Cluj-Napoca, beneficiar de alocare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

*Pentru pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală *Alte 21 de oraşe din Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Spania, Ungaria au fost acceptate la finanţare UE 

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.   

        „Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a declarat Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională.

Alte 22 orașe au primit finanțare la a treia cerere de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în patru domenii: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța) – adaptarea la schimbările climatice; metropola Aix – Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia) – domeniul prioritar Calitatea aerului; Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța) – domeniul prioritar Locuințe; Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia) – domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.

Proiectele sunt foarte moderne, includ spre exemplu noi soluții pentru a reduce riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie bazate pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată în cazul valurilor de căldură în Paris locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare pot fi găsite aici

   Prin Apelul nr. 4 se vor finanţa proiecte, digitale şi de mediu, ale oraşelor conform Agendei europene privind securitatea

      Comisia Europeană a lansat, de asemenea, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul acțiunilor urbane inovatoare, fiind puse la dispoziţie 100 milioane euro pentru oraşe, acestea urmând a primi finanțare pentru proiecte inovatoare de protejare și reducere a vulnerabilității spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea. Vor fi finanțate şi proiecte digitale, de mediu și de incluziune. Acesta are ca termen-limită luna ianuarie 2019. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în vara anului 2019.

** * Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban. În următorul buget pe termen lung al UE, inițiativa „Acțiuni Urbane Inovatoare” va fi inclusă în cadrul Inițiativei urbane europene, un nou instrument care combină toate instrumentele urbane într-un singur program de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). Noul cadru unic de reglementare va permite combinarea mai simplă a fondurilor UE, de exemplu între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru securitate internă, în vederea elaborării unor planuri de dezvoltare urbană cuprinzătoare, care să cuprindă măsuri privind siguranța spațiilor publice.

** * Cluj-Napoca este deja în atenţia, la modul pozitiv, al românilor de când Primăria Cluj-Napoca, primar Emil Boc (fost premier, liberal) a pus în circulaţie, la finele lunii mai 2018, primele 10 autobuze electrice din România.

Reclame

Bienala Naţională de Arhitectură la Brăila, ediţia a XIII-a

*Prezentări, simpozion, gala de premiere a secţiunii „Arhitectura verde și energii alternative” * În 8 octombrie 2018, la teatrul dramatic

    Oraşul-municipiu Brăila găzduieşte, în Teatrul „Maria filotti” (TMF, str. Mihai Eminescu nr. 2 – fosta str. Republicii, fosta Regală) în 8 octombrie 2018 gala de lansare a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA), ediţia a XIII-a, şi a sectiunii „Arhitectura verde și energii alternative”. Juriul secţiunii este format din prof. univ. dr. arhitect Augustin Ioan – preşedinte, arhitecţii Ruxandra Cruțescu, Adrian Moleavin. Curator BNA 2018 este Viorica Curea. Se acordă un premiu de 5.000 lei și un weekend la Sinaia, la Centrul de Cultură și Odihnă al Ununii Arhitecţilor din România (UAR). În secţiune sunt prezentate proiecte și realizări din ultimii ani care valorifică concepte moderne în construcții, utilizarea energiilor alternative regenerabile, consumuri minime în exploatare, încadrarea în specificul tradițional al comunității și care vizează obiective noi sau reabilitarea unor valori arhitecturale de patrimoniu, finalizate în ultimii 5 ani. Expoziția proiectelor participante la secțiunea ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”, în perioada 8 – 22 octombrie 2018 este deschisă, în perioada 8 – 22 octombrie 2018, în Holul Monumental al TMF.

Notă. Ediţia precedentă a fost găzduită, în 6 – 20 martie 2015, la Casa Tineretului – album foto de la lansare de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=824423344316923

Din programul manifestării face parte şi prezentarea restaurării clădirii teatrului, construcţie în Lista Monumentelor Istorice, prezentare realizată de teatrologul Lucian Sabados – manager TMF şi arhitect Doina Bubulete. Din program face parte şi un simpozion cuprinzând conferinţa ”Brăila – poarta de intrare a inovației în România” susţinută de Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române.  conferinţa ”Arhitectura verde: în lume și la noi” susţinută de Augustin Ioan, ”Casa MEA, verde” susţinută de George Buhnici, conferinţa „Centura Verde-Galben-Albastră şi Strategia de Macro – si Mezzo-Peisaj a judetului Brăila” susţinută de Cerasela Crăciun.

