Arhive etichetă: istorie

„Monografia comunei Cavadinești” de Octavian Osanu, lansare

*La Muzeul Brăilei ”Carol I”, vineri – 17 septembrie 2021 – de la ora 17.00

„Monografia comunei Cavadinești” de Octavian Osanu (Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2021), o amplă lucrare documentată temeinic (mult peste 500 pagini) se lansează vineri, 17 septembrie 2021, de la ora 17.00 la sediul central al Muzeului Brăilei ”Carol I” (Piața Traian nr. 3).

Evenimentul este organizat în colaborare cu Filiala Braila – Societatea de Științe Istorice din România condusă de prof.dr. Ștefan Aftodor. De altfel, va fi unul dintre prezentatori alături de universitarul Artur Tuluș și prof.dr. Viorel Bratosin.

** Octavian Osanu (foto 2), profesor de istorie la pensie, a locuit 29 ani în comuna Cavadineşti, până în 1980, când a venit la Brăila.

** Aşezarea Cavadineşti este o străveche vatră de locuire din judeţul Galaţi, având o vechime de peste 12.000 ani. Este atestată documentar inca din 1436, în timpul domniei fraţilor Ilie Voievod şi Ştefan Voievod.

Notă. Fiind pandemie, la eveniment se respectă normele sanitare în vigoare.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Cătălin Boboc, PNL: candidatură la Consiliul Județean. Pentru Brăila civilizată, activă și pentru tineri

*Motto-ul de campanie (alegerile locale se apropie – 27 septembrie 2020) ”Mândri din nou de Brăila noastră!” este mai mult decât firesc, în condițiile în care ne mândrim maim mult cu trecutul decât cu prezentul * Brăilenii ar trebui să iasă masiv la vot să-și expună opțiunea 

    Prima conferință de presă desfășurată, la unul dintre sediile PNL Brăila, după lansarea oficială (https://brailachirei.wordpress.com/2020/08/17/lansarea-oficiala-a-candidatilor-aliantei-pnl-braila-noua/) a candidaturilor pentru campania electorală pentru alegerile locale – 27 septembrie 2020 – i-a reunit pe candidații alianței PNL – Brăila Nouă, respectiv Lucian Căprariu (foto stânga) – candidat pentru funcția de primar la municipiul Brăila și Cătălin Boboc – candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila.

Cătălin Boboc: ”Așa cum spuneam și la lansarea candidaților, plecăm de la sentimentul oricărui brăilean, acela de deznădejde gândindu-se la ce istorie avea, și azi, pe multe subiecte și în domenii, nu ne mai ridicăm la înălțimea acelui trecut. Noi, la PNL; credem că trebuie să facem mai mult, să facem ceva cu prezentul în așa fel încât să reușim să fim din nou mândri de Brăila, inclusiv în materie de administrație, la tot ce trăiesc oamenii în acest municipiu și județ.
        Proiectul nostru politic se clădește pe trei piloni: Brăila activă, Brăila civilizată, Brăila tinerilor. Brăila activă înseamnă o administrație în municipiu și județ care asigură o atenție deosebită mediului de afaceri, oamenilor care vor să vină să construiască și să dezvolte afaceri aici, pentru că motorul oricărei economii, sursa pentru finanțele cu care să poți face orice altceva aici e, în dezvoltarea afacerilor marilor și micilor antreprenori.
        Vom vorbi, evident, și de Brăila civilizată care pentru noi înseamnă servicii – de sănătate, ănvățământ, cultură și toate

Cătălin Boboc, PNL Brăila

adaptate anului 2020 și celor care vor veni, propunând soluții pentru fiecare dintre acestea, neajunsuri acum și pe care le știm cu toții în municipiul și județul Brăila.
       Și, sigur, vom vorbi despre ceva care nouă ne pare foarte important, oricât de mult mișto, scuzați termenul ”colocvial” (nota red. De fapt e cuvând din limba țigănească, sau a romilor dacă așa vă place să îi numiți, care se folosește când spui despre cineva sau ceva că e fain, drăguț, că îți place!), ar face adversarii politici. Vrem să vorbim despre Brăila tinerilor. Pentru că de ani de zile avem o problemă pe care o constatăm, în principal administrația, și anume scăderea popuației prin plecarea tinerilor. Practic, anul trecut au plecat/ dispărut din evidențe 3000 de persoane și anii trecuți cifrele au fost similare. Bineînțeles că acest lucru nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Evident că natalitatea nu crește brusc. Și nici migrația către Brăila nu se poate produce brusc. Ea durează câțiva ani. Iar acești ani se numără din momentul în care te apuci să schimbi situația: în bine, nu altfel. După părerea mea, cea mai mare criză cu care se confruntă Brăila și România este criza demografică. Și ea se va accentua dacă nu creăm aici, în municipiul și județul nostru, un mediu atractiv și oamenii să spună ”da, e un loc în care mi-aș întemeia o familie; da, este un loc în care pot construi ceva”. Iar pentru asta trebuie să începi să faci, efectiv și imediat, ceva. În plus, trebuie să ai grijă de celelalte aspecte de care vorbeam înainte, Brăila activă și Brăila civilizată. Cam acesta e, în mare, rezumatul proiectului nostru politic pe care îl vom dezvolta în campanie, explicându-l punct cu punct. Și vreau să mai subliniez ceva. ne mândrim, ne bucurăm cu toții că la Brăla se lucrează la una dintre cele mai mari structuri ale României ultimilor ani: podul peste Dunăre. Care însă, dacă nu va fi folosit cum se cuvine – în sensul de corelare a zonelor economice cu utilitatea lui, va fi doar un punct de atracție pentru cei care își fac selfie (not ared. Fix ca umbrelele de pe fosta Regală, care îi fac pe toți să uite că acolo e spațiu cuprins în Lista Monumentelor de arhitectură… și nu mai gândește nimeni să admire frumoasele fațade… chiar și așa, nerefăcute…)”.

Întâlnirile interculturale de la Etnografie. Despre Brăila altui secol și despre GENEROZITATE/ DĂRUIRE

*O nouă întâlnire, de această dată realizată împreună cu elevi și profesori de la Școala ”Mihai Viteazul” în 21 februarie 2020 de la ora 15.00 – dar sunt așteptați toți cei care iubesc Brăila! 

    Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie condusă de muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – invită iubitorii de povești adevărate și în mod special pe iubitorii de… Brăila la un nou eveniment sub genericul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” vineri, 21 februarie 2020, de la ora 15.00 la sediul din Strada Polonă, nr. 14. Proiectul este inițiat de Secția Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I” și realizat în parteneriat cu publicaţia on-line „Brăila Chirei”, respectiv cu Armanda Filipine, jurnalist.

Tema acestei întâlniri este „Brăila, parfumul unui alt veac. Genealogii. Generozitate” și este realizată în colaborare cu Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila (nota red. Asta și pentru că unii dintre elevii școlii au aflat de la mine aceste povești, în Școlile de Vară – organizator Armanda Filipine). Participă elevii claselor a VI-a A și a VI-a B ai școlii; profesori îndrumători: Daniela Stroe, Daniela Petrea și Anișoara Giol. Moderator va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie, care este și coordonatorul proiectului. Cu alte cuvinte, chiar și la vârsta școlară putem să învățăm, și chiar e bine s-o facem, ce e patriotismul local, de ce e foarte bine când ne îndrăgostim de… un oraș și cum putem să ne simțim confortabil cu noi înșine – și când modernitatea nu ne prea dă motive de bucurie – folosind ca pretext (pentru iubire) istoria, trecutul – în cazul Brăilei unul fabulos, glorios. Vom afla și că genealogiile pot fi realizate și din perspectiva – evident poetizată/ metaforizată – apropierii unor oameni din punctul de vedere al calităților lor pozitive. În cazul de față, ne vom referi strict la oamenii care au dăruit, care au fost generoși în cel mai înalt grad posibil – au dăruit orașului și oamenilor pe care nici măcar nu îi cunoșteau… În fond, nu facem decât să ne căutăm (din nou) modele și repere, dintre cele care merită, dintre cele de valoare, autentice. Pe afiș este Piața Traian (pe atunci Piața Sfinți Arhangheli, după aceea Piața Dumitru Ionescu), cei care au fost împreună cu mine (Armanda Filipine) la Școlile de Vară vor înțelege și de ce…

** * Proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se adresează publicului brăilean, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila, tuturor iubitorilor de tradiții și are ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Sub acest aspect, vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești, precum și ale tuturor etniilor din Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). O parte importantă a proiectului va fi dedicată lansărilor de carte, lecturilor publice, întâlnirilor cu scriitori și specialiști din muzee. Perioada de desfășurare a proiectului: ianuarie – decembrie 2020.

** * Informaţii de la eveniment (formate foto & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

O altfel de lecție de istorie, elevi la muzeu: despre fenomentul Pitești și reeducarea prin tortură

*La Muzeul Brăilei ”Carol I”, cu elevi de la Liceul Pedagogic ”D. P. Perpessicius” * Luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10.00

  Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Istorie organizează – luni, 9 decembrie 2019, de la ora 10 .00 o întâlnire-eveniment în colaborare cu Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila, o activitate cu tema 70 de ani de la „Fenomenul Pitești”. Coordonator va fi Cătălina Mârza – muzeograf la secția Istorie. Participă elevi de la Liceului „Perpessicius” cu prezentări în format PowerPoint.

** * Nota red. (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei) Istoria omenirii, la fel și cea a României moderne (hm! Ceea ce pare o contradicție dacă privim cu ochii minții atrocitățile), a traversat perioade de cruzime stupidă și complet anapaoda îndreptată de oameni către… semeni. Exemple sunt destule în chiar secolul care abia a trecut: genocidul armean (culminat cu data de 24 aprilie 1915), al doilea război mondial cu nazismul și ideile de epurare și supremația rasei albe, Holocaustul (cu tot cu centrele de exterminare a evreilor – în mod special, pe care nu doar că i-au torturat și ucis, ci i-au și deposedat de averi) pornit de asemenea de la Hitler și acoliții săi, nazismul în Italia prin Mussolini, bomba atomică – distrugerile de la Hiroshima, Nagasaki, comunismul.

Știm că țara noastră abia a scăpat (vorba vine…) de doar trei decenii, formal, din chingile unei forme de conviețuire sociale – comunismul, adus cu tancurile de ruși cum tot repetă unii istorici (dar și ai noștri prea l-au îmbrățișat…), un regim care nu a adus ceva bun civilizației românești, dar tinerii nu știu și ei au nevoie să fie informați. În principal e bine să afle despre oamenii care schimbat istoria, în bine și în rău, dar și despre evenimentele care au răsucit firul istoriei într-un fel care ni se pare, privit și de la distanță, extrem de urât. Ne întrebăm cum a fost posibil ca un om, exemplu – Hitler, să dea un ordin de exterminare a tuturor evreilor, a germanilor cu dizabiilități plus oamenilor din alte câteva etnii și cei din juriul lui să fie complet de acord ba, mai mult decât atât, medici din anturaj să inventeze metode de tortură care mai de care mai urâte și mai dureroase.  cei care doresc să afle mai multe despre atrocitățile comunismului din România pot să urmărească site-ul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet http://www.memorialsighet.ro bineînțeles pot merge acolo, la muzeul gândit de Romulus Rusan, Ana Blandiana și colaboratorii.

Despre tortură este vorba în activitatea muzeală. Elevii s-au informat despre perioada dintre 1949-1952, când la penitenciarul Piteşti a avut loc unul dintre cele mai crunte experimente din spaţiul concentraţionar românesc: fenomenul reeducării prin tortură îndreptat împotriva deținuților închiși pe motiv politic. Evident, scopul reeducării era acela de a lovi în plin rezistenţa anticomunistă: cei care au studiat fenomenul Pitești aau observat că mulți erau cu dosare de legionari sau din tineretul legionar, dar maia erau și alte categori. Muzeograful folosește și un citat din Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1970, fost deţinut politic rus, care a scris că metodele de tortură folosite la Piteşti au reprezentat „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”.

Felicităm echipa muzeală și pe cea de la Liceul ”Perpessicius” pentru această necesară lecție de istorie pe un subiect despre care se vorbește foarte puțin (poate și pentru că e , totuși, despre de aproape de acest timp în care trăim… unele victime încă trăiesc, la fel și torționari). Citând și noi un istoric, vom aminti următorul aspect: ”Cine uită, nu merită”.

Merită, de asemenea, să cunoaoaște, subiectul de la cei care l-aiu trăit. Iată un fragment din marturiile – lui Aristide Ionescu – filmate pentru filmul documentar de lung-metraj „GENOCIDUL SUFLETELOR -Experimentul Piteşti. Reeducarea prin tortură” de Sorin Iliesiu. Copyright Fundatia VideoMedia

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Brăila în film, la Muzeul Brăilei „Carol I” în Şcoala de vară

*Proiectul „Şcoala de vară” este derulat de Școala „A. S. Pușkin” în colaborare cu Școala „Vlaicu Vodă” și muzeu * Elevii au vizionat în 11 iulie 2019 filmele „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”

   Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” Brăila (şcoală cu foarte mulţi elevi din Comunitatea Ruşilor lipoveni), în colaborare cu Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Brăila și Muzeul Brăilei „Carol I”, derulează în vacanţă proiectul „Școala de vară” şi în program au desfăşurat în data de 11 iulie 2019 o activitate la muzeu. Scopul principal al proiectului este transmiterea de informaţii către elevi despre trecutul istoric, cultura și arhitectura orașului Brăila.

Astfel, elevi de la cele două școli partenere în proiect au participat la vizioanarea a două filme documentare despre orașul Brăila, respectiv „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”, ambele realizate de specialiști de la Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv muzeograf Pricop Ghena  – şef Secţia Istorie și Gabriel Stoica.  Vizionarea a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sediul din Piața Traian nr. 3). Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2387094738240679 

Coordonatorii poiectului sunt Veronica Lacurezeanu – profesor învățământ primar la Școala Gimnazială „A. S. Pușkin”, Lenuța Chirsanov , bibliotecar la Școala „Pușkin”, Nicoleta Bajno – prof. înv. primar la Școala „Pușkin”, Mariana Mangiurea – prof. înv. primar la Școala „Vlaicu Vodă”, Diana Coșarcă – muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.