Comitetului de dialog civic cu persoane vârstnice, la Prefectura Brăila

*Marţi, 26 iunie 2018 * Se discută despre bilete de tratament pentru pensioanri şi propunerea de ridicarea unui monument, la Urleasca, în memoria deportaţilor în Bărăgan (o dramă a comunismului despre care se vorbeşte prea rar… inclusiv la Brăila)

Şedinţa lunară, aferentă lui iunie 2018, a Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice al judeţului Brăila are loc la Prefectura Brăila în 26 iunie 2018, de la ora 10.00 la sala rondă. Foto de la o şedinţă similară din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Ordinea de zi propusă de prefectul George Adrian Paladi este următoarea:

1) Măsuri de conservare a monumentelor istorice ridicate în memoria eroilor neamului din județul Brăila și identificarea soluțiilor pentru înființarea unui muzeu în localitatea Urleasca, comuna Traian, muzeu dedicat memoriei persoanelor care au fost deportate în Bărăgan  – de lecturat materialul monument deportati Urleasca (click pe documentul în format PDF pentru detalii) şi materialul deportari in Baragan care sintetizează drama deportării în Bărăgan (click pe documentul în format PDF pentru detalii);

2) Repartizarea biletelor de tratament în primul semestru al anului 2018 – bilete tratament pensionari Braila, sem I 2018 (click pe documentul în format PDF pentru detalii);

3) Diverse.

N.red. La 18 iunie s-au împlinit 67 ani de la una dintre cele mai cumplite drame pe care le-a trăit o parte a populaţiei româneşti, deportarea, o formă de teroare a omului de către om pe timp de pace, fără altă vină decât aceea că puterii politice a vremii nu îi plăcea de tine… 

Reclame

„Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experiențe, amintiri regale”, antologie lansată la Brăila

*Volumul editat la Curtea Veche Publishing este prezentat la Muzeul Brăilei „Carol I” marți, 19 iunie 2018, de la ora 18.00 * Evenimentul este dedicat împlinirii a 20 ani de la vizita Regelui Mihai în orașul Brăila 

   Curtea Veche Publishing și Muzeul Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3) găzduieşte marți, 19 iunie 2018, de la ora 18.00 la o lansarea antologiei „Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experiențe, amintiri regale”, coordonată de Alexandru Muraru, apărută la Curtea Veche Publishing. Volum cuprinde mărturii și amintiri ale unor personalități din România și străinătate despre Majestatea Sa, regele Mihai I (25 octombrie 1921, castel Peleş, Sinaia, România – 5 decembrie 2017, Elveţia) – ultimul rege al României. La eveniment participă Maria-Denise Theodoru, jurnalist Radio România și Ionel Cândea – managerul muzeului brăilean, membru corespondent al Academiei Române. Intrarea este liberă. Evenimentul este dedicat împlinirii a 20 ani de la vizita Regelui Mihai în orașul Brăila.

** * În antologie se regăsesc texte semnate de Emil Hurezeanu, Theodor Paleologu, Ana Blandiana, Roger Griffin, Jonathan Eyal, Andrei Muraru, Ștefan Câlția, Dan Grigore, Ion M. Ioniță, Maria-Denise Theodoru, Keith Hitchins, Adrian-Silvian Ionescu și nu numai.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost mereu în miezul celor mai mai mari schimbări politico-sociale ultimului secol, „fiind poate singurul monarh din lume care s-a confruntat cu ambele maladii politice ale secolului XXI, nazismul și comunismul. (…) Sacrificiul său a fost, de atunci, mărturia unei lumi a tragediei și a destinului implacabil. Personalizând regalitatea, el s-a transformat în cea mai importantă instanță a exilului românesc și a lumii libere, simbol al adevărului și al conștiinței”, afirmă Alexandru Muraru în prefață.

„La Arcul de Triumf am avut cea mai glorioasă intrare posibilă. Oamenii au oprit convoiul, dar cu dragoste, cu euforie. Au dat lanțurile la o parte, în ciuda polițiștilor pierduți cu firea, și au îndemnat mașina Regelui să treacă pe sub Arc, așa cum i se cuvine noului învingător, primul după exemplul bunicului Întregitor. În acel moment, un strigăt de satisfacție generală. Era ultima sau prima victorie regală după decenii de republică comunistă. Atunci de-abia și acolo”, rememorează scriitorul, jurnalistul Emil Hurezeanu – ambasadorul român în Republica Federală Germania (unde a lucrat, între 1983 şi 1994, ca redactor la Radio Europa liberă).

** * Alexandru Muraru este doctor în știinţe politice, cercetător știinţific și cadru didactic în Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. În aprilie 2013 – martie 2014 a fost director general la Institutul Național al Patrimoniului. Din 2014 a primit un mandat de 4 ani, până în demebrie 2018, de membru titular în conducerea Societății Române de Radiodifuziune.

„Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, lansare la Brăila

*Miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”

    Prof. Maria Cogălniceanu, scriitor, îşi lansează la Muzeul Brăilei „Carol I” o nouă carte: „Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, apărută în acest an la la Editura „Istros” a instituţiei muzeale brăilene. Foto dreapta (arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei): Maria Cogălniceanu la Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila, la prezentarea (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/05/la-casa-corpului-didactic-braila-lansare-de-carte-cu-maria-cogalniceanu/) volumului său „Anton Dumitriu, un proscris triumfător”, apărut la Editura Limes din Cluj, invitată de prof. dr. Elena Cristian Anton, directorul CCD Brăila, la Cercul Pedagogic pe semestrul I al Bibliotecarilor şcolari – cerc coordonat de prof. Georgiana Troia, inspector şcolar.

Maria Cogălniceanu

Recenta carte se lansează în prezenţa autoarei miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3), în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de la etajul I care a fost numită astfel din 20 ianuarie 2018, când s-au aniversat cei 650 ani de atestare documentară a Brăilei – https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Prezintă prof. dr. Valentin Popa – muzeograf, prof. dr. r. Viorel Mortu – critic literar. Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române. Intrarea la lansare este liberă.

Partidul Național Liberal – partidul care a modernizat România Mare, la 143 ani de existență

*Actul oficial de formare este datat 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848

    Partidul Naţional Liberal (PNL) este singurul partid istoric de pe scena actuală a vieţii politice româneşti, iar liberalismul românesc s-a clădit pe dorința de independență și unitate a României și a românilor, dar și din nevoia de a avea școli, instituții ale statului, drepturi consfințite prin legi – subliniază într-un comunicat Biroul de presă al Organizaţiei PNL Brăila:

PNL a fost oficial fondat la 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848. Potrivit datelor istorice, după 1866 liberalii au jucat, practic, rolul principal în procesul de modernizare a României, iar principiile liberale au însemnat libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii. Liberalii au scris istoria României moderne, pentru că liberalismul a însemnat Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859, înființarea Monarhiei, Independența României de la 1877, recunoașterea României ca stat independent, transformarea României în Regat, în 1881, primele politici economice, financiare, sociale, comerciale, înființarea Băncii Naționale, a caselor de economii, a creditelor rurale, urbane și agricole, reforma agrară din 1918, reforma electorală din 1918, prin care a fost introdus votul universal, Unirea de la 1918, Constituția de la 1923, legea pentru organizarea administrativă unitară din 1925, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul naţional, în 1925, legea electorală din 1926 prin care a fost introdus votul universal, inclusiv pentru femei, magistraţi şi reprezentanţii armatei, relansarea economică de după criza mondială din 1929 – 1933. reclădirea  economică a României s-a realizat după principiul „Prin noi înşine”, iar în 1938 industria a atins nivelul maxim de dezvoltare din perioada interbelică. Sub guvernările liberale, societatea românească a dobândit profilul unei societăţi moderne, o Românie preocupată nu doar de dezvoltarea internă, dar şi de poziţia pe care o ocupa în planul relaţiilor internaţionale, ceea ce a permis inclusiv realizarea Marii Uniri, prin recunoaşterea de către Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul şi Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard, ci expresia viziunii şi tenacităţii unor lideri politici dedicați, un vis împlinit datorită loialităţii, curajului şi iscusinţei liberalilor români.

          Reluarea activității politice după 1990 a fost călăuzită de aceleași valori și principii reformatoare și modernizatoare pentru societatea românescă. În tumultoasa perioadă de tranziție, PNL a apărat valorile fundamentale ale națiunii române: libertatea individuală, dreptul la proprietate, libertatea economică, egalitatea în drepturi, separația puterilor în stat, economia de piață etc. Actualii liberali consider că misiunea lor este de  a aduce în actualitate și de a păstra valorile și principiile liberale și de a păstra misiunea PNL, de principal motor al dezvoltării, progresului, modernizării şi afirmării naţiunii române în lume”.

„Făuritori ai Marii Uniri”, expoziţie la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Marţi, 27 martie 2018, ora 11.00 *Eveniment organizat în colaborare cu Arhivele Naționale Brăila

    Muzeul Brăilei „Carol I” prin Secția Istorie organizează expoziția „Făuritori ai Marii Uniri” în colaborare cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Brăila. Evenimentul face parte din calendarul brăilean de activităţi dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri (1918 – 2018).

Vernisajul are loc marți, 27 martie 2018, ora 11.00 la sediul muzeal din Piața Traian nr. 3. Expoziția cuprinde piese din colecțiile Muzeului Brăilei „Carol I” și din fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Brăila. Coordonatorii evenimentului sunt  Viorel Stoian – muzeograf la Secția Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I” şi Ștefania Botez – consilier superior la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brăila.

** * Regele Ferdinand I (Ferdinand Viktor Albert Meinrad – prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, nepot al regelui Carol I, 24 august 1865, Singmaringen, Germania – 20 iulie 1927, Sinaia, Regatul României) şi Regina Maria (Maria de Edinburgh, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Marea Britanie – 18 iulie 1938, castelul Pelişor, Regatul României), pe tronul ţării la momentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, sunt pe afişul evenimentului. Cei doi regi dau de acum înainte numele sălii de la etajul I al sediului muzeal brăilean, locul unde au loc de obicei manifestările cu public, spaţiul care a găzduit (din 20 ianuarie 2018 şi până la finele lunii februarie) – marcând aniversarea celor 650 ani de atestare documentară a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/) – expoziţia de fotografie „Regina-soldat” (regina Maria a fost, în timpul primul război mondial, în serviciul sanitar, apoi a îmbrăcat uniforma militară în grad de ofiţer, luptând chiar în linia întâi) şi expoziţia care a adus în urbe mantiile celor doi suverani ai Marii Uniri, purtate la Alba Iulia, sceptrul regal şi coroana de oţel a regilor României.

Marea Adunare Centenară, la Chişinău

*Duminică, 25 martie 2018, de la ora 12.00 în Piața Marii Adunări Naționale

    Liderii unionişti din Republica Moldova, prin Alianţa pentru Centenar – organizator principal, şi-au propus să organizeze una dintre cele mai mari manifestații dedicate centenarului Marii Uniri la Chișinău. Astfel, duminică – 25 martie 2018, în ziua Bunei Vestiri – începând cu ora 12:00 în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău sunt aşteptaţi românii de pretutindeni şi împreună să ceară autorităților de pe ambele maluri ale Prutului reîntregirea neamului românesc.

Pe data de 25 martie trebuie să arătăm întregii lumi că și pe o parte, și pe alta a Prutului se dorește unire„, a afirmat George Simion – președintele Platformei Civice Acțiunea 2012 din România.

„E important să ne facem văzuți, auziți și înțeleși. A venit rândul nostru să facem dreptate și să înfăptuim Unirea. Pregătim o Declarație a Marii Adunări Centenare, care va fi dată citire pe 25 martie în fața oamenilor. Indiferent ce ar zice mancurții și trădătorii de patrie, unirea va avea loc, pentru că frații trebuie să fie împreună”, a precizat Vlad Bilețchi – președintele Asociației „Unirea – Odip”.

Evenimentul de la Chişinău se înscrie în calendarul dedicat centenarului Marii Uniri şi prefigurează o dată importantă, aniversarea lui 27 martie 1918  când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, provincia Basarabia fiind astfel prima care s-a unit cu România.

Notă. Câteva zeci de localităţi din Republica Moldova şi-au exprimat deja, simbolic, dorinţa de unire cu ţara-mamă prin votarea în Consiliile Locale a unor documente (fără valoare juridică) prin care se stipulează acest ideal. Din România, doar Buzăul a făcut acest gest.

Expoziţia foto-documentară „Tecuciul de odinioară”, la Cahul, Republica Moldova

*Eveniment organizat de Universitatea de Stat „Haşdeu” din Cahul şi Muzeul de istorie „T. Cincu” Tecuci * Cu participarea consulului general al României de la Cahul * A participat şi conf. dr. Costin Croitoru de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi şi Muzeul Brăilei „Carol I” 

Catedra de istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul, Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul de istorie „Teodor Cincu” din Tecuci a organizat în data de 21 martie 2017 expoziţia foto-documentară „Tecuciul de odinioară”. Evenimentul este inclus în calendarul manifesărilor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri. 

         Pe holurile Universităţii au fost expuse panouri cu reproduceri ale unor imagini-document: Tecuci în perioada modernă, evenimente din Primul Război Mondial în care Tecuciul a fost direct implicat. Pot fi văzute cele mai vechi clădiri din municipiu  -Vila Cincu, Casa Prefecturii, Şcoala Normală, Biserica „Sf. Ioan”, Oficiul Poştal, Vila Şendrea, Piaţa Observatorului etc – dar şi regele Ferdinand I, regina Maria, generalul francez Michel Berthelot şi alte personalităţi politice, militare româneşti prezente pe meleaguri tecucene.
Prezentarea expoziţia a fost realizată de conf. univ. dr. Ion Gheleţchi de la Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu”, prof. Viorel Burlacu – manager al Muzeului de istorie „Teodor Cincu”, Daniel Dojan – muzeograf la Tecuci. Au rostit alocuţiuni Anca Corfu – consul general al Consulatului General al României la Cahul, Sergiu Cornea – prorector al Universităţii „Haşdeu”, conf. dr. Costin Croitoru de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, cercetător la Secţia Arheologie Muzeul Brăilei „Carol I”, Gheorghe Mîndru – directorul Teatrului Republican Muzical Dramatic „B. P. Haşdeu” din Cahul.
O a doua parte a manifestării a avut loc în cabinetul de istorie al universităţii unde fost prezentată cartea „Scrisoare despre Tecuciu” de acad. Alexandru Papadopol-Calimah, reeditată după 130 ani de la apariţie de Muzeul de istorie „Teodor Cincu”. Din partea Consulatului General al României la Cahul a participat şi consulul Ionel Novac.