Alte puncte din program: prezentarea proiectelor nominalizate – prof. dr. arh. Augustin Ioan; Gala de premiere a secțiunii ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”; prezentarea filmului documentar ”Construct (arhitect Marcel Iancu)” regia Sorin Ilieşiu, scenariu Mariana Celan. Manifestarea brăileană se încheiat cu un recital extraordinar de pian susţinut de Livia Teodorescu-Ciocănea.

Peste 350000 voluntari în Ziua națională de curățenie cu Let`s Do It, Romania!

*La Brăila au fost peste 7000 de voluntari, cei mai mulți în municipiu, majoritatea din școli 

 

Let s Do It Romania! 2018

Am fost unul dintre voluntarii (m-am înscris pe internet) participanți la campania internațională de curățenie lansată de Let`s Do It (https://www.letsdoitworld.org/ prima ediție a fost în 2008, în Estonia). În România, campania națională s-a derulat sâmbătă. 15 septembrie 2018. La fel și Brăila. Am avut alături de mine (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, profesor la Palatul Copiilor – cercul de Ziaristică) pe Valentina Buliteanu, Ana Ecaterina Călin, Ștefan Teodor Pavel, Maria Valentina Stoian – elevi de la cerc, din echipa de jurnaliști de la Școala Gimnazială Mihai Viteazul; merita să-i numesc, pentru că și-au dedicat căteva ore unei activități pe care trebuia s-o ducă la bun sfârșit (de fapt) o firmă de salubritate (ni s-a repartizat o zonă de pe faleză). Alte imagini cu noi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213057951670526 

Let s Do It, Braila! 2018
echipa mea

Am primit această scrisoare din care se văd ideile principale ale campaniei (poate vă conving să facem mai puțină mizerie, astfel încât la următoarea campanie să avem mai puțin de lucru). În foto suntem noi, înainte de activitate, la frumoasa fântănă a lui Constantin Lucaci și alte câteva de la munca efectivă și de la corturile organizatorilor, Nicoleta Bogzeanu – coordonator local Let Do It, la primele ore ale dimineții.

Let s Do It, Braila! 2018

Dragul nostru voluntar,

Îți multumim tare mult pentru prezența la Ziua de Curățenie Națională de pe 15 septembrie 2018! Am reușit să ne strângem peste 340000 de oameni implicați, cărora le pasă de Romania… iar acestea sunt numai primele cifre pe care le avem!

Datorită ție, România este cu mult mai curată. O primă estimare este că am strâns peste 467453 de saci cu deșeuri. Românii din toată țara au spus „Let`s Do It!” sâmbătă, fie că vorbim de elevi, profesori, familii cu copii, angajați corporate, ong-uri, instituții (militari, pompieri, politiști), primarii sau angajati ai pompierilor și detinuti.

Poti citi mai multe despre rezultatele de sambata aici și poti vedea cati voluntari s-au strans in fiecare judet aici.

Am fost copleșiți de susținerea pe care a avut-o Let`s Do It, Romania! într-un an dificil din foarte multe puncte de vedere, de la contextul politic și social, la diverse provocări din partea vremii sau organizatorice. Cu toate acestea, am reușit cea mai mare mobilizare de până acum. Chiar dacă, aparent, vorbim despre o singură zi de curățenie pe an, efectele ei se văd mult după, în mentalitatea oamenilor despre deșeuri și despre puterea de a schimba în bine România. În urma ei rămân constiința civică și respectul față de natură. Poți vedea poze de la acțiune pe pagina de Facebook „Let`s Do It, Romania!”.

Îți multumim că ți-ai dat câteva ore din timpul tâu de weekend pentru Let`s Do It, Romania!”

We Did It, Again!

** * În municipiul Brăila, s-au colectat 7,9 tone deșeuri menajere și 1,5 tone deșeuri reciclabile, cu participarea a 3000 de persoane, voluntari și organizatori. Au participat, în calitate de parteneri, Inspectoratul Școlar Județean și Cercetașii, Garnizoana, Administrația Fluvială, Penitenciarul, societatea civilă în diverse formule – spre exemplu, un grup din care a făcut parte Miron Semergiu a mers peste Dunăre, în zona numită generic plaja Perla etc. Pe lista de înscrieri (cifră vizibil din harta de pe site) apar 7924 persoane, din care 771 înscriși individual, 2669 elevi, 169 reprezentanți ai ONG-urilor (de aici fac parte și partidele politice, au participat cu echipe de voluntari PSD și ALDE), 4315 din partea autorităților. SC Braicar a permis transportul gratuit, în intervalul în care s-a desfășurat campania (7.30 / 14.00). Primăria municipiului Brăila mulțumește tuturor cetățenilor, unităților de învățământ, instituțiilor, organizațiilor și societăților care au participat la organizarea și desfășurarea proiectului „Ziua Națională de Curățenie – 2018” în data de 15 septembrie 2018, în orașul nostru.

Din județ, s-au înscris voluntari de la Scorțaru Nou, de la Penitenciarul pentru copii și tineri Tichilești (au participat 13 tineri care execută pedeapsa privativă de libertate în regimul deschis la Centrul de Detenție Brăila – Tichileşti; au adunat 175 saci cu materiale reciclabile, în special pet-uri și pungi de plastic, în zona între str. Mircea Mălăeru și Vadul Ghecetului; acțiunea a fost în baza parteneriatului încheiat între Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Asociaţia “Viitorul în zori). Cred că au fost și alții, aici îi preyentăm pe cei care și-au anunțat public prezența. 

Pelicam 2018, Festival internaţional de film despre mediu și oameni la Tulcea

*Ediţia a VII-a a manifestării are loc între 21 şi 24 iunie * Patru secţiuni de concurs, filme în premieră pentru România

   În perioada 21 – 24 iunie 2018, la Tulcea are loc o nouă ediţie „Pelicam, Festivalul Internaţional de Film despre mediu și oameni” (https://www.pelicam.ro/), organizat de Asociaţia Les Herbes Folles.

Întreg programul ediţiei a VII-a, spaţiile de desfăşurare a evenimentelor, parteneri etc. la pelicam_program_2018 (click pe document în fomat PDF pentru detalii)

În festival au loc proiecții de film, concerte în aer liber, workshopuri, expoziții foto și conferințe/ discuții pe tema mediului. Majoritatea filmelor sunt prezentate în cele patru secțiuni competiționale – Competiția Oficială, Black Sea Docs, Fresh Perspectives și Competiția de Scurt-Metraje, filme în premieră națională la Pelicam. Intrarea este gratuită la toate proiecțiile și evenimentele festivalului.

** * Înfiinţat în 2012, Pelicam este un eveniment unic în România prin tematica abordată în cele 4 zile de festival, și anume mediul înconjurător. Festivalul Pelicam este din 2013 membru Green Film Network, o reţea de 40 festivaluri de film din lume focusate pe tema mediului înconjurător, o platformă care permite tuturor festivalurilor să își coordoneze activitatea, să ajute la promovarea și distribuția filmelor și să încurajeze ințiativele și proiectele ce au ca scop principal informarea publicului larg despre problematica mediului înconjurător. Festivalul Pelicam este singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. „Am ales orașul Tulcea pentru organizarea acestui eveniment unic în pesisajul cultural românesc datorită proximității Deltei Dunării, rolul unui festival de film despre mediu fiind de a informa și de a propune piste de abordare pentru soluții de dezvoltare durabilă. Festivalul Pelicam își propune să atragă un public numeros interesat de film și de mediul înconjurător, public care se regăsește atât în Tulcea și în zona Deltei Dunării, cât și la nivel național și internațional” – organizatorii.

UE: România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

*Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari * Încă sunt 189 de mari aglomerări urbane unde nu se colectează corespunzător apele urbane reziduale şi 198 aglomerări urbane care nu respectă obligațiile de tratare * Există termen de intrare în legalitate: două luni

Comisia Europeană a transmis joi, 7 iunie 2018, României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari și anume, în aglomerări urbane. Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea informaţiile de la MEMO/12/12.

Conform cerinţelor din calitatea de stat membru UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Dar lucrurile nu s-au petrecut astfel. Din datele furnizate UE de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respectă obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE. 

** *  Nu doar România se află în situaşia de a nu respecta Directiva 91. Comisia a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale care, netratate, pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. La fel, dacă Cipru şi Estonia nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

** * Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește obligarea statelor membre, chiar prin acționarea în justiție, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, vizând diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Ziua mondială a mediului – 5 iunie

*În această zi, în 2018 România devine – prin intermediul companiei Carrefour – prima ţară din regiune care introduce pungile sută la sută biodegradabile, scopul fiind acela de a ajuta la lupta contra poluării * UE a reglementat legislaţia în domeniu obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile până în 2030 * Biblioteca Judeţeană Brăila a organizat o expoziţie documentară

   Ziua mondială a Mediului  World Environment Day) – 5 iunie – sau Ziua mediului înconjurător, se serbează începând din 1972. Propunerea a venit la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) pentru celebarea Conferinţei „Ecologia” de la Stockholm. Este cel mai important punct din Programului pentru Mediu al  ONU. Îndemnul adresat pentru ziua mediului din acest an este să combatem poluarea cu plastic în special pentru protejarea apei.  Mesajul ONU din 2018 este „SOS oceanul planetar” transmis publicul cu ajutorul ambasadorilor aleşi în acest scop – modelul Gisele Bündchen, actorii Don Cheadle și Ian Somerhalder, fotbalistul Yaya Touré. În primul rând, este vizată stoparea sau reducerea încălzirii globale care conduce la topirea calotele glaciare antarctice și groenlandeze, process care duce la creșterea nivelului oceanului planetar. Nota. red. La nivel mondial, 10 la sută dintre deşeuri este reprezentat de plastic. Colectarea selectivă ar fi o bună soluţie… dacă s-ar aplica; refuzul ambalajelor din plastic oferite gratuit în pieţe şi nu numai ar fi o altă soluţie pe care o putem adopta pentru a lupta la nivel individual cu poluarea. Uniunea Europeană (UE) a reglementat legislaţia în domeniu (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/17/ue-si-prima-strategie-privind-materialele-plastice-obiectiv-2030-recuperabile-reciclabile-100/) obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile sută la sută până în 2030.

„Suntem cu toții conectați. Problemele cu care se confruntă locuitorii insulelor vor fi și problemele noastre. Așa că fiecare măsură pe care o luăm pentru a reduce risipa și pentru a tempera procesul de schimbare climatică este importantă. Alătură-te uneia dintre echipele noastre și implică-te pentru a face o diferență cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului”, spune mesajul campaniei.

Marcarea Zilei mediului din acest an vine cu o veste bună pentru spaţiul româneasc, anunţată de Anca Damour – director Corporate Affairs şi Comunicare Carrefour România – şi citată de revista „Capital”. Astfel, din 5 iunie 2018 vor putea fi folosite pungi 100% biodegradabile, deocamdată în toate hipermarketurile din Bucureşti. Ambalajele sunt produse de o firmă românească din porumb ca materie primă şi sunt inscipţionate cu o cerneală realizată tot din materie biologică, pe bază de soia. Pungile se vor degrada în cel mult şase luni, spre deosebire de cele clasice din plastic a căror degradare are loc în zeci de ani, specialiştii susţinând că pot rămâne intacte şi 200 de ani, şi din acest motiv se produc adevărate tragedii în mediul natural – mii şi mii de păsări, animale, peşti, balene, delfini etc. mor anual pentru că ingerează pungi de plastic ori bucăţi de plastic.

Mesajul UNU, transmis de Antonio Guterres – secretar general ONU – pentru această ediţie a Zilei Mediului este revelator:

La Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” a organizat cu această ocazie o expoziție documentară intitulată „Pentru o viață așa cum ți-o dorești, plantează un copac, sădește o floare, ai grijă de natură!”, realizator Doina Lalu, bibliotecar. Poate fi vizitată la parterul Secției de Împrumut pentru Adulți până pe 29 iunie 2018.

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.