O altfel de lecție de istorie, elevi la muzeu: despre fenomentul Pitești și reeducarea prin tortură

*La Muzeul Brăilei ”Carol I”, cu elevi de la Liceul Pedagogic ”D. P. Perpessicius” * Luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10.00

  Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Istorie organizează – luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10 .00 o întâlnire-eveniment în colaborare cu Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila, o activitate cu tema 70 de ani de la „Fenomenul Pitești”. Coordonator va fi Cătălina Mârza – muzeograf la secția Istorie. Participă elevi de la Liceului „Perpessicius” cu prezentări în format PowerPoint.

** * Nota red. (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei) Istoria omenirii, la fel și cea a României moderne (hm! Ceea ce pare o contradicție dacă privim cu ochii minții atrocitățile), a traversat perioade de cruzime stupidă și complet anapaoda îndreptată de oameni către… semeni. Exemple sunt destule în chiar secolul care abia a trecut: genocidul armean (culminat cu data de 24 aprilie 1915), al doilea război mondial cu nazismul și ideile de epurare și supremația rasei albe, Holocaustul (cu tot cu centrele de exterminare a evreilor – în mod special, pe care nu doar că i-au torturat și ucis, ci i-au și deposedat de averi) pornit de asemenea de la Hitler și acoliții săi, nazismul în Italia prin Mussolini, bomba atomică – distrugerile de la Hiroshima, Nagasaki, comunismul.

Știm că țara noastră abia a scăpat (vorba vine…) de doar trei decenii, formal, din chingile unei forme de conviețuire sociale – comunismul, adus cu tancurile de ruși cum tot repetă unii istorici (dar și ai noștri prea l-au îmbrățișat…), un regim care nu a adus ceva bun civilizației românești, dar tinerii nu știu și ei au nevoie să fie informați. În principal e bine să afle despre oamenii care schimbat istoria, în bine și în rău, dar și despre evenimentele care au răsucit firul istoriei într-un fel care ni se pare, privit și de la distanță, extrem de urât. Ne întrebăm cum a fost posibil ca un om, exemplu – Hitler, să dea un ordin de exterminare a tuturor evreilor, a germanilor cu dizabiilități plus oamenilor din alte câteva etnii și cei din juriul lui să fie complet de acord ba, mai mult decât atât, medici din anturaj să inventeze metode de tortură care mai de care mai urâte și mai dureroase.  cei care doresc să afle mai multe despre atrocitățile comunismului din România pot să urmărească site-ul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet http://www.memorialsighet.ro bineînțeles pot merge acolo, la muzeul gândit de Romulus Rusan, Ana Blandiana și colaboratorii.

Despre tortură este vorba în activitatea muzeală. Elevii s-au informat despre perioada dintre 1949-1952, când la penitenciarul Piteşti a avut loc unul dintre cele mai crunte experimente din spaţiul concentraţionar românesc: fenomenul reeducării prin tortură îndreptat împotriva deținuților închiși pe motiv politic. Evident, scopul reeducării era acela de a lovi în plin rezistenţa anticomunistă: cei care au studiat fenomenul Pitești aau observat că mulți erau cu dosare de legionari sau din tineretul legionar, dar maia erau și alte categori. Muzeograful folosește și un citat din Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1970, fost deţinut politic rus, care a scris că metodele de tortură folosite la Piteşti au reprezentat „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.

Felicităm echipa muzeală și pe cea de la Liceul ”Perpessicius” pentru această necesară lecție de istorie pe un subiect despre care se vorbește foarte puțin (poate și pentru că e , totuși, despre de aproape de acest timp în care trăim… unele victime încă trăiesc, la fel și torționari). Citând și noi un istoric, vom aminti următorul aspect: ”Cine uită, nu merită”.

Merită, de asemenea, să cunoaoaște, subiectul de la cei care l-aiu trăit. Iată un fragment din marturiile – lui Aristide Ionescu – filmate pentru filmul documentar de lung-metraj „GENOCIDUL SUFLETELOR -Experimentul Piteşti. Reeducarea prin tortură” de Sorin Iliesiu. Copyright Fundatia VideoMedia

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Brăila în film, la Muzeul Brăilei „Carol I” în Şcoala de vară

*Proiectul „Şcoala de vară” este derulat de Școala „A. S. Pușkin” în colaborare cu Școala „Vlaicu Vodă” și muzeu * Elevii au vizionat în 11 iulie 2019 filmele „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”

   Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” Brăila (şcoală cu foarte mulţi elevi din Comunitatea Ruşilor lipoveni), în colaborare cu Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Brăila și Muzeul Brăilei „Carol I”, derulează în vacanţă proiectul „Școala de vară” şi în program au desfăşurat în data de 11 iulie 2019 o activitate la muzeu. Scopul principal al proiectului este transmiterea de informaţii către elevi despre trecutul istoric, cultura și arhitectura orașului Brăila.

Astfel, elevi de la cele două școli partenere în proiect au participat la vizioanarea a două filme documentare despre orașul Brăila, respectiv „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”, ambele realizate de specialiști de la Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv muzeograf Pricop Ghena  – şef Secţia Istorie și Gabriel Stoica.  Vizionarea a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sediul din Piața Traian nr. 3). Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2387094738240679 

Coordonatorii poiectului sunt Veronica Lacurezeanu – profesor învățământ primar la Școala Gimnazială „A. S. Pușkin”, Lenuța Chirsanov , bibliotecar la Școala „Pușkin”, Nicoleta Bajno – prof. înv. primar la Școala „Pușkin”, Mariana Mangiurea – prof. înv. primar la Școala „Vlaicu Vodă”, Diana Coșarcă – muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.

Tabăra de vară „Istorie, Cultură și Civilizație în Spațiul Românesc” 2019, la Oancea

*Organizată de Muzeul Brăilei „Carol I” și al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în perioada 17 – 27 iunie 2019

O interesantă tabără de vară cu tema „Istorie, Cultură și Civilizație în Spațiul Românesc” a avut loc  la Oancea 2019” în intervalul 17 – 27 iunie 2019 în organizarea Muzeului Brăilei „Carol I” și al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, cu sprijinul Primăriei Oancea și al Sectorului de Poliție de Frontieră Oancea, al Episcopiei Basarabiei de Sud și al Consulatului General al României la Cahul.
În context, a fost serbată şi Ziua Drapelului – 26 iunie – şi marcată printr-o conferință susținută de prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române – managerul Muzeului Brăilei „Carol I” și printr-o vizită la cimitirul eroilor și la monumente din Oancea prezentate de col. (r) Victor Chiriloaie – primarul comunei gazdă. Foto de Costin Croitoru. Mai multe la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2378224945794325 

În programul taberei, una de studiu, au fost lectori conf. univ. dr. Costin Croitoru – cercetător științific, Muzeul Brăilei „Carol I”, conf. univ. dr. Sergiu Cernea de la Universitatea „Hașdeu” Cahul, P. S. Veniamin – episcopul Basarabiei de Sud, dr. Stănică Pandrea – cercetător științific la Muzeul Brăilei „Carol I”, conf. univ. dr. Ion Ghelețchi de la Universitatea „Hașdeu”, dr. Mihaela Iacob de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, Jan Ovidiu Tercu – muzeograf la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați.

Expoziţie „Spirit şi pasiune în uniformă”, la Muzeul de Istorie din Galaţi

*Vernisaj în 4 octombrie 2017; sunt expuse sculpturi, fotografii, lucrări de pictură şi embleme militare

       În secţia Lapidarium (str. Mr Iancu Fotea, nr. 2) a Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi se deschide miercuri, 4 octombrie 2017, expoziţia „Spirit şi pasiune în uniformă” realizată de gazde în parteneriat cu Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Regiunea 2 Galaţi şi Asociaţia „Galaţi, oraşul meu”.

Sunt expuse sculpturi – autor Nour Gheorghe, fotografii – autor Florin Mocanu, lucrări de pictură – autor Cătălin Irinel Ionescu şi embleme militare colecţionate de Silviu Iorga. Program de vizitare: de miercuri până duminică în intervalul 10.00 – 18.00.

Muzeul Brăilei „Carol I”, aniversare a 136 ani de la înfiinţare

*Actul de constituire este un decret regal semnat de regele Carol I, nume pe care instituţia muzeală îl poartă – la iniţiativa managerului Ionel Cândea – din anul 2014 * Festivitatea are un program bogat, de interes pentru iubitorii istoriei și nu numai: lansare de medalie, lansări de carte, expoziție de fotografie „Regele Mihai. O copilărie fericită”, conferință despre Panait Istrati etc.

     La 23 august 2017 se împlinesc 136 de ani de la înființarea, prin decret regal semnat de Carol I, Muzeului Brăilei. Instituția – aflată sub controlul administrativ al Consiliului Județean Brăila – a primit chiar numele de Carol I în 2014, la inițiativa managerului Ionel Cândea – cercetător științific, din 2016 membru corespondent al Academiei Române.

La ceas aniversar, echipa de la muzeul brăilean a pregătit un program cu evenimente care subliniază însemnătatea unei istorii ce depășește un secol de activitate, dar și alte aniversări cu implicație culturală majoră în viața românească și nu numai. Programul începe la ora 11.00, la sediul din Piața Traian nr. 3. Astfel, este punctată aniversarea a 200 ani (la 6 septembrie) de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu – istoric, important om de stat, este cinstită și memoria scriitorului brăilean Panait Istrati. De asemenea, un punct în program este dedicat unui important personaj din Familia Regală a României – regelui Mihai (născut la 25 octombrie 1921); este o expoziție de fotografie sub genericul „Regele Mihai. O copilărie fericită”. Așa cum subliniază Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator Centrul Diversității Culturale, imaginile provin din trei colecții importante – arhiva Casei Regale, Biblioteca Academiei Române și colecția de familie a cunoscutului fotoreporter Iosif Berman, aflată în posesia doamnei Adina Ștefan; proiectul expozițional este derulat de Asociaţia România Culturală, parteneri în derularea lui find Institutul Cultural Român, Teatrul Național București, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Ateneul Popular „Tătărași” – Iași, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului și Muzeul Brăilei „Carol I” .

Invitații manifestării sunt IPS dr. Casian Crăciun – Arhiepiscopul Dunării de Jos, academicianul Alexandru Zub, prof. univ. dr. Lucian Chișu (născut la Brăila) – fost manager al Muzeului Național al Literaturii Române din București (înființat prin strădaniile brăileanului Dumitru Panaitescu Perpessicius), dr. Ioan Cristescu – scriitor, manager Muzeul Național al Literaturii Române din București, dr. Alexandru Briciu de la Centrul de presă al Bisericii Ortodoxe Române, dr. Zamfir Bălan – director adjunct la Muzeul Brăilei Carol I. 

         Program 23 august 2017, la Muzeul Brăilei „Carol I”

* ora 11.00 Bicentenar Mihail Kogălniceanu: lansarea cărţii „M. Kogălniceanu. Studii și note istoriografice” de Alexandru Zub; lansarea medaliei „Mihail Kogălniceanu, deputat de Brăila, 200 de ani de la naștere”; lansarea cărţii „Medalii bătute de Muzeul Brăilei „Carol I”, 1991-2016” de Ionel Cândea;
* Lansarea volumului „Mitropolitul Antonie Plămădeală, promotor al culturii prin cult” de Alexandru Briciu;
* Patronaj cultural: Muzeul Brăilei „Carol I” cinstește ctitorirea sa de către Familia Regală – vernisajul expoziției de fotografie „Copilăria regelui Mihai”;
* 10/22 august 1884 – 23 august 2017: „Aniversare Panait Istrati – scriitor și fotograf ambulant” – conferință;

* ora 19.00 Recital al grupului muzical „Pohar Brass Band”, în fața sediului Muzeului Brăilei „Carol I”.

Scriitorul basarabean Vasile Șoimaru, lansări de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Luni, 8 mai 2017, de la ora 17.00

        Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila organizează luni, 8 mai 2017, ora 17.00, dubla lansare de carte: „Românii din jurul României în imagini” și „Cotul Donului: 1942: eroism, jertfă, trădare”, ambele de scriitorul basarabean Vasile Șoimaru. Cărțile vor fi prezentate de Doina Focșa, jurnalistul Vlad Pohilă și prof. dr. Ștefan Aftodor – preşedinte Filiala Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, moderator – Ion Volcu, șef birou în instituția gazdă. Evenimentul are loc la Sala „Fănuș Neagu”, et. 3, la sediul bibliotecii (Piața Poligon nr 4).

           Cele două cărți sunt lucrări de referinţă în bibliografia profesorului, ziaristului, cercetătorului, fotografului basarabean Vasile Șoimaru. Volumul comemorativ „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” este dedicat ostașilor români morți într-una din bătăliile decisive ale celui de-al doilea război mondial, în care au căzut eroic 150 de mii de militari români. Albumul monografic „Românii din jurul României în imagini” este cartea pe care autorul a realizat-o în cinci ani, străbătând peste 100 000 de kilometri în zece ţări, acolo unde există mari comunități de români. Vasile Șoimaru reușește să surprindă în aproximativ 850 de fotografii etnografice o imagine integrală a românimii statornicite în afara graniţelor țării – din prezentarea autorului

** *      Vasile Şoimaru – prof. univ. dr. în ştiinţe economice, deputat în Parlamentul moldovean în perioadele 1990-1994 şi 1998-2001, deține numeroase premii și distincții dintre care amintim: Premiul Pentru cercetări monografice al Salonului Internaţional de carte din Chişinău (2003); Premiul de Excelenţă Pentru editarea unei excepţionale colecţii de cărţi româneşti, acordat de portalul www.voceabasarabiei.com în 2007; Însemnul de Preţuire al Societăţii literar-artistice din Uzdin (Voivodina, Serbia, 2008); Medalia jubiliară Centenarul Cursurilor de vară ale Universităţii Populare N. Iorga (jud. Prahova, 2008); Premiul Coloana Infinitului al UAP la Salonul Internaţional de carte-2008; Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2009) – pentru volumul Românii din jurul României în imagini etc. Este Cetăţean de Onoare al comunei Drăgăneşti (s. Şoimăreşti), judeţul Neamţ, şi al comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi.