Arhive categorie: agricultura

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Alte măsuri de sprijin pentru domeniul agricol

*Guvernul a aprobat sume pentru granturi destinate capitalizării fermelor și pentru capital de lucru – beneficiari din industria alimentară, acvacultură, piscicultură, agricultură

În recenta ședință de guvern s-a decis că 300 milioane euro vor fi acordate sectorului agricol, sprijin pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Măsura face parte din pachetul ”Sprijin pentru România” și este destinată susținerii agriculturii și industriei alimentare, având ca scop reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază (Nota red. Transcrierea conferinței de presă, cu detalii despre măsuri, la https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-mai1651836461) Din suma totală, 50 milioane euro sunt pentru microgranturi, iar 250 milioane euro destinate granturilor pentru capital de lucru.

Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale din industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură vor beneficia de microgranturi în valoare de câte 5.000 euro. Bugetul acestei măsuri este de 50 milioane de euro și se estimează că ar fi peste 10.000 de beneficiari.

Bugetul granturilor pentru capital de lucru este de 250 milioane euro. Estimarea este, pentru această categorie de sprijin, de circa 10.000 întreprinderi mici și mijlocii.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Pachetul de măsuri «Sprijin pentru România» propus de PNL și aprobat de guvern, are rolul de a proteja economia de criza mondială”

*Ajutor pentru IMM-uri, sume pentru compensarea creșterii prețurilor, Legea privind practicile neloiale, sume speciale pentru investiții majoire în economie și multe asemenea măsuri vor fi aplicate, beneficiari finali fiind cetățenii

Guvernul a aprobat recent un pachet de măsuri care să ajute economia, să ofere pârghii de luptă împotriva concurenței economice neloiale, să alinieze unele prețuri în domenii unde inflația se vede – cum e cazul normelor de hrană în spitale și centre de asistență. Evident că niciodată nu pare de-ajuns.

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președinte al PNL Brăila: ”O măsură importantă este Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, o inițiativă a PNL care a devenit deja lege. Se introduc amenzi usturătoare pentru a sancționa orice tip de practici anticoncurențiale și inechitabile față de producători. Astfel sunt protejați atât producătorii autohtoni, cât și consumatorul final. De asemenea, Guvernul Ciucă a promovat pachetul de măsuri «Sprijin pentru România», în valoare de 17,3 miliarde de lei, care prevede, printre altele: alocarea unei sume de 300 milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/ firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 % la utilități; alocarea a 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție; 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 lei brut; vouchere pentru alimente de bază – 50 euro la fiecare 2 luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe); o creștere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 de lei/ zi”.

Parlamentarul se întrebă de ce opoziția nu pricepe aceste aspecte: ”Guvernul Ciucă a prezentat acest set de măsuri cu impact social și economic major, dar opoziția s-a grăbit să le conteste în Parlament, fără să-și ia măcar timpul să analizeze aceste lucruri. Se vede încă o dată diletantismul unor politicieni preocupați de interesele lor electorale, nu de nevoile românilor. Câinii latră, caravana trece. Unii caută soluții la problemele sociale și economice din această perioadă dificilă și vin cu măsuri concrete, alții caută nod în papură și orice ai spune, strâmbă din nas. Asta văd că se întâmplă în ultima perioadă, în care Guvernul face eforturi să găsească soluții pentru ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial, iar opoziția se joacă de-a Gică contra”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Forța Dreptei, lansarea filialei de la Brăila a partidului

*Liderul formațiunii la nivel local este Antoneta Ioniță, medic

Partidul Forța Dreptei, înființat de Ludovic Orban (fostul lider de la liberali, care a părăsit formațiunea destul de repede după congresul din toamna anului trecut), are la Brăila filială pe care o conduce medicul Antoneta Ioniță (fost deputat din partea liberalilor brăileni).

