Arhive categorie: Mediu

Rabla pentru electrocasnice

*Selecția persoanelor fizice in program are loc (7 zilei sau) până la epuizarea bugetului

Programul Rabla pentru electrocasnice a început azi, 24 iunie 2022, și durează (maximum 7 zile) până la epuizarea bugetului de 25 milioane lei alocat prin Administrația Fondului pentru Mediu/ Ministerul Mediului. Programul este destinat persoanelor fizice care se pot înscrie în prima etapă, în vederea selectării voucherelor aferente categoriei din care fac parte mașinile de spălat rufe, mașinile de spălat vase și frigidere/ congelatoare. Practic, până în 30 iunie 2022, inclusiv, se acordă vouchere pentru achiziționarea de echipamente electrice şi electronice de uz casnic, după cum urmează: a) 400 lei pentru mașini de spălat rufe, inclusiv cu uscător, având cel puțin noua clasă energetică C; b) 400 lei pentru mașini de spălat vase având cel puțin noua clasă energetică D; c) 400 lei pentru categoria frigidere/ combine frigorifice/ lăzi frigorifice/ congelatoare având cel puțin noua clasă energetică E. După publicarea listei persoanelor fizice aprobate pe site-ul AFM, solicitanții se vor prezenta la unul dintre comercianții validați, de unde vor achiziționa echipamentul dorit.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Delegație română în Egipt, la Conferința mondială a tinerilor parlamentari

*S-a discutat despre încălzirea globală, dar și despre efectele războiului de pe teritoriul Ucrainei asupra prețurilor în agricultură * Deputatul brăilean Alexandru Popa a ținut să își achite din bugetul personal cheltuielile de deplasare și cazare

Deputatul liberal Alexandru Popa – președinte al PNL Brăila – a participat, în 15 și 16 iunie 2022, la a opta ediţie a Conferinţei Mondiale a Tinerilor Parlamentari, organizată de Uniunea Interparlamentară (UIP) si desfășurată la Sharm el-Sheikh, Egipt. Tema generică a fost „Tinerii parlamentari pentru acțiune climatică”. Din delegația Parlamentului României au făcut parte Ileana Cristina Dumitrache – vicepreşedinte la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic de la Camera Deputaților, Bogdan Gruia Ivan – vicepreşedinte la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor tot din Camera Deputaților. Alexandru Popa a fost reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Alexandru Popa: „Au fost două întâlniri în care s-a discutat despre diverse aspecte ale încălzirii globale și în plus, eu am participat și la o întâlnire cu importatorii de cereale din România, la care s-a vorbit despre modul în care afectează războiul din Ucraina piața de cereale și de asemenea, despre evoluția prețurilor în acest domeniu. Știu că atunci când este vorba despre deplasările parlamentarilor în străinătate, sunt oameni care consideră că acesta este un gen de turism mascat pe bani publici, și de aceea vreau să precizez că toate cheltuielile legate de această deplasare le-am suportat din propriul buzunar. Nu că aceste cheltuieli nu ar fi fost plătite de Parlament, dar eu am solicitat să le plătesc din banii mei, ca să nu existe niciun fel de discuții”.

22 iunie 2022

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Brăila și asfaltările. Cum? Exact cum nu trebuie, spune Cătălin Canciu

*Inspectorul școlar general prof. dr. Cătălin Canciu – și consilier municipal din partea PNL, dar și președintele Organizației Municipale a PNL Brăila, prezintă o nouă situație de asfaltare peste… stratul de piatră existent

Prof. dr. Cătălin Canciu – președinte Organizația Municipală PNL Brăila, consilier în CLM Brăila din partea liberalilor, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brăila – aduce în atenția publică o situație care ar trebui să intereseze pe toți locuitorii, mai she’s că nu e vorba doar de lucrări publice cu și de calitatea vieții (n.red. Se poate/ pare însă ca unii să uite că în societate ne interesează și calitatea vieții tuturor…! Deci nu doar locul de parcare și locuință proprie… )

Cătălin Canciu: „Primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila, despre care spuneam cu ceva vreme în urmă că asfaltează fără discernământ – nu contează că este şosea de centură sau stradă cu valoare patrimonială, are în plan să transforme Brăila istorică într-un oraş fără identitate, monoton, de sorginte comunistă. După ce a rezistat fără probleme peste 100 de ani şi ar mai fi rezistat alte câteva sute de ani, dacă ar fi fost reaşezată corespunzător, piatra cubică din granit de pe strada Plevnei şi-a găsit sfârşitul subit sub administraţia Dragomir. Fără nicio urmă de regret sau de respect pentru istoria locală, Dragomir a îngropat sub strat de bitum întreg granitul care se găsea aici şi care oferea străzii un farmec aparte şi amintea de Brăila de altădată. De aceeaşi soartă cruntă a avut parte, cu câteva luni în urmă, şi Drumul Căruţaşilor, realizat de primii negustori care au ridicat Brăila în urmă cu un secol. Construite piatră cu piatră, cu simţ de răspundere, pentru că în anul 1909, inginerul şef al oraşului Brăila a trecut în caietul de sarcini obligaţia ca piatra cubică să aibă forma regulată paralelipipedică şi toate cele şase feţe bine cioplite, pentru a putea fi întoarse şi întrebuinţate în timp pe toate laturile, aceste străzi din Brăila pavate cu granit au dispărut astăzi fără urmă. În timp ce străinii sunt mândri de faptul că au străzi pavate cu piatră cubică, plătind bani grei pentru granitul negru-albăstrui, primarul Dragomir îşi permite să ignore valoarea lui patrimonială inestimabilă şi să toarne smoală încinsă peste istoria de peste 100 de ani a Brăilei. Şi pentru ca sfidarea brăilenilor să fie şi mai mare, Dragomir declară public, în bătaie de joc, că ‘el nu a trăit în acele vremuri când s-au construit străzile din granit, pentru a şti unde se află drumul căruţaşilor, şi că <dacă cineva plânge după această comoară patrimonială, o va găsi în siguranţă peste 400 de ani, sub asfalt>. Să iei în derâdere un oraş istoric, pavat cu acest granit, cu care alte oraşe ale lumii se mândresc, asta da… viziune a administraţiei Dragomir, care visa, în urmă cu ceva vreme, la titlul de capitală cultural europeană pentru Brăila. Acum că a <rezolvat> străzile cu piatră cubică, Dragomir poate trece la vopsitul statuilor din oraş şi la cimentuirea hrubelor din Centrul Istoric, pe acelaşi principiu, că <istoria se conservă mai bine, dacă nu e la vedere’>, dar să lase vorbă ultimului turist să stingă lumina atunci când părăseşte Brăila. Înţelegem că ambiţia lui Dragomir este aceea de a stabili un record la asfaltare, pentru a acoperi tot ceea ce n-a făcut predecesorul său, tutorele Aurel Simionescu, în anii cât a fost primar al Brăilei. Unul nu a făcut mai nimic, iar altul face acum exces de zel, împroşcând toată Brăila cu smoală încinsă, pentru a da de lucru fabricii de bitum aflate la marginea oraşului. Şi, pentru că tot asistăm la inundaţii de străzi în ultima vreme, ar trebui să se ia în calcul faptul că o stradă pietruită nu se inundă niciodată, există rosturi* între pietre pe unde se scurge apa. Străzile pietruite rezolvă natural această problemă, pentru că apa se scurge în sol şi nu suprasolicită sistemul de canalizare. În plus, piatra nu va radia niciodată căldură, aşa cum o face asfaltul. Asfaltul se încălzeşte foarte tare, iar aerul devine irespirabil, în timp ce piatra are o inerţie termică mult mai pronunţată. Plus că din piatră nu se degajă compuşi volatili chimici, acel aer toxic, pe care noi îl numim <miros de asfalt>”.

*nota red. Rosturi trebuie să fie, iar „patul” străzii pietruite trebuie să fie pământul & nisipul, tocmai pentru a permite apei de ploaie să se ducă unde e sensul ei – în pământ și, mai ales,la rădăcinile plantelor.

Foto pe str. Plevnei colț cu str. General Eremia Grigorescu

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Viața străzii. După ploaie și vânt

*Multe se întâmplă… Să vedem cui ii pasă!

Mai cad copaci ori crengi (mari sau mai mici) la ploaie, la vânt. Și oamenii așteaptă să facă cineva (?) ordine dacă nu e curtea proprie. Am mai trecut prin situații similare și, după ce am anunțat, a venit mașina de la firma administrației publice și a luat ce era rupt. Dar atunci era în timpul programului… Să vedem acum când vin (se pare că dintre locatari nu are nimeni o ustensilă care să ajute la îndepărtare. Rău e că-i pe o alee, pot trece copii, mai sunt și autoturisme în preajmă…geamurile…)

14 iunie 2022

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Alertă cu întârziere. Ro-Alert… cam lent

*Nu ne mai mirăm… Doar constatăm că și în cazuri de forță majoră (notă. Bine că nu a fost chiar așa de grav până la urmă) nu avem parte de un real ajutor

Later up date. Ora 15.34. e clar că echipa Ro-Alert care a emis pentru Brăila a cam dormit în front…a primit avertizarea și a anunțat foarte târziu (când deja ploaia posibil periculoasă trecuse!)…

Aprox. ora 14.40. O aversă deja am „admirat-o”! Să vedem ce mai vine (că Ro-Alert acum a intrat cu… alerta pe telefon)!Notă. De ce nu ne spun și de… bălțile care transformă orașul în cea mai urâtă localitate?!?

12 iunie 2022

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Campania națională „Curățăm România”, la final

*Contrar opiniei ministrului de la mediu, noi nu credem că a-i pune pe copii și tineri să adune gunoaie este o alternativă viabilă în educația pentru un mediu curat

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat astazi, 10 iunie 2022, prin ministrul Tánczos Barna bilanțul campaniei „Curățăm România” demarată la începutul lunii aprilie 2022 cu sloganul „Vrem o țară fără deșeuri abandonate!”. Au fost atrase zeci de mii de persoane la activități de ecologizare și educare în spiritul dezvoltării unei atitudini responsabile, a respectului față de mediu și față de comunitatea din care fac parte. Campania s-a desfășurat cu implicarea Administratiei Fondului pentru Mediu și a unora dintre autoritățile locale care au vrut să se implice în ecologizarea zonelor unde erau deșeuri abandonate. Au fost și acțiuni „Dialoguri Verzi”, cu elevii.

Ministrul Mediului a promis că, alături de Ministerul Educației și Administrația Prezidențială, în programul „România Educată” și la educația de mediu vor fi, din anul școlar 2022-2023, activități sub genericul „Săptămâna Verde în școli”.

Câteva rezultate ale campaniei ”Curățăm România!”: peste 3 milioane kilograme de deșeuri abandonate adunate;Vpeste 20 000 elevi participanți; peste 30 000 angajați ai instituțiilor și ai MMAP participanți; cam 35 000 voluntari prezenți; 4 000 de acțiuni de ecologizare; 400 de dialoguri verzi.

Nota red. Credeam că administrația se va preocupa mai mult de instaurarea unui model legislativ care să ofere o șansă curățeniei (amenzi severe pentru toți cei care aruncă gunoiul pe unde au chef), nicidecum să îi îndepărteze pe copii și tineri de la alte activități cu adevărat constructive (citit, desenat, vizionarea de filme) , punându-i să adune gunoaie. Nu credem că acesta este un stil sănătos de educație pentru mediu! Poate or fi fost dialogurile verzi bune… nu știm; nu ne-a invitat nimeni să vedem cum se derulează unul…

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Atenționare meteo. Instabilitate atmosferică accentuată

*Cod galben; valabil până în 12 iunie 2022, ora 22.00

Administratia Națională de Meteorologie a transmis o atenționare COD GALBEN valabilă până in 12 iunie, la ora 22.00 timp in care va fi instabilitate atmosferică temporar accentuată, vor cădea cantități de apă însemnate. În sudul țării și la munte va ploua însemnat cantitativ şi vor fi pe alocuri şi manifestări de instabilitate atmosferică. În Moldova, Transilvania, Maramureș și local în Crișana și Banat, îndeosebi în timpul după-amiezelor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va concretiza prin averse torenţiale, însoțite de descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii şi grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 20-30 l/mp și pe arii restrânse, mai ales în zonele de deal și de munte și în extremitatea de sud a țării, 40-60 l/mp.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Avertizare meteo. Cod galben

*Instabilitate atmosferică accentuată, vânt, vreme rece

Administrația Națională de Meteorologie a transmis o avertizare COD GALBEN valabilă pentru 18 mai 2022, între orele 6 – 21. Astfel, pe parcursul zilei de miercuri vântul va avea intensificări temporare în Moldova, estul Munteniei, Dobrogea, în Banat și Crișana, cu viteze de 55-70 km/h. Local, în Carpații Meridionali și Orientali, rafalele vor depăși 60-70 km/h, iar în zona înaltă 90-100 km/h. Intensificări ale vântului vor fi și în restul teritoriului în general cu viteze de 45-55 km/h. Vremea se va răci accentuat, astfel că în noaptea de miercuri spre joi în depresiuni temperaturile minime vor fi negative și se va produce brumă.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Bujorii… e sezonul lor!

*Flori ocrotite de lege; în România sunt cel puțin șase parcuri naturale unde cresc bujori

În parcul natural Comana, este în aceste zile este o plăcere să mergi, mai cu seamă pentru a admira bujorii înfloriți. Rezervația Padina Tătarului, parte a parcului natural Comana din județul Giurgiu, a fost desemnată special de cercetătorii Academiei Române (în 1954 când s-au realizat documentele pentru constuirea parcului) cu scop de protecție a bujorului românesc de pădure (Paeonia peregrina, ssp. romanica – în foto).

Dar și în alte zone ale României pot fi admirați – repetăm, doar admirați – bujorii înfloriți în aceste zile. În parcul natural Munții Măcinului – zona comunei Greci din județul Tulcea, în rezervația naturală Zau de câmpie (aici sunt bujorii de stepă) din județul Mureș, în pădurea Plenița (Poiana bujorului – aici are loc și un festival al bujorului) din județul Dolj, în pădurea Călugărească de la Radomirești (și aici e o sărbătoare populară tematică) din Olt, în pădurea Troianului din județul Teleorman.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei