Deputatul liberal Alexandru Popa: ordonanța de reglementare a despăgubirilor la calamitățile în agricultură este greșită

*Președintele PNL Brăila atrage atenția că „incompetența ministrului agriculturii îi falimentează pe tinerii fermieri” * De asemenea, solicită și în mod public modificarea actului legislativ în așa fel încât el să fie util și tinerilor fermieri

Deputat Alexandru Popa (foto), președinte PNL Brăila: „Incompetența ministrului de la Agricultură, social-democratul Petrea Daea, face noi victime, de această dată printre tinerii fermieri. După ce a stabilit pentru despăgubiri o formulă care mai mult le ia, decât le dă fermierilor afectați de calamități, mai nou, constatăm că același act normativ îi duce pe tinerii fermieri pe buza prăpastiei și le taie de la rădăcină orice dorință de a mai lucra pământul. Ordonanța care reglementează acordarea despăgubirilor la culturile calamitate de secetă prevede că cei care nu au un istoric de 5 ani în ceea ce privește culturile respective, nu primesc despăgubiri. Asta este o lovitură devastatoare pentru tinerii fermieri, care nu au un istoric de 5 ani și din cauza incompetenței ministrului Daea s-ar putea să nu mai aibă niciun un istoric agricol, fiindcă se vor lăsa de meserie, după experiența din acest an”.

„Am primit în ultimele zile mai multe telefoane de la tineri fermieri din județul Brăila care au fost afectați de secetă și care riscă să nu recupereze mai nimic din cheltuielile făcute la culturile de toamnă, din cauză că nu au dreptul la despăgubiri, potrivit ordonanței despre care vorbeam. Ei sunt descurajați și-mi spuneau că dacă nu reușesc să recupereze măcar o parte din bani se gândesc foarte serios să renunțe la agricultură și să se apuce de altceva. Forma actuală a ordonanței este plină de greșeli grave și acest act normativ care trebuia să fie un ajutor pentru agricultori a ajuns să fie o bătaie de joc la adresa acestora. Nu știu cum e posibil ca niște oameni care chipurile sunt specialiști în domeniul agriculturii, cum e însuși ministrul Daea, să facă asemenea gafe, cu efecte foarte grave asupra fermierilor. Ajungi să te întrebi dacă Daea și cei din echipa lui protejează interesele fermierilor sau vrea să-i distrugă. Din ce văd, domnul Daea e mai degrabă dușmanul tinerilor fermieri, decât susținătorul lor; și nu sunt singurul care crede asta. Eu am făcut în urmă cu ceva timp, la modul public, o propunere pentru schimbarea formulei de calcul a despăgubirilor, însă deocamdată nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Solicit public să se modifice ordonanța respectivă, astfel încât tinerii fermieri să poată beneficia și ei de despăgubiri. Sper că domnul ministru Daea nu vrea ca agricultura României să rămână doar pe mâna celor care au vârsta lui„, mai spune liberalul ( notă. Care desfășoară activități în domeniu, și care derulează proiecte cu fonduri europene pentru a-și dezvolta afacerile. Personal, Alexandru Popa nu s-a plâns de pagubele produse de secetă).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Bani europeni pentru compensarea agricultorilor afectați de secetă

*Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de ajutoare de stat, suma fiind de 75 milioane euro, pentru producătorii agricoli ale căror culturi au fost calamitate

Comisia Europeană a aprobat, în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de compensare a producătorilor agricoli pentru daunele in 2021 și 2022 urmare a secetei severe. Măsura beneficiază de un buget de 75 milioane euro (aproximativ 365,6 milioane lei) și se adresează este producătorilor de grâu, secară, triticală, orz, ovăz și rapiță care au pierdut peste 30 % din culturi din cauza secetei. Ajutorul constă în subvenție directă proporțională cu daunele suferite, pe baza rapoartelor privind daunele la culturi. În cazul unei pierderi totale a culturilor lor, beneficiarii au dreptul la un ajutor în valoare de aproximativ 305 euro/ ha (1.500 lei/ ha), care să nu depășească 40 % din costurile eligibile. Schema de ajutoare se va încheia la 31 decembrie 2022.