Astăzi, 9 aprilie 2022, a avut loc lansarea partidului la Brăila, cu o reuniune la care au fost prezenți Ludovic Orban și Violeta Alexandru – parlamentari, iar dintre brăileni persoane care și-au exprimat deja intenția de a face parte din noul partid, dar și simpatizanți.

Unul dintre cei care va fi apropiat formațiunii este Vasile Datcu – om de afaceri, scriitor și fost liberal (din motive complet stupide, legate de orgolii, a fost obligat acum mai bine de 10 ani să părăsească PNL Brăila unde nu s-a mai întors nici când a fost invitat). Din motive de incompatibilitate profesională – fiind președintele unei structuri care reunește oamenii de afaceri din mediul agricol, Vasile Datcu nu va face parte din stafful organizației Forța Dreptei Brăila condusă de Antoneta Ioniță în calitate de președinte.

Formațiunea este în plină organizare atât în mediul urban, cât și în cel rural, contând pe capacitatea oamenilor de înțelegere a precarității și lipsei de voință a politicienilor din arcul actual guvernamental – de a face reforme pentru reală creștere economică, îndepărtarea corupției și a firmelor „căpușe” de partid care primesc bani publici etc. Ludovic Orban a precizat că ar dori ca în preajma viitoarelor alegeri Forța Dreptei să aibă măcar 20.000 membri și filiale în cel puțin jumătate din localități.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul liberal Alexandru Popa către președintele CJ: ”La câte probleme sunt nerezolvate în județul Brăila, pe (Iulian Chiriac) îl frământă ce fac liberalii”

*Reacțiile președintelui PNL Brăila, deputat Alexandru Popa, vine după ce – în ședința de plen a Consiliului Județean Brăila din 14 septembrie 2021 – Francisk Iulina Chiriac (de la PSD), președinte al Consiliului Județean, a făcut diverse rimarci în care liberalii (formațiune politică care, e drept, e minoritară în CJ dominat de social-democrați) erau catalogați în fel și chip

Deputatul Alexandru Popa, președinte al PNL Brăila, a reacționat imediat (a trimis și un comunicat de presă – integral, mai jos) după ce în ședința de plen a Consiliului Județean (CJ) Brăila președintele Francisk Iulian Chiriac (PSD) s-a trezit făcând tot felul de remarci la adresa liberalilor (colegi de CJ, e drept în minoritate… că așa cu votat brăilenii… cu alte cuvinte, la vot trec toate propunerile social-democrate și altele… hm… posibil nici să nu intre pe lista de propuneri în plenul CJ.

Nota red. Din motive obiective, noi nu am asistat la ședința cu pricina, dar unii rerpezentanți din media locală au adus în spațiul public câteva din remarcile lui Chiriac, cu tot cu bășcălia care le însoțea (Nota red. Oare de ce trebuie să se transforme CJ într-o arenă a bălciului și ironiei grosiere? Oare nu e CJ locul de unde pleacă proiectele pentru comunitate?!? Oare nu e firesc să se petrească lucrurile altfel, să existe și activitate serioasă, dar și un limbaj pe măsură, și să fie deopotrivă propunerile, toate, puse pe masa dialogului – repet, pentru binele comun!)

Așa că reacția parlamentarului liberal Alexandru Popa (foto) este firească și răspunde unor afirmații complet aiuritoare:

Președintele Consiliului Județean Brăila, domnul Iulian Chiriac, are o problemă cu liberalii, din câte se vede. La câte probleme nerezolvate sunt în județul Brăila, pe dânsul îl frământă ce fac liberalii. Nu mă mir, fiindcă dacă nu poate rezolva problemele județului, nici n-are rost să se frământe prea mult din cauza lor. 

Președintele Consiliului Județean Brăila este un președinte cu zero realizări, zero proiecte și fără viziune. El vorbește despre faptul că noi, liberalii, ne lăudăm că am investit în sistemul de irigații. Da, domnule Chiriac, ca urmare a acestor investiții am reușit să pompăm apă pe unele canale de irigații pe care nu s-a mai pompat apă de vreo 24 de ani. 

Spuneți că ne lăudăm cu proiecte legate de căile ferate care nu sunt ale noastre; da, domnule Chiriac, căile ferate sunt toate ale dvs.

Vă deranjează că se mai duc și alții în afară de membrii PSD la șantierul podului peste Dunăre. Nu știu ce treabă aveți dvs cu cine se duce sau nu se duce la pod, cine își face sau nu-și face poze la pod, fiindcă nu este proiectul dvs sau al Consiliului Județean. Văd că PSD-iștii au o pasiune cu număratul: dvs le numărați unora pozele, așa cum în urmă cu niște ani un  șef PSD îi invita pe unii să-i numere ouăle.

Poate că ar fi mai bine ca dvs să vorbiți despre ce faceți la Consiliul Județean, nu despre ce fac alții. Și chiar dacă vorbiți despre Consiliul Județean Brăila, dvs nu aveți niciun merit în ceea ce se face acolo, pentru că sunteți un președinte incompetent. Terminați cu atacurile la adresa liberalilor și vedeți-vă de treabă la CJ, pentru că opinia publică s-a săturat de dezinformările dvs de doi lei!

Consiliul Județean Brăila este condus de 30 de ani de PSD și județul Brăila este la coada tuturor clasamentelor naționale. Ar trebuie să vă fie rușine! În afară de gargară nu faceți nimic, realizările dvs ca președinte al Consiliului Județean sunt zero. 

Cred că sunteți pe ultimul loc între președinții de consilii județene din țară, sunteți inapt din toate punctele de vedere. Nu sunteți în stare nici măcar să vă asumați atribuțiile de președinte al Consiliului Județean. De acum înainte puneți-l pe domnul vicepreședinte Epureanu să vorbească în locul dvs, că dvs sunteți președinte al Consiliului Județean doar cu numele, de la început i-ați delegat cele mai importante atribuții dumnealui. Domnul Epureanu este adevăratul președinte al Consiliului Județean, nu dvs.

Nu sunteți în stare să construiți nimic pentru județul Brăila; dar sincer, nici nu am pretenția să construiți ceva în județ, fiindcă după cum se vede, nu sunteți în stare să fiți președintele Consiliului Județean decât cu numele.

Consiliul Județean îl conduce în locul dvs domnul Epureanu și discursurile vi le scrie domnul Tudose. Dvs ce faceți toată ziua, nu vă plictisiți în birou?

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Nota red. Apropo de Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea (proiect gândit de zeci de ani… acre zăcea într-un birou la Ministerul Transporturilor și care a fost repus pe tapet după ce oameni de la Bruxelles, de la UE, au înțeles că oportunitatea de construcție a podului în zona Brăia – Tulcea – Galați este nu doar una locală și au cerut să fie trimis spre finanțare… s-a nimerit să fie în perioada când premier era brăileanul Mihai Tudose, atunci de la PSD, între timp a făcut o escală politică pe la partidul lui Ponta și a ajuns europarlamentar pe listele acestui partid… apoi s-a ntors la PSD…). Podul este lucrat prin proiect european. Deci… să nu se mai laude nimeni (nici măcar cei care au semntări pe proiect… de fapt… sunt atâtea proiecte inițiale… că te doare capul). Să ne bucurăm cu toții de acest obiectiv, una dintre cele mai mari investiții din România postdecembristă, al treilea pod ca mărime în Europa.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Împăduririle, temă de dialog interministerial

*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Târg de miere, la Muzeul Satului

*În 22 și 23 mai 2021 – întâlniri cu apicultori din întreaga țară, prezentare de carte, ateliere pentru cei mici

Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează în 22 – 23 mai 2021 prima ediție a Târgului de miere.
Targul e dedicat Zilei Internaționale a Albinei, marcată în fiecare an pe 20 mai, și cuprinde întâlniri cu apicultori din toată țara, lansare de carte, ateliere pentru cei mici. „Atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit” – Albert Einstein.

În data de 23 mai va fi prezentată cartea „Veceslav Harnaj. 1917-2017” de Ileana Popovici (Editura Adenium, 2017) dedicată personalității celui care a pus bazele apiculturii românești moderne și nu numai. Între 1964-1974, Veceslav Harnaj a realizat în România un complex apicol unic în lume: un Combinat Apicol, un Institut de Cercetare și Producție pentru Apicultură, un Liceu Apicol, un Institut Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă. Asociația Crescătorilor de Albine din România a fost, la vremea să, prima asociație profesională din lume de drept privat care dispunea de un institut de cercetare și de o unitate de producție.

. ** Ziua mondială a albinelor a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Dată aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Notă. Dacă e vorba de miere și produs autentic de albine, atunci vă invit să căutați (și) produsele marca Honey Loriana – comandă prin intermediului https://www.facebook.com/honeyLoriana/ producători locali Dan & Loredana Iorga. Pe pagină se intră și prin link direct din pagina noastră web (coloana stângă) BRAILA CHIREI.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Mai mult sprijin guvernamental pentru legumicultori în 2021

*Deputatul brăilean liberal Alexandru Popa confirmă extinderea fostului program ”Tomata”, prin ajutorul de minimis, la posibilitatea accesării banilor din bugetul de stat pentru producție protejată – în sere, solarii – de ardei, varză albă, castraveți, vinete

Ministerul Agriculturii va oferi și în acest an ajutor legumicultorilor, chiar mai mult decât anii trecuți când s-au alocat sume importante prin programul ”Tomata” (valabil în ultimii 4 ani) prin intermediul ajutorului de minimis.

Astfel, așa cum confirmă și deputatul liberal brăilean Alexandru Popa (foto) programul se transformă și se extinde, are o valoare de 150 milioane euro, ajutorul de minimis fiind oferit în 2021 și pentru tomate, dar și pentru cultivarea de castraveți, varză albă, ardei, vinete. Ajutorul de stat va fi de maximun 2.000 euro pentru 1.000 metri pătrați în spații protejate, respectiv sere ori solarii. În consecință, o veste bună și pentru brăileni care au șansa unui pământ bun pentru cultivarea legumelor. Nota red. Adevărul că ne-ar plăcea să luăm din piață, pe bune, legume produse pe pământ local și să le consumăm în diverse formule în meniurile restaurantelor din zonă. Francezii, elvețienii, italienii fac asta mereu – la ei toate afacerile de tip Horeca (restaurante, hoteluri) se aprovizionează din producția locală, din imediata apropiere. Și astfel toată lumea are din ce trăi și se simte utilă, ba încă primește felicitări!

De asemenea, ajutorul de stat pentru agricultură în 2021 va continua ca și până acum, inclusiv cu plata tuturor subvențiilor prin intermediul APIA.

Nota red. Județul Brăila (Bărăganul celebru în anii interbelici și mai înainte e aici), ca important bazin agricol, ar trebui regândit iar agricultorii, legumicultorii ar trebui ajutați – cu planuri de afaceri, cu idei de afaceri. Știați că mare parte din producția agricolă se duce la vânzare așa cum e? Că aproape nimeni din Brăila nu investește să dezvolte afaceri care să proceseze grâul, năutul, soia etc. și să le vândă cu dublu/ triplu profit, aducând plus valoare și bani în plus la bugetul național? Și elevii ar trebui îndreptați spre școală de profil – dar mai cu seamă aceste școli agricole – clase de profil agricol (liceele din județ așa au avut la început ar trebui reînființate! În fond, de ce ar face cursuri de igienă (coafor și frizerie…) la fostul Liceul Agricol?!?

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei