Boboteaza – botezul Domnului Iisus Christos

*Sfințirea creației întru iertarea păcatelor… * O adevărată filosofie a vieții, pe care creștin-ortodocșii încearcă să o învețe și s-o pună în practică, dacă înțeleg ce înseamnă * Astfel, 6 ianuarie este pentru toți credincoșii zi de mare sărbătoare

  Sărbătoarea Bobotezei, botezul Domnului Iisus Hristos, face parte din tradiția creștinismului, la început fiind celebrată laolaltă cu nașterea Domnului. Este menționată prima dată în secolul al II lea de Sfântul Clement Alexandrinul. Din secolul al IV lea se separă cele două sărbători: 25 decembrie – Nașterea Domnului și 6 ianuarie – Botezul Domnului.

Afară de cele grăite de Iisus la vârsta de 12 ani în templu, Hristos nu a săvârsit nicio minune și nu a rostit niciun cuvant reținut de evangheliști. Începând cu Botezul Său, Hristos iese din umbră și începe să propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la evrei. Iisus a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze, nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Că Mântuitorul nu a venit să primească iertare de păcate de la Ioan, reiese și din faptul că botezul lui Ioan îl ajută pe om să conștientizeze starea păcătoasa, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducă Hristos lumii” – crestinortodox.ro.

        Icoana Botezului se referă la Arătarea Domnului în Iordan sau Teofania. Este o exprimare plastică a deschiderii cerurilor la propriu și arătarea către lume a lui Iisus ca revelație a lui Dumnezeu. Se subliniază Trinitatea: „…trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceştia trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel” (I In 5, 7-8). În iconostas, fiecare icoană este în sine o teofanie ce dezvăluie în mod diferit acelaşi conţinut al Revelaţiei, reflectând un moment din evenimentele de la „plinirea vremii” (Gal. 4, 4). Fie că ne priveşte cu „ochiul compus” al iconostasului, fie că este zugrăvită pe zid, icoana se situează mereu pe un hotar; ea descrie tocmai această „deschidere a cerurilor” în dublu sens Născut din Sfânta Fecioară Măria într-o umilă peşteră, după discreta Sa intrare în lume, acum – la botez – este mărturisit şi arătat tuturor ca Fiu al lui Dumnezeu – id.  crestinprtodox.ro

       „Iordanul este principiul Evangheliei”, spune Sfântul Chiril al Ierusalimului, cuvântul „principiu” având sensul de „început” sau de ceea ce este esenţial, înţelegând prin aceasta că cele întâmplate la Iordan au făcut posibilă Evanghelia[1]. Intrarea lui Hristos în istorie, neobservată de contemporani, avusese deja loc, evenimentul de la Iordan descoperind o realitate până atunci ascunsă, aceea că Cel necuprins şi omniprezent Se poate arăta şi sălăşlui deplin într-un loc şi într-o persoană. Primind Botezul, Hristos face posibilă arătarea Sfintei Treimi. 

         Arătarea Duhului Sfânt în chip de porumbel odihnindu-Se în Fiul adevereşte că Hristos poartă pecetea prezenţei Duhului, „fiind manifestarea lui Dumnezeu şi totodată Cel care o face posibilă, subiect şi totodată obiect al manifestării divine”[8]. Hristos Se naşte prin lucrarea Duhului, este purtătorul Duhului şi lucrează El însuşi prin Duhul. „Hristos a venit în lume pentru ca Duhul să Se poată manifesta în mod deplin”.

         Ca un ecou amplificat al sărbătorii, doar printr-un singur cuvânt, μετάνοια (= transformare, schimbare a minţii), ni se revelează adevăratul sens al dumnezeieştii arătări. Postul, asceza în general (Sf. Ioan Damaschin), restabileşte echilibrul care este „întoarcerea de la ce este împotriva firii spre ceea ce-i este propriu”. Îndemnul la schimbarea şi înnoirea vieţii este adevăratul mesaj al Teofaniei, căci botezându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, a făcut posibilă naşterea noastră „din apă şi din Duh” (In. 3, 5), „a doua naştere” (I Ptr. 1, 23), sau „naşterea din nou” (I Ptr. 1, 3). Arătarea Sfintei Treimi la Iordan adevereşte public întruparea lui Hristos ca Fiu al Tatălui după dumnezeire, iar ca Om, Fiu al Fecioarei, care rezideşte prin taina Botezului omul şi întreaga creaţie.

         Cuvântul „botez” (în greceşte, βάπτισμα = a se cufunda, a se afunda), înseamnă „baie”, „afundare”. Omul, înnoit prin „baia apei prin cuvânt” (Efes. 5, 26), devine epifania lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu, spunea Sfântul Irineu, este omul viu, iar viaţa omului este vederea lui Dumnezeu[11]. Omul viu este omul eliberat de păcat care, prin „baia naşterii celei de-a doua” (Tit 3, 5), „s-a spălat şi a văzut” (In. 9, 8-22) pe Hristos „Răsăritul cel de sus” (Lc. 1, 78).

** * La Brăila, evenimentele de Bobotează au loc în 6 ianuarie 2020, organizate de Primăria municipiului Braila, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galati și Protoeria Brăila.  De la ora 8.00  are loc slujba Sfintei Liturghii, oficiată de IPS dr. Casian Crăciun cu sobor de preoți la biserica parohiei „Nașterea Domnului”, de la ora 10.00 începe procesiune de la Catedrala „Nașterea Domnului”, pe Calea Călărașilor către faleza Dunarii, unde, pe scena special amenajată are loc slujba Aghesmei celei Mari, urmată de tradițională lansare a crucii in apele Dunării, în jurul orei 12.00. Exemplu foto de la evenimentele din alt an de la Brăila la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=397333913692537 pe pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei.

** * Apa sfințită la sărbătoarea de Bobotează este considerată miraculoasă. Ne palce sau nu să acceptăm asta, credinicioși sau nu, cu toții credem în minuni. Și credința e în fiecare, chiar și acolo unde mintea decide altcumva…

Tradiții străvechi de Crăciun. Dansul ursului

Se spune că cine primește urarea urșilor are parte de sănătate și de un nou an bun. Așa să fie!

Colinde la ședința anuală a Societății Medicilor de Familie Brăila

*Au adus frumoasele cântece ale sărbătorilor de iarnă elevi de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclee” din formația ”Do-re-mi”

Tradiționala reuniune din luna decembrie a membrilor filialei Brăila a Societății Naționale de Medicina Familiei s-a desfășurat vineri, 13 decembrie 2019, cu un bilanț al activității din 2019 (culminată cu interesantul Congres național al medicilor de familie găzduit de Brăila https://brailachirei.wordpress.com/2019/08/16/la-braila-conferinta-regionala-medicina-de-familie-prima-linie-in-asistenta-medicala-2019/) realizat de dr. Viorica Naumov – președintele filialei – în fața colegilor și cu o listă de propuneri pentru activități pentru anul care urmează (au fost numite sesiuni despre vaccinare, cancer, gravide și nou-născuți etc.).

    De asemenea, întâlnirea a fost prilej de pregătire sufletească pentru sărbătorile ce vor veni. În acest sens, prof. Cecilia Talpeș a adus din nou talentați elevi din formația ”Do-re-mi” de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclee” și împreună au interpretat un interesant și atractiv program de colinde. Nota red. Foarte bine alese și interpretate! În plus, nu s-au repetat cele prezentate în anii trecuți… Bravos! Mulțumim!

Înregistrare video de Armanda Filipine, postată pe pagina facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei

Filiala Brăila a SNMF este condusă, în mandat 2016 – 2020, de următoarea echipă: președinte onorific – dr. Ileana Brînză; președinte – dr. Viorica Naumov; vicepreședinți – dr. Marcela Vasilescu și dr. Daniela Măciucă; trezorier – dr. Zoica Brăileanu: secretar – dr. Victor Bratu.

 

Târg de Sfântul Nicolae, la Muzeul Țăranului

*În 6 – 8 decembrie 2019, în capitală * Produse de artizanat și culinare tradiționale de la peste 100 meșteri populari

  Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român (http://www.muzeultaranuluiroman.ro sau

https://www.facebook.com/MuzeulTaranului/) din capitală reunește peste 100 de meșteri populari. ”Cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori au venit din toate zonele țării la MNȚR cu lucruri frumoase, numai bune de târguit”, spun rganizatorii în invitație.

Se pot admira și cumpăra jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi, dar și turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, ciocolată de casă, halviță, plante medicinale, țuică, fructe și legume.

      Program de vizitare: 10.00 – 18.00. Prețul biletului de intrare la târg, între 8 și 2 lei.

Târg de iarnă la Brăila, ediția 2019

*În parcarea Primăriei, ca și anul trecut * În perioada 29 noiembrie – 9 decembrie, cu program folcloric susținut de ansambluri din întreaga țară și din Republica Moldova, paradă de port popular și parada militară la serbarea Zilei Naționale a României (1 decembrie) * Program standuri: 10.00 – 20.00

Brăilenii sunt invitați, în perioada 29 noiembrie – 9 decembrie 2019 la o nouă ediție a Târgului de Iarnă care are loc, ca și anul trecut, în parcarea Primăriei – de altfel, instituțiia este și principal organizator împreună cu firmele care participă cu standuri. Program: zilnic, 10.00 – 20.00. Întreg programul în  program Targ de Iarna 2019 la Braila – click pe documentul format DOCX pentru detalii.

Vineri, 29 noiembrie 2019, Piața Independenței ora 10.00 deschidere Târg de Iarnă

Sâmbătă, 30 noiembrie 2019  ora 16.00 Parada portului popular, a datinilor și tradițiilor de iarnă pe traseul Dispecerat Braicar (Bariera Călărașilor) – str.Pietății – Școlilor – Bulevardul Independenței – platou Primărie; ora 17.30 – 21.00 ansamblul de datini și obiceiuri ”Mugurelul – Mărgineanca” din Dorohoi – Botoșani,
ansamblul de datini și obiceiuri ”Mugurelul” din Sighetu Marmației – Maramureș, ansamblul de datini și obiceiuri ”Plai Bucovinean” din Dorna Cândrenilor – Suceava, ansamblul “Lozioara” din Străşeni, Republica Moldova, ansamblul de datini și obiceiuri ”Plaiurile Sâmbureștilor” din Sâmburești – Olt, ansamblul de datini și obiceiuri ”Cătălina” din Iași, ansamblul de datini și obiceiuri ”Armonia” din Oradea – Bihor, ansamblul ”Studioul de Majorete  Iuventa” din Cahul, Republica Modova, ansamblul de datini și obiceiuri ”Romanița” din Chișinău, ansamblul de datini și obiceiuri ”Ozana” din Târgu Neamț – Neamț,
ansamblul de datini și obiceiuri ”Mugurașul” din Brăila.

Ziua Națională a României  duminică, 1 decembrie 2019, în Piața Independenței ora 9.50 întâlnirea oficialităților civile și militare, reprezentanți ai clerului, ai serviciilor publice deconcentrate, ai partidelor politice, ai agenților economici, cetățeni; 10.00 – 10.10 ceremonial militar și religios: semnalul trompetului, marșul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare. intonarea imnului național al României, serviciu religios oficiat de sobor de preoţi; 10.10 – 10.20 rostire alocuțiuni tematice – prefect George Adrian Paladi, prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei ”Carol I”; 10.20 – 10.25 Muzica Militară și colaboratori; 10.25 – 10.30 deplasarea oficialităților și a celorlalți participanți la locul de primire a defilării militare, realizarea dispozitivului de defilare; 10.30 – 10.40 defilarea blocului de paradă si defilarea Muzicii Militare; 10.40 – 10.50 instituțiile depun buchete de flori cu însemnele naţionale (panglică tricolor, aranjament floral în culorile drapelului României) la monumentul eroinei Ecaterina Teodoroiu.

ora 9.00 momentul deja tradițional ”Fasole cu cârnați”; Primăria municipiului oferă 3400 porții de fasole cu cârnați; ora 11.00 spectacol de muzică populară dedicat Zilei Naţionale a României – Maria Ciocan, Zinaida Julea; ora 11.50 ansamblul “Lozioara” din Străşeni, Republica Moldova; ora 12.30 ”Studioul de Majorete Iuventa” din Cahul;

Platoul Primăriei   ora 16.00 Paradă pe traseul Viziru (IMB) – Calea Călărașilor – Bariera Călărașilor – Piața Independenței; ora 16.40 aprinderea Iluminatului de sărbători în municipiul Brăila; 17.30 – 21.00 program oferit de Palatul Copiilor Brăila și ansamblul ”Mugurelul – Mărgineanca” din Dorohoi, ansamblul ”Armonia” din Oradea, ansamblul “Lozioara” din Străşeni, ansamblul ”Ozana” din Târgu Neamț, ansamblul ”Romanița” din Chișinău, ansamblul ”Plaiurile Sâmbureștilor”, ”Studioul de Majorete Iuventa” din Cahul, ansamblul ”Plai Bucovinean” din Dorna Cândrenilor, ansamblul ”Mugurelul” din Sighetu Marmației,
ansamblul ”Cătălina” din Iași.

Video (secvență) de la ediția precedentă (2018)

 

Asociația ”Moara de hârtie”, proiect ”Educație în meșteșuguri și identitate locală”

*Activități tradiționale cu elevi din județul Ialomița în perioada aprilie – noiembrie 2019 * Proiect cofinanțat AFCN 

Asociația Moara de hârtie din Comana a încheiat activităţile creative axate pe meșteșuguri tradiționale românești pentru elevi din judeţul Ialomiţa, acțiuni cuprinse în proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală” (https://www.moaradehartie.ro/mestesuguri-si-identitate-locala/).

Acest proiect de educaţie culturală prin meşteşuguri a implicat activ 470 elevi din ciclul primar și gimnazial, cadre didactice, dar și membri din comunitățile Roșiori, Movilița, Coșereni – comune din Ialomița, care au redescoperit, în şezători, frumuseţea tradiţiilor şi a meşteşugurilor practicate în comunităţile lor, iar la ateliere, pe cea a lucrului făcut de mâna lor, folosind materiale naturale, ca odinioară.

Desfășurat  În perioada aprilie – noiembrie 2019, prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, cofinanțat de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) elevii şcolilor din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni, însoţiţi de dascălii lor, s-au reconectat cu valorile şi modul de viaţă al satului românesc de altădată, participând la şezători, ateliere şi cercuri de meşteşuguri, dar şi la expoziţii cu obiecte lucrate de ei sau de membrii comunităţii lor, readucând în prim-planul preocupărilor lor meşteşugurile tradiţionale, cu utilitatea şi frumuseţea lor.

Noul An Evreiesc – Roş Haşana 2019, la Templul Coral din Brăila

*Rugăciuni, poeme ritualice, dulciurile, pregătirea pentru Iom Kipur

    Roş Haşana, Noul An Evreiesc, a reunit în după-amiaza de 29 septembrie 2019, data din calendarul gregorian când se intră în noul an evreiesc, 5780, membri ai Comunității Evreilor din Brăila cu preşedintele Nadia Ustinescu în Templul Coral, sinagoga (ridicată nn 1865, singura rămase din 14 lăcaşuri de rugăciune, câte au fost în oraşul lui Mihail Sebastian – Iosif Hechter) devenind acum locul de rugăciuni special destinate trecerii în noul an și al cuvântul rostit de Suchar Goldstein – oficiantul de cult.

Facem bilanţul: ce-am avut, ce-am pierdut. Dar aici e vorba de altceva. Nu e vorba de lucruri materiale… e mitzvah cum spune Tora traducere greşită pentru că mitzvah este obligaţie şi nu prea este obligaţie, este liberul arbitru. Să ajutăm o bătrână să ajungă într-un loc este o miţva, nu e nimeni obligat să o facă dar e bine s-o facă…  Şi păcat, multe din cele ce le facem sunt păcate chiar dacă nu ne dăm seama. Spre exemplu, vrem să ajutăm pe cineva, dar acela nu vrea pe nimeni… nu vrea să fie ajutat, dar noi ne impunem prezenţa şi el suferă din pricina asta. Noi zicem că facem bine, dar este un păcat. De fapt chiar se spune undeva că drumul este pavat cu intenţii bune… Bilanţul nu începe la Roş Haşana, ci cu o lună înainte. Mai avem timp să ne îndreptăm greşelile, să ne cerem iertare…”, a precizat Suchar Goldstein.

Au fost rostite, conform tradiției iudaice, rugăciunile de Anul Nou, dar şi poeme liturgice, precum Avinu Malkeinu si Alenu le-sabeahm. La finalul serviciului religios, membri CE Brăila şi oaspeţii s-au îndulcit, de asemenea conform tradiţiei, cu miere şi măr, cu alte bunătăţi dulci. Au gustat şi din vinul ritualic, la fel de dulce, astfel încât urarea “Sanah Tovah Umetukah” -însemnând un an bun și dulce – să fie valabilă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2600896890002884 în album de Armanda Filipine pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Rămânând în tradiţia talmudică, fiecare membru al CE Brăila s-a pregătit de anul nou este pentru a-și face examenul de constiinţă, dar şi pentru  următoarele 10 zile de penitență cu apogeuul Iom Kipur – Marea Iertare (sărbătoare foarte importantă, cu reculegere și rugăciune).