiind oferite, ca și în alte întâlniri similare, de Stephan Poen – medic foniatru, doctor în muzicologie; tot acum, va susține un recital pianistul Matei Varga, unul dintre participanții la Evenimentele Darclée – sosit de la New York pentru această sărbătoare; finalul serii va fi un recital al tinerilor artiști acceptați la Master Classes; *sâmbătă, 30 iulie, concert extraordinar de pe esplanada Dunării, sub bagheta maestrului Marco Balderi (fost director la Teatro alla Scala, prezent permanent la evenimentele Darclée), cu laureați ai concursului Darclée, orchestra festivalului „Darclée” și corul filarmonicii „George Enescu” pregătit de Iosif Ion Prunner; *duminică, 31 iulie, în sala mare a teatrului – Gala Master Class. Invitațiile sunt gratuite și sunt oferite de organizatorii locali. Foto de la ediție precedentă

** Proiect cultural organizat de Fundaţia Darclée, Fundaţia Internaţională Ateneul Român cu finanțare de la Ministerul Culturii, Primăria municipiului Brăila și Consiliul Judeţean Brăila; cu sprijinul Teatrul „Maria Filotti” gazdă și al Filarmonicii „Lyra – George Cavadia”, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila.

Nota red. Nefiind parteneri media, acesta va fi singurul anunț despre manifestare!

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Liberalul Alexandru Bucălău: peste tot transportul public e subvenționat de stat numai la CJ Brăila se vrea, cu orice preț, rentabilitate

*Secretarul PNL Brăila, deopotrivă consilier județean, explică de ce este foarte prost să gândești astfel când vine vorba de transportul elevilor și, în general, când te uiți la județul Brăila care nu excelează în materie de venituri ale locuitorilor

Alexandru Bucălău – consilier județean din partea PNL Brăila, secretar al organizației județene liberale – își exprimă dezaprobarea față de opiniile președintelui Francisk Iulian Chiriac de la Consiliul Județean (CJ): referitoare la transportul public (ședința anunțată de noi la https://brailachirei.wordpress.com/2022/07/14/cj-braila-pregateste-reparatiile-la-spitalul-judetean-de-urgenta/) și de faptul că a tratat cu indiferență propunerile sale exprimate în plenul CJ. Din textul notarului (aceasta este profesia lui Alexandru Bucălău) liberal reiese tot contextul, astfel că nu mai e cazul de alte explicații (nota red. Decât, poate, una simplă: la Brăila salariile sunt modeste, iar veniturile celor din județ sunt chiar la o limită de jos a supraviețuirii – oamenii simt, știu că nimeni nu-i ajută, dar rabdă dintr-o obișnuită vecină cu indiferența).

„Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, vrea să scoată profit chiar şi din educaţie, domeniu despre care vorbeşte sec, în termeni de rentabilitate şi pierderi. Cuprins de <grija> banilor, Chiriac a făcut o întreagă teorie a <rentabilităţii> traseelor destinate transportului elevilor, în momentul dezbaterii, în şedinţă extraordinară de CJ, a unui proiect care viza <luarea de măsuri în vederea delegării serviciului public de transport persoane prin curse regulate pe teritoriul judeţului Brăila>.

Domnule Chiriac, peste tot în lume, transportul public este subvenţionat de stat, pentru că este un serviciu de interes public şi nu are legatură cu rentabilitatea! Educaţia este singurul drum spre progres al fiecărui copil, când îi tai şansa la educaţie, îi limitezi, practic, orizonturile dezvoltării personale şi profesionale. În condiţiile în care, între sudul şi nordul judeţului nu există nicio legătură de transport persoane, existând transport public doar de la est la vest, am propus înfiinţarea unor trasee pentru transportul în comun şi transportul elevilor pe ruta Însurăţei – Ianca – Făurei. Prima reacţie a preşedintelui Chirac a fost să se delimiteze de acest subiect, pe motiv că nu ar ţine de CJ, şi să arunce problema în braţele primarilor şi ale profesorilor, care ar avea în sarcină – în opinia lui Chiriac – să semnaleze primăriilor că lipsesc aceste trasee, de parcă lipsa lor nu s-ar vedea din fotoliile înalte existente în palatul administrativ. Uitând că este preşedintele CJ şi că reprezintă interesele tuturor cetăţenilor acestui judeţ, nu doar pe ale celor care au avut şansa să se nască într-o zonă „rentabilă”, Chiriac a spus tranşant că traseele care ar trebui să lege sudul de nordului judeţului sunt nerentabile!

Domnule preşedinte Chiriac, vă rog să le răspundeţi cetăţenilor judeţului Brăila despre ce rentabilitate este vorba! Dacă vorbiţi despre rentabilitatea operatorilor de transport, atunci spuneţi clar ale cui interese le susţineţi. Dacă vorbiţi despre lipsa de rentabilitate în susţinerea educaţiei, atunci ar fi corect să vă asumaţi şi ceea ce decurge din această lipsă de implicare, respectiv susţinerea formării pe bandă rulantă a analfabeţilor funcţionali, o categorie foarte apreciată de social-democraţi. Pentru un motiv absurd şi greu de înţeles în anul 2022, respectiv inexistenţa unui mijloc de transport, copiilor de la sate, care au terminat 8 clase, li se blochează şansa de a-şi continua studiile într-un liceu, fiind forţaţi să abandoneze şcoala la vârsta de 14-15 ani.

Cu toţii ştim că elevii brăileni au rezultate foarte bune la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, dar câţi dintre noi ştim că, anual, cel puţin 200 dintre aceşti elevi se opresc la studiul celor 8 clase? Atenţie, în fiecare an se întâmplă asta, este o statistică absolut înfiorătoare. Şi, ca o ironie crudă a vieţii, pe drumul nou asfaltat DJ 211, de la Bordei Verde, la Viziru, unde nu există transport public, sunt montate indicatoare cu <Atenţie autobuz> şi staţii de autobuz, nu ştim din ce motiv, poate a fost o investiţie rentabilă. Cunosc foarte multe cazuri de elevi din judeţ care şi-ar fi dorit să îşi continue studiile, dar pentru că părinţii lor nu au avut posibilitatea financiară de a le asigura naveta, au rămas cu 8 clase şi cu regretul că şi-au ratat şansa la o altfel de viaţă. Astea sunt adevărate drame, domnule Chiriac, nu faptul că dvs. nu vă ies socotelile pentru nu ştiu ce investiţii rentabile”,

afirmă Alexandru Bucălău.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine