Pelicam 2018, Festival internaţional de film despre mediu și oameni la Tulcea

*Ediţia a VII-a a manifestării are loc între 21 şi 24 iunie * Patru secţiuni de concurs, filme în premieră pentru România

   În perioada 21 – 24 iunie 2018, la Tulcea are loc o nouă ediţie „Pelicam, Festivalul Internaţional de Film despre mediu și oameni” (https://www.pelicam.ro/), organizat de Asociaţia Les Herbes Folles.

Întreg programul ediţiei a VII-a, spaţiile de desfăşurare a evenimentelor, parteneri etc. la pelicam_program_2018 (click pe document în fomat PDF pentru detalii)

În festival au loc proiecții de film, concerte în aer liber, workshopuri, expoziții foto și conferințe/ discuții pe tema mediului. Majoritatea filmelor sunt prezentate în cele patru secțiuni competiționale – Competiția Oficială, Black Sea Docs, Fresh Perspectives și Competiția de Scurt-Metraje, filme în premieră națională la Pelicam. Intrarea este gratuită la toate proiecțiile și evenimentele festivalului.

** * Înfiinţat în 2012, Pelicam este un eveniment unic în România prin tematica abordată în cele 4 zile de festival, și anume mediul înconjurător. Festivalul Pelicam este din 2013 membru Green Film Network, o reţea de 40 festivaluri de film din lume focusate pe tema mediului înconjurător, o platformă care permite tuturor festivalurilor să își coordoneze activitatea, să ajute la promovarea și distribuția filmelor și să încurajeze ințiativele și proiectele ce au ca scop principal informarea publicului larg despre problematica mediului înconjurător. Festivalul Pelicam este singurul festival internațional de film din România dedicat mediului înconjurător. „Am ales orașul Tulcea pentru organizarea acestui eveniment unic în pesisajul cultural românesc datorită proximității Deltei Dunării, rolul unui festival de film despre mediu fiind de a informa și de a propune piste de abordare pentru soluții de dezvoltare durabilă. Festivalul Pelicam își propune să atragă un public numeros interesat de film și de mediul înconjurător, public care se regăsește atât în Tulcea și în zona Deltei Dunării, cât și la nivel național și internațional” – organizatorii.

Reclame

UE: România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

*Comisia Europeană a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale în zone urbane mari * Încă sunt 189 de mari aglomerări urbane unde nu se colectează corespunzător apele urbane reziduale şi 198 aglomerări urbane care nu respectă obligațiile de tratare * Există termen de intrare în legalitate: două luni

Comisia Europeană a transmis joi, 7 iunie 2018, României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari și anume, în aglomerări urbane. Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea informaţiile de la MEMO/12/12.

Conform cerinţelor din calitatea de stat membru UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Dar lucrurile nu s-au petrecut astfel. Din datele furnizate UE de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respectă obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE. 

** *  Nu doar România se află în situaşia de a nu respecta Directiva 91. Comisia a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale care, netratate, pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. La fel, dacă Cipru şi Estonia nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

** * Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește obligarea statelor membre, chiar prin acționarea în justiție, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, vizând diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Ziua mondială a mediului – 5 iunie

*În această zi, în 2018 România devine – prin intermediul companiei Carrefour – prima ţară din regiune care introduce pungile sută la sută biodegradabile, scopul fiind acela de a ajuta la lupta contra poluării * UE a reglementat legislaţia în domeniu obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile până în 2030 * Biblioteca Judeţeană Brăila a organizat o expoziţie documentară

   Ziua mondială a Mediului  World Environment Day) – 5 iunie – sau Ziua mediului înconjurător, se serbează începând din 1972. Propunerea a venit la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) pentru celebarea Conferinţei „Ecologia” de la Stockholm. Este cel mai important punct din Programului pentru Mediu al  ONU. Îndemnul adresat pentru ziua mediului din acest an este să combatem poluarea cu plastic în special pentru protejarea apei.  Mesajul ONU din 2018 este „SOS oceanul planetar” transmis publicul cu ajutorul ambasadorilor aleşi în acest scop – modelul Gisele Bündchen, actorii Don Cheadle și Ian Somerhalder, fotbalistul Yaya Touré. În primul rând, este vizată stoparea sau reducerea încălzirii globale care conduce la topirea calotele glaciare antarctice și groenlandeze, process care duce la creșterea nivelului oceanului planetar. Nota. red. La nivel mondial, 10 la sută dintre deşeuri este reprezentat de plastic. Colectarea selectivă ar fi o bună soluţie… dacă s-ar aplica; refuzul ambalajelor din plastic oferite gratuit în pieţe şi nu numai ar fi o altă soluţie pe care o putem adopta pentru a lupta la nivel individual cu poluarea. Uniunea Europeană (UE) a reglementat legislaţia în domeniu (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/17/ue-si-prima-strategie-privind-materialele-plastice-obiectiv-2030-recuperabile-reciclabile-100/) obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile sută la sută până în 2030.

„Suntem cu toții conectați. Problemele cu care se confruntă locuitorii insulelor vor fi și problemele noastre. Așa că fiecare măsură pe care o luăm pentru a reduce risipa și pentru a tempera procesul de schimbare climatică este importantă. Alătură-te uneia dintre echipele noastre și implică-te pentru a face o diferență cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului”, spune mesajul campaniei.

Marcarea Zilei mediului din acest an vine cu o veste bună pentru spaţiul româneasc, anunţată de Anca Damour – director Corporate Affairs şi Comunicare Carrefour România – şi citată de revista „Capital”. Astfel, din 5 iunie 2018 vor putea fi folosite pungi 100% biodegradabile, deocamdată în toate hipermarketurile din Bucureşti. Ambalajele sunt produse de o firmă românească din porumb ca materie primă şi sunt inscipţionate cu o cerneală realizată tot din materie biologică, pe bază de soia. Pungile se vor degrada în cel mult şase luni, spre deosebire de cele clasice din plastic a căror degradare are loc în zeci de ani, specialiştii susţinând că pot rămâne intacte şi 200 de ani, şi din acest motiv se produc adevărate tragedii în mediul natural – mii şi mii de păsări, animale, peşti, balene, delfini etc. mor anual pentru că ingerează pungi de plastic ori bucăţi de plastic.

Mesajul UNU, transmis de Antonio Guterres – secretar general ONU – pentru această ediţie a Zilei Mediului este revelator:

La Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” a organizat cu această ocazie o expoziție documentară intitulată „Pentru o viață așa cum ți-o dorești, plantează un copac, sădește o floare, ai grijă de natură!”, realizator Doina Lalu, bibliotecar. Poate fi vizitată la parterul Secției de Împrumut pentru Adulți până pe 29 iunie 2018.

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Vizită în proiect Erasmus la Brăila, partener Şcoala „Sfântul Andrei”

*Proiectul este „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS şi se derulează în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 cu parteneri din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, România, Turcia *Mobilitatea brăileană a avut loc în  22 – 28 aprilie 2018

Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră împreună cu instituţii din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, Turcia în proiectul european „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas” pagină Facebook la https://www.facebook.com/Everything-begins-with-the-first-step-209772749453384/) – EBWFS , derulat prin Programul Erasmus +, Parteneriate strategice, Acțiunea cheie 2,  finanțat de Comisia Europeană,  în perioada octombrie 2016 – 30 septembrie 2018. Coordonatorii locali sunt profesorii Adina Mihai – director adjunct şi Cătălina Rotaru – director Şcoala „Sf. Andrei”.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu având în vedere conservarea şi protejarea mediului. Obiectivele proiectului sunt consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunităţile locale. Coordonatorul acestui parteneriat internaţional este Adazi Secondary School din Letonia – şi partenerii sunt Bundeshandelsakademie din Austria, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.  

În perioada 22 – 28 aprilie 2018, Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei” din Brăila a fost gazda a celei de a treia întâlniri de învăṭare din proiect, cu participanţi 31 elevi şi 9 profesori din Austria, Letonia, Italia, Portugalia şi Turcia. Aceştia au participat la un schimb de bune practici în cadrul lecṭiilor de fizică, IT – realizarea de jocuri online pe teme ecologice, biologie, chimie, iar profesorii din Portugalia au prezentat o lecṭie despre biodiversitatea din Portugalia. Participanṭii au realizat un studiu tematic despre apele uzate din Brăila la uzina de apă, despre flora şi fauna Deltei Dunării cu scopul de a conştientiza importanṭa protejării mediului. De asemenea, elevii şi profesorii din străinătate au aflat informaṭii despre istoria oraşului Brăila şi a cetăṭii Enisala din judeţul vecin Tulcea, ghid fiindu-le Gabriel Lâlă – preşedinte Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” Brăila. 

Joi, 26 aprilie 2018, echipa de proiect Erasmus+ s-a deplasat la sediul Centrului Europe Direct Brăila – coordonator Răzvan Popescu – din staţiunea Lacu Sărat unde s-a desfăşurat conferinṭa internaṭională cu tema „Ȋncălzire globală şi reciclare”. Fiecare partener a prezentat informaṭii despre situaṭia actuală din ṭara lor. Au fost şi reprezentanţi ai Agenṭiei pentru Protecṭia Mediului Brăila şi mediul neguvernamental local, exemplu Viorica Alexandru – preşedinte Asociaţia „Iniţiativa Cetăţenilor Seniori” care le-a prezentat proiectul „HOPE” finanţat tot prin Erasmus+.

Vineri, 27 aprilie 2018, la Biblioteca Judeṭeană “Panait Istrati” Brăila s-au întâlnit cu Valentina Chiriac ş şef Serviciu – care le-a propus activitatea “Realizarea de obiecte din materiale reciclabile” în care au prins viaţă o păpuşă tradiṭională românească, un semn de carte cu simbolul oraşului Brăila şi o floare din sfoară.

Proiectul „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS este unul de inovaţie. S-au implementat metode noi de lucru şi se realizează dicţionar de mediu în 6 limbi, termometre personale, DVD-ul „Cetăţenii eco”, album foto ECO, cartea „Poveşti vesele şi triste din natură”.

“Patrula de Reciclare”, activitate la Ludoteca brăileană

*În programul de protecție a mediului este partener Grădinița nr. 51 ”Așchiuță” * Au participat și preșcolari de la Grădinița PP nr. 1 ”Narcisa”, elevi de la Școala ”Ion Creangă”

 

    Secția ”Împrumut Carte pentru Copii. Ludoteca” din Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila, gazdă Doinița Stanciu – bibliotecar, a fost marți, 24 aprilie 2018, spațiul de desfășurare a unei activități inedite. Copii de la grădinițe și elevi au participat la o activitate cuprinsă în programul ”Patrula de Reciclare” și au ascultat o poveste pe care educatoarea Cristina Orzan de la  Grădinița nr. 51 ”Așchiuță” a compus-o spicial pentru ei: ”La taifas… în depozitul RoRec”; RoRec este prescuratea numelui Asociației Române pentru Reciclare, partener a multor adninistrații în acțiuni de reciclare a deșeurilor electrice, electronice etc.  Cu această ocazie, preșcolarilor și școlarilor le-au fost oferite informașii cu privire la deșeurile electrice – aparate vechi sau stricate, baterii consumate și becuri arse, tapte acestea având un uriaș potențial de poluare. Astfel, copiii au aflat că aceste deșeuri electrice nu trebuie păstrate acasă, nu se aruncă la gunoi sau în natură, dar pot fi aduse în incinta grădiniței unde există containere speciale pentru colectare sau pot fi preluate de persoane autorizate sunând la numărul de tel-verde 0800 444 800.

După ce au audfiat povestea și au aflat unde pot să ducă deșeurile electrice, copiii au participat la o sesiune de colorat, iar lucrările micuțilo pot fi admirate într-o expoziție la Ludoteca bibliotecii brăilene.
Copiii Grădinița nr. 51 ”Așchiuță” au fost însoțiți și de Sandu Adriana – profesor coordonator proiect, Carmen Grădeanu – director, profesor Nicoleta Mormocea Nicoleta. De asemenea, la această activitate au participat și elevi de la Școala Gimnazială ”Ion Creangă” din Brăila cu învățător Irina Mihăilă și preșcolari de la Grădinița cu Program Prelungit (PP) nr. 1 ”Narcisa” cu profesor Victorița Panțuru.

** * Grădinița cu Program Prelungit nr. 51 ”Așchiuță” din Brăila este partener, în anul școlar 2017 – 2018, în Programul educaţional de protecţie a mediului „Patrula de Reciclare” care are drept scop creșterea gradului de informare pe teme de protecția mediului, precum şi promovarea beneficiilor colectării selective a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Programul cuprinde și activități de colectate DEEEE în grădiniță și în afara ei.

Nota red. România nu îndeplinește încă normativele europene privind colectarea selectivă a deșeurilor și reciclarea, la primul capitol fiind deja propusă pentru sancționare pentru mai multe obiective neconforme (gropi de gunoi care nu îndeplinesc normele, necolectare selectivă). În  23 februarie 2018, Consiliul UE a adoptat, prin votul ambasadorilor UE, un pachet de măsuri  (detalii la http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/02/23/eu-ambassadors-approve-new-rules-on-waste-management-and-recycling/) privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale cu următorul calendar: 55% până în anul 2025,  60%  până în 2030,   65%  până în 2035. Statele membre UE vor trebui să organizeze, până la 1 ianuarie 2025, colectare separată pentru textile și pentru deșeurile periculoase provenite din gospodării. De asemenea, trebuie să se asigure că, până la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice fie sunt colectate separat, fie reciclate la sursă (exemplu, compostarea la domiciliu). Acestea sunt obligații în plus față de colectarea separată, normată deja pentru hârtie și carton, sticlă, metale și plastic. 

În București, pavilion expozițional „Economie la energie”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România * La București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018 * Evenimentul va fi replicat și la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, apoi la Craiova în 9 – 13 mai 2018

În campania de informare despre modalitățile de reducere a consumului și a facturilor la energie (energia se află pe pe lista celor 10 priorități ale Comisiei Europene: mai multe despre prioritățile CE la https://ec.europa.eu/romania/news/thematic_files_ro), Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează începând de miercuri, 25 aprilie, ora 12.00, pavilionul expozițional „Economie la energie” la București Mall – Vitan. Deschiderea oficială are loc la ora 12.00. 

        Pavilionul expozițional este organizat sub forma unei “case” interactive și oferă publicului larg informații referitoare la creșterea eficienței energetice. Publicul are ocazia să participe interactiv la concursuri și activități educaționale și distractive, inclusiv copiii. De altfel, întregul proeict este gândit ca unul pentru întreaga familie. Principalul organizator este Direcția Generală Justiție și Consumatori din Comisia Europeană (mai multe la www.economielaenergie.eu).

        Pavilionul va fi deschis publicului la București Mall – Vitan între 25 aprilie și 1 mai 2018, program de vizitare în fiecare zi între 10.30 și 20.30, după care se va muta la Mioveni în perioada 3 – 6 mai 2018, ajungând în cele din urmă la Craiova în perioada 9 – 13 mai 2018.