Arhive categorie: Istorie

La Însurăței, aniversarea Unirii Principatelor Române organizată în premieră

*La Monumentul Eroilor, cu programul festiv consacrat și cu momente artistice oferite de elevi din localitate și de ansamblul „Mușețeanca

Orașul brăilean Însurăței s-a bucurat, in premieră, de o festivitate adevărată la aniversarea Unirii Principatelor Române anul acesta, cu program asemănător altor orașe. Și nu s-ar fi întâmplat astfel dacă Florentina Carșote – viceprimar cu atribuții de primar – nu ar fi organizat manifestarea și nu ar fi avut sprijinul localnicilor. Dar toate acestea s-au petrecut; la Monumentul Eroilor din fața Căminului cultural unde au asistat și invitații de la Brăila, între aceștia Iulian Timofei – prefectului județului, Francisk Iulian Chiriac – președintele Consiliului Județean Braila, primarul Marian Viorel Dragomir și viceprimarii de la Primăria municipiului Brăila. Și nu doar aceștia – au fost și de la alte structuri ale Ministerului de Interne și de la Ministerul Apărării – de la Inspectoratul de Jandarmi, de la Poliție și Poliția de frontieră, secretarul de stat Răzvan Popescu (nota red. Partenerul nostru in multe activități când era coordonator la Centrul Europe Direct Brăila) etc.

Programul s-a derulat, cum am spus, ca peste tot în țară: cu ceremonialul militar complet și intonarea imnului național – la acest moment Muzica Militară a Garnizoanei Brăila a impresionat pe toată lumea (nota red. Repetăm, la Însurăței nu a mai fost astfel serbată Unirea Principatelor).

A fost și Te Deum oficiat de preoți.

Dar la fel de apreciați au fost membrii ansamblului folcloric „Mușețeanca” din localitate cu momentele de cântec și joc popular prezentate, precum și elevii care au pregătit și au susținut momente artistice. Elevii au fost de la Liceul Tehnologic „Nicolae Titulescu” din localitate, pregătiți de profesoarele Vasilica Vasilache și Elena Baltag, dar și de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăței cu prof. Ionelia Lungu – director, prof. Monica Hortopan, prof. înv. primar Ionela Alexandru și Valerica Gurău.

Nota red. Pentru că momentele deosebite merită salutate, ele pot fi revăzute – de aceea sunt și aici, iar secvența video cu ansamblul „Mușețeanca” este disponibilă pe canalul nostru YouTube. De asemenea, momentele frumoase merită să facă parte din viața comunității. Așa că vor trebui organizate și cu alte ocazii!

24 ianuarie 2023

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Aniversarea Unirii Principatelor Române, programul festivității de la Brăila

*La bustul domnitorului Al. I. Cuza, de la ora 10.00

Manifestarea publică din 24 ianuarie 2023 – Ziua Unirii Principatelor Române (sărbătoare legală începând cu 2016, deci și zi nelucrătoare pentru bugetari) – este organizată la Brăila de Prefectură. Ca și în alți ani, evenimentele au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (foto 1, de la alt 24 ianuarie, din arhiva noastră) – zona bulevardul Al. I. Cuza la intersecția cu Calea Călărașilor.

Program (Brăila): ora 9.50 întâlnirea oficialităţilor civile şi militare; ora 10.00 ceremonial militar (semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă, trecerea în revistă a gărzii de onoare), intonarea Imnului Naţional; ora 10.10 serviciul religios oficiat de soborul de preoți; ora 10.20 evocare a momentului istoric de la 24 ianuarie 1859 – cuvânt al prefectul Iulian Timofei; ora 10.25 momente artistice cu formații și soliști din municipiul Brăila, dar și cu Muzica Militară a Garnizoanei Brăila condusă de lt. Raul Ionuț Badale; ora 10.35 depunerea de buchete de flori la monument (din partea Instituţiei Prefectului, Consiliului Județean, Primăriei municipiului, Garnizoanei Brăila – cu structurile componente; ora 10.45 defilarea gărzii de onoare; ora 10.50 hora unirii – la care sunt invitați toți participanții la manifestare, oficialități și brăilenii, indiferent de vârstă; ora 10.50 încheierea manifestării la Brăila.

Notă. Din 2016, ziua este liberă pentru bugetari – deci și pentru cei care lucrează în școli. Dar educatorii, învățătorii, profesorii au grijă să pună în lumină (în alte zile… dacă exact asta e nelucrătoare!) miezului situației istorice de la 1859 – importanța unirii – pentru copii și tineri prin diverse activități instructive, artistice. Pentru cei foarte mici se folosesc mai ales jocul popular – hora unirii o pot și ei dansa – și costumul tradițional, chiar dacă nu e unul autentic. Foto 2 (arhiva noastră) de la Grădinița nr. 47 din municipiul Brăila din vremea când era director Paula Ștergărel (e in imagine împreună cu micuții îmbrăcați în port popular)

Dacă e vorba despre unire și serbarea/ sărbătoare, să amintim aici și de frumoasa pictură (foto 3) „Unirea Principatelor” (datat 1857, în colecția Muzeului de Artă Iași) – autor, Theodor Aman – în care două fete tinere, frumoase, costumate în port popular, întruchipează principatele române care s-au unit la 24 ianuarie 1859 sub sceptrul lui Cuza: Țara Românească (sau Valahia) și Țara Moldovei (sau Moldova). Anul datării tabloului coincide cu cel al adunărilor ad-hoc (din 7 și 8 octombrie 1857 – întâi în Moldova, apoi în Valahia, adunări populare hotărâtoare, care au precedat unirea.

Armanda Filipine & Revistă Braila Chirei & Armanda Filipine

Notă. Despre atestări documentare…

*În atenția celor care află – ce greșeală! – că atestarea documentară ar fi același lucru cu data de înființare

Notă. In atenția celor care află că în 20 ianuarie 2023 se împlinesc 655 ani de la semnarea unui document conținând anume privilegii comerciale (in favoarea unor negustori) în cancelaria domnitorului Vladislav Vlaicu și în care apare numele cetății/ orașului Brăila: NU este actul de naștere al urbei (cum greșit scriu/ interpretează unii… Cam mulți, în opinia noastră…)! Este doar un document, care se întâmplă să fie cel mai vechi – descoperit până azi – în care este înscrisă denumirea orașului Brăila. Deci, e doar o filă de istorie și nicidecum „act de naștere”

Uf! Ce ușor se distorsionează/ manipulează/ falsifică totul…

Foto: documentul cu privilegiile comerciale din timpul domniei lui Vlaicu Vodă în care este și numele cetății Brăila

Armanda FILIPINE & Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”, la 655 ani de atestare documentară a orașului

*Este prezentat, încă o dată, cel mai vechi document descoperit – datat 20 ianuarie 1368 – în care apare numele Brăila * Mai multe evenimente fac parte din programul pregătit, conform unei frumoase tradiții, de instituția muzeală pentru această dată considerată, de ani de zile, o adevărată sărbătoare a orașului

Documentul de la 20 ianuarie 1368, semnat de domnitorul Vladislav I (Vladislav Vlaicu) al Ţării Româneşti, prin care erau confirmate unele privilegii comerciale la sud de Carpați pentru negustorii din Brașov și din Țara Bârsei, rămâne (deocamdată) cel mai vechi act descoperit în care apare numele Brăila. Este scris în limba latină. Reprezintă, deci, documentul cel mai de demult de atestare al orașului Brăila (sau al cetății – cum i se spunea în epocă).

Tradițional, Muzeul Brăilei „Carol I” organizează evenimente la această dată, acum ele sunt sub genericul „Brăila – 655 de ani de atestare documentară”. Se desfășoară vineri – 20 ianuarie 2023 – începând cu ora 11.00 la sediul central. În program: prezentarea documentului, în facsimil, „Privilegiul comercial acordat brașovenilor de domnitorul Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368”- nota red. Bineînțeles că el este cunoscut pentru că a mai fost prezentat; vernisajul expoziției foto-documentare „Brăila, Balta și Dunărea”; lansări – revistele „Analele Brăilei” serie nouă, an XXI, nr. 21 și nr. 22, revistele „Istros” XXVII și XXVIII, cartea „Necropolele preistoricede la Brăilița, în zona Dunării de Jos/ O nouă abordare, The Prehistoric Necropolisesfrom Brăilița in the Lower Danube Region. A New Approach” de Valeriu Sîrbu și Cristian Schuster, cartea „De vorbă cu mine însumi” de Ion D. Dianescu (editor, muzeograf Ghena Pricop). De asemenea, are loc lansarea cărții „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat” de Ionuț Iamandi (editura Vremea – se poate comanda la https://edituravremea.ro/colectii/fapte-idei-documente/de-comuni%C8%99ti-am-fugit,-peste-comuni%C8%99ti-am-dat), în prezența autorului – un studiu dedicat fenomenului refugiaților, pornind de la un dosar de urmărire făcut de Securitate, descoperit la CNSAS. Povestea unui refugiat din Basarabia, cu accent pe viața unui om obișnuit, cu reacții normale la absurditatea multor situații ale epocii. Vor prezenta cercetător arheolog dr. Costin Croitoru – manager muzeul gazdă, cercetătorii științifici dr. Zamfir Bălan, dr. Stănică Pandrea, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Cristian Schuster, muzeograf Ghena Pricop, dr. Ion Ghelețchi – universitar din Rep. Moldova, criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), scriitorul prof. dr. Valentin Popa.

Totodată, se inaugureaza premiile anuale ale Muzeului Brăilei „Carol I”: premiul „Nicolae Harțuche” pentru secțiunea Arheologie și premiul „Doru Bădără” pentru secțiunea Istorie. Va fi lansat (doar în format online) ziarul „Brăila 655” – publicație a muzeului brăilean cuprinzând o sinteză a activităților din anul trecut.

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ioan Munteanu, lansare de carte și aniversarea a 80 ani

*Autorul unui număr important de cărți, în majoritate dedicate Brăilei, și Cetățean de Onoare al municipiului își va prezenta tot un volum în care sunt condensate date referitoare la istoricul vechii cetăți Ibrail (toponim turcesc al orașului, uzitat în câteva hărți otomane) * Evenimentul are loc la Biblioteca Județeană miercuri, 11 ianuarie 2023, la ora 17.00

Profesorul publicist Ioan Munteanu (Dinu pentru prieteni) continuă să prezinte publicului date din istoricul Brăilei, de această dată volumul este intitulat „Brăila prin veacuri și în zilele noastre”, a apărut anul trecut la editura Proilavia a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” și se lansează miercuri, 11 ianuarie 2023, la sediul bibliotecii de la ora 17.00.

Autor a numeroase (câteva zeci) cărți – în principal referitoare la Brăila – cu subiecte referitoare la istoria locului, legende, antropologie urbană (compilații de povești din presa/ cărți de altădată și poveștile oamenilor care au locuit sau încă locuiesc în spațiul celui mai important monument istoric de arhitectură și urbei – e vorba de fosta stradă Regala și de piața Traian) etc., Ioan Munteanu nu se oprește din a sublinia ceva ce pare – în prezentul deloc plăcut (populație îmbătrânită, lipsa locurilor de muncă pentru tineri și a unei perspective înfloritoare din punct de vedere economic) – incredibil, anume că Brăila a avut un trecut cu adevărat strălucit. Reiese din titlu că volumul cuprinde o sumă de date ale trecutului, respectiv Brăila – mare centru piscicol, spațiu al unui bogat comerț de cereale, prin cele două războaie mondiale, felul cum a fost afectată de sovietizare, ecouri ale industrializării, dar și despre orașul zilelor noastre.

Alături de autor vor prezenta noua carte profesorii dr. Ștefan Aftodor, dr. Viorel Mortu (criticul literar Viorel Coman), Octavian Osanu, Constantin Toader, Vasile Ioan Zbarcea, iar Dragoș Adrian Neagu – directorul bibliotecii – va modera întâlnirea.

*** Ioan Munteanu împlinește la 11 ianuarie 2023 vârsta de 80 ani, prilej cu care îi vom ura și personal un călduros „La mulți ani”. Este Cetățean de Onoare al municipiului Brăila, titlu primit în anul 2006.

Foto 1 (arhiva noastră): Ioan Munteanu în 11 ianuarie 2014, când a lansat la biblioteca brăileană cartea „Portul Brăila – mărire și decădere”; foto 2 (arhiva noastră): Ioan Munteanu în 22 iunie 2022, la Casa de Cultură Brăila împreună cu Ioan Vasile Zbârcea, Ștefan Aftodor, Viorel Mortu, când a lansat ediția revizuită a cărții „Piața Traian – kilometrul zero. Povestea unei străzi – Regala”

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Programul activităților oficiale dedicate Zilei naționale, la Brăila

*Cu începere la ora 10.00 * În premieră, participă detașament de cavalerie

Evenimentele organizate de instituții (Prefectura, Primăria și Consiliul Județean) la Brăila joi, 1 decembrie 2022, și dedicate Zilei naționale au loc în piața Independenței, în fața clădirii administrative.

ora 9.50 întâlnirea oficialităților civile și militare; ora 10.00 – 10.00 întâmpinarea prefectului județului Brăila și a comandantului Garnizoanei; ora 10.05 – 10.15 serviciu oficiat de sobor de preoți; ora 10.15 – 10.20 prefectul Iulian Timofei, alocuțiune la sărbătorirea Zilei naționale; ora 10.20 – 10.30 momente cu Muzica Militară a Garnizoanei și colaboratori; 10.30 – 10.50 defilarea blocului de paradă; defilarea fanfarei militare; ora 10.50 – 11.00 depunere de buchete de flori la monumentul slt. erou Ecaterina Teodoroiu.

Blocul de paradă este format din reprezentanți de la Ministerul Apărării Naționale cu Drapelul de Luptă al unei unități militare cu garda lui, 3 detașamente și tehnică militară, Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne – respectiv Inspectoratul Județean de Jandarmi Brăila cu Drapelul de Luptă al unității cu garda lui, un pluton și tehnică militară, detașament călare, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dunărea Brăila – cu tehnică militară, de la Baza Reparații Nave a Ministerului de Interne – cu tehnică militară, de la Inspectoratul Județean de Poliție Brăila – tehnică militară, de la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Brăila – tehnică militară, reprezentanți ai Ministerului de Justiție, respectiv două plutoane de defilare de la Administrația Națională a Penitenciarelor (Brăila și Tichilești).

foto din arhiva noastră: Muzica Militară a Garnizoanei, statuia Ecaterinei Teodoroiu (cu florile depuse în alt an, tot la 1 decembrie)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Concurs interjudețean, cu elevi, despre savantul Gh. Munteanu-Murgoci

*Evenimentul face parte din proiectul „Valori naționale și locale” al Centrului Județean de Excelență Brăila * Participă elevi și profesori de la Centre de Excelență din județele Brăila, Buzău, Galați, Ialomița, Tulcea

Centrul Județean de Excelență Brăila, condus de prof. dr. Ștefan Aftodor, desfășoară sâmbătă, 26 noiembrie 2022, concursul pentru elevi „150 ani de la nașterea marelui savant Gheorghe Munteanu-Murgoci”. Evenimentul începe la ora 9.00 și este găzduit de Muzeului Brăilei „Carol I”, la sediul central.

Competiția este o activitate în proiectul educativ interjudețean „Valori naționale și locale” organizat de Centrul Județean de Excelență Braila al Inspectoratului Scolar Județean; unul dintre parteneri în activitate este Cenaclul de Vineri „Beyond Words – N.B” (nota red. Din câte știm, membrii cenaclului au pregătit un moment special pentru colegii pasionați de istorie). La concurs participă elevi și cadre didactice de la Centrele Județene de Excelență din Brăila, Buzău, Galați, Tulcea și Ialomița. Programul zilei cuprinde și un recital de muzică folk.

** Despre viața și opera lui Gh. Munteanu-Murgoci au scris împreună o carte profesorii Ștefan Aftodor (președinte al filialei Brăila a Societății de Științe Istorice din România) și Gabriel Pascu, apărută la editura Istros a muzeului brăilean. A fost lansată la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Murgoci”, unde predau cei doi coautori, în 14 octombrie 2022.

video LIVE de atunci, la

În paginile cărții este precizat că viitorul geograf, geolog, pedolog s-a născut în județul Brăila, nu în Tulcea cum se crezuse (de aceea și liceul din Măcin poartă același nume).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Muzeul virtual al romilor, prezentare la Brăila

*Concomitent a avut loc și proiecția documentarului „Urmează-ți visul” – ambele fac parte din proiectul „Putem mai mult Împreună” *Tot acum s-a derulat, în localități brăilene, și Caravana culturală a romilor

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” (unul dintre membrii organizației neguvernamentale este sociologul Gelu Duminică) desfășoară proiectul „Putem mai mult Împreună” care pentru Brăila (de ce pentru Brăila? Pentru că brăilenii romi nu sunt doar beneficiari, ci și parte din proiect) este cel mai de amploare din ultimele trei decenii. Partenerul local este asociația „DANROM” și una dintre importantele activități ale proiectului s-a derulat astăzi, 16 noiembrie 2022, la Muzeul Brăilei „Carol I”.

.

Au fost prezentate Muzeul Virtual al Romilor (un rezumat, într-un film; foto 1 și 2) dar și documentarul „Urmează-ți visul” ce cuprinde interviuri cu etnici romi care lucrează în artă, învățământ, medicină, poliție, sport, ambele proiecții cu introducere oferită de Daniel Caraivan – președinte al asociației „DANROM”, managerul de proiect Andrei Constantin de la Fundația „Împreună”, prof. Gina Anton – inspector școlar pentru minorități la ISJ Brăila, consilierul Corina Georgiana Păun de la Centrul național de cultură a romilor, lector univ. dr. Delia Grigore – preşedinte al Centrului romilor „Amare Rromentza“ (foto 3).

Totodată, s-a desfășurat acum, în același proiect, Caravana culturală a romilor, de asemenea organizată de Fundația „Împreună”, asociația „DANROM dar și cu parteneri de la Făurei din asociația „DANROM”. Astfel, a fost prezentat filmul despre Muzeul virtual al romilor și documentarul „Urmează-ți visul” în orașul brăilean Însurăței, dar și în localitățile Viziru și Unirea (Valea Cânepii). Activitățile din județ au avut parte și de sprijinul Centrului național de cultură a romilor Romano-Kher.

Primele foto – de la activitatea de astăzi din muzeul brăilean; ultima imagine – de la o întâlnire/ prezentare din județ

Nota red. În luna octombrie 2022, la București a fost prezentat Muzeul virtual al holocaustului romilor, proiect cofinanțat AFCN derulat de altă organizație neguvernamentală care se ocupă de promovarea și prezervarea culturii, istoriei, tradițiilor romilor (unii încă vorbitori ai limbii romani; țigani – cum îi cunoaște tot globul, dar ei au decis la un congres mondial să își spună „romi” sau „rromi”, iar la un alt congres – în 2016 – au primit recunoaște din partea Indiei ca fiind populație originară din peninsula indiană). De mentionat ar mai fi și că de obicei folosim termenul „Holocaust” pentru acțiunile criminale îndreptate împotriva evreilor, iar pentru țigani s-a uzitat mereu termenul „Genocid” raportat la același fenomen, al exterminării practicate de naziști în al doilea război mondial.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cartea despre Suferința care nu se dă la frați

*Parte a istoriei care trebuie cunoscută * Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni

Este parte a istoriei care trebuie (da!) cunoscută, mai cu seamă pentru că a fost ascunsă – cu „voia” autorităților administrative și politice (nu mai detaliem aici… se subînțelege, după ce vedem titlului volumului, perioada fiind cea comunistă). Cartea „Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)” de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă (Editura Polirom, 2022) s ajuns la ediţia a II-a, revăzută și adăugită, apărută cu sprijinul Clubului Monarhiștilor Clujeni și al Fundaţiei Culturale Memoria.

***

Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul «Șușman». N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie… Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da’ așa… Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe nu ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da’ mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da’ cred că merită, pentru că trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris” – Lucreția Jurj

Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii. Prin urmare, este o mărturie a unui om simplu, care nu are emfaza auctorială a literaturii memorialistice apărute după 1989. Lucreția Jurj povestește «istoria ei», care în mod indirect a fost și istoria noastră, nespusă, dar împărtășită” – din prefață de Doru Radosav

Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret)” – din postfața de Ruxandra Cesereanu

** Cartea se lansează în 17 noiembrie 2022 la Muzeul Național al Țăranului Român. Se poate comanda de la https://polirom.ro/-/7783-suferin%C8%9Ba-nu-se-d%C4%83-la-fra%C8%9Bi.html volumul.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Mariana Gorczyca și cartea sa „Rubla, locul fără umbră”, lansare la Însurăței

*Luni, 14 noiembrie 2022, de la ora 16.00

Scriitoarea Mariana Gorczyca își lansează recentul roman ”Rubla, locul fără umbră” (editura Școala Ardeleană, 2022) într-un eveniment special la Însurăței, micul orășel din județul Brăila unde s-a născut autoarea membră a Uniunii Scriitorilor din Romȃnia și a PEN Club România (acum locuitoare a frumoasei cetăți Sighișoara). Evenimentul este organizat împreună cu Primăria Însurăței – Florentina Carșote, viceprimar.

Cartea a avut o lansare și la muzeul brăilean – în 8 iunie (foto cu autoarea, din arhiva noastră este de la acel moment), prilej cu care s-a vorbit din nou nu numai despre carte, ci și despre dramele deportaților din Bărăgan – un subiect pe care, din nefericire, brăilenii l-au tratat mai degrabă cu indiferență, poate și pentru că ani și ani (chiar și după 1989) oamenii locului – din mediul cultural – au ocolit (hm! reminiscență din epoca de tristă amintire… comunistă) subiectul. Spre cinstea lor, reprezentații domeniilor literar și istoric din Banat – regiunea de unde au ajuns în Bărăgan cei mai mulți oameni deportați – și-au făcut cu prisosință datoria: există suficiente cărți care păstrează și mărturiile celor care au trăit pe viu tristul adevăr al istoriei contemporane.

Însurăței se află la doar vreo 2 km de Rubla, localitate (Memorialul de la Sighet are însă măcar o referință – https://www.memorialsighet.ro/rubla-satul-cu-o-singura-cas/)) care nu ar fi existat dacă nu se petrecea (prin „grija” tovarășilor comuniști români de tristă amintire) fenomenul (criminal) al deportării.

Lansarea are loc luni, 14 noiembrie 2022, de la ora 16.00 la Casa de Cultură din Însurăței. Cartea se poate comanda la editură https://scoalaardeleanacluj.ro/shop/%C8%98coala-ardelean%C4%83-de-proz%C4%83-c-149/rubla-locul-f%C4%83r%C4%83-umbr%C4%83-p-770.html

Nota red. Și noi vom fi acolo; la fel ca și la alte importante evenimente culturale

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine