Concurs şcolar „Peisajul de pe strada mea” 2019, ediţia a VIII-a la final

*La Brăila, în organizarea Liceului pedagogic şi al Asociaţiei ARIN, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene, a ISJ şi APM * Au participat elevi din 13 şcoli * Între premianţi, echipaje de la Şcolile „Mihu Dragomir”, Liceul Pedagogic, Siliştea, Traian, Chiscani 

Concursul şcolar „Peisajul de pe strada mea” 2019 a făcut parte din manifestările asociate Zilei Internaţionale a Mediului (5 iunie) şi în data de 6 iunie 2019 s-a desfăşurat finala, în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Braila. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2367042600054982 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei. Ediţia 2019 a competiţiei a fost organizată de Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” şi Asociaţia ARIN (Codruţa Nedelcu – directorul asociaţiei – este iniţiator), cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila, al Inspectoratului Şcolar (ISJ) Brăila şi al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila. Concursul urmăreşte să sprijine implementarea Convenţiei Europene a Peisajului.

La această ediţie, a VIII-a, s-au înscris 13 echipe, dintre care patru din localităţi din judeţ. Pe parcursul activităţilor, elevii au învățat să identifice elemente caracteristice pentru peisaj si să propună modificări (în sensul regenerării acestuia). Participanţii dezvoltă competențe in privința lucrului manual (echipele realizeaza machete), a utilizării calculatorului, a utilizării de materiale reciclate și a lucrului în echipă. Machetele realizate de ei reprezintă “viziunea” şi aspiraţiile acestora referitoare la “peisajul” în care ar dori să trăiască.

Palmares „Peisajul de pe strada mea” 2019

Clasa a V-a Locul I: Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir”, cu proiectul „Faleza pentru conservarea biodiversităţii” al „Echipei de juniori”; Locul al II-lea: Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” cu proiectul „Raza de soare” al echipei „Cercetaşii iscusiţi”; Locul al III-lea: Şcoala Gimnazială Siliştea cu proiectul „Locul de joacă” al echipei „Micii constructori”. Menţiuni: Liceul Pedagogic – echipa „Speranţe” cu proiectul „Hotel Pescăruş”, Şcoala Gimnazială Aurel Vlaicu – echipa “Creative Kids I” cu proiectul „Povestea Culorilor”, Şcoala Gimnazială  Aurel Vlaicu – echipa “Creative Kids II” cu proiectul „Parcul Mic”,

Clasa a VI-a Locul I: Şcoala Gimnazială „Mihu Dragomir” cu proiectul „Orăşelul Dulce” al echipei „Copiii dulci”; Locul al II-lea: Școala Gimnazială Traian cu proiectul “Vechi şi Nou” al echipei „Faimoşii”; Locul al III-lea: Şcoala Gimnazială Chiscani cu proiectul „Strada de lângă Dunare” al echipei „Dunărenii”. Menţiuni: Școala Gimnazială „Vlaicu Voda” Brăila – echipa „Florile Dunarii” cu proiectul „La pas prin Brăila”, Școala Gimnazială “Mihail  Sadoveanu” Brăila – echipa „Exploratoarele curioase” cu proiectul „Faţa cea noua a Primăriei Brăila”, Şcoala Gimnazială Siliştea – echipa „Faimoşii” cu proiectul „Tabăra-camping”, Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Brăila – echipa „Furnicuţele isteţe” cu proiectul „O nouă imagine a Grădinii Publice Brăila”.

Premiile au fost acordate de Asociaţia ARIN şi SC LECOM STAR SRL Brăila. Toţi participanţii au primit premii de participare. „Speranţa noastră este ca, prin participarea la concurs, tinerii să devină în viitor persoane nu doar implicate în viaţa comunităţilor lor dar şi cetăţeni capabili să participe activ şi în cunoştinţă de cauză la elaborarea planurilor de dezvoltare ale localităţilor sau chiar regiunilor în care trăiesc„, spune Codruţa Nedelcu – director executiv ARIN.

Reclame

Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; suri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lungLegislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.

Forum Regional pentru Dezvoltare Durabilă, la Geneva

*În 21 şi 22 martie 2019 * Au participat şi reprezentanţi ai Departamentului român pentru dezvoltare durabilă

La Geneva (Elveţia) s-a desfăşurat în 21 şi 22 martie 2019 Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă (mai multe despre agenda manifestării la https://www.unece.org/rfsd2019.html pe site The United Nations Economic Commission for Europe – UNECE). Câteva din temele de pe agenda înaltei reununi au vizat adoptarea de politici în vederea responsabilizării cetăţenilor cu privire la acest amplu subiect – https://sustainabledevelopment.un.org/sdgs agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (detalii în document 2030 Agenda for Sustainable Development web) a fost adoptată de statele membre ONU în 2015, România aderând abia în 2018 – sau cum se pot utiliza înaltele tehnologii şi noile descoperiri ştiinţitifice în dezvoltarea durabilă, cum să se dezvolte cooperarea regională pe acest subiect etc.

   La evenimente au participat şi reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din România. Spre exemplu, Csilla Lőrincz – șef de birou în acest Departament, a moderat discuțiile într-o dezbatere privind drepturile omului în contextul Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă și a participat în calitate de speaker la un eveniment conex organizat de European Youth Forum – la acesta a subliniat importanța implicării tineretului în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă care reprezintă o prioritate intersecțională a președinției României la Consiliul UE. Consilierul de stat László Borbély și Csilla Lőrincz au prezentat delegației UE de la Geneva activitatea Departamentului în perioada președinției României la Consiliul UE (ianuarie – iunie 2019).

** * Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (la nivelul UE, Consiliul Uniunii şi-a luat rolul în serios şi a propus 17 obiective de atins – detalii la https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/20/agenda-sustainable-development/) „Transformarea lumii în care trăim” a fost adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă (New York, 25-27 septembrie 2015). Aceasta include un set de obiective de dezvoltare durabilă globale care au înlocuit obiectivele de dezvoltare ale mileniului de la 1 ianuarie 2016. Agenda 2030 oferă un răspuns provocărilor de la nivel global abordând, într-o manieră cuprinzătoare, problema eradicării sărăciei și dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile. Cele 17 noi obiective de dezvoltare durabilă împreună cu cele 169 de ținte aferente se referă la domenii-cheie, precum sărăcia, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul și producția sustenabile, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, oceanele, schimbările climatice și egalitatea de gen.

Nota red. Comunicatul guvernului titrează „România, reprezentată cu succes la Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă de la Geneva”, subliniind că „Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă a oferit oportunitatea de a face mai vizibilă activitatea României în acest domeniu, dar și de a consolida astfel poziția de hub regional pe care țara noastră o ocupă în interiorul UNECE”…

Nu ştiu de unde au scos-o, pentru că dacă privim cu atenţie obiectivele noi propuse în 2016 la nivelul Consiliului Uniunii, nu văd care dintre ele sunt de interes pentru actualul guvern şi nu par să fie promovate în România, aşa cum sunt ele conturate în spiritul dezvoltării durabile gândite la nivelul ONU şi le-am prezentat aici… Chiar nu pricep de ce se laudă!

Adrian Tabarac, PNL: ”Investițiile pompieristice la ECO și lipsa de viziune a primarului Dragomir”

*În numele liberalilor, consilierul local Adrian Tabarac se întreabă dacă activitatea de salubritate din municipiu va ajunge să fie pe principiile europene, de selectare a deșeurilor, sau nu… după ce firma ECO a fost dotată recent cu cinci noi mașini

 

Adrian Tabarac, PNL

Adrian Tabarac – președintele Organizației Municipale PNL Brăila, consilier în Consiliul Local Municipal – atrage atenția asupra unor aspecte din activitatea de la SC ECO SA care, în opinia liberalilor (Notă. În opoziție la Brăila condusă de PSD și ALDE, ca și la centru), sunt contraproductive. În textul de mai jos sunt precizate toate temerile și nemulțumirile referitoare la aspecte privind această societate care ar trebui, ca toate de acest gen, să facă nu doar curățenie în urbe, ci și să ajute populația să colecteze selectiv deșeurile. Una dintre cele mai noi directive UE poate fi consultată și la https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM-2018-28-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF 

Peste 2.153.000 lei, adică peste 450.000 euro a cheltuit Primăria Brăila pentru achiziția unor utilaje care au intrat de curând în dotarea SC ECO SA, firma de salubritate la care municipalitatea este acționar majoritar. Este vorba despre trei mașini de colectare a gunoiului, o autospecială cu container și o mașină specială pentru deszăpeziri, echipamente despre care primarul municipiului Brăila, Marian Viorel Dragomir, spune că vor rezolva problemele salubrizării în Brăila.

          Firma SC ECO SA este preferata Primăriei Brăila, în condițiile în care, în municipiu, există contracte încheiate și cu alți doi operatori, care prestează servicii similare. Spre finalul anului 2017, municipalitatea a alocat către ECO SA peste 9 milioane de lei, sub justifcarea unei modernizări a parcului de utilaje. Numai că, în realitate, peste 5,2 milioane de lei, adică mai mult de jumătate, au fost folosiți pentru acoperirea datoriilor pe care societatea le avea în acel moment, iar restul urmau să fie alocați investițiilor.

          Dacă la momentul infuziei de capital, conducerea ECO SA și primarul Dragomir promiteau că banii vor fi utilizați pentru achiziția a 350 de pubele zincate, 250 de pubele metalice pentru colectarea selectivă a gunoiului, două autogunoiere de capacitate mare, o automăturătoare, o autospecială multifuncțională, dotată inclusiv cu aspirator de frunze şi container pentru moloz, un tractor, o remorcă, un încărcător frontal cu cupă şi o perie frontală, din lunga serie de utilaje, banii au fost folosiți doar pentru achiziția celor trei mașini de colectare a gunoiului, autospeciala și mașina ce ar urma să fie folosită pentru deszăpeziri.

Primarul Marian Dragomir se laudă cu această investiție, fără să precizeze cum vor reuși cele cinci utilaje moderne să rezolve problema curățeniei pe sectorul de intervenție a ECO SA. Cum poate o singură mașină de deszăpezire să asigure lucrările în oraș când este cunoscut faptul că, în zilele în care ninge, este nevoie de 40-50 de utilaje pentru intervenție?

        În numele consilierilor PNL din CLM Brăila îmi exprim îngrijorarea și suspiciunea față de eficiența acestei investiții, câtă vreme municipalitatea va continua să închirieze utilaje și să achite servicii de salubritate și altor firme aflate în contract. În plus, apar semne de întrebare privind oportunitatea cheltuirii acestor bani, cât timp, în municipiul Brăila ar urma să existe un operator unic de salubritate, care va fi stabilit în urma unei licitații. Modernizarea parcului de utilaje al acestuia se va putea realiza cu fonduri europene, potrivit unui plan de management integrat al deșeurilor. Pentru planul integrat de deșeuri s-au făcut deja niște pași, s-au aprobat niște proceduri. Este cumva această investiție o cale de a pregăti Eco, pe bani publici, să fie operator unic, în condițiile în care vorbim despre o licitație pentru desemnarea acestuia? Un lucru este evident: noi, consilierii liberali brăileni nu ne împotrivim modernizărilor, dar nu puteam fi de acord cu alocarea fără discernământ și pompieristic a banilor publici, fără nicio coerență și fără nicio viziune”  – Adrian Tabarac, PNL.

Cluj-Napoca, beneficiar de alocare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

*Pentru pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală *Alte 21 de oraşe din Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Spania, Ungaria au fost acceptate la finanţare UE 

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.   

        „Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a declarat Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională.

Alte 22 orașe au primit finanțare la a treia cerere de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în patru domenii: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța) – adaptarea la schimbările climatice; metropola Aix – Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia) – domeniul prioritar Calitatea aerului; Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța) – domeniul prioritar Locuințe; Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia) – domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.

Proiectele sunt foarte moderne, includ spre exemplu noi soluții pentru a reduce riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie bazate pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată în cazul valurilor de căldură în Paris locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare pot fi găsite aici

   Prin Apelul nr. 4 se vor finanţa proiecte, digitale şi de mediu, ale oraşelor conform Agendei europene privind securitatea

      Comisia Europeană a lansat, de asemenea, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul acțiunilor urbane inovatoare, fiind puse la dispoziţie 100 milioane euro pentru oraşe, acestea urmând a primi finanțare pentru proiecte inovatoare de protejare și reducere a vulnerabilității spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea. Vor fi finanțate şi proiecte digitale, de mediu și de incluziune. Acesta are ca termen-limită luna ianuarie 2019. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în vara anului 2019.

** * Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban. În următorul buget pe termen lung al UE, inițiativa „Acțiuni Urbane Inovatoare” va fi inclusă în cadrul Inițiativei urbane europene, un nou instrument care combină toate instrumentele urbane într-un singur program de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). Noul cadru unic de reglementare va permite combinarea mai simplă a fondurilor UE, de exemplu între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru securitate internă, în vederea elaborării unor planuri de dezvoltare urbană cuprinzătoare, care să cuprindă măsuri privind siguranța spațiilor publice.

** * Cluj-Napoca este deja în atenţia, la modul pozitiv, al românilor de când Primăria Cluj-Napoca, primar Emil Boc (fost premier, liberal) a pus în circulaţie, la finele lunii mai 2018, primele 10 autobuze electrice din România.

Bienala Naţională de Arhitectură la Brăila, ediţia a XIII-a

*Prezentări, simpozion, gala de premiere a secţiunii „Arhitectura verde și energii alternative” * În 8 octombrie 2018, la teatrul dramatic

    Oraşul-municipiu Brăila găzduieşte, în Teatrul „Maria filotti” (TMF, str. Mihai Eminescu nr. 2 – fosta str. Republicii, fosta Regală) în 8 octombrie 2018 gala de lansare a Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA), ediţia a XIII-a, şi a sectiunii „Arhitectura verde și energii alternative”. Juriul secţiunii este format din prof. univ. dr. arhitect Augustin Ioan – preşedinte, arhitecţii Ruxandra Cruțescu, Adrian Moleavin. Curator BNA 2018 este Viorica Curea. Se acordă un premiu de 5.000 lei și un weekend la Sinaia, la Centrul de Cultură și Odihnă al Ununii Arhitecţilor din România (UAR). În secţiune sunt prezentate proiecte și realizări din ultimii ani care valorifică concepte moderne în construcții, utilizarea energiilor alternative regenerabile, consumuri minime în exploatare, încadrarea în specificul tradițional al comunității și care vizează obiective noi sau reabilitarea unor valori arhitecturale de patrimoniu, finalizate în ultimii 5 ani. Expoziția proiectelor participante la secțiunea ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”, în perioada 8 – 22 octombrie 2018 este deschisă, în perioada 8 – 22 octombrie 2018, în Holul Monumental al TMF.

Notă. Ediţia precedentă a fost găzduită, în 6 – 20 martie 2015, la Casa Tineretului – album foto de la lansare de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=824423344316923

Din programul manifestării face parte şi prezentarea restaurării clădirii teatrului, construcţie în Lista Monumentelor Istorice, prezentare realizată de teatrologul Lucian Sabados – manager TMF şi arhitect Doina Bubulete. Din program face parte şi un simpozion cuprinzând conferinţa ”Brăila – poarta de intrare a inovației în România” susţinută de Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române.  conferinţa ”Arhitectura verde: în lume și la noi” susţinută de Augustin Ioan, ”Casa MEA, verde” susţinută de George Buhnici, conferinţa „Centura Verde-Galben-Albastră şi Strategia de Macro – si Mezzo-Peisaj a judetului Brăila” susţinută de Cerasela Crăciun.

Alte puncte din program: prezentarea proiectelor nominalizate – prof. dr. arh. Augustin Ioan; Gala de premiere a secțiunii ”Arhitectura Verde și Energii Alternative”; prezentarea filmului documentar ”Construct (arhitect Marcel Iancu)” regia Sorin Ilieşiu, scenariu Mariana Celan. Manifestarea brăileană se încheiat cu un recital extraordinar de pian susţinut de Livia Teodorescu-Ciocănea.

Peste 350000 voluntari în Ziua națională de curățenie cu Let`s Do It, Romania!

*La Brăila au fost peste 7000 de voluntari, cei mai mulți în municipiu, majoritatea din școli 

 

Let s Do It Romania! 2018

Am fost unul dintre voluntarii (m-am înscris pe internet) participanți la campania internațională de curățenie lansată de Let`s Do It (https://www.letsdoitworld.org/ prima ediție a fost în 2008, în Estonia). În România, campania națională s-a derulat sâmbătă. 15 septembrie 2018. La fel și Brăila. Am avut alături de mine (Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, profesor la Palatul Copiilor – cercul de Ziaristică) pe Valentina Buliteanu, Ana Ecaterina Călin, Ștefan Teodor Pavel, Maria Valentina Stoian – elevi de la cerc, din echipa de jurnaliști de la Școala Gimnazială Mihai Viteazul; merita să-i numesc, pentru că și-au dedicat căteva ore unei activități pe care trebuia s-o ducă la bun sfârșit (de fapt) o firmă de salubritate (ni s-a repartizat o zonă de pe faleză). Alte imagini cu noi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213057951670526 

Let s Do It, Braila! 2018
echipa mea

Am primit această scrisoare din care se văd ideile principale ale campaniei (poate vă conving să facem mai puțină mizerie, astfel încât la următoarea campanie să avem mai puțin de lucru). În foto suntem noi, înainte de activitate, la frumoasa fântănă a lui Constantin Lucaci și alte câteva de la munca efectivă și de la corturile organizatorilor, Nicoleta Bogzeanu – coordonator local Let Do It, la primele ore ale dimineții.

Let s Do It, Braila! 2018

Dragul nostru voluntar,

Îți multumim tare mult pentru prezența la Ziua de Curățenie Națională de pe 15 septembrie 2018! Am reușit să ne strângem peste 340000 de oameni implicați, cărora le pasă de Romania… iar acestea sunt numai primele cifre pe care le avem!

Datorită ție, România este cu mult mai curată. O primă estimare este că am strâns peste 467453 de saci cu deșeuri. Românii din toată țara au spus „Let`s Do It!” sâmbătă, fie că vorbim de elevi, profesori, familii cu copii, angajați corporate, ong-uri, instituții (militari, pompieri, politiști), primarii sau angajati ai pompierilor și detinuti.

Poti citi mai multe despre rezultatele de sambata aici și poti vedea cati voluntari s-au strans in fiecare judet aici.

Am fost copleșiți de susținerea pe care a avut-o Let`s Do It, Romania! într-un an dificil din foarte multe puncte de vedere, de la contextul politic și social, la diverse provocări din partea vremii sau organizatorice. Cu toate acestea, am reușit cea mai mare mobilizare de până acum. Chiar dacă, aparent, vorbim despre o singură zi de curățenie pe an, efectele ei se văd mult după, în mentalitatea oamenilor despre deșeuri și despre puterea de a schimba în bine România. În urma ei rămân constiința civică și respectul față de natură. Poți vedea poze de la acțiune pe pagina de Facebook „Let`s Do It, Romania!”.

Îți multumim că ți-ai dat câteva ore din timpul tâu de weekend pentru Let`s Do It, Romania!”

We Did It, Again!

** * În municipiul Brăila, s-au colectat 7,9 tone deșeuri menajere și 1,5 tone deșeuri reciclabile, cu participarea a 3000 de persoane, voluntari și organizatori. Au participat, în calitate de parteneri, Inspectoratul Școlar Județean și Cercetașii, Garnizoana, Administrația Fluvială, Penitenciarul, societatea civilă în diverse formule – spre exemplu, un grup din care a făcut parte Miron Semergiu a mers peste Dunăre, în zona numită generic plaja Perla etc. Pe lista de înscrieri (cifră vizibil din harta de pe site) apar 7924 persoane, din care 771 înscriși individual, 2669 elevi, 169 reprezentanți ai ONG-urilor (de aici fac parte și partidele politice, au participat cu echipe de voluntari PSD și ALDE), 4315 din partea autorităților. SC Braicar a permis transportul gratuit, în intervalul în care s-a desfășurat campania (7.30 / 14.00). Primăria municipiului Brăila mulțumește tuturor cetățenilor, unităților de învățământ, instituțiilor, organizațiilor și societăților care au participat la organizarea și desfășurarea proiectului „Ziua Națională de Curățenie – 2018” în data de 15 septembrie 2018, în orașul nostru.

Din județ, s-au înscris voluntari de la Scorțaru Nou, de la Penitenciarul pentru copii și tineri Tichilești (au participat 13 tineri care execută pedeapsa privativă de libertate în regimul deschis la Centrul de Detenție Brăila – Tichileşti; au adunat 175 saci cu materiale reciclabile, în special pet-uri și pungi de plastic, în zona între str. Mircea Mălăeru și Vadul Ghecetului; acțiunea a fost în baza parteneriatului încheiat între Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Asociaţia “Viitorul în zori). Cred că au fost și alții, aici îi preyentăm pe cei care și-au anunțat public prezența.