„Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, lansare la Brăila

*Miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”

    Prof. Maria Cogălniceanu, scriitor, îşi lansează la Muzeul Brăilei „Carol I” o nouă carte: „Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, apărută în acest an la la Editura „Istros” a instituţiei muzeale brăilene. Foto dreapta (arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei): Maria Cogălniceanu la Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila, la prezentarea (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/05/la-casa-corpului-didactic-braila-lansare-de-carte-cu-maria-cogalniceanu/) volumului său „Anton Dumitriu, un proscris triumfător”, apărut la Editura Limes din Cluj, invitată de prof. dr. Elena Cristian Anton, directorul CCD Brăila, la Cercul Pedagogic pe semestrul I al Bibliotecarilor şcolari – cerc coordonat de prof. Georgiana Troia, inspector şcolar.

Maria Cogălniceanu

Recenta carte se lansează în prezenţa autoarei miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3), în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de la etajul I care a fost numită astfel din 20 ianuarie 2018, când s-au aniversat cei 650 ani de atestare documentară a Brăilei – https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Prezintă prof. dr. Valentin Popa – muzeograf, prof. dr. r. Viorel Mortu – critic literar. Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române. Intrarea la lansare este liberă.

Reclame

Partidul Național Liberal – partidul care a modernizat România Mare, la 143 ani de existență

*Actul oficial de formare este datat 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848

    Partidul Naţional Liberal (PNL) este singurul partid istoric de pe scena actuală a vieţii politice româneşti, iar liberalismul românesc s-a clădit pe dorința de independență și unitate a României și a românilor, dar și din nevoia de a avea școli, instituții ale statului, drepturi consfințite prin legi – subliniază într-un comunicat Biroul de presă al Organizaţiei PNL Brăila:

PNL a fost oficial fondat la 24 mai 1875, dar originile mișcării liberale datează încă din vremea Revoluției de la 1848. Potrivit datelor istorice, după 1866 liberalii au jucat, practic, rolul principal în procesul de modernizare a României, iar principiile liberale au însemnat libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii. Liberalii au scris istoria României moderne, pentru că liberalismul a însemnat Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859, înființarea Monarhiei, Independența României de la 1877, recunoașterea României ca stat independent, transformarea României în Regat, în 1881, primele politici economice, financiare, sociale, comerciale, înființarea Băncii Naționale, a caselor de economii, a creditelor rurale, urbane și agricole, reforma agrară din 1918, reforma electorală din 1918, prin care a fost introdus votul universal, Unirea de la 1918, Constituția de la 1923, legea pentru organizarea administrativă unitară din 1925, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul naţional, în 1925, legea electorală din 1926 prin care a fost introdus votul universal, inclusiv pentru femei, magistraţi şi reprezentanţii armatei, relansarea economică de după criza mondială din 1929 – 1933. reclădirea  economică a României s-a realizat după principiul „Prin noi înşine”, iar în 1938 industria a atins nivelul maxim de dezvoltare din perioada interbelică. Sub guvernările liberale, societatea românească a dobândit profilul unei societăţi moderne, o Românie preocupată nu doar de dezvoltarea internă, dar şi de poziţia pe care o ocupa în planul relaţiilor internaţionale, ceea ce a permis inclusiv realizarea Marii Uniri, prin recunoaşterea de către Marile Puteri a dreptului istoric al românilor asupra unor teritorii precum Transilvania, Banatul şi Bucovina. Marea Unire de la 1918 nu a fost jocul unui hazard, ci expresia viziunii şi tenacităţii unor lideri politici dedicați, un vis împlinit datorită loialităţii, curajului şi iscusinţei liberalilor români.

          Reluarea activității politice după 1990 a fost călăuzită de aceleași valori și principii reformatoare și modernizatoare pentru societatea românescă. În tumultoasa perioadă de tranziție, PNL a apărat valorile fundamentale ale națiunii române: libertatea individuală, dreptul la proprietate, libertatea economică, egalitatea în drepturi, separația puterilor în stat, economia de piață etc. Actualii liberali consider că misiunea lor este de  a aduce în actualitate și de a păstra valorile și principiile liberale și de a păstra misiunea PNL, de principal motor al dezvoltării, progresului, modernizării şi afirmării naţiunii române în lume”.