Reprezentanții Comisiei au evaluat schema în temeiul articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea unor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. Specialiștii europeni au constatat că schema este necesară și adecvată pentru a compensa producătorii agricoli români pentru pierderile suferite ca urmare a acestui fenomen meteorologic extrem. Concluzis a fost că schema este proporțională – se limitează la minimul necesar – și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.104579) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența.

Fermierii români s-au plâns (nota red. Deputatul liberal Alexandru Popa încerca la un moment dat să rezolve aceste aspecte – https://brailachirei.wordpress.com/2022/11/24/despagubirile-pentru-fermieri-in-cazul-calamitatilor-un-cartof-prea-fierbinte-pentru-ministrul-agriculturii/ și chiar a fost zilele acestea la Bruxelles, unde cu siguranță a discutat subiectul acolo) în nenumărate rânduri, la ministerul agriculturii și la guvern, că nu sunt ajutați în cazul calamității la secetă mai ales că anul acesta au fost multe întârzieri în ceea ce privește prezenta echipelor de constatare a daunelor în teren.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Despăgubirile pentru fermieri în cazul calamităților: un „cartof” prea fierbinte pentru ministrul agriculturii

*Despăgubirile pentru fermieri, în cazul calamităților: un „cartof” prea fierbinte pentru ministrul agriculturii*Deputatul liberal Alexandru Popa, el însuși cu afaceri în domeniul agricol, a discutat cu fermierii brăileni – peste 2.000 că număr, foarte grav afectați de secetă, ca de altfel și alții din întreaga țară, și este decis să se implice astfel încât fermierii să primească despăgubirile îndreptățite, conform legii * Mai mult, liderul PNL Brăila afirmă că mai degrabă vrea demisia ministrului Daea decât să știe fermieri care nu au primit despăgubiri

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila, de asemenea și om de afaceri în domeniul agricol – își exprimă punctul de vedere referitor la bâlbele Ministerului Agriculturii, acolo de unde fermierii – grav afectați de secetă (in primul rând) – așteaptă ajutor pentru în această situație.

Alexandru Popa: „În ultimele zile în spațiul public s-a discutat foarte mult despre problema despăgubirilor acordate pentru culturile calamitate și despre faptul că unii agricultori au ajuns în situația de a nu putea primi aceste despăgubiri. La nivelul județului Brăila este vorba despre peste 2.000 de agricultori aflați în această situație. Normele legale prevedeau ca înștiințările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, în 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective. Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august.Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră și nu s-a mai putut constata gradul de calamitare. Activitatea în agricultură este de așa natură, încât imediat după recoltare începem un nou flux tehnologic, nu poți amâna recoltarea după cum ai tu chef. De exemplu, anul acesta între 1 și 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiță. Perioada optimă pentru semănat rapița începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului.În condițiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceștia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală”.

Deputatul propune an de referință 2021 pentru calculul gradului de calamitare

Alexandru Popa: „Soluția pe care o propun eu pentru situațiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referință anul 2021, să se ceară la direcțiile agricole producțiile obținute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent și tot ce au ei pe stoc, fișele de magazie, ca să se determine producția pe care au obținut-o în acest an și astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Este o soluție simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci mi se pare un an de referință corect.În cazul producătorilor producătorii mici, care nu sunt autorizați, trebuie să ținem cont de faptul că ei nu doar că își vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează și pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1.000 – 1.500 kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească și cât s-a consumat pentru hrana animalelor”.”Îl rog pe domnul ministru Daea sa trateze la modul serios chestiunea despăgubirilor pentru calamități”.

Formula pentru calculul despăgubirilor nuve bună/ corectă

Alexandru Popa: „Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii. Îl rog pe domnul ministru Daea să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamități, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut-o. Eu înțeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu și merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul și ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru.

Modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave.

Am înțeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% și fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri.Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia. În ceea ce mă privește, am discutat cu o parte dintre agricultorii brăileni afectați, am discutat cu reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare și subiectul este o prioritate pentru mine la acest moment, pentru că nu vreau să se ajungă în situația în care fermierii brăileni să fie prejudiciați din neglijența sau incoerența ministrului agriculturii. În urma acestor discuții am venit cu propunerea prezentată mai sus”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Zilele produselor agroalimentare românești

*Manifestare organizată în toate județele și în capitală, la inițiativa Ministerului Agriculturii, în 8 – 10 octombrie 2022

La Direcţia pentru Agricultură a judeţului BRĂILA – sau Palatul Agriculturii (mie așa îmi e drag!), prezentare de produse agroalimentare românești.

Bineînțeles, și din zonele rurale ale Brăilei – pentru că aici nu e doar celebrul Bărăgan (nu mai el ce-a fost…de când nu mai există Balta Brăilei), ci sunt mulți producători de legume, carne și alte bunătăți care ajung rar sau deloc în piețele orașului municipiu Brăila. Acum există ocazia să fie întâlniți măcar câțiva dintre harnicii producători agroalimentari brăileni.

**Manifestarea este organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și are loc (https://facebook.com/events/s/ziua-produselor-agroalimentare/1284886259010467/) în perioada 8 – 10 octombrie în întreaga țară.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Alte măsuri de sprijin pentru domeniul agricol

*Guvernul a aprobat sume pentru granturi destinate capitalizării fermelor și pentru capital de lucru – beneficiari din industria alimentară, acvacultură, piscicultură, agricultură

În recenta ședință de guvern s-a decis că 300 milioane euro vor fi acordate sectorului agricol, sprijin pentru capitalizarea fermelor și unităților de producție. Măsura face parte din pachetul ”Sprijin pentru România” și este destinată susținerii agriculturii și industriei alimentare, având ca scop reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază (Nota red. Transcrierea conferinței de presă, cu detalii despre măsuri, la https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-mai1651836461) Din suma totală, 50 milioane euro sunt pentru microgranturi, iar 250 milioane euro destinate granturilor pentru capital de lucru.

Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale din industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură vor beneficia de microgranturi în valoare de câte 5.000 euro. Bugetul acestei măsuri este de 50 milioane de euro și se estimează că ar fi peste 10.000 de beneficiari.

Bugetul granturilor pentru capital de lucru este de 250 milioane euro. Estimarea este, pentru această categorie de sprijin, de circa 10.000 întreprinderi mici și mijlocii.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Pachetul de măsuri «Sprijin pentru România» propus de PNL și aprobat de guvern, are rolul de a proteja economia de criza mondială”

*Ajutor pentru IMM-uri, sume pentru compensarea creșterii prețurilor, Legea privind practicile neloiale, sume speciale pentru investiții majoire în economie și multe asemenea măsuri vor fi aplicate, beneficiari finali fiind cetățenii

Guvernul a aprobat recent un pachet de măsuri care să ajute economia, să ofere pârghii de luptă împotriva concurenței economice neloiale, să alinieze unele prețuri în domenii unde inflația se vede – cum e cazul normelor de hrană în spitale și centre de asistență. Evident că niciodată nu pare de-ajuns.

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președinte al PNL Brăila: ”O măsură importantă este Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, o inițiativă a PNL care a devenit deja lege. Se introduc amenzi usturătoare pentru a sancționa orice tip de practici anticoncurențiale și inechitabile față de producători. Astfel sunt protejați atât producătorii autohtoni, cât și consumatorul final. De asemenea, Guvernul Ciucă a promovat pachetul de măsuri «Sprijin pentru România», în valoare de 17,3 miliarde de lei, care prevede, printre altele: alocarea unei sume de 300 milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/ firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 % la utilități; alocarea a 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție; 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 lei brut; vouchere pentru alimente de bază – 50 euro la fiecare 2 luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe); o creștere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei/zi la 22 de lei/ zi”.

Parlamentarul se întrebă de ce opoziția nu pricepe aceste aspecte: ”Guvernul Ciucă a prezentat acest set de măsuri cu impact social și economic major, dar opoziția s-a grăbit să le conteste în Parlament, fără să-și ia măcar timpul să analizeze aceste lucruri. Se vede încă o dată diletantismul unor politicieni preocupați de interesele lor electorale, nu de nevoile românilor. Câinii latră, caravana trece. Unii caută soluții la problemele sociale și economice din această perioadă dificilă și vin cu măsuri concrete, alții caută nod în papură și orice ai spune, strâmbă din nas. Asta văd că se întâmplă în ultima perioadă, în care Guvernul face eforturi să găsească soluții pentru ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial, iar opoziția se joacă de-a Gică contra”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Forța Dreptei, lansarea filialei de la Brăila a partidului

*Liderul formațiunii la nivel local este Antoneta Ioniță, medic

Partidul Forța Dreptei, înființat de Ludovic Orban (fostul lider de la liberali, care a părăsit formațiunea destul de repede după congresul din toamna anului trecut), are la Brăila filială pe care o conduce medicul Antoneta Ioniță (fost deputat din partea liberalilor brăileni).

Astăzi, 9 aprilie 2022, a avut loc lansarea partidului la Brăila, cu o reuniune la care au fost prezenți Ludovic Orban și Violeta Alexandru – parlamentari, iar dintre brăileni persoane care și-au exprimat deja intenția de a face parte din noul partid, dar și simpatizanți.

Unul dintre cei care va fi apropiat formațiunii este Vasile Datcu – om de afaceri, scriitor și fost liberal (din motive complet stupide, legate de orgolii, a fost obligat acum mai bine de 10 ani să părăsească PNL Brăila unde nu s-a mai întors nici când a fost invitat). Din motive de incompatibilitate profesională – fiind președintele unei structuri care reunește oamenii de afaceri din mediul agricol, Vasile Datcu nu va face parte din stafful organizației Forța Dreptei Brăila condusă de Antoneta Ioniță în calitate de președinte.

Formațiunea este în plină organizare atât în mediul urban, cât și în cel rural, contând pe capacitatea oamenilor de înțelegere a precarității și lipsei de voință a politicienilor din arcul actual guvernamental – de a face reforme pentru reală creștere economică, îndepărtarea corupției și a firmelor „căpușe” de partid care primesc bani publici etc. Ludovic Orban a precizat că ar dori ca în preajma viitoarelor alegeri Forța Dreptei să aibă măcar 20.000 membri și filiale în cel puțin jumătate din localități.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul liberal Alexandru Popa către președintele CJ: ”La câte probleme sunt nerezolvate în județul Brăila, pe (Iulian Chiriac) îl frământă ce fac liberalii”

*Reacțiile președintelui PNL Brăila, deputat Alexandru Popa, vine după ce – în ședința de plen a Consiliului Județean Brăila din 14 septembrie 2021 – Francisk Iulina Chiriac (de la PSD), președinte al Consiliului Județean, a făcut diverse rimarci în care liberalii (formațiune politică care, e drept, e minoritară în CJ dominat de social-democrați) erau catalogați în fel și chip

Deputatul Alexandru Popa, președinte al PNL Brăila, a reacționat imediat (a trimis și un comunicat de presă – integral, mai jos) după ce în ședința de plen a Consiliului Județean (CJ) Brăila președintele Francisk Iulian Chiriac (PSD) s-a trezit făcând tot felul de remarci la adresa liberalilor (colegi de CJ, e drept în minoritate… că așa cu votat brăilenii… cu alte cuvinte, la vot trec toate propunerile social-democrate și altele… hm… posibil nici să nu intre pe lista de propuneri în plenul CJ.

Nota red. Din motive obiective, noi nu am asistat la ședința cu pricina, dar unii rerpezentanți din media locală au adus în spațiul public câteva din remarcile lui Chiriac, cu tot cu bășcălia care le însoțea (Nota red. Oare de ce trebuie să se transforme CJ într-o arenă a bălciului și ironiei grosiere? Oare nu e CJ locul de unde pleacă proiectele pentru comunitate?!? Oare nu e firesc să se petrească lucrurile altfel, să existe și activitate serioasă, dar și un limbaj pe măsură, și să fie deopotrivă propunerile, toate, puse pe masa dialogului – repet, pentru binele comun!)

Așa că reacția parlamentarului liberal Alexandru Popa (foto) este firească și răspunde unor afirmații complet aiuritoare:

”Președintele Consiliului Județean Brăila, domnul Iulian Chiriac, are o problemă cu liberalii, din câte se vede. La câte probleme nerezolvate sunt în județul Brăila, pe dânsul îl frământă ce fac liberalii. Nu mă mir, fiindcă dacă nu poate rezolva problemele județului, nici n-are rost să se frământe prea mult din cauza lor. 

Președintele Consiliului Județean Brăila este un președinte cu zero realizări, zero proiecte și fără viziune. El vorbește despre faptul că noi, liberalii, ne lăudăm că am investit în sistemul de irigații. Da, domnule Chiriac, ca urmare a acestor investiții am reușit să pompăm apă pe unele canale de irigații pe care nu s-a mai pompat apă de vreo 24 de ani. 

Spuneți că ne lăudăm cu proiecte legate de căile ferate care nu sunt ale noastre; da, domnule Chiriac, căile ferate sunt toate ale dvs.

Vă deranjează că se mai duc și alții în afară de membrii PSD la șantierul podului peste Dunăre. Nu știu ce treabă aveți dvs cu cine se duce sau nu se duce la pod, cine își face sau nu-și face poze la pod, fiindcă nu este proiectul dvs sau al Consiliului Județean. Văd că PSD-iștii au o pasiune cu număratul: dvs le numărați unora pozele, așa cum în urmă cu niște ani un  șef PSD îi invita pe unii să-i numere ouăle.

Poate că ar fi mai bine ca dvs să vorbiți despre ce faceți la Consiliul Județean, nu despre ce fac alții. Și chiar dacă vorbiți despre Consiliul Județean Brăila, dvs nu aveți niciun merit în ceea ce se face acolo, pentru că sunteți un președinte incompetent. Terminați cu atacurile la adresa liberalilor și vedeți-vă de treabă la CJ, pentru că opinia publică s-a săturat de dezinformările dvs de doi lei!

Consiliul Județean Brăila este condus de 30 de ani de PSD și județul Brăila este la coada tuturor clasamentelor naționale. Ar trebuie să vă fie rușine! În afară de gargară nu faceți nimic, realizările dvs ca președinte al Consiliului Județean sunt zero. 

Cred că sunteți pe ultimul loc între președinții de consilii județene din țară, sunteți inapt din toate punctele de vedere. Nu sunteți în stare nici măcar să vă asumați atribuțiile de președinte al Consiliului Județean. De acum înainte puneți-l pe domnul vicepreședinte Epureanu să vorbească în locul dvs, că dvs sunteți președinte al Consiliului Județean doar cu numele, de la început i-ați delegat cele mai importante atribuții dumnealui. Domnul Epureanu este adevăratul președinte al Consiliului Județean, nu dvs.

Nu sunteți în stare să construiți nimic pentru județul Brăila; dar sincer, nici nu am pretenția să construiți ceva în județ, fiindcă după cum se vede, nu sunteți în stare să fiți președintele Consiliului Județean decât cu numele.

Consiliul Județean îl conduce în locul dvs domnul Epureanu și discursurile vi le scrie domnul Tudose. Dvs ce faceți toată ziua, nu vă plictisiți în birou?

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa”

Nota red. Apropo de Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea (proiect gândit de zeci de ani… acre zăcea într-un birou la Ministerul Transporturilor și care a fost repus pe tapet după ce oameni de la Bruxelles, de la UE, au înțeles că oportunitatea de construcție a podului în zona Brăia – Tulcea – Galați este nu doar una locală și au cerut să fie trimis spre finanțare… s-a nimerit să fie în perioada când premier era brăileanul Mihai Tudose, atunci de la PSD, între timp a făcut o escală politică pe la partidul lui Ponta și a ajuns europarlamentar pe listele acestui partid… apoi s-a ntors la PSD…). Podul este lucrat prin proiect european. Deci… să nu se mai laude nimeni (nici măcar cei care au semntări pe proiect… de fapt… sunt atâtea proiecte inițiale… că te doare capul). Să ne bucurăm cu toții de acest obiectiv, una dintre cele mai mari investiții din România postdecembristă, al treilea pod ca mărime în Europa.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei