Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”, 2019

*Împlinirea a 138 ani de la înfiinţarea prin decret regal la 23 august 1881 * Eveniment de la ora 11.00 la sediul central – lansare de carte * Intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile muzeale 

     Muzeul Brăilei „Carol I” împlineşte 138 ani de la înfiinţare (prin decret regal al lui Carol I, semnat la 23 august 1881 la Sinaia – în acelaşi act este menţionată şi înfiinţarea bibliotecii publice la Brăila) şi vineri, 23 august 2019, de la ora 11.00, la sediul din Piața Traian nr. 3, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, are loc un eveniment prin care se punctează această aniversare. Astfel, a fost programată lansarea cărţii „Regele Carol I, ctitorul României moderne (volumele I şi II), Sinaia 2019, coordonator și coautor Narcis Dorin Ion – managerul Muzeului Național Peleș.

Participă coordonatorul volumelor, dar şi ÎPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul „Dunării de Jos”. Prezintă şi prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman). Moderator al manifestării va fi Ionel Cândea – manager al muzeului gazdă, membru corespondent al Academiei Române.

** * Notă. Fiind o zi de sărbătoare pentru muzeu, intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile Muzeului Brăilei „Carol I”.

Reclame

Brăila, 190 ani de la eliberarea de sub dominația otomană

*Evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I” în 20 iulie 2019, de la ora 11.00

La 190 ani de când Brăila a fost eliberată  de sub dominația otomană, Muzeul Brăilei „Carol I” și Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) – Filiala Brăila organizează sâmbătă, 20 iulie 2019, de la ora 11.00, câteva evenimente culturale în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (etajul I, sediul muzeal din Piața Traian nr. 3).
În program sunt cuprinse alocuţiuni susținute de prof. univ. dr. Ionel Cândea, corespondent al Academiei Române – managerul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Sevim Rustem – preşedintele Filialei Brăila UDTR, conferința „Istoria Brăilei în context otoman” susținută de Ionel Cândea, o prezentare cu tema „Cuvinte turceşti în vocabularul românesc” susținută de Ürfet Abdurahman Mocanu – responsabil cu probleme culturale a Filialei brăilene a UDTR, vizionarea unui film documentar.

** * Nota red. Uităm ades că istoria ne modelează, fie că ne place sau nu… şi că, departe de a fi stăpânitorii dominatori răi (şi când furau fete și băieți, prădau şi dădeau foc chiar erau!), turcii au fost civilizatori şi atenţi la aspectele culturale, religioase şi estetice ale lumii pe care au cucerit-o. Au lăsat în urmă o mulţime de elemente culturale de care ne folosim astăzi şi nici nu ne pasă că ele sunt din zona turcească – reţete culinare, modele de vestimenta’ie ;i bijuterii, multitudine de cuvinte şi expresii etc. Mai mult, la Brăila au păstrat şi au folosit cu justeţe cetatea, au construit pulberăria – celebrele hrube (nici acum puse în valoare din punct de vedere cultural şi turistic!), au folosit o biserică – Sfinţii Arhangheli, din centru – pe post de centru de rugăciune, dar nu au obligat băştinaşii să treacă la mahomedanism, au locuit în înţelegere cu oamenii locului. In urma cercetărilor regretatului istoric Mihai Maxim (1943 – 2017) – fost director al institutului Cultural Roman „Dimitrie Cantemir” din Istambul – aflăm că turcii au făcut cele mai detaliate recensăminte şi de acolo vedem, cu amănunte, informaţii despre populaţia Brăilei din perioada de ocupaţie otomană.  De altfel, Mihai Maxim a şi publicat la Editura Istros a muzeului brăilean volumul „Documente noi din arhivele turcești”.

Brăila în film, la Muzeul Brăilei „Carol I” în Şcoala de vară

*Proiectul „Şcoala de vară” este derulat de Școala „A. S. Pușkin” în colaborare cu Școala „Vlaicu Vodă” și muzeu * Elevii au vizionat în 11 iulie 2019 filmele „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”

   Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” Brăila (şcoală cu foarte mulţi elevi din Comunitatea Ruşilor lipoveni), în colaborare cu Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Brăila și Muzeul Brăilei „Carol I”, derulează în vacanţă proiectul „Școala de vară” şi în program au desfăşurat în data de 11 iulie 2019 o activitate la muzeu. Scopul principal al proiectului este transmiterea de informaţii către elevi despre trecutul istoric, cultura și arhitectura orașului Brăila.

Astfel, elevi de la cele două școli partenere în proiect au participat la vizioanarea a două filme documentare despre orașul Brăila, respectiv „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”, ambele realizate de specialiști de la Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv muzeograf Pricop Ghena  – şef Secţia Istorie și Gabriel Stoica.  Vizionarea a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sediul din Piața Traian nr. 3). Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2387094738240679 

Coordonatorii poiectului sunt Veronica Lacurezeanu – profesor învățământ primar la Școala Gimnazială „A. S. Pușkin”, Lenuța Chirsanov , bibliotecar la Școala „Pușkin”, Nicoleta Bajno – prof. înv. primar la Școala „Pușkin”, Mariana Mangiurea – prof. înv. primar la Școala „Vlaicu Vodă”, Diana Coșarcă – muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.

În București, Street Delivery 2019 – Poezia e în stradă!

*În perioada 14 – 16 iunie 2019, pe strada Arthur Verona * Manifestare organizată de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România în care sunt puse în valoare muzica, teatrul, dansul, arhitectura și mediul social, filmul și multe alte domenii și subdomenii cultural-artistice 

   Street Delivery 2019 București vine la a 14-a ediție cu o nouă pietonalizare a străzii Verona din fața Casei Mincu – aceasta din urmă va putea fi vizitată prin tururi ghidate, cu programe culturale și evenimente care îmbină utilul cu plăcutul. Inspirația e scoasă în stradă prin artă, cuvânt, design, arhitectură, prin poeticile cotidianului, geografiile literare și metaforele orașului.

Street Delivery 2019 are loc pe 14 – 16 iunie, pe str. Arthur Verona și a fost precedat de atelierele (de arhitectură) I’M UAU de pe strada Edgar Quinet în 7 – 9 iunie. Programul manifestării din București (Street Delivery are și alte spații urbane de desfășurare) este la https://street.delivery/2019-street-delivery-bucuresti/ și trebuie să urmăriți bogăția de evenimente și subdomenii cultural- artistice… absolut încântătoare!

          Street Delivery București este un eveniment organizat de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România (OAR) care are sediul în Casa Mincu.

** * Inițiată în 2005 de OAR (despre edițiile anterioare, detalii la https://www.oar.archi/proiecte-culturale/street-delivery) Street Delivery a urmărit o revitalizare urbană și comunitară a parcursului cultural Pictor Arthur Verona. În fiecare an s-au implicat noi parteneri în organizare, animați de originalitate, de vizibilitatea remarcabilă a mesajelor și de relaționarea puternică a ideilor ce se creează pe stradă în cele 3 zile în care traficul se închide mașinilor și lasă loc arhitecturii, culturii și socializării în spațiul public. Dincolo de diversitate, creativitate și curiozitate rămân eforturile unei profesii de a demonstra cu încăpățânare că orașul poate fi locuit, construit și valorificat și altfel, în beneficiul comunității sale – un model de urmat și de reprodus (ceea ce se și întâmplă la Timișoara și la Iași).

Ordinul Arhitecților a inițiat acest eveniment alături de Primăria municipiului București cu scopul ca el să fie un proiect de reabilitare urbană și artistică a străzii Pictor Arthur Verona. În proiect este susținută ideea de a amenaja, cu ajutorul unui parteneriat public-privat, un spațiu deschis, o zonă vie de comunicare, contact și experiment artistic. Începând cu primăvara lui 2006 proiectul este rezultatul colaborării dintre Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România cărora li se alătură toți cei îndrăgostiți de oraș și de valențele lui, un manifest în favoarea reaproprierii spațiului public cât și un fenomen social, o platformă ce leagă oameni, grupuri creative, artiști, arhitecți, meșteșugari, reprezentanți ai ramurii active a societății civile. 

Album foto-documentar „Monumentele culturale ale județului Brăila”, lansare la Biblioteca Județeană Brăila

*În 7 martie 2019, de la ora 17.00 * Autor este Ioan Munteanu, același care a îngrijit publicațiile (tip album) de la Proilavia, editura bibliotecii brăilene, care aduc în prim-plan clădiri reprezentative și monumente din Brăila – „Aleiul Cuza și alte monumente” și „Monumentele istorice ale orașului Brăila, istorii ilustrate”

Ioan Munteanu

  La Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” are loc joi, 7 martie 2019, de la ora 17.00 lansarea albumului foto-documentar „Monumentele culturale ale județului Brăila” de profesor Ioan (Dinu, pentru prieteni) Munteanu – Cetățean de Onoare al municipiului Brăila (titlu primit în 2066 pentru meritul de a fi scris foarte multe volume despre Brăila). Evenimentul are loc la sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4) în sala de lectură de la etajul întâi. Prezintă Ana Maria Vicol – critic de artă (Notă. Muzeograful Ana Maria Vicol Harțuche a fost șeful Secției de Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”) și profesor Constantin Toader. Moderator va fi Dragoș Adrian Neagu – managerul bibliotecii gazdă.  Foto cu autorul la o lansare a cărților sale – arhiva Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei – tot la bibliotecă, dar în sediul din Calea Călăraților.

Volumul lansat se adaugă albumelor foto-documentare „Aleiul Cuza și alte monumente”(2015) și „Monumentele istorice ale orașului Brăila, istorii ilustrate”(2016), realizate în proiectul „Orașul ca moștenire pentru viitor, clădiri de patrimoniu și interes turistic” finanțat de Consiliul Județean Brăila prin Programul pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean – cultură, culte, sport, proiect derulat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – filiala Brăila. În continuarea și completarea acestor lucrări, Biblioteca Județeană „Istrati” a realizat acest album foto-documentar care, față de volumele anterioare, în conformitate cu viziunea integratoare a Deciziei Uniunii Europene, include alături de formele clasice și clasicizate ale monumentelor (de arheologie, de arhitectură, de for public, memoriale și funerare) cu caracter tangibil și alte forme ale patrimoniului cultural, cum ar fi practicile sociale și meșteșugurile tradiționale, dar și naturale – peisajele, flora și fauna (editorii). 

Unirea Principatelor Române, marcare la 160 de ani

*La Brăila, evenimentele publice de aniversare încep la ora 11.00 * Pentru oraşul de la Dunăre, Unirea de la 1859 a condus la creştere urbană şi modernizare 

 

domnitorul
Alexandru Ioan           Cuza

Data de 24 ianuarie 2019 reprezintă momentul istoric crucial pentru ceea ce se va numi, din 1918, România. De aceea au loc manifestări publice, în organizarea administraţiilor centrale şi locale, dedicate împlinirii celor 160 ani de la Unirea Principatelor Române – Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub un acelaşi sceptru, al colonelului Alexandru Ioan Cuza ales succesiv domn al Moldovei la 5 ianuarie (atunci data era 17 ianuarie 1859, după calendarul gregorian în vigoare) și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859 (atunci conform calendarului vechi, 5 februarie).

La Brăila, evenimentele publice au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bust, foto în dreapta) – reamplasat, cum se ştie, în capătul dinspre Calea Călăraşilor a bulevardului care îi poartă numele, după următorul program stabilit de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila: ora 10.50 întâlnirea oficialităţilor; ora 11.00 ceremonialul militar: Semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României; ora 11.10 serviciu religios oficiat de soborul de preoţi; ora 11.20 evocare a momentului 24 ianuarie 1859, cuvânt al prefectului George Adrian Paladi; ora 11.25 program artistic prezentat de Ansamblul “Pandelaşul”, Maria Ciocan şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila; ora 11.45 depunere de jerbe și buchete de flori la monument; ora 12.15 încheierea manifestării. 

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila transmite că la manifestare efective IJJ vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică: „În vederea prevenirii oricăror situaţii nedorite, jandarmii brăileni se vor afla în zona în care se desfăşoară manifestările dedicate acestui eveniment şi vor avea misiunea de asigurare a unui climat de ordine şi siguranţă publică atât în zona de desfăşurare, cât şi pe traseele de afluire/defluire ale participanţilor. Recomandăm participanţilor să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale (genţi, poşete etc.) şi a celor de valoare şi să evite conflictele de orice natură. Totodată, reamintim cetăţenilor că pentru eventuale sesizări se pot adresa cu încredere jandarmilor prezenţi în dispozitiv„.

** * Oraşul Brăila a profitat din plin de Unire. Noile reguli administrative, dar şi complexitatea vieţii în noua formulă, au condus la dezvoltare urbană, la efectuarea unor primi paşi în modernizare. Se remarcă acest lucru dacă îl lecturăm pe Nae A. Vasilescu, un autor (prea ades copiat, prea rar citat… primul care foloseşte sintagma „stradele”) care ne-a lăsat cel puţin o carte de referinţă despre Brăila veche – din cea publicată în 1906 citez mai jos – cu păstrarea grafiei vremii (notă. Şi mă întreb cu ce mai rivalizăm acum, în 2019. când cea mai frumoasă parte urbană, zona centrală – plină de construcţii incluse în Lista Monumentelor Istorice Lista_monumetelor_istorice_din_judetul_Braila-2004, nu este renovată şi pusă în valoare astfel încât să arate cu adevărat pe măsura fabuloasei istorii a Brăilei):

După planul căpitanului rus R. Von Barroczyn, ridicat în anul 1834 din ordinul generalului conte Kiselef, guvernatorul principatelor Ţării Româneşti, oraşul se întindea până la Bulevardul Cuza pe care în acel timp erau construite numai bordee şi locuinţe din lemn, toate pe partea stângă a stradei, începând de la malul Dunării până la actuala stradă a Şcoalei Publice. Pe toată cea-laltă întindere a stradei, până la Cetăţuie, nu se vedea nici o clădire. Oraşul, în genere, era puţin populat (…) Bulevardul Cuza forma raionul oraşului, iar pe strada Unirii era şanţul, a cărui urmă a existat până în 1885, în partea de la Biserica Maicii Domnului şi până la podişcă, care servea şi de scurgere a apelor, ce se strângeau din ploi. Cu facerea pavajului şi nivelarea stradelor s-a astupat şi această parte de şanţ, desfiinţându-se podişca. Pe locul unde este acum Bulevardul Carol, începând cam de la ulicioara ce duce la Biserica Maicii Domnului şi până la Piaţa Carantinei, erau maluri înalte dintre care unul nu a fost tăiat şi nivelat de cât în 1884.

        Din timpul de demult puţini mai povestesc şi azi, de viea lui moş Mitu: una din cele mai frumoase vii din împrejurimile Brăilei, unde pe vremea turcilor mergeau Paşii de se desfătau. Cămara lui moş Mitu rea plină de peşte uscat, afumat şi sărat. Păstrămioara de berbec şi de oaie nu lipsea. Dulapul era plin cu roşcove, alune, stafide, năhut şi toate mizilicurile cu care se puteau cinsti feţele curate ale oaspeţilor. Viea lui moş Mitu era în inima oraşului de azi (notă. Reţinem, anul 1906), pe partea stângă a stradei Regale, în Piaţa Poporului, vie care a durat până în 1860.

      În 1841 s-au săvârşit primele barieri la raza oraşului (…) După înaltul ordin (notă. Din 1844), Municipalitatea hotărăşte mutarea barierelor mai spre câmp, stabilindu-se zona oraşului unde actualmente se află strada Griviţei. Până în anii din urmă se vedea urmele şanţului vechiu lângă Spital. 

      Prin anul 1869-70, oraşul crescând, populaţiunea mărindu-se, se simte din nou nevoea mărirea razei oraşului şi se hotărăşte o nouă zonă, care este cea de azi (notă. Repet, anul 1906). Avem astfel din mica cetate de odinioară, care cuprinde cartierul cel mai principal, porţiunea dinspre strada Dobrogei, strada Rubinilor, strada Danubiului şi care este mai des locuit, cu cât se întindea spre localul Poştei, spre Dunăre şi în spatele Palatului Administrativ  până la Bulevard; un oraş care ar putea rivaliza cu cele mai moderne oraşe din occident„.

Unirea Principatelor Române – 160 ani, evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Dezbateri şi film la Liceul „Iorga” şi Şcoala „Băncilă” în 21 şi 22 şi 24 ianuarie 2019, concurs cu elevi în 24 ianuarie, de la ora 10.00 la muzeu 

   Muzeul Brăilei „Carol I” organizează mai multe activități pentru a marca împlinirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859.
Astfel, o dezbatere cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate luni, 21 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila.

Dezbaterea cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate marți, 22 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila.

Concursul cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani”, organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila va avea loc joi, 24 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00 la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nr. 3.

** * Cel puţin un amănunt din viaţa lui Alexandru Ioan Cuza are legătură cu oraşul Brăila, şi el fiind consemnat şi recunoscut în biografia domnitorukui unirii. Viitorul domnitor era unul dintre revoluţionarii de la 1848 consideraţi de domnitorul Mihai Sturdza extrem de periculoşi pentru regimul său, de aceea a trebuit să se exileze. Soţia sa, Elena Cuza, a mers – singură, se spune – de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan şi l-a rugat să aranjeze o evadare a lui Cuza la Brăila, de aici acesta din urmă plecând spre Viena şi Paris în exil până în 1849, când pe tronul Ţării Moldovei vine Grigore Ghica.