„Făuritori ai Marii Uniri”, expoziţie la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Marţi, 27 martie 2018, ora 11.00 *Eveniment organizat în colaborare cu Arhivele Naționale Brăila

    Muzeul Brăilei „Carol I” prin Secția Istorie organizează expoziția „Făuritori ai Marii Uniri” în colaborare cu Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Brăila. Evenimentul face parte din calendarul brăilean de activităţi dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri (1918 – 2018).

Vernisajul are loc marți, 27 martie 2018, ora 11.00 la sediul muzeal din Piața Traian nr. 3. Expoziția cuprinde piese din colecțiile Muzeului Brăilei „Carol I” și din fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Brăila. Coordonatorii evenimentului sunt  Viorel Stoian – muzeograf la Secția Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I” şi Ștefania Botez – consilier superior la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brăila.

** * Regele Ferdinand I (Ferdinand Viktor Albert Meinrad – prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, nepot al regelui Carol I, 24 august 1865, Singmaringen, Germania – 20 iulie 1927, Sinaia, Regatul României) şi Regina Maria (Maria de Edinburgh, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Marea Britanie – 18 iulie 1938, castelul Pelişor, Regatul României), pe tronul ţării la momentul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, sunt pe afişul evenimentului. Cei doi regi dau de acum înainte numele sălii de la etajul I al sediului muzeal brăilean, locul unde au loc de obicei manifestările cu public, spaţiul care a găzduit (din 20 ianuarie 2018 şi până la finele lunii februarie) – marcând aniversarea celor 650 ani de atestare documentară a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/) – expoziţia de fotografie „Regina-soldat” (regina Maria a fost, în timpul primul război mondial, în serviciul sanitar, apoi a îmbrăcat uniforma militară în grad de ofiţer, luptând chiar în linia întâi) şi expoziţia care a adus în urbe mantiile celor doi suverani ai Marii Uniri, purtate la Alba Iulia, sceptrul regal şi coroana de oţel a regilor României.

Marea Adunare Centenară, la Chişinău

*Duminică, 25 martie 2018, de la ora 12.00 în Piața Marii Adunări Naționale

    Liderii unionişti din Republica Moldova, prin Alianţa pentru Centenar – organizator principal, şi-au propus să organizeze una dintre cele mai mari manifestații dedicate centenarului Marii Uniri la Chișinău. Astfel, duminică – 25 martie 2018, în ziua Bunei Vestiri – începând cu ora 12:00 în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău sunt aşteptaţi românii de pretutindeni şi împreună să ceară autorităților de pe ambele maluri ale Prutului reîntregirea neamului românesc.

Pe data de 25 martie trebuie să arătăm întregii lumi că și pe o parte, și pe alta a Prutului se dorește unire„, a afirmat George Simion – președintele Platformei Civice Acțiunea 2012 din România.

„E important să ne facem văzuți, auziți și înțeleși. A venit rândul nostru să facem dreptate și să înfăptuim Unirea. Pregătim o Declarație a Marii Adunări Centenare, care va fi dată citire pe 25 martie în fața oamenilor. Indiferent ce ar zice mancurții și trădătorii de patrie, unirea va avea loc, pentru că frații trebuie să fie împreună”, a precizat Vlad Bilețchi – președintele Asociației „Unirea – Odip”.

Evenimentul de la Chişinău se înscrie în calendarul dedicat centenarului Marii Uniri şi prefigurează o dată importantă, aniversarea lui 27 martie 1918  când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, provincia Basarabia fiind astfel prima care s-a unit cu România.

Notă. Câteva zeci de localităţi din Republica Moldova şi-au exprimat deja, simbolic, dorinţa de unire cu ţara-mamă prin votarea în Consiliile Locale a unor documente (fără valoare juridică) prin care se stipulează acest ideal. Din România, doar Buzăul a făcut acest gest.

Expoziţia foto-documentară „Tecuciul de odinioară”, la Cahul, Republica Moldova

*Eveniment organizat de Universitatea de Stat „Haşdeu” din Cahul şi Muzeul de istorie „T. Cincu” Tecuci * Cu participarea consulului general al României de la Cahul * A participat şi conf. dr. Costin Croitoru de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi şi Muzeul Brăilei „Carol I” 

Catedra de istorie a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul, Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul de istorie „Teodor Cincu” din Tecuci a organizat în data de 21 martie 2017 expoziţia foto-documentară „Tecuciul de odinioară”. Evenimentul este inclus în calendarul manifesărilor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri. 

         Pe holurile Universităţii au fost expuse panouri cu reproduceri ale unor imagini-document: Tecuci în perioada modernă, evenimente din Primul Război Mondial în care Tecuciul a fost direct implicat. Pot fi văzute cele mai vechi clădiri din municipiu  -Vila Cincu, Casa Prefecturii, Şcoala Normală, Biserica „Sf. Ioan”, Oficiul Poştal, Vila Şendrea, Piaţa Observatorului etc – dar şi regele Ferdinand I, regina Maria, generalul francez Michel Berthelot şi alte personalităţi politice, militare româneşti prezente pe meleaguri tecucene.
Prezentarea expoziţia a fost realizată de conf. univ. dr. Ion Gheleţchi de la Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu”, prof. Viorel Burlacu – manager al Muzeului de istorie „Teodor Cincu”, Daniel Dojan – muzeograf la Tecuci. Au rostit alocuţiuni Anca Corfu – consul general al Consulatului General al României la Cahul, Sergiu Cornea – prorector al Universităţii „Haşdeu”, conf. dr. Costin Croitoru de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, cercetător la Secţia Arheologie Muzeul Brăilei „Carol I”, Gheorghe Mîndru – directorul Teatrului Republican Muzical Dramatic „B. P. Haşdeu” din Cahul.
O a doua parte a manifestării a avut loc în cabinetul de istorie al universităţii unde fost prezentată cartea „Scrisoare despre Tecuciu” de acad. Alexandru Papadopol-Calimah, reeditată după 130 ani de la apariţie de Muzeul de istorie „Teodor Cincu”. Din partea Consulatului General al României la Cahul a participat şi consulul Ionel Novac.

Ziua culturii elene, ediţia 2018 la Brăila

*Evenimente organizate în colaborare cu Comunitatea Greacă din Brăila sâmbătă, 24 martie 2018, de la ora 11.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” şi de la ora 13.00, la Casa „Goangă” expoziţie de fotografie „Familii de greci din Brăila” *Duminică, 25 martie 2018, la Biserica Greacă se oficiază de la 11.30 o slujbă de Te Deum 

La Brăila se serbează, ca de fiecare dată, Ziua naţională a Greciei – 25 martie – şi nu doar Comunitatea Grecilor din Brăila se bucură de aceasta. Practic, sunt organizate sâmbătă. 24 martie 2018, mai multe evenimente sub genericul Ziua Culturii Elene. Intrarea este liberă. Foto dreapta sus, ansamblul Parnassos (una dintre formule) – arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei 

ansamblul Parnassos

     Primul eveniment are loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Centrul Diversităţii Culturale (Piaţa Traian nr. 3) cu începere de la ora 11.00. Programul se deschide cu alocuţiuni susţinute de reprezentanţi ai Comunităţii Elene şi ai instituţiei gazdă, urmate de conferinţa „Dora D’Istria (Elena Ghica, 1828 – 1888). o mare scriitoare a secolului al XIX-lea” susținută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti – istoric din Bucureşti. Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii grecilor brăileni va oferi celor prezenţi, ca de fiecare dată, bucuria reîntâlnirii cu dansul popular elen şi revederea frumoaselor costume tradiţionale populare greceşti.

În spaţiul Centrului Diversităţii Culturale, Camelia Hristian – coordonator Centru şi şef Relaţii Publice la muzeu – a pregătit la sugestia grecilor brăileni o expoziţie de artă plastică numită „Fragmente de poveste” realizată cu lucrări semnate Iulia Livia Tsamuris şi Traian Tsamuris (etnic de origine greacă).

Notă. În timpul pregătirii expoziţiei, artiştii expozanţi s-au întâlnit (foto stânga, facebook muzeu) cu elevi de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” (unde a absolvit Traian Tsamuris) şi cu prof. artist plastic Marilena Ioanid (de asemenea, cu origini greceşti). 
           Nu în ultimul rând, tot sâmbătă – 24 martie 2018 – de la ora 13.00 se vernisează la Casa de Cultură a municipiului Brăila, în Casa memorială „Petre Ştefănescu Goangă” (Piaţa Poligon nr. 6) expoziţia de fotografie „Familii de greci din Brăila”.

     Iar duminică, 25 martie 2018, de la ora 11.30, la Biserica Greacă „Buna Vestire”  – ctitorie a grecilor trăitori la Brăila în secolul al XIX-lea, cea mai mare biserică a grecilor din afara graniţelor Eladei, una dintre cele mai frumoase construcţii religioase – se oficiază o slujbă de Te Deum. 

 ΗΜΕΡA ΤΟΥ ΕΛΛΗΝΙΚΟΥ ΠΟΛΙΤΙΣΜΟΥ εκδήλωση αφιερωμένη στην Εθνική Επέτειο της 25ης Μαρτίου 1821

Notă. În 2017, la manifestarea similară organizată tot la Muzeul Brăilei „Carol I” au dansat şi greci veniţi din ţara-mamă (video postat în pagina facebook  a revistei Braila Chirei)

Şi un frumos program al ansamblurilor (copii şi tineri) de dansuri ale Comunităţii  Greceşti brăilene de la Noaptea muzeelor, ediţia 2017 – video postat pe facebook muzeul brăilean

Conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri, în Germania

*La Institutul Român din Freiburg în 8 – 11 martie 2018 * Între participanţi, academicienii  Victor Spinei de la Iaşi, Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”

 

acad. Ionel Cândea

Academia Română, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” şi Institutul Român din Freiburg (http://www.rumänische-bibliothek.de), Germania, au organizat la sediul  Institutului Român din Freiburg im Breisgau o conferinţă internaţională dedicată Centenarului Marii Uniri. Manifestarea s-a desfăşurat în perioada 8 – 11 martie 2018.

acad. Victor Spinei

Programul a cuprins conferinţe prin care personalităţi culturale ale contemporaneităţii au subliniat valenţele uriaşului moment istoric de la 1 decembrie 1918 şi al epocii care l-a concretizat, ducând la crearea României mari: academician Victor Spinei de la Iași a prezentat tema „Preliminariile Marii Uniri”, prof. dr. Matei Cazacu de la Paris – „Precursorii și ideile premergătoare Unirii din 1918”,  prof. dr. Gh. Cojocaru de la Chișinău): „27 martie 1918: Întregirea României a început la Chișinău”, prof. dr. Ionel Cândea – cercetător, membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I” – „Brăila în războiul de întregire și lupta politică pentru Marea Unire, 1916-1919”, prof. dr. Ion Șișcanu de la Cahul – „Unirea Basarabiei cu România ca pretext al invaziei Armatei Roșii în România în 1940”, dr. Cosmin Popa din București – „Actul Marii Uniri în percepția comunismului românesc”, prof. dr. Nicolae Brînzea din București – „Cuvântul – liant al identității românești într-un centenar”, drd. Sergiu Boțolea din Chișinău, dr. Mihai Neagu din Freiburg – „Atitudinea minorităților conlocuitoare față de Marea Unire”.

Foto de Cornel Smeu – muzeograf, Serviciul „Editura Istros” Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * Institutul Român din Freiburg funcţionează în sediul Bibliotecii Române din Freiburg, una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic. Prin activitatea culturală pe care a desfăşurat-o în 1949 – 1989, dar şi după căderea regimului comunist până în prezent, a pus în lumină „faţetele exilului românesc”. Bazele instituţionale ale Bibliotecii Române din Freiburg au fost puse la 1 mai 1949 de Virgil Mihăilescu – lucrease în ţară la Biblioteca Academiei Române sub îndrumarea profesorului Ioan Bianu.