Arhive etichetă: istorie

Revoluția din 1989, comunismul cu ororile lui și Brăila

*Eveniment evocator în 15 decembrie 2023, ora 12.00 la sediul central Muzeul Brăilei „Carol I” * De asemenea, vernisajul expoziției itinerante ”Dușmance ale poporului” de la Memorialul Sighet

    O întâlnire necesară, sub genericul „Decembrie ’89. Etapele Revoluției la Brăila: înainte și după 22”, în care vor vorbi Marian Gheorghiu, Vasile Datcu – primul conducător administrativ (prefect era funcția) al Brăilei după căderea regimului Ceaușescu și care are un trecut de dizident (real), Valentin Popa . 

     Va fi o poveste adevărată, de istorie pe care s-ar cuveni s- o cunoaștem – pentru că este a noastră. Am trăit-o, mulți… dar am înțeles ceva?!?

   Foto 2 din expoziția itinerantă „Dușmance ale poporului”, de la Memorialul Sighet (https://brailachirei.wordpress.com/2023/12/12/expozitia-dusmance-ale-poporului-si-la-muzeul-brailei-carol-i/)

care se vernisează tot în 15 decembrie la instituția muzeală brăileană.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

La masă cu strămoșii, eveniment cultural la muzeul brăilean

*În 23 februarie 2023, lansare de carte cu managerul Muzeului de etnografie din Brașov, de la ora 17.00

La Muzeul Brăilei „Carol I” – sediul central – este programat pentru 23 februarie 2023, de la ora 17.00 un eveniment sub genericul „La masă cu strămoșii – Sare și piper. Tradiții creștine în gastronomie” cu invitat dr. Alexandru Stănescu (foto) – istoric, manager la Muzeul de Etnografie Brașov.

De altfel, oaspetele este autorul unor volume care tratează istoricul gastronomiei din regiunea Brașovului, unul dintre ele fiind „La masă cu strămoșii. Savoare, eleganță și rafinament”.

Organizatorii spun că evenimentul face parte din <<Porția de cultură. Muzeo – Cultură. Conferințele Muzeului Brăilei „Carol I”. Seria Muzeologie (I) >>.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Istoria pe care trebuie s-o cunoaștem! Locul morții: ”canalul”

*Deci… canalul Dunăre – Marea Neagră, folosit de regimul comunist în scopul exterminării (fizice!) a tuturor celor care se opunea, în diferite forme, politicii de partid

La 25 mai 1949 era aprobat în Consiliul de Miniştri, în România, proiectul de realizare a canalului Dunăre – Marea Neagră. Noul șantier era folosit pentru reeducarea politicienilor, intelectualilor și a tuturor celor care se opuneau regimului comunist (PCR – partidul unic, evident dictatorial). Ne reamintește această dată tristă din istoria noastră contemporană (nota red. Da! unii mai trăiesc și își amintesc… doar că nu prea au cui povesti… puțini vor să audă adevărul) – și cu o imagine de arhivă – echipa de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Numai la Cernavodă, prima colonie de pe Canal – între octombrie 1950 şi octombrie 1953 – au murit nu mai puţin de 200 de deţinuţi.

Nota red. Ați urmărit cum se prezintă istoria contemporană în manualele de istorie de azi din România? Ce credeți că lipsește…?

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Teatrul Masca și reamintirea, necesară, a unor pagini triste din istoria recentă

*Spectacolul „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)”, premieră în 1 mai 2022 de la ora 20.00 pe Calea Victoriei

Teatrul Masca a pregătit o nouă premieră a stagiunii outdoor: „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcărești)”. Reprezentația are loc pe Calea Victoriei, în zona Muzeului Național de Istorie, în ziua de 1 mai 2022 de la ora 20.00. Spectacolul este inclus în proiectul ,,Străzi deschise – București, Promenadă urbană 2022” și poate fi urmărit gratuit.

Spectacolul face parte din categoria teatrului documentar. Subiectul este extras din istoria recentă a României, dezvăluind agresiunea barbară a Prostiei fudule ajunse vremelnic în fruntea Țării împotriva valorilor profunde ale neamului românesc. Bazat pe documente din epocă și pe memoriile celor implicați în derularea evenimentelor, el aduce în fața spectatorilor contemporani istoria tragică și inutilă a distrugerii celei mai mari mănăstiri ortodoxe din Europa de Sud-Est, întâmplată în ultimii ani ai regimului comunist” – detalii de la organizatori.

Actorul Mihai Mălaimare – fondatorul Teatrului Masca, realizatorul spectacolului: „Aflată sub semnul blestemului, mănăstirea nu a putut să i se sutragă, dovadă că oamenii sunt responsabili pentru alegerile lor. Nicolae Mavrocordat a închinat mănăstirea Ierusalimului, ceea ce a scos-o cumva din legiuirea Bisericii Ortodoxe Române (de aici și neimplicarea patriarhului Iustin Marina, justificată, nu și morală). A fost construită pe pământurile răpite de Mavrocordat boierilor pe care i-a omorât pentru trădare, așa că este de crezut că nu puține au fost blestemele cu care s-a confruntat. Zidurile, ca și pictura, aveau să se transforme în pulbere, așa cum probabil au vorbit blestemele la care mă gândesc. Astăzi, peste amintirea mănăstirii Văcărești, cea mai mare ctitorie a unui domnitor român în întreaga ortodoxie a Europei de Est, avem simbolul libertății și demnității pe care, ca români, le merităm din plin: acolo, pe acel loc sacru, pe acea rană deschisă a sufletului românesc s-a construit un … magazin (mall)!”.

*** Un spectacol de Mihai Mălaimare. Scenografia: Anca Albani. Muzica: Răzvan Alexandru Diaconu. Distribuția: Sorin Dinculescu (arhitectul); Anamaria Pîslaru (Henriette Delavrancea Gibory); Bianca Temneanu (tânăra); Petru Marginean (tânărul); Dora Iftode (Maica Domnului); Alina Crăiță (arhanghelul Haniel); Laura Dumitrașcu (arhanghelul Uriel); Cristina Panait (arhanghelul Azrael); Daciana Voinescu (arhanghelul Ramiel); Delia Tărcăoanu (îngerul păzitor Eyael); Valentin Mihalache (arhanghelul Metatron); Mario Valdelvira (arhanghelul Mihail).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Monografia comunei Cavadinești” de Octavian Osanu, lansare

*La Muzeul Brăilei ”Carol I”, vineri – 17 septembrie 2021 – de la ora 17.00

„Monografia comunei Cavadinești” de Octavian Osanu (Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2021), o amplă lucrare documentată temeinic (mult peste 500 pagini) se lansează vineri, 17 septembrie 2021, de la ora 17.00 la sediul central al Muzeului Brăilei ”Carol I” (Piața Traian nr. 3).

Evenimentul este organizat în colaborare cu Filiala Braila – Societatea de Științe Istorice din România condusă de prof.dr. Ștefan Aftodor. De altfel, va fi unul dintre prezentatori alături de universitarul Artur Tuluș și prof.dr. Viorel Bratosin.

** Octavian Osanu (foto 2), profesor de istorie la pensie, a locuit 29 ani în comuna Cavadineşti, până în 1980, când a venit la Brăila.

** Aşezarea Cavadineşti este o străveche vatră de locuire din judeţul Galaţi, având o vechime de peste 12.000 ani. Este atestată documentar inca din 1436, în timpul domniei fraţilor Ilie Voievod şi Ştefan Voievod.

Notă. Fiind pandemie, la eveniment se respectă normele sanitare în vigoare.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Cătălin Boboc, PNL: candidatură la Consiliul Județean. Pentru Brăila civilizată, activă și pentru tineri

*Motto-ul de campanie (alegerile locale se apropie – 27 septembrie 2020) ”Mândri din nou de Brăila noastră!” este mai mult decât firesc, în condițiile în care ne mândrim maim mult cu trecutul decât cu prezentul * Brăilenii ar trebui să iasă masiv la vot să-și expună opțiunea 

    Prima conferință de presă desfășurată, la unul dintre sediile PNL Brăila, după lansarea oficială (https://brailachirei.wordpress.com/2020/08/17/lansarea-oficiala-a-candidatilor-aliantei-pnl-braila-noua/) a candidaturilor pentru campania electorală pentru alegerile locale – 27 septembrie 2020 – i-a reunit pe candidații alianței PNL – Brăila Nouă, respectiv Lucian Căprariu (foto stânga) – candidat pentru funcția de primar la municipiul Brăila și Cătălin Boboc – candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila.

Cătălin Boboc: ”Așa cum spuneam și la lansarea candidaților, plecăm de la sentimentul oricărui brăilean, acela de deznădejde gândindu-se la ce istorie avea, și azi, pe multe subiecte și în domenii, nu ne mai ridicăm la înălțimea acelui trecut. Noi, la PNL; credem că trebuie să facem mai mult, să facem ceva cu prezentul în așa fel încât să reușim să fim din nou mândri de Brăila, inclusiv în materie de administrație, la tot ce trăiesc oamenii în acest municipiu și județ.
        Proiectul nostru politic se clădește pe trei piloni: Brăila activă, Brăila civilizată, Brăila tinerilor. Brăila activă înseamnă o administrație în municipiu și județ care asigură o atenție deosebită mediului de afaceri, oamenilor care vor să vină să construiască și să dezvolte afaceri aici, pentru că motorul oricărei economii, sursa pentru finanțele cu care să poți face orice altceva aici e, în dezvoltarea afacerilor marilor și micilor antreprenori.
        Vom vorbi, evident, și de Brăila civilizată care pentru noi înseamnă servicii – de sănătate, ănvățământ, cultură și toate

Cătălin Boboc, PNL Brăila

adaptate anului 2020 și celor care vor veni, propunând soluții pentru fiecare dintre acestea, neajunsuri acum și pe care le știm cu toții în municipiul și județul Brăila.
       Și, sigur, vom vorbi despre ceva care nouă ne pare foarte important, oricât de mult mișto, scuzați termenul ”colocvial” (nota red. De fapt e cuvând din limba țigănească, sau a romilor dacă așa vă place să îi numiți, care se folosește când spui despre cineva sau ceva că e fain, drăguț, că îți place!), ar face adversarii politici. Vrem să vorbim despre Brăila tinerilor. Pentru că de ani de zile avem o problemă pe care o constatăm, în principal administrația, și anume scăderea popuației prin plecarea tinerilor. Practic, anul trecut au plecat/ dispărut din evidențe 3000 de persoane și anii trecuți cifrele au fost similare. Bineînțeles că acest lucru nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Evident că natalitatea nu crește brusc. Și nici migrația către Brăila nu se poate produce brusc. Ea durează câțiva ani. Iar acești ani se numără din momentul în care te apuci să schimbi situația: în bine, nu altfel. După părerea mea, cea mai mare criză cu care se confruntă Brăila și România este criza demografică. Și ea se va accentua dacă nu creăm aici, în municipiul și județul nostru, un mediu atractiv și oamenii să spună ”da, e un loc în care mi-aș întemeia o familie; da, este un loc în care pot construi ceva”. Iar pentru asta trebuie să începi să faci, efectiv și imediat, ceva. În plus, trebuie să ai grijă de celelalte aspecte de care vorbeam înainte, Brăila activă și Brăila civilizată. Cam acesta e, în mare, rezumatul proiectului nostru politic pe care îl vom dezvolta în campanie, explicându-l punct cu punct. Și vreau să mai subliniez ceva. ne mândrim, ne bucurăm cu toții că la Brăla se lucrează la una dintre cele mai mari structuri ale României ultimilor ani: podul peste Dunăre. Care însă, dacă nu va fi folosit cum se cuvine – în sensul de corelare a zonelor economice cu utilitatea lui, va fi doar un punct de atracție pentru cei care își fac selfie (not ared. Fix ca umbrelele de pe fosta Regală, care îi fac pe toți să uite că acolo e spațiu cuprins în Lista Monumentelor de arhitectură… și nu mai gândește nimeni să admire frumoasele fațade… chiar și așa, nerefăcute…)”.

Întâlnirile interculturale de la Etnografie. Despre Brăila altui secol și despre GENEROZITATE/ DĂRUIRE

*O nouă întâlnire, de această dată realizată împreună cu elevi și profesori de la Școala ”Mihai Viteazul” în 21 februarie 2020 de la ora 15.00 – dar sunt așteptați toți cei care iubesc Brăila! 

    Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie condusă de muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – invită iubitorii de povești adevărate și în mod special pe iubitorii de… Brăila la un nou eveniment sub genericul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” vineri, 21 februarie 2020, de la ora 15.00 la sediul din Strada Polonă, nr. 14. Proiectul este inițiat de Secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și realizat în parteneriat cu publicaţia on-line „Brăila Chirei”, respectiv cu Armanda Filipine, jurnalist.

Tema acestei întâlniri este „Brăila, parfumul unui alt veac. Genealogii. Generozitate” și este realizată în colaborare cu Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila (nota red. Asta și pentru că unii dintre elevii școlii au aflat de la mine aceste povești, în Școlile de Vară – organizator Armanda Filipine). Participă elevii claselor a VI-a A și a VI-a B ai școlii; profesori îndrumători: Daniela Stroe, Daniela Petrea și Anișoara Giol. Moderator va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie, care este și coordonatorul proiectului. Cu alte cuvinte, chiar și la vârsta școlară putem să învățăm, și chiar e bine s-o facem, ce e patriotismul local, de ce e foarte bine când ne îndrăgostim de… un oraș și cum putem să ne simțim confortabil cu noi înșine – și când modernitatea nu ne prea dă motive de bucurie – folosind ca pretext (pentru iubire) istoria, trecutul – în cazul Brăilei unul fabulos, glorios. Vom afla și că genealogiile pot fi realizate și din perspectiva – evident poetizată/ metaforizată – apropierii unor oameni din punctul de vedere al calităților lor pozitive. În cazul de față, ne vom referi strict la oamenii care au dăruit, care au fost generoși în cel mai înalt grad posibil – au dăruit orașului și oamenilor pe care nici măcar nu îi cunoșteau… În fond, nu facem decât să ne căutăm (din nou) modele și repere, dintre cele care merită, dintre cele de valoare, autentice. Pe afiș este Piața Traian (pe atunci Piața Sfinți Arhangheli, după aceea Piața Dumitru Ionescu), cei care au fost împreună cu mine (Armanda Filipine) la Școlile de Vară vor înțelege și de ce…

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se adresează publicului brăilean, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila, tuturor iubitorilor de tradiții și are ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Sub acest aspect, vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești, precum și ale tuturor etniilor din Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). O parte importantă a proiectului va fi dedicată lansărilor de carte, lecturilor publice, întâlnirilor cu scriitori și specialiști din muzee. Perioada de desfășurare a proiectului: ianuarie – decembrie 2020.

** * Informaţii de la eveniment (formate foto & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

O altfel de lecție de istorie, elevi la muzeu: despre fenomentul Pitești și reeducarea prin tortură

*La Muzeul Brăilei ”Carol I”, cu elevi de la Liceul Pedagogic ”D. P. Perpessicius” * Luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10.00

  Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Istorie organizează – luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10 .00 o întâlnire-eveniment în colaborare cu Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila, o activitate cu tema 70 de ani de la „Fenomenul Pitești”. Coordonator va fi Cătălina Mârza – muzeograf la secția Istorie. Participă elevi de la Liceului „Perpessicius” cu prezentări în format PowerPoint.

** * Nota red. (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei) Istoria omenirii, la fel și cea a României moderne (hm! Ceea ce pare o contradicție dacă privim cu ochii minții atrocitățile), a traversat perioade de cruzime stupidă și complet anapaoda îndreptată de oameni către… semeni. Exemple sunt destule în chiar secolul care abia a trecut: genocidul armean (culminat cu data de 24 aprilie 1915), al doilea război mondial cu nazismul și ideile de epurare și supremația rasei albe, Holocaustul (cu tot cu centrele de exterminare a evreilor – în mod special, pe care nu doar că i-au torturat și ucis, ci i-au și deposedat de averi) pornit de asemenea de la Hitler și acoliții săi, nazismul în Italia prin Mussolini, bomba atomică – distrugerile de la Hiroshima, Nagasaki, comunismul.

Știm că țara noastră abia a scăpat (vorba vine…) de doar trei decenii, formal, din chingile unei forme de conviețuire sociale – comunismul, adus cu tancurile de ruși cum tot repetă unii istorici (dar și ai noștri prea l-au îmbrățișat…), un regim care nu a adus ceva bun civilizației românești, dar tinerii nu știu și ei au nevoie să fie informați. În principal e bine să afle despre oamenii care schimbat istoria, în bine și în rău, dar și despre evenimentele care au răsucit firul istoriei într-un fel care ni se pare, privit și de la distanță, extrem de urât. Ne întrebăm cum a fost posibil ca un om, exemplu – Hitler, să dea un ordin de exterminare a tuturor evreilor, a germanilor cu dizabiilități plus oamenilor din alte câteva etnii și cei din juriul lui să fie complet de acord ba, mai mult decât atât, medici din anturaj să inventeze metode de tortură care mai de care mai urâte și mai dureroase.  cei care doresc să afle mai multe despre atrocitățile comunismului din România pot să urmărească site-ul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet http://www.memorialsighet.ro bineînțeles pot merge acolo, la muzeul gândit de Romulus Rusan, Ana Blandiana și colaboratorii.

Despre tortură este vorba în activitatea muzeală. Elevii s-au informat despre perioada dintre 1949-1952, când la penitenciarul Piteşti a avut loc unul dintre cele mai crunte experimente din spaţiul concentraţionar românesc: fenomenul reeducării prin tortură îndreptat împotriva deținuților închiși pe motiv politic. Evident, scopul reeducării era acela de a lovi în plin rezistenţa anticomunistă: cei care au studiat fenomenul Pitești aau observat că mulți erau cu dosare de legionari sau din tineretul legionar, dar maia erau și alte categori. Muzeograful folosește și un citat din Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1970, fost deţinut politic rus, care a scris că metodele de tortură folosite la Piteşti au reprezentat „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.

Felicităm echipa muzeală și pe cea de la Liceul ”Perpessicius” pentru această necesară lecție de istorie pe un subiect despre care se vorbește foarte puțin (poate și pentru că e , totuși, despre de aproape de acest timp în care trăim… unele victime încă trăiesc, la fel și torționari). Citând și noi un istoric, vom aminti următorul aspect: ”Cine uită, nu merită”.

Merită, de asemenea, să cunoaoaște, subiectul de la cei care l-aiu trăit. Iată un fragment din marturiile – lui Aristide Ionescu – filmate pentru filmul documentar de lung-metraj „GENOCIDUL SUFLETELOR -Experimentul Piteşti. Reeducarea prin tortură” de Sorin Iliesiu. Copyright Fundatia VideoMedia

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Brăila în film, la Muzeul Brăilei „Carol I” în Şcoala de vară

*Proiectul „Şcoala de vară” este derulat de Școala „A. S. Pușkin” în colaborare cu Școala „Vlaicu Vodă” și muzeu * Elevii au vizionat în 11 iulie 2019 filmele „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”

   Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” Brăila (şcoală cu foarte mulţi elevi din Comunitatea Ruşilor lipoveni), în colaborare cu Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Brăila și Muzeul Brăilei „Carol I”, derulează în vacanţă proiectul „Școala de vară” şi în program au desfăşurat în data de 11 iulie 2019 o activitate la muzeu. Scopul principal al proiectului este transmiterea de informaţii către elevi despre trecutul istoric, cultura și arhitectura orașului Brăila.

Astfel, elevi de la cele două școli partenere în proiect au participat la vizioanarea a două filme documentare despre orașul Brăila, respectiv „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”, ambele realizate de specialiști de la Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv muzeograf Pricop Ghena  – şef Secţia Istorie și Gabriel Stoica.  Vizionarea a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sediul din Piața Traian nr. 3). Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2387094738240679 

Coordonatorii poiectului sunt Veronica Lacurezeanu – profesor învățământ primar la Școala Gimnazială „A. S. Pușkin”, Lenuța Chirsanov , bibliotecar la Școala „Pușkin”, Nicoleta Bajno – prof. înv. primar la Școala „Pușkin”, Mariana Mangiurea – prof. înv. primar la Școala „Vlaicu Vodă”, Diana Coșarcă – muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.

Tabăra de vară „Istorie, Cultură și Civilizație în Spațiul Românesc” 2019, la Oancea

*Organizată de Muzeul Brăilei „Carol I” și al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în perioada 17 – 27 iunie 2019

O interesantă tabără de vară cu tema „Istorie, Cultură și Civilizație în Spațiul Românesc” a avut loc  la Oancea 2019” în intervalul 17 – 27 iunie 2019 în organizarea Muzeului Brăilei „Carol I” și al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, cu sprijinul Primăriei Oancea și al Sectorului de Poliție de Frontieră Oancea, al Episcopiei Basarabiei de Sud și al Consulatului General al României la Cahul.
În context, a fost serbată şi Ziua Drapelului – 26 iunie – şi marcată printr-o conferință susținută de prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române – managerul Muzeului Brăilei „Carol I” și printr-o vizită la cimitirul eroilor și la monumente din Oancea prezentate de col. (r) Victor Chiriloaie – primarul comunei gazdă. Foto de Costin Croitoru. Mai multe la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2378224945794325 

În programul taberei, una de studiu, au fost lectori conf. univ. dr. Costin Croitoru – cercetător științific, Muzeul Brăilei „Carol I”, conf. univ. dr. Sergiu Cernea de la Universitatea „Hașdeu” Cahul, P. S. Veniamin – episcopul Basarabiei de Sud, dr. Stănică Pandrea – cercetător științific la Muzeul Brăilei „Carol I”, conf. univ. dr. Ion Ghelețchi de la Universitatea „Hașdeu”, dr. Mihaela Iacob de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, Jan Ovidiu Tercu – muzeograf la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați.

Expoziţie „Spirit şi pasiune în uniformă”, la Muzeul de Istorie din Galaţi

*Vernisaj în 4 octombrie 2017; sunt expuse sculpturi, fotografii, lucrări de pictură şi embleme militare

       În secţia Lapidarium (str. Mr Iancu Fotea, nr. 2) a Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi se deschide miercuri, 4 octombrie 2017, expoziţia „Spirit şi pasiune în uniformă” realizată de gazde în parteneriat cu Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Regiunea 2 Galaţi şi Asociaţia „Galaţi, oraşul meu”.

Sunt expuse sculpturi – autor Nour Gheorghe, fotografii – autor Florin Mocanu, lucrări de pictură – autor Cătălin Irinel Ionescu şi embleme militare colecţionate de Silviu Iorga. Program de vizitare: de miercuri până duminică în intervalul 10.00 – 18.00.

Muzeul Brăilei „Carol I”, aniversare a 136 ani de la înfiinţare

*Actul de constituire este un decret regal semnat de regele Carol I, nume pe care instituţia muzeală îl poartă – la iniţiativa managerului Ionel Cândea – din anul 2014 * Festivitatea are un program bogat, de interes pentru iubitorii istoriei și nu numai: lansare de medalie, lansări de carte, expoziție de fotografie „Regele Mihai. O copilărie fericită”, conferință despre Panait Istrati etc.

     La 23 august 2017 se împlinesc 136 de ani de la înființarea, prin decret regal semnat de Carol I, Muzeului Brăilei. Instituția – aflată sub controlul administrativ al Consiliului Județean Brăila – a primit chiar numele de Carol I în 2014, la inițiativa managerului Ionel Cândea – cercetător științific, din 2016 membru corespondent al Academiei Române.

La ceas aniversar, echipa de la muzeul brăilean a pregătit un program cu evenimente care subliniază însemnătatea unei istorii ce depășește un secol de activitate, dar și alte aniversări cu implicație culturală majoră în viața românească și nu numai. Programul începe la ora 11.00, la sediul din Piața Traian nr. 3. Astfel, este punctată aniversarea a 200 ani (la 6 septembrie) de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu – istoric, important om de stat, este cinstită și memoria scriitorului brăilean Panait Istrati. De asemenea, un punct în program este dedicat unui important personaj din Familia Regală a României – regelui Mihai (născut la 25 octombrie 1921); este o expoziție de fotografie sub genericul „Regele Mihai. O copilărie fericită”. Așa cum subliniază Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator Centrul Diversității Culturale, imaginile provin din trei colecții importante – arhiva Casei Regale, Biblioteca Academiei Române și colecția de familie a cunoscutului fotoreporter Iosif Berman, aflată în posesia doamnei Adina Ștefan; proiectul expozițional este derulat de Asociaţia România Culturală, parteneri în derularea lui find Institutul Cultural Român, Teatrul Național București, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Ateneul Popular „Tătărași” – Iași, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului și Muzeul Brăilei „Carol I” .

Invitații manifestării sunt IPS dr. Casian Crăciun – Arhiepiscopul Dunării de Jos, academicianul Alexandru Zub, prof. univ. dr. Lucian Chișu (născut la Brăila) – fost manager al Muzeului Național al Literaturii Române din București (înființat prin strădaniile brăileanului Dumitru Panaitescu Perpessicius), dr. Ioan Cristescu – scriitor, manager Muzeul Național al Literaturii Române din București, dr. Alexandru Briciu de la Centrul de presă al Bisericii Ortodoxe Române, dr. Zamfir Bălan – director adjunct la Muzeul Brăilei Carol I. 

         Program 23 august 2017, la Muzeul Brăilei „Carol I”

* ora 11.00 Bicentenar Mihail Kogălniceanu: lansarea cărţii „M. Kogălniceanu. Studii și note istoriografice” de Alexandru Zub; lansarea medaliei „Mihail Kogălniceanu, deputat de Brăila, 200 de ani de la naștere”; lansarea cărţii „Medalii bătute de Muzeul Brăilei „Carol I”, 1991-2016” de Ionel Cândea;
* Lansarea volumului „Mitropolitul Antonie Plămădeală, promotor al culturii prin cult” de Alexandru Briciu;
* Patronaj cultural: Muzeul Brăilei „Carol I” cinstește ctitorirea sa de către Familia Regală – vernisajul expoziției de fotografie „Copilăria regelui Mihai”;
* 10/22 august 1884 – 23 august 2017: „Aniversare Panait Istrati – scriitor și fotograf ambulant” – conferință;

* ora 19.00 Recital al grupului muzical „Pohar Brass Band”, în fața sediului Muzeului Brăilei „Carol I”.

Scriitorul basarabean Vasile Șoimaru, lansări de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Luni, 8 mai 2017, de la ora 17.00

        Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează luni, 8 mai 2017, ora 17.00, dubla lansare de carte: „Românii din jurul României în imagini” și „Cotul Donului: 1942: eroism, jertfă, trădare”, ambele de scriitorul basarabean Vasile Șoimaru. Cărțile vor fi prezentate de Doina Focșa, jurnalistul Vlad Pohilă și prof. dr. Ștefan Aftodor – preşedinte Filiala Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, moderator – Ion Volcu, șef birou în instituția gazdă. Evenimentul are loc la Sala „Fănuș Neagu”, et. 3, la sediul bibliotecii (Piața Poligon nr 4).

           Cele două cărți sunt lucrări de referinţă în bibliografia profesorului, ziaristului, cercetătorului, fotografului basarabean Vasile Șoimaru. Volumul comemorativ „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” este dedicat ostașilor români morți într-una din bătăliile decisive ale celui de-al doilea război mondial, în care au căzut eroic 150 de mii de militari români. Albumul monografic „Românii din jurul României în imagini” este cartea pe care autorul a realizat-o în cinci ani, străbătând peste 100 000 de kilometri în zece ţări, acolo unde există mari comunități de români. Vasile Șoimaru reușește să surprindă în aproximativ 850 de fotografii etnografice o imagine integrală a românimii statornicite în afara graniţelor țării – din prezentarea autorului

** *      Vasile Şoimaru – prof. univ. dr. în ştiinţe economice, deputat în Parlamentul moldovean în perioadele 1990-1994 şi 1998-2001, deține numeroase premii și distincții dintre care amintim: Premiul Pentru cercetări monografice al Salonului Internaţional de carte din Chişinău (2003); Premiul de Excelenţă Pentru editarea unei excepţionale colecţii de cărţi româneşti, acordat de portalul www.voceabasarabiei.com în 2007; Însemnul de Preţuire al Societăţii literar-artistice din Uzdin (Voivodina, Serbia, 2008); Medalia jubiliară Centenarul Cursurilor de vară ale Universităţii Populare N. Iorga (jud. Prahova, 2008); Premiul Coloana Infinitului al UAP la Salonul Internaţional de carte-2008; Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2009) – pentru volumul Românii din jurul României în imagini etc. Este Cetăţean de Onoare al comunei Drăgăneşti (s. Şoimăreşti), judeţul Neamţ, şi al comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi.

La Colegiul Naţional „Murgoci” Brăila, vizită de la Institutul francez „Saint-Pierre” în parteneriat educaţional

*Oaspeţii au aflat mai multe despre scriitorul Panait Istrati, au mers la Primărie; de asemenea, au fost invitaţi să admire Castelul Cantacuzino și Muzeul Peleș, adevărate incursiuni în istoria României

     În perioda 22 – 28 aprilie 2017 s-a derulat un nou episod din aventura de 23 de ani a poveștii parteneriatului educațional dintre Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” din Brăila și Institut „Saint-Pierre” Courpière, Auvergne din Franța. Coordonatorii proiectului, din partea română, sunt prof. Gabriel Pascu și prof. Daniel Kițu.

Este unul dintre cele mai lungi parteneriate educaționale, derulate la nivel național. În acest an, a venit rândul prietenilor francezi să viziteze România. Programul acestei întâlniri educaționale româno-franceze a prevăzut două momente importante. Mai întâi, vizitarea unor repere cu valoare culturală și istorică de pe Valea Prahovei – Castelul Cantacuzino de la Bușteni și Muzeul Peleș din Sinaia. Francezi s-au familiarizat, astfel, cu momente importante din istoria României vizând, în special, evoluția familiei Cantacuzino sau impactul pe care dinastia Hohhenzollern-Sigmaringen l-a avut asupra modernizării României după mica Unire de la 1859, mai precis, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. 

   Cea de-a doua etapă a vizitei de parteneriat a elevilor și a cadrelor didactice din Franța s-a derulat la Brăila, mai precis, la Colegiul Naţional „Murgoci” unde elevii români și francezi au derulat un schimb de experiență didactică vizând aspecte legate de personalitatea scriitorului Panait Istrati și de impactul acestuia asupra culturii franceze. Totodată, a fost prezentat un program artistic incluzând fragmente din literatura franceză, coordonat de Rosana Ivan – profesor de limba franceză.

De asemenea, francezii au mers şi la Primîria municipiului Brăila – miercuri, 26 aprilie – unde au fost primiţi, împreună cu cei doi profesori brăileni (coordonatorii partneriatului) şi directorul Florina Mihaela Giurcă, călduros de viceprimarul Doiniţa Ciocan (foto dreapta şi stânga jos). Ca de fiecare dată, oaspeţii au fost încântaţi să afle că exită mereu disponibilitate din partea administraţiei pentru dialog şi colaborare cu zona educaţională.

 

„Caiet de cenzor” de Liliana Corobca, volum despre cenzura comunistă apărut sub egida IICCMER

*S-a lansat recent la Biblioteca Naţională, în Bucureşti, în prezentarea realizată de Dan C. Mihăilescu, Magda Cârneci şi Radu Preda

Cartea „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca, cuprinzând interesante şi inedite informaţii despre cenzura din perioada comunistă, a fost prezentat publicului la Biblioteca Națională a României (Bucureşti, Bd. Unirii nr. 22, site la http://www.bibnat.ro/) miercuri, 5 aprilie 2017; cartea a apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER, site la http://www.iiccr.ro/).  

Dan C. Mihăilescu (dreapta), Magda Cârneci, Liliana Corobca, Radu Preda

              Volumul a fost prezentat de critic şi istoric literar Dan C. Mihăilescu, Magda Cârneci – poetă, critic de artă şi publicistă, preşedinte PEN Club România (http://www.penromania.ro/) şi Radu Preda – președinte executiv IICCMER (moderator). 

             Concomitent, publicul a putut viziona în sălile expoziționale ale Bibliotecii Naționale a României expoziţia foto-documentară „Comunismul în România” (în spațiile expoziționale Pergament, Scriptorium, Papirus – parter, aripa Dâmboviţa), vernisată în noiembrie 2016 şi care rămâne deschisă până la finele anului 2017.

 

Expoziţia „Comunismul în România” propune vizitatorilor o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenței anti-comuniste, nelăsând deoparte nici alte secţiuni legate de perioada totalitară, respetiv teme precum ideologia comunistă, cucerirea puterii în România, Securitatea ca instrument al Partidului Comunist, țărănimea și colectivizarea, politicile demografice, politica externă, viața cotidiană dinainte de decembrie 1989.

Simpozion despre Unirea Principatelor, la Cercul Militar Braila

*In 20 ianuarie 2017 * In program, muzeograf, profesori si elevi

simpozion-1       La Cercul Militar Braila – sef lt. col (r) Adriana Alexe – din Garnizoana Braila (din Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”) a avut loc simpozionul „158 de ani de la Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859”, vineri – 20 ianuarie 2017.  elevi

In programul simpozionul au fost discursuri tematice, rememorari necesare ale unei istorii care nu se invata intotdeauna la scoala. Au prezentat comunicari Viorica Preda – muzeograf la Muzeul Brailei „Carol I’, Adriana Grigorescu – profesor pensionar, Paula Olşanschi – profesor pensionar (cadru didactic de istorie; n.aut. Fostul meu profesor si director la Scoala Generala nr. 4 din Braila… fosta scoala 4), ambele membre in Asociatia Cultul Eroilor, prof. dr. Mariana Andraşoae de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” si elevi ai Liceului „Iorga”.

Paula Olsanschi
Paula Olsanschi

De asemenea, au avut interventii tematice Gheorghe Calota – profesor (limba si literatura romana) pensionar si Virgil Matei – jurnalist, autor. În încheiere, colonelul Vasile Ionescu – locţiitorul comandantului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” – a apreciat evenimentul şi a mulţumit organizatorilor şi participanţilor. hora-uniriiFoto: lt. col. (r) Cezar Postelnicu.

Organizatorii manifestarii, Cercul Militar Braila, Muzeul Brailei „Carol I”, Asociatia Nationala Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Braila, s-au bucurat de o larga audienta. La final, cei prezenti s-au prins intr-o hora a unirii, cum era si de asteptat la un asemenea remember al actului unirii dintre Tara Romaneasca si Tara Moldovei sub conducerea unui singur domnitor – colonelul Alexandru Ioan Cuza („prezent’ si el la eveniment, in tabloul de pe scena), unire care administrativ s-a produs abia in 1862.

La Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, expoziţie „Tracia Amei’

*Vernisaj vineri, 13 ianuarie 2017, de la ora 15.00

afis-muzeu-galati       Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi în parteneriat cu Kristian Dimofte sunt organizatorii expoziţiei „Tracia Amei”. Vernisajul are loc vineri, 13 ianuarie 2017, de la ora 15.00 1500, la  Muzeul „Casa Cuza Vodă” din municipiul Galaţi, strada Al. I. Cuza nr. 80.

            „Expoziţia reprezintă întoarcerea către natura mamă, rădăcinile noastre şi moştenirea spirituală a Traciei. Prin mini sculptura aplicată pe bijuterie şi sculptură este redată simbolistica tracică care emană o spiritualitate profund arhaică. Influenţa creaţiilor artistice tracice a contribuit la redarea plasticităţii prin modelarea şi picurarea cerurilor şi a tehnologiei avansate în colecţia prezentată – Tracia Amei” – Kristian Dimofte.

            Evenimentul se va desfăşura în colaborare cu MadPiano – Bogdan Dumitriu, Bogdan Bălănică, Vlad Isac, percuţionist – Gabriel Bălaşa, 22 msPictures – Ştefan Vasilescu, fotografie – Mihai Vasilescu.

Istorie pe simeze pe Casa de Cultura Braila: expozitie, conferinta, umor, muzica

*Sâmbătă, 10 decembrie 2016, de la ora 16.30

stefan-aftodor
Ştefan Aftodor

florin-gabriel-calin-la-expo-rogvaiv
Florin Gabriel Călin

armanda-hanganu-mihai-frunza-febr-2015
Mihai Frunza, Alex Hanganu, Armanda Filipine

leonard-dafinoiu-bianca-chiburta
Leonard Dafinoiu, Binaca Chiburta

casa-de-cultura-brailaCasa de Cultură a municipiului Brăila – in Casa Memoriala „Petre Stefanescu-Goanga’ (cladire renovată prin proiect cu bani europeni de Primăria Brăila) – organizează, sâmbătă, 10 decembrie 2016, începând cu ora 16.30 la Casa Memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” manifestarea cultural-artistică „Istorie pe simeze”.
afis-istorie-pe-simeze
În programul manifestării, prof. dr. Ştefan Aftodor – preşedintele filialei Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – susține o disertație având ca temă „Romanitatea sud-dunăreană”; în preambul, vernisajul expoziției de grafică și pictură a artistului plastic Florin Gabriel Călin (foto din alta expozitie, „Femeia muză în… ROGVAIV’) cu lucrări reprezentând chipurile a 40 de personalități, mai mult sau mai puțin cunoscute, din istoria românilor.
De asemenea, „Mihai Frunză, Alexandru Hanganu și Stela Șerbu-Răducan, oameni de cuvânt și ai cuvântului, au pregătit pentru 13 din cele 40 de personalități, o prezentare specială, iar interpreții Bianca Chiburță, Bianca Frâncu, Raluca Tănase, Leonard Dafinoiu și Dumitru Popescu vor pigmenta manifestarea cu muzică folk„, precizează in invitatie Mircea Ciucaşu – manager Casa de Cultură. Foto din „Seara Menestrelilor’, editia noiembrie 2016 – mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1228886713870582

Notâ. Epigramistii Mihai Frunză, Alexandru Hanganu (foto dreapta din 2015, arhiva revistei Braila, impreuna cu Armanda Filipine) și Stela Șerbu-Răducan sunt membri ai Cenaclului Umoriştilor Brăileni (CUB) „Ștefan Tropcea”, primul este președintele CUB Brăila, iar al doilea este secretarul.

Concurs cu liceeni – „Memoria Holocaustului”, la Muzeul Brailei „Carol I”

*Vineri, 7 octombrie 2016 * Cu elevi de la Liceul Pedagogic „Perpessicius”, Liceul Teoretic „Iorga’, Școala Gimnazială „Sadoveanu”

afis-concurs-holocaust-la-muzeu        Secția Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I” – Ghena Pricop sef sectie, a organizat Vineri, 7 octombrie 2016, la sediul muzeal din Piața Traian nr. 3 concursul cu tema „Memoria Holocaustului”. Coordonatori ai activității au fost Viorica Preda – muzeograf la Secţia Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I” și prof. dr. Andrașoae Mariana de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila, liceu care a avut elevi in competitie.  concurs-holocaust-1

concurs-holocaust-2           De asemenea, au mai participat elevi și profesori – ex. prof. Moraru Emelina, prof. Băjenică Geanina – de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” Brăila și Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Brăila. Mai multe foto de Gabriel Stoica la https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=1787985578151601 pe pagina Facebook a institutiei muzeale.
Elevii au primit diplome și cărți apărute la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”.