Expoziție „Maria a României, Regină și Artistă”, la Iași

*Expoziție „Maria a României, Regină și Artistă”, la Iași „În Palatul Braunstein – obiectele pot fi admirate în luna mai 2024

Dacă sunteți la Iași, merită să vedeți! La Palatul Braunstein, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași – Aurica Ichim director – a organizat pentru această perioadă expoziția ”Maria a României, Regină și Artistă”.

În sala Tezaurului regal sunt prezentate publicului, începând cu 8 mai 2024, coroana și mantia reginei Maria, lucrări de pictură ce au aparținut reginei, lucrări ale pictorilor membri în Societatea Tinerimea artistică susținuți de regina Maria în activitatea lor, tablouri de Luchian și Grigorescu – lucrări ce fac parte din Tezaurul României.

Coroana reginei Unirii a fost gândită de Costin Petrescu şi realizată din aur la Casa Falize Frères, în Paris. S-au folosit aproape 2 kg de aur, pietre semipreţioase – turcoaze (16), ametiste (12), opaluri (68), chrysoprazuri (32), granate (16). Este căptușită cu catifea. Tehnici utilizate la realizare: laminare, turnare, ciocănire, presare, poansonare, sudură, gravare, cizelare şi brunare (detalii via Muzeul național de istorie) Exponatele prezentate la Palatul Braunstein provin de la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul National Peles, Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal, Arhivele Nationale ale Romaniei și doi colecționari particulari. Obiectele expuse la Iași pot fi admirate timp de o lună de zile.

Foto (via muzeul national de istorie) 1 & 3 – regina Maria purtând coroana; foto 2 – coroana, purtată și la încoronarea de la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922;

foto 4 (via muzeul organizator) – din expoziție

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război

„Cinstim eroii neamului românesc!” – Ziua veteranilor de război *Activitate inițiată de Filiala Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și desfășurată la muzeul brăilean

Ziua veteranilor de război este serbată la Brăila, la inițiativa Filialei Brăila „Stan Poetaș” a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” in data de 25 aprilie 2024, de la ora 17.00. Este anunțată prezența unui veteran, respectiv maiorul în retragere Ion Dragostin, care are vârsta de 101 ani. Va fi și un dialog „Punte peste Prut”, online, cu lector univ. dr. Ion Ghelețchi de la Universitatea de Stat din Cahul, dar și o prezentare sub genericul „Destine de veterani de război” oferită de prof. dr. Stefan Aftodor – președinte Filiala Brăila Societatea Națională de Științe Istorice.

Elevi de la Centrul Județean de Excelență – condus, în calitate de director, de același Ștefan Aftodor – vor face prezentări (povești despre veterani de război) sub genericul „Eroul din familia mea”. Totodată, elevi membri ai cenaclul literar „Dincolo de cuvinte” al Centrului de Excelență vor oferi un moment artistic; cenaclul este coordonat de prof. dr. Gabriela Vasiliu de la Colegiul Național „Gheorghe Munteanu-Murgoci” și de prof. Daniela Stroe de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”. Sunt prezentate medalii, ordine și brevete in expoziție realizată cu sprijinul colecționarului cpt.comandor în retragere Valerică Butoi. De asemenea, va putea fi vizionată expoziția de fotografii „In memoriam Veterani brăileni din al doilea război mondial” realizată cu sprijinul col.rz.dr.ing. Mihail Balaban. Eveniment desfășurat la Muzeul Brăilei „Carol I” , conf. univ. dr. Costin Croitoru manager, cu sprijinul Asociației Prietenii Muzeului Brăilei, cu participarea Garnizoanei Brăila.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Decembrie 1989 la Brăila, Revoluția comentată

*Decembrie 1989 la Brăila. Revoluția comentată * Eveniment la Brăila, cu participanți (Vasile Datcu, Valentin Popa, Valeriu Sârbu, Vasile Munteniță) la evenimentele care au avut și consecințe nefericite – respectiv mulți (peste 40!) morți

Joi, 18 aprilie 2024, la ora 18.30 – este programat un eveniment în care sunt (re)amintite evenimentele din decembrie 1989 de la Brăila (în principal), relatări cât mai aproape de adevărul acelor momente cu Vasile Datcu, Valentin Popa, Valeriu Sârbu („reacționari” & anticomuniști au fost la câțiva pași de adevărate represalii din partea fostului Partid Comunist), Vasile Munteniță. Eveniment la Palatul Lyra, inițiat de Asociația brăileană pentru educație civică. E necesară rezervare, prin mesaj la numărul de telefon 0790227711.

Nota Red. Asa cum știu cei interesați de subiect, Vasile Datcu a vorbit (video la https://m.youtube.com/watch?v=ab3-fecE9jA) și la muzeul brăilean, la un eveniment organizat în decembrie 2023

Foto – aleasă de inițiatori – de Gheorghe Grozea, imagine a clădirii administrative din acele momente (ale unei istorii care încă nu s-a scris la măsura realității) de decembrie 1989

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Dezbatere culturală. Tema, un articol de Panait Istrati

*Dezbatere culturală. Tema, un articol de Panait Istrati *La casa memorială Panait Istrati/ Muzeul Brăilei „Carol I” * În 16 aprilie 2024, de la ora 17.30

Un articol al scriitorului Panait Istrati (10 aug 1884, Brăila – 16 april 1935, București) cu titlul „Dictatură și democrație” este prilej de dezbatere culturală la sediul casei memoriale Panait Istrati/ Muzeul Brăilei „Carol I”.

Este evident de ce… pentru că 16 aprilie este ziua când se împlinesc 89 ani de la moartea lui Panait Istrati, dar și pentru că suntem în an electoral (într-o Românie care nu reușește să fie prea corectă – pentru bunăstarea propriei populații – din punct de vedere politic, economic și uman), în perioadă cu multe probleme pe plan mondial – războaie, crize economice, (prea) multe acțiuni teroriste. La dezbaterea desfășurată la casa memorială participă Vasile Datcu, Valentin Popa, Zamfir Bălan – deopotrivă, moderator – și prof. Georgiana Troia.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Brăila, concurs „Unirea Basarabiei cu România: destine istorice, drame și fapte memorabile” etapa interjudețeană

*La Brăila, concurs „Unirea Basarabiei cu România: destine istorice, drame și fapte memorabile” etapa interjudețeană * Au participat elevi din Republica Moldova și de la Centrele de Excelență Brăila, Buzău, Ialomița, Tulcea, Vrancea

La Brăila s-a desfășurat în organizarea Centrului Județean de Excelență ( Centrul Județean de Excelență ) – prof. dr. Ștefan Aftodor ( Stefan Aftodor ) director, președinte Filiala Brăila a Societății de Științe Istorice din România – etapa interjudețeană a concursului istoric „Unirea Basarabiei cu România: destine istorice, drame și fapte memorabile”, parte din proiectul regional „Valori Locale și Naționale”. Activitatea a fost derulată împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila, parteneri fiind Centrele Județene de Excelență Buzău, Ialomița, Tulcea, Vaslui și din Republica Moldova – Direcția Generală de Învățământ Preuniversitar Cahul, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cahul, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din satul Slobozia Mare. Au participat la eveniment, luând și cuvântul pentru a-i felicita pe concurenți, prof. dr. Cătălin Canciu – inspector școlar general al ISJ Brăila, prof. Valeriu Baban – directorul Direcției Generale a Învățământului Preunivesitar Cahul.

A fost și program artistic în care au evoluat elevele Diana Ioana Axente, Theodora Amărioarei, Diana Popa, Ana Maria Zainea – au interpretat muzică folk, elevele Sabina Lascu și Isabela Gavrilă de la cenaclul literar „Beyond Words – N.B.” – au recitat poeziile despre Basarabia, Agat Music School, grupul „Dunărea mea” coordonat de prof. Alexandra Georgiana Macoveiu, nu în ultimul rând oaspeți din Basarabia, au cântat și dansat, elevii Cucuruz Daniel, Dabija Erica, Bărbieru Andreea, Guglea Evelina, Calcatinj Elvira, Scurtu Anastasia, Tonu Liviu, Butuc Cătălin, Burleac Igor, Tatian Lucian Francesco – program coordonat de profesoarele Svetanla Mihnea și Natalia Luchianciuc.

Palmares

„Toți participanții la această activitate au fost câștigători, pentru că unirea între românii din stânga și dreapta Dunării s-a realizat într-un mod firesc, prin cultură, muzică, istorie și limba maternă, dar ținem să-i felicităm în mod deosebit pe elevii care au obținut premii și mențiuni la faza interjudețeană a acestui concurs istoric„, subliniază organizatorii.

Câștigătorii sunt elevii Zgherea Lidia, Chiper Adelina, Jenunchi Laura de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cahul, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din satul Slobozia Mare, Rep. Moldova – coordonator prof. Sas Maia și Silvia Vrabie, elevii Ene Ana Maria, Pelivan Teodora de la Colegiul Național „Spiru Haret” Tulcea, coordonatori prof. Georgeta Năstase, elevii Dobrescu David și Blaga Laura de la Liceul Teoretic „Gh. M. Murgoci” Tulcea, coordonator prof. Iordache Paula, elevii Postolachi Daria și Istode Rihanna Nicoleta de la Colegiul Național „Nicolae Iorga” Brăila, coordonator prof.dr. Mariana Andrășoae, elevele Tudose Alexandra Eliana, Nuță Andreea Cosmina, cls. a IX-a la Colegiul Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila , elevii Stratulat Victor, Roșioru Alexia, Șerban Maria Ștefania, Voinea Andreea cls. a XI-a, Centrul Județean de Excelență Ialomița, coordonator prof. Emilia Vlad, elevele Sturza Maria, Angheliu Melania de la Liceul Teoretic „Ion Inculet” Strășeni, Rep. Moldova, coordonator prof. Botnaru Stempovschi Anna, elevele Alexandrescu Ruxandra, Gheorghe Antonia de la Colegiul Colegiul Național ”Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzău, coordonator prof. dr. Ana Preda Tudor, elevii Ungureanu Alexandru, Călin Emmy Emanuel, cls. a X-a, Centrul Județean de Excelență Vaslui, coordonator prof. Lisievici Gabriela/ Lisievici Ovidiu și Ianoș Antonio Theodor, elevul Antoche Andrei, cls. a X-a, coordonator prof. Lehoneac Mihaela, eleva Spătaru Adriana de la Centrul Județean de Excelență Huși/ Colegiul Național „Cuza Vodă”.

