Album foto-documentar „Monumentele culturale ale județului Brăila”, lansare la Biblioteca Județeană Brăila

*În 7 martie 2019, de la ora 17.00 * Autor este Ioan Munteanu, același care a îngrijit publicațiile (tip album) de la Proilavia, editura bibliotecii brăilene, care aduc în prim-plan clădiri reprezentative și monumente din Brăila – „Aleiul Cuza și alte monumente” și „Monumentele istorice ale orașului Brăila, istorii ilustrate”

Ioan Munteanu

  La Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” are loc joi, 7 martie 2019, de la ora 17.00 lansarea albumului foto-documentar „Monumentele culturale ale județului Brăila” de profesor Ioan (Dinu, pentru prieteni) Munteanu – Cetățean de Onoare al municipiului Brăila (titlu primit în 2066 pentru meritul de a fi scris foarte multe volume despre Brăila). Evenimentul are loc la sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4) în sala de lectură de la etajul întâi. Prezintă Ana Maria Vicol – critic de artă (Notă. Muzeograful Ana Maria Vicol Harțuche a fost șeful Secției de Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”) și profesor Constantin Toader. Moderator va fi Dragoș Adrian Neagu – managerul bibliotecii gazdă.  Foto cu autorul la o lansare a cărților sale – arhiva Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei – tot la bibliotecă, dar în sediul din Calea Călăraților.

Volumul lansat se adaugă albumelor foto-documentare „Aleiul Cuza și alte monumente”(2015) și „Monumentele istorice ale orașului Brăila, istorii ilustrate”(2016), realizate în proiectul „Orașul ca moștenire pentru viitor, clădiri de patrimoniu și interes turistic” finanțat de Consiliul Județean Brăila prin Programul pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean – cultură, culte, sport, proiect derulat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – filiala Brăila. În continuarea și completarea acestor lucrări, Biblioteca Județeană „Istrati” a realizat acest album foto-documentar care, față de volumele anterioare, în conformitate cu viziunea integratoare a Deciziei Uniunii Europene, include alături de formele clasice și clasicizate ale monumentelor (de arheologie, de arhitectură, de for public, memoriale și funerare) cu caracter tangibil și alte forme ale patrimoniului cultural, cum ar fi practicile sociale și meșteșugurile tradiționale, dar și naturale – peisajele, flora și fauna (editorii). 

Reclame

Unirea Principatelor Române, marcare la 160 de ani

*La Brăila, evenimentele publice de aniversare încep la ora 11.00 * Pentru oraşul de la Dunăre, Unirea de la 1859 a condus la creştere urbană şi modernizare 

 

domnitorul
Alexandru Ioan           Cuza

Data de 24 ianuarie 2019 reprezintă momentul istoric crucial pentru ceea ce se va numi, din 1918, România. De aceea au loc manifestări publice, în organizarea administraţiilor centrale şi locale, dedicate împlinirii celor 160 ani de la Unirea Principatelor Române – Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub un acelaşi sceptru, al colonelului Alexandru Ioan Cuza ales succesiv domn al Moldovei la 5 ianuarie (atunci data era 17 ianuarie 1859, după calendarul gregorian în vigoare) și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859 (atunci conform calendarului vechi, 5 februarie).

La Brăila, evenimentele publice au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bust, foto în dreapta) – reamplasat, cum se ştie, în capătul dinspre Calea Călăraşilor a bulevardului care îi poartă numele, după următorul program stabilit de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila: ora 10.50 întâlnirea oficialităţilor; ora 11.00 ceremonialul militar: Semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României; ora 11.10 serviciu religios oficiat de soborul de preoţi; ora 11.20 evocare a momentului 24 ianuarie 1859, cuvânt al prefectului George Adrian Paladi; ora 11.25 program artistic prezentat de Ansamblul “Pandelaşul”, Maria Ciocan şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila; ora 11.45 depunere de jerbe și buchete de flori la monument; ora 12.15 încheierea manifestării. 

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila transmite că la manifestare efective IJJ vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică: „În vederea prevenirii oricăror situaţii nedorite, jandarmii brăileni se vor afla în zona în care se desfăşoară manifestările dedicate acestui eveniment şi vor avea misiunea de asigurare a unui climat de ordine şi siguranţă publică atât în zona de desfăşurare, cât şi pe traseele de afluire/defluire ale participanţilor. Recomandăm participanţilor să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale (genţi, poşete etc.) şi a celor de valoare şi să evite conflictele de orice natură. Totodată, reamintim cetăţenilor că pentru eventuale sesizări se pot adresa cu încredere jandarmilor prezenţi în dispozitiv„.

** * Oraşul Brăila a profitat din plin de Unire. Noile reguli administrative, dar şi complexitatea vieţii în noua formulă, au condus la dezvoltare urbană, la efectuarea unor primi paşi în modernizare. Se remarcă acest lucru dacă îl lecturăm pe Nae A. Vasilescu, un autor (prea ades copiat, prea rar citat… primul care foloseşte sintagma „stradele”) care ne-a lăsat cel puţin o carte de referinţă despre Brăila veche – din cea publicată în 1906 citez mai jos – cu păstrarea grafiei vremii (notă. Şi mă întreb cu ce mai rivalizăm acum, în 2019. când cea mai frumoasă parte urbană, zona centrală – plină de construcţii incluse în Lista Monumentelor Istorice Lista_monumetelor_istorice_din_judetul_Braila-2004, nu este renovată şi pusă în valoare astfel încât să arate cu adevărat pe măsura fabuloasei istorii a Brăilei):

După planul căpitanului rus R. Von Barroczyn, ridicat în anul 1834 din ordinul generalului conte Kiselef, guvernatorul principatelor Ţării Româneşti, oraşul se întindea până la Bulevardul Cuza pe care în acel timp erau construite numai bordee şi locuinţe din lemn, toate pe partea stângă a stradei, începând de la malul Dunării până la actuala stradă a Şcoalei Publice. Pe toată cea-laltă întindere a stradei, până la Cetăţuie, nu se vedea nici o clădire. Oraşul, în genere, era puţin populat (…) Bulevardul Cuza forma raionul oraşului, iar pe strada Unirii era şanţul, a cărui urmă a existat până în 1885, în partea de la Biserica Maicii Domnului şi până la podişcă, care servea şi de scurgere a apelor, ce se strângeau din ploi. Cu facerea pavajului şi nivelarea stradelor s-a astupat şi această parte de şanţ, desfiinţându-se podişca. Pe locul unde este acum Bulevardul Carol, începând cam de la ulicioara ce duce la Biserica Maicii Domnului şi până la Piaţa Carantinei, erau maluri înalte dintre care unul nu a fost tăiat şi nivelat de cât în 1884.

        Din timpul de demult puţini mai povestesc şi azi, de viea lui moş Mitu: una din cele mai frumoase vii din împrejurimile Brăilei, unde pe vremea turcilor mergeau Paşii de se desfătau. Cămara lui moş Mitu rea plină de peşte uscat, afumat şi sărat. Păstrămioara de berbec şi de oaie nu lipsea. Dulapul era plin cu roşcove, alune, stafide, năhut şi toate mizilicurile cu care se puteau cinsti feţele curate ale oaspeţilor. Viea lui moş Mitu era în inima oraşului de azi (notă. Reţinem, anul 1906), pe partea stângă a stradei Regale, în Piaţa Poporului, vie care a durat până în 1860.

      În 1841 s-au săvârşit primele barieri la raza oraşului (…) După înaltul ordin (notă. Din 1844), Municipalitatea hotărăşte mutarea barierelor mai spre câmp, stabilindu-se zona oraşului unde actualmente se află strada Griviţei. Până în anii din urmă se vedea urmele şanţului vechiu lângă Spital. 

      Prin anul 1869-70, oraşul crescând, populaţiunea mărindu-se, se simte din nou nevoea mărirea razei oraşului şi se hotărăşte o nouă zonă, care este cea de azi (notă. Repet, anul 1906). Avem astfel din mica cetate de odinioară, care cuprinde cartierul cel mai principal, porţiunea dinspre strada Dobrogei, strada Rubinilor, strada Danubiului şi care este mai des locuit, cu cât se întindea spre localul Poştei, spre Dunăre şi în spatele Palatului Administrativ  până la Bulevard; un oraş care ar putea rivaliza cu cele mai moderne oraşe din occident„.

Unirea Principatelor Române – 160 ani, evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Dezbateri şi film la Liceul „Iorga” şi Şcoala „Băncilă” în 21 şi 22 şi 24 ianuarie 2019, concurs cu elevi în 24 ianuarie, de la ora 10.00 la muzeu 

   Muzeul Brăilei „Carol I” organizează mai multe activități pentru a marca împlinirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859.
Astfel, o dezbatere cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate luni, 21 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila.

Dezbaterea cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate marți, 22 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila.

Concursul cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani”, organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila va avea loc joi, 24 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00 la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nr. 3.

** * Cel puţin un amănunt din viaţa lui Alexandru Ioan Cuza are legătură cu oraşul Brăila, şi el fiind consemnat şi recunoscut în biografia domnitorukui unirii. Viitorul domnitor era unul dintre revoluţionarii de la 1848 consideraţi de domnitorul Mihai Sturdza extrem de periculoşi pentru regimul său, de aceea a trebuit să se exileze. Soţia sa, Elena Cuza, a mers – singură, se spune – de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan şi l-a rugat să aranjeze o evadare a lui Cuza la Brăila, de aici acesta din urmă plecând spre Viena şi Paris în exil până în 1849, când pe tronul Ţării Moldovei vine Grigore Ghica.

Descoperiri arheologice deosebite în situl Brăilița, zona afectată de Podul peste Dunăre

*Rezultate preliminarii ale descărcării de sarcină arheologică prezentate la Muzeul Brăilei „Carol I”, în conferință, de Stănică Pandrea * Cercetarea s-a realizat în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați * Au fost identificate 102 complexe arheologice datate Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie * S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită etc.

Secția Arheologie a Muzeului Brăilei „Carol I” a organizat joi, 17 ianuarie 2019, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, o conferință în programul muzeal dedicat Jubileului Brăila 651 (atestarea documentară de la 20 ianuarie 1368 – 2019) cu tema „Cercetări arheologice preventive în situl de la Brăilița – zona afectată de Podul suspendat peste Dunăre”.

Arh. dr. Stănică Pandrea

       Arheolog dr. Stănică Pandrea – șeful secției Arheologie – a prezentat rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive (realizate sub comanda Consiliului Județean Brăila) și a evidențiat importanța lor. Au participat elevi de la Şcoala Gimnazială Vădeni, de la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” (nota aut. Unde a studiat arheologul) din municipiul Brăila însoțiți de prof. Alina Cucu și prof. Alina Vlad, dar și alţi profesori din Brăila. Mai multe foto de Gabriel Stoica și Geta Șerbănescu, postate de Camelia Hristian – șef Relații Publice – la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2271620999788054

Cercetarea arheologică preventivă s-a impus de la sine, traseul de lucru pentru viitorul pod suspendat peste Dunăre traversând situl arheologic de la Brăiliţa, clasat în lista monumentelor istorice. Arheologii erau oricum interesați de zonă – care nu a fost niciodată cercetată în întregime; spre exemplu, în 2015, când Compania Naţională de Drumuri a propus o diagnosticare arheologică, aici au fost descoperite fragmente de urne funerare datate sec. VIII – X. Informațiile oferite de Stănică Pandrea provin din cercetarea realizată în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați, săpătură de la nivelul solului, până la 1,20 metri adâncime. Ministerul Culturii prin Direcţia de Cultură a judeţului Brăila a eliberat în decembrie 2018 certificatul de descărcare de sarcină arheologică, astfel că se poate lucra acum fără probleme.
Au fost identificate 102 complexe arheologice. Fragmente ceramice, alte obiecte de interes arheologic au fost colectate și aduse la muzeu. ”Complexele arheologice descoperite sunt concentrate pe mai multe zone, în funcţie de epoca din care datează, respectiv Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie. S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – în total 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal – pandantiv din cupru. Datarea lor este între 4.700 – 4.500 înainte de Hristos. Materialul a fost descoperit în gropi, este fragmentar, este aruncat, nu am găsit o locuinţă sau urmele unei locuinţe ‘in situ’, adică pe loc, ci am găsit fragmente de pereţi, fragmente de podină, fragmente de la o locuinţă aruncate în gropi, alături de seminţe carbonizate, care ar fi de mei, după cum am identificat noi macroscopic. Pot fi şi plante sălbatice, ele sunt trimise la analiză la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Am găsit fragmente ceramice tipice pentru Epoca pietrei, pentru una din cele mai frumoase civilizaţii ale Epocii pietrei, civilizaţia Boian. Materialele ceramice sunt lustruite, decorate cu caneluri fine, sunt excizate şi încrustate, decorate cu linii, cu incizii, dar şi câteva unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal, din cupru. Am descoperit un pandantiv din cupru. Am găsit şi materiale din antichitatea târzie şi vestigii medievale, respectiv două gropi de incineraţie din Epoca medievală târzie. Zona necropolei datează din medievalul târziu spre modern, sfârşit de secol XVII, XVIII, până la început de secol XIX. Am descoperit 44 morminte de incineraţie, cu 45 de urne, un mormânt avea două urne. Urnele sunt nişte vase în formă de borcan, în care am descoperit cenuşă cu pământ şi cu urme de oase arse. Am descoperit pe aceste vase urme de ardere secundară, pete de arsură în ele, ceea ce înseamnă că urnele nu au fost puse pe foc şi că cenuşa a fost pusă în urne la o temperatură destul de ridicată. Oasele descoperite în urne au o culoare cenuşie-albăstruie, ceea ce înseamnă că arderea s-a făcut la peste 1.200 de grade şi un timp îndelungat. Au fost descoperite destul de sus, la o adâncime de 40-45 cm. Înainte de a începe noi săpătura, acolo a fost o cultură de floarea soarelui„, a povestit încântat de descoperiri Stănică Pandrea.
Concluziile sunt surprinzătoare și relevante pentru cei care cunosc istoria prin prisma arheologiei: „Aveam o idee oarecum denaturată despre populaţia care trăia aici între sec. VIII – X, o populaţie păgână pentru că ea se incinerează, nu se înhumează, care părea a fi o populaţie la marginea lumii civilizate. Dar, iată, că am descoperit că oamenii atunci când sunt incineraţi sunt arşi la temperaturi mari cu timp îndelungat. Asta presupune că rugul funerar avea în jur de trei metri cubi de lemne. Or ca să aduci lemne era un lucru foarte important, nici astăzi nu e uşor să aduci trei metri cubi de lemn şi să-l clădeşti şi deasupra să pui un defunct. Iamenii se îngropau cu bunurile personale, nu erau pur şi simplu aruncaţi, erau înfăşuraţi în giulgiu, lucru cu totul şi cu totul interesant şi care schimbă viziunea noastră asupra epocii. Făcând cercetare pe toată zona – nu așa cum era inițail propunerea Direcției pentru Cultură Brăila, să se săpe exclusiv în zona sitului Brăiliţa – foarte probabil vestigiile arheologice din necropola de incineraţie ar fi fost distruse. Situl de la Brăiliţa se întinde pe toată jumătatea de nord a municipiului Brăila. În această zonă au fost, probabil, în Antichitate, dar şi în Evul Mediu, vaduri de trecere, aşa se explică de ce avem aici o concentrare de complexe arheologice, fără să avem urme de locuire, ci zone situate la marginea aşezării Brăila, prin care oamenii trec”, spune arheologul.

** * Contractul pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, cu beneficiari locuitorii și din Galaţi, Tulcea, Constanţa, a fost semnat în martie 2018, antreprenorul lucrării fiind Asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co.Ltd (Japonia). Durata de lucru la podul peste Dunăre a fost propusă 48 uni, din care 12 luni să fie proiectarea şi 36 de luni – execuţia. Podul este poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea, kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina. Podul are în documentație lungimea de 1.974,30 metri, din care 489,65 metri deschidere laterală, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri deschidere pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta a podului vor fi două viaducte a câte 110 metri lungime.

„100 de modele pentru centenar”. Brăila, la serbarea Marii Uniri

*Personalităţi care s-au născut sau au trăit în Brăila şi rămân în istorie ca valori autentice şi modele demne de urmat; lista e însă mai lungă

La aniversarea centenarului Marii Uniri se cuvine să fim mai mult decât festivi, mi-am zis. Merită să fim cu istoria în inimi şi în gând. Aşa că am ales ca împreună cu elevi membri ai Cercului de Jurnalism (profesor coordonator Armanda Filipine, subsemanta) de la Palatul Copiilor Brăila să serbăm altfel Ziua Naţională a României – 1 decembrie – şi să subliniem într-un mod special cei 650 ani de atestare documentară a Brăilei. Astfel, am selectat 100 de nume ale personalităţilor (ele sunt mai multe…) care şi-au pus amprenta asupra istoriei urbei, a ţării şi nu numai. Toate aceste nume sunt ale unor oameni pe care îi considerăm, pe bună dreptate, valori autentice şi modele demne de urmat. 

Am scris aceste nume pe coli de hărtie şi le-am expus (foto de Gina Bahor – mulțumim!) la defilarea de 1 decembrie. Poate că nu toată lumea le-a văzut bine, poate că unii nici nu ne-au remarcat în mulţimea venită să asiste la defilare, să mănânce fasole cu cârnaţi, să caşte gura la tărgul de iarnă (https://brailachirei.wordpress.com/2018/12/01/braila-program-evenimente-in-1-9-decembrie-2018/) şi să asculte muzica populară din programul zilei. Important e că aceste personalităţi au trăit şi noi le-am cuprins în micul nostru proiect-surpriză. Şi, repet, putem urma exemplul acestor uriaşi înaintaşi.

 

 * Constantin Sandu Aldea (1874, Tichilești, Brăila – 1927) inginer agronom, scriitor, traducător * Florian Anastasiu (1929 – 2004) arheolog * Petre Andrei (1891 – 1940) sociolog, filosof * Jean C. Andrian (1887 – 1945) compozitor * Octavian Angheluţă (1904 – 1978) pictor * Nicu Apostolescu (1896 – 1984) artist liric * Ana Aslan (1897 – 1988) medic, farmacist * Anton Bacalbaşa (1865 – 1899) scriitor (bun pamfletar), ziarist * Constantin Bacalbaşa (1856 – 1935) ziarist, memorialist * Ion C. Bacalbaşa (1863 – 1918) ziarist, cronicar dramatic, dramaturg * George Baronzi (1828, Brăila – 1895) scriitor, traducător * Paul Bălcănescu (1910 – 1965) farmacist, colecţionar, donator al muzeului brăilean * Alexandru Bărcănescu (1873, Brăila – 1950) artist liric, compozitor, dirijor * Ion Băncilă (1901, Scorţaru Nou, Brăila – 2001) geolog * Vasile Băncilă (1897, Brăila – 1979) filosof * Mihai Berechet (1927, Brăila – 1991) actor, regizor * Radu S. Campiniu (1834 – 1896) publicist * Lilly Carandino (1908 – 1995) actriţă * N. Carandino (1905 – 1996) critic de teatru, memorialist * George Cavadia (1858 – 1926) compozitor, artist liric * Theodor Constantin (1910 – 1975) scriitor * Lucia (Grosu) Cerveni Harden (1877 – sec. XX) – pianistă * Nedelcu Chercea (1857 – 1946) industriaş, filantrop * Gh. K. Constantinescu (1888 – 1980) genetician, medic veterinar * Hariclea Darclée (1860 – 1939) artistă lirică * Vasile Demetrescu Brăila (1876 – 1941) medic, publicist * Atanasie Demosthen (1845 – 1925) general medic, întemeietor al şcolii ronâneşti de chirurgie militară * Ion Dinescu (1909 – 1991) regizor, actor, profesor * Valeriu Dinu (1905 – 1997) jurist, economist, publicist * Alexandru Djuvara (1858 – 1913) jurist, publicist, om politic * Trandafir Djuvara (1856 – 1935) diplomat, literat * Octav Doicescu (1902 – 1980) arhitect * Anastase Dragomir (1919 – 1964) inventator al celulei paraşutate, prima cabină catapultată din lume * Mihu Dragomir (1019 – 1964) scriitor * Anton Dumitriu (1905 – 1992) filosof * Emilia Dumitrescu (1921 – 2005) artist plastic; a donat lucrările sale Brăilei * Victor Gheorghiu (1888, Brăila – 1951) compozitor * George Niculescu Basu (1882 – 1964) artist liric * Johnny Răducanu (1931 – 2011) muzician de jazz * Alexandru Enăceanu (1912 – 1975) artist liric * Enrico Fanciotti (1924 – 1993) arhitect, dirijor, compozitor * Leon Feraru (Leon Enselberg 1887 – 1961) poet, istoric literar, traducător * Nicolae Filipescu (1862 – 1916) mare proprietar, om politic, publicist * Maria Filotti (1883 – 1956) actriţă * Liviu Floda (Adolf Leibovici 1913, Brăila – 1997) prozator, ziarist, dramaturg * Androcle Fotino (1834, Brăila – 1907) medic general * George Grigoriu (1927 – 1999) compozitor * Cezar Grigoriu (1929 – 1978) interpret, realizator film * Constantin Halepliu (1816 – 1873) autor dramatic, actor  * Nicolae Harţuche (1928 – 2003) arheolog * Constantin Hepites (1804 – 1890) medic, farmacist * Ştefan C. Hepites (1851, Brăila – 1922) fizician, meteorolog * Theodor Horneţ (1903, Brăila – 1982) medic neurolog * Dumitru Ionescu (1846 – 1919) afacerist, om politic, primar; a donat actuala clădire a teatrului Brăilei * Nae Ionescu (1890 – 1940) filosof, ziarist * Alexandru Ghibericon Ionescu (n. 1891) actor * Panait Istrati (1884 – 1935) scriitor * Josepf Moses Juran (1904 – 2008) inginer, consultant de management * Ioan Lerescu (1831 – 1895) publicist, ziarist * Vespasian Lungu (1927 – 1994) artist plastic, profesor * Bujor Macrin (1942 – 2013) actor * Gheorghe T. Marinescu (1895 – 1986) inginer, om de cultură, întemeietor al publicaţiei „Analele Brăilei” * Alexandru Marcuş (1900 – 1968) actor * Ioan C. Massim (1825 – 1877) lingvist * Max Herman Maxy (1895 – 1971) artist plastic * Olimpia Mărculescu (1873 – sec. XX) artistă lirică * Liviu Mihăilescu (1935 – 1996) etnograf * Ştefan Mihăilescu Brăila (1925 – 1996) actor * Mina Minovici (1858, Brăila – 1933) medic legist, farmacist * Nicolae Minovici (1868 – 1941) medic legist * Ştefan Minovici (1867 – 1935) chimist * Leonte Moldovan (1865 – 1943) avocat, publicist * Jean Moscopol (1903, Brăila – 1980) cântăreţ * George Motoi (1936 – 2015) actor * Basil Munteanu (1897 – 1972) istoric literar * Gheorghe Naum (1907 – 1968) artist plastic * Fănuş Neagu (1932 – 2011) scriitor, academician * Elisabeta Neculce Cartiş (1923 – 1998) artistă lirică * Nicăpetre (1936 – 2008) artist plastic; a donat lucrările sale muzeului brăilean * Edmond Nicolau (1922 – 1996) cibernetician, istoric al ştiinţei * Ioan Penescu (1808 – 1868) traducător, publicist, ziarist * Dumitru Panaitescu Perpessicius (1891 – 1971) critic literar, întemeietor al Muzeului naţional al Literaturii Române * Pericle Pestemalgioglu (1831 – 1938) tipograf, ziarist * Eugen Schileru (1916 – 1968) critic literar şi de artă, scriitor * Mihail Sebastian (Josef Hechter; 1907, Brăila – 1945) scriitor, dramaturg * Petru Simionescu (1922 – 1990) actor  * Anastase Simu (1854 – 1935) om de cultură, licenţiat în drept şi ştiinţe politice, mare donator * Irina Răchiţeanu Şirianu (1920 – 1993) actriţă * Petre Ştefănescu Goangă (1902 – 1973) artist liric * Cristodul Suliotis (1854 – 1908) jurist, publicist, traducător * Petrea Creţu Şolcan (1810 – sec. XX) lăutar * Vasilica Tastaman (1933 – 2003) actriţă * Ion Theodorescu Sion (1882, Ianca, Brăila – 1939) artist plastic * Ştefan Tropcea (1915 – 1986) epigramist * Cristian Vasile (1908 – 1973) cântăreţ * Nae A. Vasilescu (sec. XIX – sec XX) publicist, ziarist * Mihail Vâlsan (1907 – 1974) filosof * Arthur Verona (1868 – 1946) pictor * Ilarie Voronca (1903 – 1946) poet * Romulus Vrăbiescu (1884 – 1951) artist liric * Iannis Xenakis (1922 – 2001) arhitect, compozitor, inginer constructor

Am fost sprijiniţi în micul nostru proiect de încurajări de la prieteni (se ştiu… şi le mulţumesc în mod deosebit!) care iubesc arta şi cultura, care ştiu ce înseamnă Educaţia, de Liceul de Arte „Hariclea Darclee” – director Nicoleta (Leti) Brânzia şi Atelierul lui Catrinel – coordonator prof. Elisabeta Pătraşcu, Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul”. Mulţumiri se îndreaptă şi spre alţi copii care au dorit să ni se alăture – de la Şcolile „Nedelcu Chercea” şi „I. L. Caragiale”, dar şi profesorilor, părinţilor

Secvenţe video unde ne vedem şi noi – postare pe paginile Armanda Filipine şi revista de cultură şi informaţie Braila Chirei (din reţeaua Facebook)

şi

 

Simpozion ,,Cultură și identitate românească”, la Şcoala Tichileşti

*Manifestarea, la care au participat 45 de cadre didactice din 14 şcoli, a fost dedicată aniversării centenarului Marii Uniri 

   Școala Gimnazială Tichilești, judeţul Brăila, a fost gazdă şi organizator marți – 27 noiembrie 2018 – pentru simpozionul județean intitulat „Cultură și identitate românească”.

Au participat  cu lucrări un număr de 45 cadre didactice – profesori, învăţători – din 14 școli ale municipiului și județului Brăila, fiecare împărtășind din experiențele didactice care ajută la împărtăşirea de cunoştinţe pe tema aleasă. De asemenea, au fost prezentate şi lucrări realizate de elevi ai claselor primare, exemple de bune practici și lucrări cu conținut științific referitoare strict la tematica simpozionului. 

Elevii Școlii Tichilești, îmbrăcaţi în frumosul costum popular românesc, au prezentat în deschidere un emoționant program artistic dedicat împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Școala Gimnazială Tichilești reprezentată de director prof. Micu Ionuț și organizatorii simpozionului, învăţătorii Peneș Viorica, Vâlsan Elena și Crăciun Constantin , mulțumesc pe această cale participanților care au răspuns invitației și au făcut posibilă desfășurarea acestui eveniment dedicat României la Centenar.

Unirea Bucovinei cu țara mamă, la centenar

*Momente la Casa de Cultură Brăila, în 29 noiembrie 2018  * Cu prof. dr. Ștefan Aftodor, soliști de muzică populară și grupul folk ”Generații”

 

grupul folk ”Generații”

Congresul general al Bucovinei desfăşurat la 28 noiembrie 1918 (18 noiembrie. pe stil vechi) proclama la Cernăuţi, prin votul majorității prezente, „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Istoria consemnează că acum 100 de ani, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan, adunarea având în frunte pe Iancu Flondor, Dionisie Bejan și Ion Nistor a confirmat aștepătările a mii de locuitori sosiți din toate colţurile provinciei bucovinene la Chişinău pentru a fi părtași la marele eveniment, unul așteptat, dorit. A fost al doilea moment al unirii, după cel din aprilie când s-a realizat unirea cu Basarabia, urmat de cel din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, Din nefericire pentru visul românesc de unire deplină și de Românie Mare, el a fost curmat încă înainte de al doilea război mondial, teritorii importante fiind cedate de guvernul român al epocii puterilor politice de la acel moment.

prof. dr. Ștefan Aftodor

Momentul este serbat an de an, în speranța că el va redeveni realitate spre a uni românii de pe cele două maluri ale Prutului. Astfel, la Casa de Cultură a municipiului Brăila – manager Mircea Ciucașu – are loc în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România – filiala Brăila şi Asociația „ProBasarabia și Bucovina” filiala „Vasile Voloc” Brăila un eveniment sub genericul „Dor de România Mare”.
Activitățile se desfășoară, ca de obicei, în Casa Memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” marți, 27 noiembrie 2018, începând cu ora 17:00. Prof. dr. Ştefan Aftodor (foto arhiva Muzeului Brăilei ”Carol I” din mai 2018 când profesorul și-a lansat volumul ”Gropeni – istoria modernă a unui sat de baltă (1828-1918)”) – preşedintele filialei Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice – va evoca evenimentul istoric și va susține o prelegere intitulată „România Mare, patriotism și sacrificiu pentru cauza sfântă la Brăila, în timpul Marelui Război”. De asemenea, vo fi momente artistic susținute de membri ai grupului folk „Generaţii” condus de profesor instructor Dumitru Popescu şi de solişti – pregătiți de instructor Dănuţ Militaru – de muzică populară ai Casei de Cultură.