Ziua națională de comemorare a Holocaustului 2018

*Se marchează la 9 octombrie, în România, începând cu 2004 pentru recunoaşterea şi asumarea crimelor împotriva evreilor săvârşite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este marcată în România în fiecare an, la data de 9 octombrie și a fost instituită la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004. Şi astfel, la această dată au loc acţiuni culturale tematice.

Foto din 2016, arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la comemorarea Holocaustului, la Brăila – în cimitirul evreiesc, în alt an.

în cimitirul evreiesc

La Brăila (Notă. Unde evreii nu au avut de suferit, ca în alte locuri – menţiunea este realizată de fiecare dată de reprezentanţii Comunităţii Evreieşti), Ziua Holocaustului se marchează în primul rând prin participarea reprezentanţilor autorităţilor la cimitirul evreiesc din municipiu unde, alături de membri ai Comunităţii Evreilor din Brăila are loc o slujbă religioasă de comemorare şi se depun coroane de flori în memoria celor ucişi. Aşa cum ne-a fost transmis, programul este următorul: ora 9.50 întâlnirea oficialităţilor civile şi militare, la intrarea Cimitirului Evreiesc din strada Zambilelor, cartier Nedelcu Chercea; 10.00 – 10.15 rostirea de alocuţiuni. George Adrian Paladi – prefectul judeţului Brăila, Nadia Ustinescu – preşedintele Comunitaţii Evreilor Brăila; 10.15 – 10.30 ceremonialul religios efectuat de Goldstein Suchar – oficiantul de cult al evreilor; 10.30 . 10.45depunere de flori la Monumentul Victimelor Holocaustului: depun flori Primăria municipilui Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Instituţia Prefectului Brăila, Garnizoana Brăila, Comunitatea Evreilor Brăila; ora 10.45 încheierea evenimentului de la cimitir. De asemenea, tot la Brăila, de la ora 11.00 la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” elevii se întâlnesc cu preşedintele Comunităţii Evreieşti din Brăila şi discută despre fenomenul Holocaust. Iar la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-a amenajat o expoziție foto-documentară cu titlul „Ziua Holocaustului în România – Comemorare și Rememorare” organizată de bibliotecar Sorin Neagu la Secția de Împrumut pentru Adulți, deschisă în 9 – 24 octombrie 2018.

** * La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România a apreciat că, în timpul Holocaustului, în România și teritoriile aflate sub control au fost uciși sau au murit între 280000 și 380000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi (ţigani), deportați pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004. 

În anul 2009, la data de 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, şi care cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi – Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, plus două instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București. Monumentul a fost realizat la iniţiativa Ministerului Culturii și Cultelor, după recomandările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, cu scopul recunoașterii și, totodată, a asumării, crimelor comise în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva comunității evreiești și împotriva comunității rome (a ţiganilor).            

Reclame

Expoziţie „Generaţia Unirii, victimă a represiunii comuniste”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Se vernisează miercuri, 12 septembrie 2018, de la ora 11.00 * Este realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din Bucureşti

     Muzeul Brăilei „Carol I” găzduieşte la sediul central din Piaţa Traian nr. 3 expoziţia itinerantă „Generaţia Unirii, victimă a represiunii comuniste” de la Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din Bucureşti (creat după 1990 şi condus de regretatul Romulus Rusan, care a condus şi la realizarea Muzeului de la Sighet din str. Corneliu Coposu nr. 4, Sighet, judeţ Maramureş), parte a Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei de la Sighet (http://www.memorialsighet.ro/) Foto în dreapta, preluare de pe site Memorial Sighet, Romulus Rusan şi Ana Blandiana – poeta fiind invitată în ultimii ani la Brăila la o manifestare care îi poartă numele (ex. https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/03/festival-international-de-creatie-si-interpretare-ana-blandiana-braila-2018-ed-vii/).

Romulus Rusan şi
Ana Blandiana

Vernisajul are loc miercuri, 12 septembrie 2018, ora 11.00. Expoziţia „Generaţia Unirii, victimă a represiunii comuniste” prezintă, cu ajutorul unor panouri – 14 la număr, fotografii, fișe matricole penale și note biografice ale personalităților care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri și care, după anul 1948, au fost închise în temnițele comuniste. 

Expoziția rămâne deschisă pentru public, la Brăila, până în data de 1 octombrie 2018.

** *  N. red. Vizionarea acestor exponate va reprezenta, pentru orice privitor – indiferent de vârstă, o tristă şi necesară lecţie de istorie pe care elevii nu o învaţă la şcoală. Vom vedea cum au fost frânte aripile unor vieţi doar pentru vina de a nu se alinia unui regim care nu dorea binele Omului, regim politic ce se aplica prin ducerea la îndeplinire a unor directive de partid ce de multe ori nu aveau legătură cu bunul mers al societăţii şi economiei, cu educaţia şi sănătatea etc. Drama acestor oameni, închişi pe nedrept, a fost cu atât mai mare cu cât despre ei nu se vorbea deloc, parcă nici nu ar fi existat… Mulţimea nu ştia despre aceste drame nimic şi, aparent, viaţa părea că îşi urmează cursul firesc…

Expoziție „Un veac de frumusețe”, la Muzeul Goethe din Dusseldorf

*Sunt prezentate costume populare din colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” * În perioada 7 – 14 septembrie 2018

În perioada 7 – 14 septembrie 2018, la invitația Asociaţiei Culturale Româno-Germane Atheneum e.V. din Dusseldorf și a Muzeului Goethe din Dusseldorf (fosta reședință a Principelui Carol, devenit regele Carol I al României), Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” participă la festivitățile prilejuite de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Dusseldorf. Este locul unde, acum 152 de ani, a început istoria Dinastiei Române odată cu momentul în care Principele Carol de Hohenzollern acceptă oferta de a primi tronul României. În cei 48 ani de domnie ai săi s-au pus bazele statului român modern, s-au construit principalele instituţii politice, economice, culturale și s-a clădit o naţiune. România Mare s-a născut sub domnia Regelui Ferdinand, după ce suveranul a acceptat să intre în război împotriva Germaniei, patria-mamă a suveranului. Visul românilor – întregirea țării, s-a împlinit în timpul domniei regelui Ferdinand, „un bun român”, care și-a respectat jurământul de credinţă faţă de ţară. Alături de el a fost întotdeauna o femeie puternică: Regina Maria care, în plus (chiar nefiind româncă) a făcut cunoscut peste tot în lume portul femeii din satul românesc. 

Expoziția <Feminitate şi împodobire. Un veac de Frumusețe> este dedicată femeii din satul românesc care, în ultima sută de ani, a împodobit cu creativitate şi trudă, casă, satul, ţara… şi-a dedicat anii împlinirii în Frumos a propriei vieți şi a vieților noastre, palizi moștenitori lipsiți adesea de pasiunea lucrului gândit cu sufletul şi făcut cu mâinile truditoare şi cunoscătoare ale formelor, culorilor şi visurilor țesute în nopțîle lungi de așteptare. Femeile au fost “paznici ai porților” pe care bărbaţii au plecat la război sau să înfăptuiască idealul Marii Unirii şi pe care s-au întors “pe scut sau sub scut”, ele au asigurat echilibrul şi continuitatea vieţii şi au învăluit cu prea frumoase lucruri urâțenia anilor de război şi lupte, a celor de dictatură şi durere. Ele au păstrat în memoria satului Frumosul care a fost totdeauna învingător. De aceea prin această expoziție aducem un omagiu frumuseții şi feminității îndelung răbdătoare”, spune conf. univ. dr. Paula Popoiu – managerul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”.
În expoziția de la Muzeul Gorthe din Dusseldorf vor fi prezentate costume populare din colecțiile de patrimoniu ale muzeului „Dimitrie Gusti”. Sub același titlu, Muzeul Satului prezintă între 26 iulie – 30 septembrie 2018, în Sala H.H. Stahl și Foaier H.H. Stahl o expoziție-document cu peste 200 piese de patrimoniu din colecțiile muzeului care spun povestea femeilor care au creat adevărate opere de artă, în lungile ierni la lumina opaiţului sau lumânării: cu mâinile pline de bătături şi arse de soarele verii  au ştiut să ţeasă o pânză fină ca un abur, au ştiut să  brodeze cu fir de aur şi să croiască cămăşi, rochii, sumane pe care de zeci de ani marii creatori de modă încearcă în zadar să le copieze.

Expoziție foto-documentare „Emil Cioran”, la Casa Memorială „Panait Istrati”

*Vernisaj în 27 august 2018, ora 12.00 * Eveniment parte din proiectul cultural „România e acasă. Program expozițional național dedicat unor mari valori românești consacrate în afara țării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati” derulat cu fonduri AFCN de muzeele din Braşov, Brăila, Iaşi, Olt, Alba Iulia şi Biblioteca Judeţeană „Astra” Sibiu  

    Luni, 27 august 2018, de la ora 12.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” – în Casa Memorială „Panait Istrati” (Grădina Publică) are loc vernisajul expoziției foto-documentare „Emil Cioran”, expoziţie dedicată Centenarului României Mari.
Activitatea face parte din proiectul cultural „România e acasă. Program expozițional național dedicat unor mari valori românești consacrate în afara țării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati”. Proiectul este implementat de Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și cu sprijinul partenerilor Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu, Muzeul Brăilei „Carol I”, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Județean Olt, Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia.
Expoziția „Emil Cioran” va putea fi vizită între 27 august și 21 septembrie 2018.

** * Emil Cioran (8 aprilie 1911, Rășinari – 20 iunie 1995, Paris) – filozof, scriitor.

Comitetului de dialog civic cu persoane vârstnice, la Prefectura Brăila

*Marţi, 26 iunie 2018 * Se discută despre bilete de tratament pentru pensioanri şi propunerea de ridicarea unui monument, la Urleasca, în memoria deportaţilor în Bărăgan (o dramă a comunismului despre care se vorbeşte prea rar… inclusiv la Brăila)

Şedinţa lunară, aferentă lui iunie 2018, a Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice al judeţului Brăila are loc la Prefectura Brăila în 26 iunie 2018, de la ora 10.00 la sala rondă. Foto de la o şedinţă similară din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Ordinea de zi propusă de prefectul George Adrian Paladi este următoarea:

1) Măsuri de conservare a monumentelor istorice ridicate în memoria eroilor neamului din județul Brăila și identificarea soluțiilor pentru înființarea unui muzeu în localitatea Urleasca, comuna Traian, muzeu dedicat memoriei persoanelor care au fost deportate în Bărăgan  – de lecturat materialul monument deportati Urleasca (click pe documentul în format PDF pentru detalii) şi materialul deportari in Baragan care sintetizează drama deportării în Bărăgan (click pe documentul în format PDF pentru detalii);

2) Repartizarea biletelor de tratament în primul semestru al anului 2018 – bilete tratament pensionari Braila, sem I 2018 (click pe documentul în format PDF pentru detalii);

3) Diverse.

N.red. La 18 iunie s-au împlinit 67 ani de la una dintre cele mai cumplite drame pe care le-a trăit o parte a populaţiei româneşti, deportarea, o formă de teroare a omului de către om pe timp de pace, fără altă vină decât aceea că puterii politice a vremii nu îi plăcea de tine… 

„Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experiențe, amintiri regale”, antologie lansată la Brăila

*Volumul editat la Curtea Veche Publishing este prezentat la Muzeul Brăilei „Carol I” marți, 19 iunie 2018, de la ora 18.00 * Evenimentul este dedicat împlinirii a 20 ani de la vizita Regelui Mihai în orașul Brăila 

   Curtea Veche Publishing și Muzeul Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3) găzduieşte marți, 19 iunie 2018, de la ora 18.00 la o lansarea antologiei „Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experiențe, amintiri regale”, coordonată de Alexandru Muraru, apărută la Curtea Veche Publishing. Volum cuprinde mărturii și amintiri ale unor personalități din România și străinătate despre Majestatea Sa, regele Mihai I (25 octombrie 1921, castel Peleş, Sinaia, România – 5 decembrie 2017, Elveţia) – ultimul rege al României. La eveniment participă Maria-Denise Theodoru, jurnalist Radio România și Ionel Cândea – managerul muzeului brăilean, membru corespondent al Academiei Române. Intrarea este liberă. Evenimentul este dedicat împlinirii a 20 ani de la vizita Regelui Mihai în orașul Brăila.

** * În antologie se regăsesc texte semnate de Emil Hurezeanu, Theodor Paleologu, Ana Blandiana, Roger Griffin, Jonathan Eyal, Andrei Muraru, Ștefan Câlția, Dan Grigore, Ion M. Ioniță, Maria-Denise Theodoru, Keith Hitchins, Adrian-Silvian Ionescu și nu numai.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost mereu în miezul celor mai mai mari schimbări politico-sociale ultimului secol, „fiind poate singurul monarh din lume care s-a confruntat cu ambele maladii politice ale secolului XXI, nazismul și comunismul. (…) Sacrificiul său a fost, de atunci, mărturia unei lumi a tragediei și a destinului implacabil. Personalizând regalitatea, el s-a transformat în cea mai importantă instanță a exilului românesc și a lumii libere, simbol al adevărului și al conștiinței”, afirmă Alexandru Muraru în prefață.

„La Arcul de Triumf am avut cea mai glorioasă intrare posibilă. Oamenii au oprit convoiul, dar cu dragoste, cu euforie. Au dat lanțurile la o parte, în ciuda polițiștilor pierduți cu firea, și au îndemnat mașina Regelui să treacă pe sub Arc, așa cum i se cuvine noului învingător, primul după exemplul bunicului Întregitor. În acel moment, un strigăt de satisfacție generală. Era ultima sau prima victorie regală după decenii de republică comunistă. Atunci de-abia și acolo”, rememorează scriitorul, jurnalistul Emil Hurezeanu – ambasadorul român în Republica Federală Germania (unde a lucrat, între 1983 şi 1994, ca redactor la Radio Europa liberă).

** * Alexandru Muraru este doctor în știinţe politice, cercetător știinţific și cadru didactic în Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. În aprilie 2013 – martie 2014 a fost director general la Institutul Național al Patrimoniului. Din 2014 a primit un mandat de 4 ani, până în demebrie 2018, de membru titular în conducerea Societății Române de Radiodifuziune.

„Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, lansare la Brăila

*Miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”

    Prof. Maria Cogălniceanu, scriitor, îşi lansează la Muzeul Brăilei „Carol I” o nouă carte: „Reîntoarcerea eroilor. Din manuscrisele postume ale generalului maior (r) Octav Cogălniceanu”, apărută în acest an la la Editura „Istros” a instituţiei muzeale brăilene. Foto dreapta (arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei): Maria Cogălniceanu la Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila, la prezentarea (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/05/la-casa-corpului-didactic-braila-lansare-de-carte-cu-maria-cogalniceanu/) volumului său „Anton Dumitriu, un proscris triumfător”, apărut la Editura Limes din Cluj, invitată de prof. dr. Elena Cristian Anton, directorul CCD Brăila, la Cercul Pedagogic pe semestrul I al Bibliotecarilor şcolari – cerc coordonat de prof. Georgiana Troia, inspector şcolar.

Maria Cogălniceanu

Recenta carte se lansează în prezenţa autoarei miercuri, 6 iunie 2018, de la ora 17.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3), în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de la etajul I care a fost numită astfel din 20 ianuarie 2018, când s-au aniversat cei 650 ani de atestare documentară a Brăilei – https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Prezintă prof. dr. Valentin Popa – muzeograf, prof. dr. r. Viorel Mortu – critic literar. Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române. Intrarea la lansare este liberă.