Sponsor al manifestarii a fost ing dr. Mihail Balaban. În organizare s-au implicat, alaturi de Ștefan Aftodor, colegii profesori de istorie din Centrul Județean de Excelență Brăila, respectiv inspector de specialitate prof. Manuela Mirela Bertescu, prof. Silvia Manea, prof. Violeta Bădără și prof. Gianina Băjenică. Evenimente găzduite de palatul Lyra duminică, 31 martie 2024. Mai multe imagini, pe pagina Centrul Județean de Excelență Brăila din rețeaua Facebook.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Revoluția din 1989, comunismul cu ororile lui și Brăila

*Eveniment evocator în 15 decembrie 2023, ora 12.00 la sediul central Muzeul Brăilei „Carol I” * De asemenea, vernisajul expoziției itinerante ”Dușmance ale poporului” de la Memorialul Sighet

    O întâlnire necesară, sub genericul „Decembrie ’89. Etapele Revoluției la Brăila: înainte și după 22”, în care vor vorbi Marian Gheorghiu, Vasile Datcu – primul conducător administrativ (prefect era funcția) al Brăilei după căderea regimului Ceaușescu și care are un trecut de dizident (real), Valentin Popa . 

     Va fi o poveste adevărată, de istorie pe care s-ar cuveni s- o cunoaștem – pentru că este a noastră. Am trăit-o, mulți… dar am înțeles ceva?!?

   Foto 2 din expoziția itinerantă „Dușmance ale poporului”, de la Memorialul Sighet (https://brailachirei.wordpress.com/2023/12/12/expozitia-dusmance-ale-poporului-si-la-muzeul-brailei-carol-i/)

care se vernisează tot în 15 decembrie la instituția muzeală brăileană.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

O carte demnă de bibliotecile noastre

*O carte demnă de bibliotecile noastre *”Regina Maria a României. Însemnări zilnice: 1931″

Lansarea volumului „Regina Maria a României. Însemnări zilnice: 1931”, apărut în traducerea acad. Georgeta Filitti, cu note de Tudor Vișan-Miu, în eveniment la Cercul Militar Naţional din București.

Luni, 11 decembrie 2023, ora 18.30 – în sala de spectacole. Cu prezentări realizate de istoricii acad. Georgeta Filitti, Tudor Vişan-Miu și Stejărel Olaru – directorul editurii Omnium unde a apărut cartea -, moderator împreună cu Sandra Ecobescu – președintele fundației „Calea Victoriei”.

Cartea poate fi comandată la https://edituraomnium.ro/product/insemnari-zilnice-1931/ direct pe pagina web a editurii.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Conferința ”Comunismul românesc” 2023, ediția a XII

*Manifestare organizată de CNSAS, Facultatea de istorie din capitală, institutul „Iorga” din Academia Română; partener instituțional, IICCMER

Conferința națională „Comunismul Românesc’’, a XII-a ediție, este organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Facultatea de Istorie a Universității București și Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga’’ al Academiei Române. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) – partener instituțional.

Conferința are un caracter interdisciplinar. Își propune să genereze noi abordări analitice și metodologice privind istoria comunismului românesc. Specialiști din țară și străinătate au fost invitați să propună comunicări unde istoria comunismului românesc este tratată în cadru foarte larg. Propunerile de interes ar fi fost cele referitoare la evoluțiile cotidianului comunist, ideologie și politici culturale, disidență, opoziție și represiune, drepturile omului, impactul decolonizării, dinamica relațiilor Est-Vest, memorie și nostalgie.

Manifestarea s-a deschis în 22 noiembrie 2023, la Palatul Victoria, în prezența sefului cancelariei primului ministru, Alexandru Mihai Ghigiu, a președintelui Colegiului CNSAS – dr. Constantin Buchet, a prorectorului Universității București – prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platis, a președintelui executiv IICCMER, prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru etc.

Constantin Buchet – președinte al Colegiului CNSAS: „Încercăm să aducem în memoria timpului prezent acele constante istorice care au generat o banalitate a răului pe care o regăsim și astăzi. Conferința reunește o idee comună a instituțiilor din acest cvadruplu format, iar fiecare dintre aceste instituții promovează, după puterile sale, un mesaj pe care l-aș numi de restitutio (…)”.

Florin Daniel Șandru – președinte executiv IICCMER: ,,Ediția din acest an se află, simbolic, sub semnul împlinirii a 150 ani de la nașterea și a 70 ani de la moartea, în închisoarea comunistă de la Sighet, a marelui om politic Iuliu Maniu, dar și sub cel al celebrării centenarului nașterii Monicăi Lovinescu, critic literar și jurnalist cultural la Radio Europa Liberă, o voce a speranței pentru milioane de români în bezna totalitară a dictaturii comuniste. În acest sens, consider că, dacă există o datorie morală stringentă față de toți cei care, de pe poziții democratice, au luptat împotriva regimului ilegitim și criminal dintre 1947 și 1989 ca ființe morale și demne, aceea este cea a restabilirii adevărului deplin. Da, mulți dintre cei care au comis crime în timpul dictaturii comuniste sunt morți, iar alții par prea bătrâni, dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice să perseverăm în eforturile noastre. Spre exemplu, puține dintre ororile anilor 1980 sunt cunoscute de societatea românească și aproape niciunele pedepsite. Miile de abuzuri și crime, în urma aplicării adevăratului program de exterminare a minorilor „irecuperabili” din căminele-spital ale României ceaușiste, nu au fost încă investigate de autoritățile statului. Mulți dintre noi am aflat după căderea regimului despre situația copiilor internați în orfelinate și căminele-spital, dar foarte puțini știm că ceea ce părea doar rezultatul privațiunilor și al deficitului generalizat era de fapt efectul unui autentic program de exterminare, menit să reducă cheltuielile „neproductive” ale statului socialist. Sistemul de internare, cel de diagnosticare, medicația, tratamentele aplicate și înfometarea permanentă a copiilor au dus la rate de mortalitate care au variat între 50 și 80 procente din numărul total al pacienților. Absența absolută a preocupărilor de a reduce mortalitatea galopantă, precum și a repercusiunilor juridice asupra celor responsabili de asemenea stări, arată că statul comunist a încurajat exterminarea acestor copii. IICCMER a întreprins o serie de investigații în acest sens, iar luna viitoare, pe 11 decembrie, vom comunica celor în drept concluziile alteia noi. Sperăm că de această dată dovezile și mărturiile strânse de investigatorii noștri să fie îndeajuns de convingătoare (…)’’.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Muzeul Revoluției anticomuniste de la Timișoara, proiect asumat de Ministerul Culturii

*Ministerul Culturii își asumă proiectul viitorului muzeu al revoluției anticomuniste de la Timișoara *Finanțarea proiectului este asigurată de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Ministerul Culturii, prin Raluca Turcan – ministru, își asumă continuarea proiectului de la Timișoara pentru Muzeul național al revoluției anticomuniste din decembrie 1989, început în urmă cu mai mulți ani. „Proiectul intră acum în linie dreaptă după ce la finalul anului trecut a primit o finanțare de 16,3 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Va fi găzduit de clădirea istorică a fostei Comenduiri a Garnizoanei Timișoara și este proiectul principal al ministerului”, subliniază Raluca Turcan care a fost recent pe șantierul din orașul unde s-a strigat prima dată „Jos dictatura!” și „Libertate”.

Nota red. Proiectul este o provocare în sine pentru că, așa cum se știe, istoria contemporană încă nu a dat măsura tuturor „adevărurilor” de la evenimentele din decembrie 1989. Nu știm cu certitudine (pentru că nu s-a cercetat serios) cine sunt vinovații pentru morții din acele zile, nu ne-am hotărât dacă a fost cu adevărat revoluție – unii continuă să argumenteze (au cu ce) că a fost mai mult o lovitură pregătită și desfășurată împotriva regimului dictatorial coordonat de Ceaușescu, în general evităm să recunoaștem că subiectul este un „cartof fierbinte” pe care nu dorim să-l atingem. Astfel că punerea în practică a proiectul Muzeului Revoluției va fi, dincolo de construcția propriu-zisă, un demers cu multe provocări și rezolvat dileme.

Foto 1-2 – clădirea fostei Comenduiri a Garnizoanei Timișoara, varianta modernă și într-o carte poștală (textul scris pe ea este datat 29 iulie 1901);

foto 3 – oameni pe străzile Timișoarei în decembrie 1989, din arhiva Asociației Memorialul Revoluției 16 – 22 dec. 1989

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Mina Minovici, inițiatorul sistemului de medicină legală

• *Nu doar în tara noastră, ci in întreaga lume *Despre acest important medic și om de știință, care a fost Mina Minovici, ne putem aminti in fiecare zi; îl putem da exemplu (de urmat, evident) tinerilor

Mina Minovici (30 aprilie 1858, Brăila – 25 aprilie 1934, București) a pus bazele sistemului modern de medicină judiciară în România, iar Institutul Medico-legal din București era și primul de acest gen din întreaga lume.

Lucrările de specialitate ale lui Mina Minovici, unele publicate în epocă, atestă calitățile și valoarea autorului în domeniul care încearcă să facă lumină în situațiile cu moartea (accidentală, naturală ori violentă) în prim-plan.

Foto 1: Mina Minovici (din colecțiile Muzeului Nicolae Minovici); foto 2: document prezentat pagina web Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”; foto 3: coperta unu a Tratatului de medicină legală (în două volume) publicat în 1928

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

La Brăila, comemorare in cimitirul eroilor turci

*La Brăila, comemorare în cimitirul eroilor turci*Eveniment organizat în prezența consulului general al Republicii Turce, cu ocazia zilei eroilor turci

În cimitirul eroilor turci din Brăila s-a desfășurat sâmbătă, 18 martie 2023, un eveniment (notă. Este o tradiție acest tip de activitate) dedicat eroilor militari exact în Ziua Eroilor Turci (18 martie).

Au participat oficialități locale din Brăila în frunte cu prefectul Iulian Timofei și din Galați, reprezentanți ai Comunității Turce Brăila, dar și Emre Yurdakul – consul general al Republicii Turce de la Constanța.

La monumentul închinat eroilor a fost un moment de reculegere în memoria eroilor turci căzuți pe front (notă. În cimitirul eroilor turci de la Brăila sunt 12 morminte ale turcilor datând din primul război mondial), au fost intonate imnurilor naționale ale celor două țări – România și Turcia, consulul general și-a rostit mesajul, s-au depus coroane de flori.

În cuvântul său, prefectul brăilean Iulian Timofei a prezentat condoleanțe poporului turc în urma cutremurelor devastatoare care au avut loc la începutul lunii februarie 2023.

Foto 2: Emre Yurdakul (stânga) alături de Iulian Timofei

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine .

La Însurăței, aniversarea Unirii Principatelor Române organizată în premieră

*La Monumentul Eroilor, cu programul festiv consacrat și cu momente artistice oferite de elevi din localitate și de ansamblul „Mușețeanca”

Orașul brăilean Însurăței s-a bucurat, in premieră, de o festivitate adevărată la aniversarea Unirii Principatelor Române anul acesta, cu program asemănător altor orașe. Și nu s-ar fi întâmplat astfel dacă Florentina Carșote – viceprimar cu atribuții de primar – nu ar fi organizat manifestarea și nu ar fi avut sprijinul localnicilor. Dar toate acestea s-au petrecut; la Monumentul Eroilor din fața Căminului cultural unde au asistat și invitații de la Brăila, între aceștia Iulian Timofei – prefectului județului, Francisk Iulian Chiriac – președintele Consiliului Județean Braila, primarul Marian Viorel Dragomir și viceprimarii de la Primăria municipiului Brăila. Și nu doar aceștia – au fost și de la alte structuri ale Ministerului de Interne și de la Ministerul Apărării – de la Inspectoratul de Jandarmi, de la Poliție și Poliția de frontieră, secretarul de stat Răzvan Popescu (nota red. Partenerul nostru in multe activități când era coordonator la Centrul Europe Direct Brăila) etc.

Programul s-a derulat, cum am spus, ca peste tot în țară: cu ceremonialul militar complet și intonarea imnului național – la acest moment Muzica Militară a Garnizoanei Brăila a impresionat pe toată lumea (nota red. Repetăm, la Însurăței nu a mai fost astfel serbată Unirea Principatelor).

A fost și Te Deum oficiat de preoți.

Dar la fel de apreciați au fost membrii ansamblului folcloric „Mușețeanca” din localitate cu momentele de cântec și joc popular prezentate, precum și elevii care au pregătit și au susținut momente artistice. Elevii au fost de la Liceul Tehnologic „Nicolae Titulescu” din localitate, pregătiți de profesoarele Vasilica Vasilache și Elena Baltag, dar și de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăței cu prof. Ionelia Lungu – director, prof. Monica Hortopan, prof. înv. primar Ionela Alexandru și Valerica Gurău.

Nota red. Pentru că momentele deosebite merită salutate, ele pot fi revăzute – de aceea sunt și aici, iar secvența video cu ansamblul „Mușețeanca” este disponibilă pe canalul nostru YouTube. De asemenea, momentele frumoase merită să facă parte din viața comunității. Așa că vor trebui organizate și cu alte ocazii!

24 ianuarie 2023

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Aniversarea Unirii Principatelor Române, programul festivității de la Brăila

*La bustul domnitorului Al. I. Cuza, de la ora 10.00

Manifestarea publică din 24 ianuarie 2023 – Ziua Unirii Principatelor Române (sărbătoare legală începând cu 2016, deci și zi nelucrătoare pentru bugetari) – este organizată la Brăila de Prefectură. Ca și în alți ani, evenimentele au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (foto 1, de la alt 24 ianuarie, din arhiva noastră) – zona bulevardul Al. I. Cuza la intersecția cu Calea Călărașilor.

Program (Brăila): ora 9.50 întâlnirea oficialităţilor civile şi militare; ora 10.00 ceremonial militar (semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a gărzii de onoare), intonarea Imnului Naţional; ora 10.10 serviciul religios oficiat de soborul de preoți; ora 10.20 evocare a momentului istoric de la 24 ianuarie 1859 – cuvânt al prefectul Iulian Timofei; ora 10.25 momente artistice cu formații și soliști din municipiul Brăila, dar și cu Muzica Militară a Garnizoanei Brăila condusă de lt. Raul Ionuț Badale; ora 10.35 depunerea de buchete de flori la monument (din partea Instituţiei Prefectului, Consiliului Județean, Primăriei municipiului, Garnizoanei Brăila – cu structurile componente; ora 10.45 defilarea gărzii de onoare; ora 10.50 hora unirii – la care sunt invitați toți participanții la manifestare, oficialități și brăilenii, indiferent de vârstă; ora 10.50 încheierea manifestării la Brăila.

Notă. Din 2016, ziua este liberă pentru bugetari – deci și pentru cei care lucrează în școli. Dar educatorii, învățătorii, profesorii au grijă să pună în lumină (în alte zile… dacă exact asta e nelucrătoare!) miezului situației istorice de la 1859 – importanța unirii – pentru copii și tineri prin diverse activități instructive, artistice. Pentru cei foarte mici se folosesc mai ales jocul popular – hora unirii o pot și ei dansa – și costumul tradițional, chiar dacă nu e unul autentic. Foto 2 (arhiva noastră) de la Grădinița nr. 47 din municipiul Brăila din vremea când era director Paula Ștergărel (e in imagine împreună cu micuții îmbrăcați în port popular)

Dacă e vorba despre unire și serbarea/ sărbătoare, să amintim aici și de frumoasa pictură (foto 3) „Unirea Principatelor” (datat 1857, în colecția Muzeului de Artă Iași) – autor, Theodor Aman – în care două fete tinere, frumoase, costumate în port popular, întruchipează principatele române care s-au unit la 24 ianuarie 1859 sub sceptrul lui Cuza: Țara Românească (sau Valahia) și Țara Moldovei (sau Moldova). Anul datării tabloului coincide cu cel al adunărilor ad-hoc (din 7 și 8 octombrie 1857 – întâi în Moldova, apoi în Valahia, adunări populare hotărâtoare, care au precedat unirea.

Armanda Filipine & Revistă Braila Chirei & Armanda Filipine

Notă. Despre atestări documentare…

*În atenția celor care află – ce greșeală! – că atestarea documentară ar fi același lucru cu data de înființare…

Notă. In atenția celor care află că în 20 ianuarie 2023 se împlinesc 655 ani de la semnarea unui document conținând anume privilegii comerciale (in favoarea unor negustori) în cancelaria domnitorului Vladislav Vlaicu și în care apare numele cetății/ orașului Brăila: NU este actul de naștere al urbei (cum greșit scriu/ interpretează unii… Cam mulți, în opinia noastră…)! Este doar un document, care se întâmplă să fie cel mai vechi – descoperit până azi – în care este înscrisă denumirea orașului Brăila. Deci, e doar o filă de istorie și nicidecum „act de naștere”

Uf! Ce ușor se distorsionează/ manipulează/ falsifică totul…

Foto: documentul cu privilegiile comerciale din timpul domniei lui Vlaicu Vodă în care este și numele cetății Brăila

Armanda FILIPINE & Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”, la 655 ani de atestare documentară a orașului

*Este prezentat, încă o dată, cel mai vechi document descoperit – datat 20 ianuarie 1368 – în care apare numele Brăila * Mai multe evenimente fac parte din programul pregătit, conform unei frumoase tradiții, de instituția muzeală pentru această dată considerată, de ani de zile, o adevărată sărbătoare a orașului

Documentul de la 20 ianuarie 1368, semnat de domnitorul Vladislav I (Vladislav Vlaicu) al Ţării Româneşti, prin care erau confirmate unele privilegii comerciale la sud de Carpați pentru negustorii din Brașov și din Țara Bârsei, rămâne (deocamdată) cel mai vechi act descoperit în care apare numele Brăila. Este scris în limba latină. Reprezintă, deci, documentul cel mai de demult de atestare al orașului Brăila (sau al cetății – cum i se spunea în epocă).

Tradițional, Muzeul Brăilei „Carol I” organizează evenimente la această dată, acum ele sunt sub genericul „Brăila – 655 de ani de atestare documentară”. Se desfășoară vineri – 20 ianuarie 2023 – începând cu ora 11.00 la sediul central. În program: prezentarea documentului, în facsimil, „Privilegiul comercial acordat brașovenilor de domnitorul Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368”- nota red. Bineînțeles că el este cunoscut pentru că a mai fost prezentat; vernisajul expoziției foto-documentare „Brăila, Balta și Dunărea”; lansări – revistele „Analele Brăilei” serie nouă, an XXI, nr. 21 și nr. 22, revistele „Istros” XXVII și XXVIII, cartea „Necropolele preistoricede la Brăilița, în zona Dunării de Jos/ O nouă abordare, The Prehistoric Necropolisesfrom Brăilița in the Lower Danube Region. A New Approach” de Valeriu Sîrbu și Cristian Schuster, cartea „De vorbă cu mine însumi” de Ion D. Dianescu (editor, muzeograf Ghena Pricop). De asemenea, are loc lansarea cărții „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat” de Ionuț Iamandi (editura Vremea – se poate comanda la https://edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/de-comuni%C8%99ti-am-fugit,-peste-comuni%C8%99ti-am-dat), în prezența autorului – un studiu dedicat fenomenului refugiaților, pornind de la un dosar de urmărire făcut de Securitate, descoperit la CNSAS. Povestea unui refugiat din Basarabia, cu accent pe viața unui om obișnuit, cu reacții normale la absurditatea multor situații ale epocii. Vor prezenta cercetător arheolog dr. Costin Croitoru – manager muzeul gazdă, cercetătorii științifici dr. Zamfir Bălan, dr. Stănică Pandrea, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Cristian Schuster, muzeograf Ghena Pricop, dr. Ion Ghelețchi – universitar din Rep. Moldova, criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), scriitorul prof. dr. Valentin Popa.

Totodată, se inaugureaza premiile anuale ale Muzeului Brăilei „Carol I”: premiul „Nicolae Harțuche” pentru secțiunea Arheologie și premiul „Doru Bădără” pentru secțiunea Istorie. Va fi lansat (doar în format online) ziarul „Brăila 655” – publicație a muzeului brăilean cuprinzând o sinteză a activităților din anul trecut.

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ioan Munteanu, lansare de carte și aniversarea a 80 ani

*Autorul unui număr important de cărți, în majoritate dedicate Brăilei, și Cetățean de Onoare al municipiului își va prezenta tot un volum în care sunt condensate date referitoare la istoricul vechii cetăți Ibrail (toponim turcesc al orașului, uzitat în câteva hărți otomane) * Evenimentul are loc la Biblioteca Județeană miercuri, 11 ianuarie 2023, la ora 17.00

Profesorul publicist Ioan Munteanu (Dinu pentru prieteni) continuă să prezinte publicului date din istoricul Brăilei, de această dată volumul este intitulat „Brăila prin veacuri și în zilele noastre”, a apărut anul trecut la editura Proilavia a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” și se lansează miercuri, 11 ianuarie 2023, la sediul bibliotecii de la ora 17.00.

Autor a numeroase (câteva zeci) cărți – în principal referitoare la Brăila – cu subiecte referitoare la istoria locului, legende, antropologie urbană (compilații de povești din presa/ cărți de altădată și poveștile oamenilor care au locuit sau încă locuiesc în spațiul celui mai important monument istoric de arhitectură și urbei – e vorba de fosta stradă Regala și de piața Traian) etc., Ioan Munteanu nu se oprește din a sublinia ceva ce pare – în prezentul deloc plăcut (populație îmbătrânită, lipsa locurilor de muncă pentru tineri și a unei perspective înfloritoare din punct de vedere economic) – incredibil, anume că Brăila a avut un trecut cu adevărat strălucit. Reiese din titlu că volumul cuprinde o sumă de date ale trecutului, respectiv Brăila – mare centru piscicol, spațiu al unui bogat comerț de cereale, prin cele două războaie mondiale, felul cum a fost afectată de sovietizare, ecouri ale industrializării, dar și despre orașul zilelor noastre.

Alături de autor vor prezenta noua carte profesorii dr. Ștefan Aftodor, dr. Viorel Mortu (criticul literar Viorel Coman), Octavian Osanu, Constantin Toader, Vasile Ioan Zbarcea, iar Dragoș Adrian Neagu – directorul bibliotecii – va modera întâlnirea.

*** Ioan Munteanu împlinește la 11 ianuarie 2023 vârsta de 80 ani, prilej cu care îi vom ura și personal un călduros „La mulți ani”. Este Cetățean de Onoare al municipiului Brăila, titlu primit în anul 2006.

Foto 1 (arhiva noastră): Ioan Munteanu în 11 ianuarie 2014, când a lansat la biblioteca brăileană cartea „Portul Brăila – mărire și decădere”; foto 2 (arhiva noastră): Ioan Munteanu în 22 iunie 2022, la Casa de Cultură Brăila împreună cu Ioan Vasile Zbârcea, Ștefan Aftodor, Viorel Mortu, când a lansat ediția revizuită a cărții „Piața Traian – kilometrul zero. Povestea unei străzi – Regala”

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Programul activităților oficiale dedicate Zilei naționale, la Brăila

*Cu începere la ora 10.00 * În premieră, participă detașament de cavalerie

Evenimentele organizate de instituții (Prefectura, Primăria și Consiliul Județean) la Brăila joi, 1 decembrie 2022, și dedicate Zilei naționale au loc în piața Independenței, în fața clădirii administrative.

ora 9.50 întâlnirea oficialităților civile și militare; ora 10.00 – 10.00 întâmpinarea prefectului județului Brăila și a comandantului Garnizoanei; ora 10.05 – 10.15 serviciu oficiat de sobor de preoți; ora 10.15 – 10.20 prefectul Iulian Timofei, alocuțiune la sărbătorirea Zilei naționale; ora 10.20 – 10.30 momente cu Muzica Militară a Garnizoanei și colaboratori; 10.30 – 10.50 defilarea blocului de paradă; defilarea fanfarei militare; ora 10.50 – 11.00 depunere de buchete de flori la monumentul slt. erou Ecaterina Teodoroiu.

Blocul de paradă este format din reprezentanți de la Ministerul Apărării Naționale cu Drapelul de Luptă al unei unități militare cu garda lui, 3 detașamente și tehnică militară, Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne – respectiv Inspectoratul Județean de Jandarmi Brăila cu Drapelul de Luptă al unității cu garda lui, un pluton și tehnică militară, detașament călare, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dunărea Brăila – cu tehnică militară, de la Baza Reparații Nave a Ministerului de Interne – cu tehnică militară, de la Inspectoratul Județean de Poliție Brăila – tehnică militară, de la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Brăila – tehnică militară, reprezentanți ai Ministerului de Justiție, respectiv două plutoane de defilare de la Administrația Națională a Penitenciarelor (Brăila și Tichilești).

foto din arhiva noastră: Muzica Militară a Garnizoanei, statuia Ecaterinei Teodoroiu (cu florile depuse în alt an, tot la 1 decembrie)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Concurs interjudețean, cu elevi, despre savantul Gh. Munteanu-Murgoci

*Evenimentul face parte din proiectul „Valori naționale și locale” al Centrului Județean de Excelență Brăila * Participă elevi și profesori de la Centre de Excelență din județele Brăila, Buzău, Galați, Ialomița, Tulcea

Centrul Județean de Excelență Brăila, condus de prof. dr. Ștefan Aftodor, desfășoară sâmbătă, 26 noiembrie 2022, concursul pentru elevi „150 ani de la nașterea marelui savant Gheorghe Munteanu-Murgoci”. Evenimentul începe la ora 9.00 și este găzduit de Muzeului Brăilei „Carol I”, la sediul central.

Competiția este o activitate în proiectul educativ interjudețean „Valori naționale și locale” organizat de Centrul Județean de Excelență Braila al Inspectoratului Scolar Județean; unul dintre parteneri în activitate este Cenaclul de Vineri „Beyond Words – N.B” (nota red. Din câte știm, membrii cenaclului au pregătit un moment special pentru colegii pasionați de istorie). La concurs participă elevi și cadre didactice de la Centrele Județene de Excelență din Brăila, Buzău, Galați, Tulcea și Ialomița. Programul zilei cuprinde și un recital de muzică folk.

** Despre viața și opera lui Gh. Munteanu-Murgoci au scris împreună o carte profesorii Ștefan Aftodor (președinte al filialei Brăila a Societății de Științe Istorice din România) și Gabriel Pascu, apărută la editura Istros a muzeului brăilean. A fost lansată la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Murgoci”, unde predau cei doi coautori, în 14 octombrie 2022.

video LIVE de atunci, la

În paginile cărții este precizat că viitorul geograf, geolog, pedolog s-a născut în județul Brăila, nu în Tulcea cum se crezuse (de aceea și liceul din Măcin poartă același nume).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Muzeul virtual al romilor, prezentare la Brăila

*Concomitent a avut loc și proiecția documentarului „Urmează-ți visul” – ambele fac parte din proiectul „Putem mai mult Împreună” *Tot acum s-a derulat, în localități brăilene, și Caravana culturală a romilor

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” (unul dintre membrii organizației neguvernamentale este sociologul Gelu Duminică) desfășoară proiectul „Putem mai mult Împreună” care pentru Brăila (de ce pentru Brăila? Pentru că brăilenii romi nu sunt doar beneficiari, ci și parte din proiect) este cel mai de amploare din ultimele trei decenii. Partenerul local este asociația „DANROM” și una dintre importantele activități ale proiectului s-a derulat astăzi, 16 noiembrie 2022, la Muzeul Brăilei „Carol I”.

.

Au fost prezentate Muzeul Virtual al Romilor (un rezumat, într-un film; foto 1 și 2) dar și documentarul „Urmează-ți visul” ce cuprinde interviuri cu etnici romi care lucrează în artă, învățământ, medicină, poliție, sport, ambele proiecții cu introducere oferită de Daniel Caraivan – președinte al asociației „DANROM”, managerul de proiect Andrei Constantin de la Fundația „Împreună”, prof. Gina Anton – inspector școlar pentru minorități la ISJ Brăila, consilierul Corina Georgiana Păun de la Centrul național de cultură a romilor, lector univ. dr. Delia Grigore – preşedinte al Centrului romilor „Amare Rromentza“ (foto 3).

Totodată, s-a desfășurat acum, în același proiect, Caravana culturală a romilor, de asemenea organizată de Fundația „Împreună”, asociația „DANROM dar și cu parteneri de la Făurei din asociația „DANROM”. Astfel, a fost prezentat filmul despre Muzeul virtual al romilor și documentarul „Urmează-ți visul” în orașul brăilean Însurăței, dar și în localitățile Viziru și Unirea (Valea Cânepii). Activitățile din județ au avut parte și de sprijinul Centrului național de cultură a romilor Romano-Kher.

Primele foto – de la activitatea de astăzi din muzeul brăilean; ultima imagine – de la o întâlnire/ prezentare din județ

Nota red. În luna octombrie 2022, la București a fost prezentat Muzeul virtual al holocaustului romilor, proiect cofinanțat AFCN derulat de altă organizație neguvernamentală care se ocupă de promovarea și prezervarea culturii, istoriei, tradițiilor romilor (unii încă vorbitori ai limbii romani; țigani – cum îi cunoaște tot globul, dar ei au decis la un congres mondial să își spună „romi” sau „rromi”, iar la un alt congres – în 2016 – au primit recunoaște din partea Indiei ca fiind populație originară din peninsula indiană). De mentionat ar mai fi și că de obicei folosim termenul „Holocaust” pentru acțiunile criminale îndreptate împotriva evreilor, iar pentru țigani s-a uzitat mereu termenul „Genocid” raportat la același fenomen, al exterminării practicate de naziști în al doilea război mondial.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cartea despre Suferința care nu se dă la frați

*Parte a istoriei care trebuie cunoscută * Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni

Este parte a istoriei care trebuie (da!) cunoscută, mai cu seamă pentru că a fost ascunsă – cu „voia” autorităților administrative și politice (nu mai detaliem aici… se subînțelege, după ce vedem titlului volumului, perioada fiind cea comunistă). Cartea „Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)” de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă (Editura Polirom, 2022) s ajuns la ediţia a II-a, revăzută și adăugită, apărută cu sprijinul Clubului Monarhiștilor Clujeni și al Fundaţiei Culturale Memoria.

***

„Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul «Șușman». N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie… Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da’ așa… Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe nu ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da’ mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da’ cred că merită, pentru că trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris” – Lucreția Jurj

„Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii. Prin urmare, este o mărturie a unui om simplu, care nu are emfaza auctorială a literaturii memorialistice apărute după 1989. Lucreția Jurj povestește «istoria ei», care în mod indirect a fost și istoria noastră, nespusă, dar împărtășită” – din prefață de Doru Radosav

„Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret)” – din postfața de Ruxandra Cesereanu

** Cartea se lansează în 17 noiembrie 2022 la Muzeul Național al Țăranului Român. Se poate comanda de la https://polirom.ro/-/7783-suferin%C8%9Ba-nu-se-d%C4%83-la-fra%C8%9Bi.html volumul.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine