Arhive categorie: Istorie

Ioan Munteanu, lansare de carte dedicată Brăilei

*„Piața Traian – Kilometrul zero: povestea unei străzi – Regala” este volumul, in ediție revăzută și adăugită care se lansează la Casa de Cultură, în 22 iunie 2022, de la ora 17.00

Profesorul brăilean Ioan Munteanu, publicist și autor a numeroase cărți în care subiectul principal este chiar urbea natală Brăila (astfel că titlul de Cetățean de Onoare, din 2006, este binemeritat) aduce în fața contemporanilor o nouă (sau, dacă nu e neapărat nouă, e altfel) pagină de istorie locală în volumul „Piața Traian – Kilometrul zero: povestea unei străzi – Regala”, ediție revăzută și adăugită, apărut de curând la Editura Proilavia a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.

Lansarea are loc miercuri, 22 iunie 2022, de la ora 17.00, la Casa de Cultură a municipiului Brăila (in sediul din piața Poligon nr. 2 – casa memorială „Petre Ștefănescu-Goangă”). Vor prezenta prof .dr. Ștefan Aftodor, criticul literar Viorel Coman (prof.dr. Viorel Mortu), prof. Dumitru Anghel, prof. Constantin Toader, prof. Vasile Zbarcea. Gazdă și moderator va fi Emanoil Mircea Ciucașu – manager alcCasei de Cultură.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Expoziție „Tezaure arheologice prahovene”

*La Muzeul Județean Prahova, din 17 iunie 2022 * Sunt prezentate descoperiri recente de pe teritoriul comunelor Balta Doamnei, Dumbrăvești, Păulești

Pământul redă oamenilor, prin strădania arheologilor sau din norocul unor oameni simpli, comori ale istoriei umane despre care nu știam până acum nimic. Povestea acestor comori (în realitate simple sau spectaculoase obiecte ori, de obicei, fragmente) este doar rezumată; din numele primite ne sunt sugerate indicii, de aceea merită văzute pentru a contura – între liniile trasate de zona vizibilului – ceea ce va rămâne mereu doar un spațiu al memoriei imposibil de recuperat fără vestigii al trecutul foarte îndepărtat pe care doar aceste mici secvențe ni-l dezvăluie.

Pagini (pe care suntem invitați să îl scriem fiecare, după puterea imaginației și după propriul bagaj de cunoștințe) din aceste povești fabuloase ne sunt dezvăluite începând de vineri, 17 iunie 2022, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (in Ploiești, la sediu, str. Toma Caragiu nr. 10) în expoziția „Tezaure arheologice prahovene” în care sunt prezentate descoperiri excepționale, de dată recentă, de pe teritoriul județului Prahova. Sunt expuse „Tezaurul bizantin de la Curcubeu” – de pe teritoriul comunei Balta Doamnei (descoperiri din 2021, obiecte de podoabă din aur și argint, monede – datare sec. XI), „Tezaurul de orfevru de la Mălăiești de jos” – comuna Dumbrăvești (descoperiri din aprilie 2015, monede, brățări etc.) și „Tezaurul preistoric de la Cocoșești” – sat din comuna Păulești. Despre aceste din urmă vestigii ale trecutului, în fapt un tezaur numismatic, putem afla mai multe din cartea „Păuleştii din Prahova. Repere monografice, comentarii, amintiri” (2012) şi scrisă de inginerul Constantin Ilie, cercetător voluntar al istoriei comunei Păuleşti. Aici este povestea celor aproximativ 350 monede de argint descoperite, la începutul anilor ’60, de Dumitru Iordache din Cocoşeşti, în timp ce săpa sub o buturugă, în pădure, ascunse intr-un vas de ceramică.

** În perioada 17-19 iunie sunt serbate Zilele europene ale arheologiei.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Un secol de muzică ușoară românească” de Andrei Tudor, lansarea cărții la Brăila

Lansarea cărții „Un secol de muzică ușoară” de Andrei Tudor (Editura Muzicală, 2022) – în festivalul international de muzică ușoară „George Grigoriu”, la Casa Tineretului Brăila. În foto (de la stânga): Andrei Tudor, Andreea Andrei, Horia Moculescu, Marius Țeicu, Ionel Tudor, Octavian Ursulescu

„Nici nu se putea alege un loc mai bun decât Casa Tineretului, unde are loc festivalul internațional ce poartă numele bunicului meu, George Grigoriu, și pe unde au trecut pașii unor personalități importante ale marii „familii” a muzicii pop românești, printre care Anton Șuteu, Cornel Fugaru, Temistocle Popa, Horia Moculescu, Marius Teicu, dar și mari interpreți ce au susținut recitaluri de-a lungul celor 17 ediții și cu care bunicul meu a colaborat. Mi-au fost alături la lansarea cărții Octavian Ursulescu, Horia Moculescu, Marius Țeicu, actrița Alexandra Velniciuc, dl vicepresedinte al CJ Braila – Ciprian Ionuț Dobre, dna director Alina Sulicu, tânărul compozitor Alexandru Nes, părinții mei” – autorul.Eveniment organizat cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila – Sulicu Alina Petronela manager” (notă. Bunicul pe linie maternă al lui Andrei Tudor. Părinții autorului: compozitorul Ionel Tudor și Andreea Andrei – fiica lui George Grigoriu, textieră)

** Andrei Tudor: Cartea „Un secol de muzică ușoară” este despre compozitorii reprezentativi ai genului. „Dorinţa de a scrie această lucrare s-a născut dintr-o „întâmplare” petrecută la orele de curs cu studenţii mei de la secţia de muzică uşoară, când am dorit să exemplific o anumită idee cu câteva piese aparţinând unor compozitori români celebri, unii încă în viaţă, nume respectate şi de notorietate, de care însă studenţii secţiei de compozitie muzică ușoară și jazz (care se doresc a fi viitori compozitori de muzică de gen!) nu auziseră niciodată. Ba mai mult, la diferitele festivaluri şi concursuri de interpretare de muzică uşoară, ce au loc anual, în diferite localităţi din ţara, evenimente la care am fost invitat să particip, am observat din nou, cu aceeaşi surprindere şi acelaşi gust amar, că nici tinerii interpreţi nu cunosc, adesea, autorii pieselor pe care aleg să le interpreteze în concursuri! Cel mai des se face confuzie între compozitor şi interpret – adică vedeta care a lansat melodia respectivă. Aceasta este trista realitate! Şi, totuşi, nu le fac întreaga vină acestor tineri, căci unde mai au astăzi ocazia de a asculta melodii din creaţia acestor compozitori, în condiţiile în care posturile de radio sau televiziune difuzează rar sau la ore imposibile piese de muzică uşoară românească? De aceea, consider că este de datoria noastră să nu lăsăm să se uite şi să se aşeze praful peste acest adevărat tezaur de cântec românesc, pe care compozitorii noştri ni l-au transmis din generaţie în generaţie!.Multumesc Mihnea Irimia pentru coperta, Costin Aslam (editura Muzicala), Desiela Ion, Andreea Andrei”

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Istoria pe care trebuie s-o cunoaștem! Locul morții: ”canalul”

*Deci… canalul Dunăre – Marea Neagră, folosit de regimul comunist în scopul exterminării (fizice!) a tuturor celor care se opunea, în diferite forme, politicii de partid

La 25 mai 1949 era aprobat în Consiliul de Miniştri, în România, proiectul de realizare a canalului Dunăre – Marea Neagră. Noul șantier era folosit pentru reeducarea politicienilor, intelectualilor și a tuturor celor care se opuneau regimului comunist (PCR – partidul unic, evident dictatorial). Ne reamintește această dată tristă din istoria noastră contemporană (nota red. Da! unii mai trăiesc și își amintesc… doar că nu prea au cui povesti… puțini vor să audă adevărul) – și cu o imagine de arhivă – echipa de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Numai la Cernavodă, prima colonie de pe Canal – între octombrie 1950 şi octombrie 1953 – au murit nu mai puţin de 200 de deţinuţi.

Nota red. Ați urmărit cum se prezintă istoria contemporană în manualele de istorie de azi din România? Ce credeți că lipsește…?

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Trenul Regal, popas și în gara Brăila

*Primire organizată, cu oficiali, voluntari de la Crucea Roșie, elevi îmbrăcați în costume populare

A trecut Trenul Regal prin gara Brăila. Au fost și oficiali – nu a lipsit momentul cu ”pâine și sare” – în timpul opririi de 15 minute în gară, azi – 10 mai 2022, care au întâmpinat pe Alteța sa Margareta – custodele Coroanei, dar și brăileni care – sigur, sincer – apreciază ce a făcut regalitatea pentru istoria României. Și care au citit câte ceva din biografia minunatului Rege Carol I care la un 10 mai, dar în 1866, venea aici din spațiul german natal să construiască o Românie cu adevărat apropiată de Europa. Au fost și voluntari ai Crucii Roșii (Alteța Sa, Margareta este președintele Societății Naționale de Crucea Roșie din România), elevi – unii (membri ai grupurilor de dansuri) îmbrăcați în costume populare. Clipa festivă a trecut repede, iar trenul a plecat (foto via Instituția Prefectului) spre Galați – puntul final al călătoriei festive.

Nota red. Că acum Brăila nu devine mai frumoasă (nici după standardele de atunci, nici după cele de azi)… e altă poveste. Care însă va trebui spusă…

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Muzeul Satului „D. Gusti”, aniversare

*La împlinirea celor 86 ani de existență, evenimente în Zilele Muzeului Satului

Sub genericul „Tinerețe fără bătrânețe.. .și viață fără de moarte”, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a fost conceput un moment special aniversar, pentru cei 86 de ani și pentru a arăta o parte din colecțiile de lemn, ceramică, port, textile, de a prezenta încă o dată casele aduse din teren de cercetătorii epocii sub coordonarea lui Dimitrie Gusti (1880 – 1955), sperând că publicul va înțelege mai bine spiritul popular. Astfel, expoziția intitulată chiar „Tinerețe fără bătrânețe” prezintă aspecte din campaniile monografice cu echipe multidisciplinare conduse de Dimitrie Gusti, dar și activitățile din timpul achiziționării, demontarea caselor, transportarea și remontarea lor în muzeu. Sunt expuse fotografii de arhivă, aparatulul fotografic al lui Alexandru Tzigara Samurcaș, aparatul de fotografiat și carnetele de teren ale lui Gheorghe Focsa, costume tradiționale din colecțiile muzeului. Sunt puse în valoare pornind de la două „clipe” speciale din viața omului social: nunta și nașterea. În total, sunt peste 150 piese expuse in Zilele Muzeului Satului – vernisaj, în 10 mai 2022 de la ora 13.00.

** Dimitrie Gusti, discurs în 1936, la inaugurarea Muzeului Satului:„Sire,

După treizeci de ani de când marele vostru unchiu şi întemeietorul dinastiei, Regele Carol I, a adunat, într-o măreaţă expoziţie tot ceea ce putuse să împlinească România sub domnia lui, avem astăzi nemăsurata bucurie să întâmpinăm pe Maestatea Voastră în acest Muzeu al satului, de gospodării ţărăneşti, aduse din toate unghiurile ţării, ca să dea înfăţişarea adevărată a vieţii acelei pături din Neamul nostru, pe care cu toţii ne rezemăm. Este aici casa de piatră şi de grinzi de lemn a Românului de la munte, din Argeş şi Neamţu, ca şi din Şanţul Năsăudului, din Ţara Oaşului, de la moţi, din Bihor şi de pe plaiurile Sibiului; este locuinţa mai revărsată şi mai zâmbitoare, de cărămidă arsă sau chirpici, a omului de la şes, din marginea Bărăganului până-n părţile basarabene şi-n câmpia Banatului; este aşezarea de pe malurile Dunării, cu prispe ascunse sub stuf, între biserici cu turn ascuţit din Maramureş, moară de apă de pe Siret, mori de vânt din Basarabia, văiagă din Banat, cherhanea de peşte din Deltă, hanul din Ilfov, şi tot ce dă înţeles şi farmec satului românesc. Ele au crescut ca din pământ, în luna din urmă, sub ochii Maestăţii Voastre, care aţi venit de mai multe ori să le vedeţi, pe când lemnarii şi zidarii, meşteri aduşi fiecare din satul lor, erau căţăraţi încă pe schele şi acoperişuri şi nici nu puteau visa că însuş Regele țării se află între ei şi-i urmărea la lucru. Parcă satele româneşti se grăbeau de pretutindeni încoace, ca să se aşeze în jurul Maestăţii Voastre şi să vă îmbrăţişeze cu aceeaşi credinţă şi iubire pe care Maestatea Voastră le-o arată. Binevoiţi, Maestate, să priviţi şi să primiţi Muzeul Satului ca un semn al acestei credinţe şi iubiri”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Teatrul Masca și reamintirea, necesară, a unor pagini triste din istoria recentă

*Spectacolul „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)”, premieră în 1 mai 2022 de la ora 20.00 pe Calea Victoriei

Teatrul Masca a pregătit o nouă premieră a stagiunii outdoor: „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)”. Reprezentația are loc pe Calea Victoriei, în zona Muzeului Național de Istorie, în ziua de 1 mai 2022 de la ora 20.00. Spectacolul este inclus în proiectul ,,Străzi deschise – București, Promenadă urbană 2022” și poate fi urmărit gratuit.

Spectacolul face parte din categoria teatrului documentar. Subiectul este extras din istoria recentă a României, dezvăluind agresiunea barbară a Prostiei fudule ajunse vremelnic în fruntea Țării împotriva valorilor profunde ale neamului românesc. Bazat pe documente din epocă și pe memoriile celor implicați în derularea evenimentelor, el aduce în fața spectatorilor contemporani istoria tragică și inutilă a distrugerii celei mai mari mănăstiri ortodoxe din Europa de Sud-Est, întâmplată în ultimii ani ai regimului comunist” – detalii de la organizatori.

Actorul Mihai Mălaimare – fondatorul Teatrului Masca, realizatorul spectacolului: „Aflată sub semnul blestemului, mănăstirea nu a putut să i se sutragă, dovadă că oamenii sunt responsabili pentru alegerile lor. Nicolae Mavrocordat a închinat mănăstirea Ierusalimului, ceea ce a scos-o cumva din legiuirea Bisericii Ortodoxe Române (de aici și neimplicarea patriarhului Iustin Marina, justificată, nu și morală). A fost construită pe pământurile răpite de Mavrocordat boierilor pe care i-a omorât pentru trădare, așa că este de crezut că nu puține au fost blestemele cu care s-a confruntat. Zidurile, ca și pictura, aveau să se transforme în pulbere, așa cum probabil au vorbit blestemele la care mă gândesc. Astăzi, peste amintirea mănăstirii Văcărești, cea mai mare ctitorie a unui domnitor român în întreaga ortodoxie a Europei de Est, avem simbolul libertății și demnității pe care, ca români, le merităm din plin: acolo, pe acel loc sacru, pe acea rană deschisă a sufletului românesc s-a construit un … magazin (mall)!”.

*** Un spectacol de Mihai Mălaimare. Scenografia: Anca Albani. Muzica: Răzvan Alexandru Diaconu. Distribuția: Sorin Dinculescu (arhitectul); Anamaria Pîslaru (Henriette Delavrancea Gibory); Bianca Temneanu (tânăra); Petru Marginean (tânărul); Dora Iftode (Maica Domnului); Alina Crăiță (arhanghelul Haniel); Laura Dumitrașcu (arhanghelul Uriel); Cristina Panait (arhanghelul Azrael); Daciana Voinescu (arhanghelul Ramiel); Delia Tărcăoanu (îngerul păzitor Eyael); Valentin Mihalache (arhanghelul Metatron); Mario Valdelvira (arhanghelul Mihail).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Regina Maria, subiect de documentar pentru Stéphane Bern la Secrets d’Histoire

*”Marie de Roumanie – l’étonnante reine des Carpates” a fost deja difuzat, cu succes, pe canalul France 3 în seara de 24 ianuarie 2022

Regina Maria este subiect de documentar pentru istoricul și omul de televiziune francez Stéphane Bern. Filmul (încărcat înrte timp și pe canalul You Tube – poate fi urmărit și direct din pagina noastră web), pregătit vreme de un an și jumătate de echipă, a fost difuzat, în premieră, în cunoscuta emisiune ”Secrets d’Histoire” luni, 24 ianuarie 2022, pe France 3.

Luca Niculescu – ambasadorul român în Franța – a anunțat cu ceva rveme în urmă acest eveniment, după ce a avut o plăcută întâlnire cu Stéphane Bern: „În intervenția sa, Stéphane Bern a povestit cum i-a venit ideea filmului: acum doi ani, când a asistat la inaugurarea Promenadei Regina Maria, pe cheiul Senei. Iar noi ne bucurăm că peste câteva zile câteva milioane de francezi vor urmări povestea emblematică a reginei care a făcut atât de mult pentru România„.

Povestea din documentar cuprinde interviuri cu istorici francezi și români, imagini de arhivă și filmări din România la Peleș, Bran, Muzeul Cotroceni, Curtea de Argeș, Carpatii etc. așa că merită să facem și noi încă o dată (chiar dacă știm despre ce e vorba) călătoria atractivă. Regina Maria merită asta!

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. 24 ianuarie 2022

*La bustul domnitorului unirii, Alexandru Ioan Cuza

Oficialitățile locale și-au îndeplinit sarcinile (legale) în această zi. S-au întâlnit la intersecția Calea Călărașilor cu bulevardul Al. I. Cuza – unde reper este și bustul lui Alexandru Ioan Cuza – domnitorului unirii. Programul a fost ca de obicei: cu defilare militară (restrânsă), scurt program artistic (Muzica Militară a Garnizoanei, ansamblul „Pandelașul”, cântec popular interpretat vocal), depunere de flori la monument – oficialitățile, dar și partidele politice.

Pentru noi toți, ceea ce s-a realizat la momentul 24 ianuarie 1859 ne-a demonstrat că uniți putem depăși obstacole care par a fi de netrecut. La mulți ani, brăileni! La mulți ani, români! La mulți ani, România!” – Iulian Timofei, prefectul județului Brăila (a preluat funcția în 20 ianuarie 2022).

Gerul și pandemia – plus necomunicarea prealabilă a programului zilei – a făcut ca brăilenii să nu participe în număr mare, ca alte dăți.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Lecția de istorie despre Unirea Principatelor, cu Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Câteva activități au fost organizate în perioada 17 – 22 ianuarie 2022

Muzeul Brăilei „Carol I” a organizat în perioada 17 – 22 ianuarie 2022, în colaborare cu unele școli, activități care să marcheze aniversarea unirii Moldovei cu Țara Românească, primul pas împortant în făurirea statului național român și al României moderne. Astfel, au avut loc lecții în parteneriat cu instituția muzeală la Școala Gimnazială „Ion Creangă” Brăila în 18 ianuarie), la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Brăila (19 ianuarie), la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Brăila (19 ianuarie), la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila (20 ianuarie). Întâlnirile/ activitățile au avut loc în clase.

Nota red. Dacă a fost și dialog – nu doar simple prezentări, cu atât mai bine. Altfel… știm; doar elevii care au pregătit materiale rămân cu ceva.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei