Expoziție pascală, din colecții tematice, la muzeul brăilean

*Se poate vizita până în 28 mai 2023

O expoziție intitulată „Meșteșuguri tradiționale de Sfintele Sărbători” cu ouă încondeiate și pictate, dar și cu obiecte de ceramică din donația Maria și Nicolae Zahacinschi, plus linguri de lemn realizate de Iancu Mocanu – toate din colecțiile secției Etnografice și artă populară – pe Facebook, Muzeul Brailei Colectiile Etnografice – din Muzeul Brăilei „Carol I” este deschisă spre vizitare până în 28 mai 2023 în sediul central muzeal – Secția Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I” , dar cine ajunge aici merită să facă un drum și la sediul (str. Polonă 14) secției Etnografie în frumoasa casa Alexiu (cum este înscrisă în Lista Monumentelor istorice) pentru că și expozițiile de acolo (cea permanentă cu obiecte din patrimoniul local, expoziția de costume populare, și nu numai, de la Muzeul Național al Viticulturii și Pomicultorii Golești, dar și expoziția cu obiecte din lut, și nu numai, de la Muzeul Olteniei) sunt admirabile, completând minunat expoziția tematică de față.

Expoziția a fost realizată de muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – șef secția Etnografie – coordonator, ajutată de colegele Elena Pandrea – conservator, Alina Mucuță – conservator, Raluca Tănăsache – restaurator și de Niculina Dinu – muzeograf la secția Istorie Modernă și Contemporană. În finalul albumului (integral pe Facebook la https://www.facebook.com/1445089699/posts/pfbid03iWKNAfFmungUgSykydKe6rmsbiUpuXKHnNpBfcSxsWGo48GE3fF48iaG7HtTGZVl/ ) am prezentat și imagini cu sediul Etnografiei brăilene, dar și câteva pagini ale unei cărți tematice (au mai multe titluri publicate generoșii donatori) semnată de colecționarii Zahacinschi.

**Realizatorul lingurilor (secția etnografică are o donație consistentă), Iancu Mocanu, a fost biolog, brăilean. Familia Zahacinschi, medici, era din București; au donat și în capitală multe obiecte de artă populară pe care le-au achiziționat din întreaga țară.

Nota mea. Brăilenii pot ajunge cu ușurință la expoziție și nu se vor împiedica (de geamurile vitrinelor, cum am pățit încercând să fotografiez cât mai bine!) să admire. Am realizat albumul foto mai mult pentru cei care nu pot ajunge la muzeu!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei 

Corala Camerata, microrecital în Săptămâna Mare

*Corul CJCPCT & Centrul de Creație Brăila susține programul în 12 aprilie 2023, de la ora 15.30 la Casa Tineretului * Intrarea este liberă

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrul de Creație Brăila oferă brăilenilor în data de 12 aprilie 2023, de la ora 15.30 un microrecital susținut de Corala Camerata împreună cu invitați. Intrarea la eveniment este liberă. Formația corală a CJCPCT, condusă de lt. Ionuț Raul Badale, va prezenta piese cu o deosebită încărcare emoțională în Săptămâna Mare a Paștelui creștin-ortodox din acest an, astfel încât acest microrecital să reprezinte o binevenită rază de lumină și să aducă puțină liniște sufletească. Ca de fiecare dată, pe pagina de facebook Centrul.de.Creatie.Braila va fi și transmisie LIVE.

Foto: o parte a membrilor corului împreună cu dirijorul Ionuț Badale, în capela militară unde Corala Camerata a susținut în data de 9 aprilie 2023 un microrecital

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Vacanță!

*Dedicată sărbătorilor Pascale

Elevii români au vacanță începând din 7 aprilie, pentru că ziua precedentă a fost ultima de cursuri în modulul 4 (care a început diferit, pe 13 februarie pentru elevii din Ilfov și Suceava, pe 20 februarie – în zece județe, pe 27 februarie pentru școlile din București și alte 29 județe.

(Nota red. O schimbare în domeniul educațional care nu e ce se dorește – una de sprijinire a învățământului ci doar una de formă… după trimestre și semestre. acum vorbim de module…)

Această vacanță, dedicată sărbătorilor Pascale, se încheie în 18 aprilie (mijloc al săptămânii). A doua zi, 19 aprilie, începe ultimul modul al anului școlar – egal ca număr de zile pentru toți elevii din întreaga țară și care se încheie în 16 iunie 2023. Vacanța cuprinde în acest an ambele sărbători pascale – din calendarul catolic și cel ortodox.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Tot pentru Ziua Greciei, de ziua națională – expoziție de artă și patrimoniu la Brăila

*Expoziție este găzduită de Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I” – activitate organizată în parteneriat cu Filialele Brăila și Galați ale UAP, Comunitatea Elenă Brăila etc.

Spectacolul de Ziua națională a Greciei anunțat de Comunitatea Elenă Brăila Comunitatea Elena Braila – Ελληνική Κοινότητα Βραΐλας (anunțat de noi din vreme, la https://brailachirei.wordpress.com/2023/03/13/la-braila-spectacol-de-ziua-nationala-a-greciei/) din data de 25 martie 2023 este completat de alt eveniment care îl precede – o expoziție complexă în spațiul Centrului Diversității Culturale (**) din Muzeul Brăilei „Carol I”.

Vernisajul are loc tot sâmbătă, 25 martie, de la ora 10.00. Expoziţia „Buna Vestire” / O Euaws^io^oq ir|C, OeoxoKou) cuprinde icoane şi obiecte liturgice (sec. XIX) din colecţia Bisericii Greacă „Buna Vestire” dar și lucrări de artă plastică – icoane, picturi, tapiserii fotografii ale unor artişti din Brăila, Braşov, Bucureşti şi Galaţi: Jana Andreescu, Gheorghe Andreescu, Irina Ariton, Marilena Ioanid, Irina Ionescu Berechet, Cristina Aurelia Ionescu Berechet, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Gheorghe Mosorescu, Iulia Pastorcici, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, Traian Țamuris. Tot în Centrul de Diversității Culturale – Camelia Hristian (șeful secției Relații publice de la muzeu), coordonator – sunt expuse cu acest prilej obiecte din colecţiile Comunităţii Elene Brăila şi obiecte handmade realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru şi Florentina Snae.

Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila, preotul Doru Sima, Gh Mosorescu – preşedintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), Gheorghe Andreescu – preşedintele Filialei Galaţi a UAP sunt așteptați să prezinte expoziția. De asemenea, este așteptată la evenimente şi Pelagia Gkountra – consul al Ambasadei Republicii Elene în România.

Conform tradiției, în Biserica Greacă „Buna Vestire” va avea loc un Te Deum in memoria ctitorilor – programat duminică, 26 martie (notă. Înainte de renovare, sediul Comunității Elene era în curtea lăcașului de cult ridicat de grecii din vechime, respectiv anii 1862-1872).

(**) Centrul Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei „Carol I” s-a înființat în 2009, odată cu programul cultural „Un Grec, doi Greci, trei Greci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” derulat cu fonduri AFCN de Muzeul Brăilei în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila, dar și cu sprijinul lui Konstantinos Tsoukalidis – preşedintele de arunci al Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Română (sponsor principal din Atena, Grecia) şi a lui Karafyllidis Athanassios (sponsor din Berlin, Germania) – ambii greci născuţi la Brăila.

foto 1 – afiș spectacol; foto 2 – afiș expoziție la Centrul Diversității Culturale; foto 3 – Biserica Greacă „Buna Vestire”

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

La mulți ani, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România!

*Împlinirea a 33 ani de existență și activități de păstrare a identității culturale și spirituale * De asemenea, în 12 februarie este și Ziua limbii materne – în cazul de față, limba rusă

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) își serbează la 12 februarie aniversarea. Tot acum este și Ziua limbii materne.

De aceea, astăzi – 12 februarie 2023 – la Brăila a fost prilej de adunare și de bucurie, în sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi – Vasile cel mare, Grigorie teologul și Ioan gură de aur (patroni spirituali pentru Comunitate), prin slujbe la toate bisericile de rit vechi din cartierul brăilean Pisc – unde locuiesc majoritatea membrilor Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila – și prânz cu participarea tuturor credincioșilor.

La mulți ani! Lumină veșnică celor plecați dintre noi!

Activități desfășurate cu deplinul sprijin al slujitorilor bisericilor de rit vechi, al comitetului local – respectiv Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Braila – prof. Maria Milea președinte, prof. Ana Oprea secretar. Activități desfășurate la inițiativa președintelui CRLR – deputat Silviu Feodor, cu susținerea financiară a CRLR și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale Mitropolitul Leontie.

* Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania *

Foto 1 – icoană cu Sfinții Trei Ierarhi; foto 2 – biserica ortodoxă de rit vechi Acoperământul Maicii Domnului din Brăila; foto 3 – in biserica de rit vechi;

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista BRAILA CHIREI

Botezul Mântuitorului sau Epifania

*Mare sărbătoare a spațiului creștin, în 6 ianuarie, numită și Teofania * Popular, Boboteaza – ziua când se sfințesc apele

Data de 6 ianuarie încheie, în tradițiile creștine, sărbătorile de iarnă prin Botezul Mântuitorului sau Epifania ori Teofania (din grecescul „theophania” care se traduce prin „apariția / arătarea lui Dumnezeu”) sau, cu terminologia populară, Boboteaza.

În această importantă zi a spațiului creștinătății, și în ziua dinainte, se oficiau slujbe religioase (așa cum se întâmplă și în zilele noastre), aveau loc evenimente publice spectaculoase – în unele țări, parade cu personaje cu aparență princiară, se sfințeau apele (se face și acum), se ofereau daruri (italienii aveau tradiția cadourilor oferite copiilor de Befana – o vrăjitoare bună) și oamenii se aruncau (credința e că în această zi apele au puteri tămăduitoare) în apa rece a râurilor, fluviilor, mării.

Botezul Domnului (foto 1) și Sfânta Treime (inițial, trei îngeri – foto 2), icoane de Andrei Rubliov (Андрей Рублёв, 1360 – 1430) călugăr, pictor și autor de fresce în cnezatul Rusiei, continuator al tradiției iconografiei bizantine considerat unul dintre cei mai mari autor de icoane din epoca medievală.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Obiceiuri tradiționale de An Nou. Umblatul cu Capra și Ursul. Sorcova

*Moșteniri din timpuri străvechi, unele dinainte de creștinism

Tradițiile populare românești la an nou cuprind și mersul/ umblatul cu Capra, dar și colindul Sorcova, umblatul cu Ursul. Cu Capra se mergea prin sate cam de la sărbătoarea Nașterea Domnului până la an nou (revelionul de acum). O descriere a obiceiului apare și la Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldovie”. Colindul (colindă sau corind) are ca element central un personaj întruchipând chiar o capră – bineînțeles, unul dintre colindători se maschează casa întrupeze acest animal. Costumul are o mulțime de fâșii (din material textil) colorate, acoperământul fiind un covor țărănesc sau un cojoc întors pe dos; personajului capră i se fac niște fălci din lemn, cu ajutorul lor colindătorul scoate tot felul de sunete. Ceata de colindători era de obicei formată din tineri care știau să cânte la instrumente pentru că în colindul Caprei aceasta din urmă trebuie să joace realmente – dansează, țopăie etc. Nu întotdeauna era chiar o capră. Cercetătorii folcloriști, etnologi fac trimiteri arhaice, antecreștine la acest obicei având legătură cu renașterea Timpului sau a unei divinități care întruchipează anul sau viața – menționând și diversele tipologii, pe regiuni geografice: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță – termen provenit din cuvântul bour – în sudul Transilvaniei, capră – numită brezaie – în Muntenia și Oltenia. Iată și un colind de acest fel.

Capra

„Vine capra de la munte/ Cu steluțe albe-n frunte,/ Și cu barba ei lățoasă,/ A venit să intre-n casă./ Dă-ne drumu’, gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă,/ Și ne pică picurele, De pe garduri de nuiele./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară de ne vezi./ Gazdă, dacă ieși afară,/ Nu ieși cu mâna goală,/ Să ieși cu cârnați vin poală/ Și cu vinu’-n subsuoară./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară și ne vezi./ Dă-ne gazdă, drob de sare,/ Să dăm la capră că moare./ Hei, pițele mele,/ Cu cercei și cu mărgele,/ Și cu lupii după ele./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă./ Vine capra din pădure,/ A fost la cules de mure,/ Fragi și mure n-am găsit,/ Caprii-i arde de iubit./ Capra noastră-i capră bună,/ Ne dă lapte, unt și lână,/ Ne mai dă și iezișori,/ Să-i tăiem de sărbători./ Capra noastră a fătat,/ Lupii iedu’ i-a mâncat./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă” (din veche culegere de colinde).

Un alt obicei, cum spuneam, este mersul cu Sorcova. Acesta era mai degrabă al copiilor și se practica în seara sau dimineața noului an (actualul revelion). Sorcova – o crenguță împodobită cu fâșii de material textil, cu flori naturale sau de hârtie – este elementul ajutător în acest colind. Urările sunt de belșug și sănătate, de recolte bogate – aceasta și pentru că în vechime anul nou nu era ca acum, la 1 ianuarie, iar țăranii în majoritate agricultori, crescători de animale nu evaluau trecerea timpului decât după tipul de muncă pe care-l aveau de făcut în funcție de anotimpuri. Altfel spus, anul nou era mai spre primăvară.

Sorcova

”Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Căte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată” (din volumul ”Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut la București în 1943)

O altă colindă a anului nou era cea cu ursul, tot colind cu mascați. Obiceiul umblatului cu Ursul sau Jocul Urşilor are legătură, confirmă specialiștii în etnografie, cu tradiții arhaice referitoare la moarte și renaștere, cu rădăcini în credințele politeiste.

Foto 1: colind cu Capra via publicația alba24.ro; foto 2: Capra via http://blog.hotelguru.ro; foto 3: copii colindători (imagine de arhivă); foto 4: colindători mascați din arhiva Muzeului Țăranului Român

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Oameni buni, primiți cu Plugușorul?

*Nu de alta, dar măcar să păstrăm tradiția populară…

Trecerea spre noul an nu e doar o simplă pagină de calendar, cel puțin nu așa se întâmpla în spațiul tradițional popular. Și nu trebuie să gândim în limitele a ceea ce se întâmplă acum, ci să amintim că în cultura populară se amestecă obiceiuri de demult – antecreștine – cu elemente din cultura religioasă și din viața cotidiană. Astfel că la ceasuri din cumpăna anilor se mergea cu colinda/ corinda/ colindul și temele acestui cântec/ incantație nu sunt doar de credință în Dumnezeu, așa cum apar în preajma sărbătorii nașterii lui Iisus. Subiectele sunt extrase, și protejate de o memorie comună, din tradiții dinainte de creștinism: teme de păstorit ori agricole, dar și cosmogonice, istorice (câteodată apar în colinde împăratul roman Traian și conducătorul dac Decebal) ori povești în care se prezintă dragostea, alte relații interumane – ex. nunta (colindele cu domnițe și tineri transformați în cerbi) etc. Imaginația colindătorilor anonimi (pentru ca așa rămân în harta tradițiilor) este foarte bogată și culegerile cercetătorilor – ex. Simion Florea Marian (1847 – 1907), G. Dem. Teodorescu (1949 – 1900), s.a. – folcloriști, etnografi, antropologi, sociologici realizate de-a lungul vremii ar merita reeditate și adunate cu grijă măcar în rafturile bibliotecilor publice.

Drept pentru care, în bună tradiție românească, batem la poartă și strigăm „Primiți cu <Plugușorul>?” Poate nu mai înțelegeți toate cuvintele și va trebui sa căutați în dicționarul de arhaisme… Poate nu aveți pregătite mere, pere, poate nici colacii nu-s pe masă pentru colindători cum era datina… Ne-om mulțumi cu un zâmbet și cu o urare de răspuns la sincerul nostru colind. Și pentru ca darul să fie bine primit vă oferim aici, nu unul, ci două colinde din bogăția populară.

Colind de fereastră

„Ici la curtea bună/ Mulți junei se-adună,/ Juni colindători,/ Buni cugetători,/ Stătură,/ Băură./ Din gură-mi grăiră:/ -Dormiți, nu dormiți,/ La masă mai ședeți?/ Doi stolnici de mese,/ Mese să-mi întindeți,/ Făclii să-mi aprindeți/ Curând, mai curând,/ Din ceas de la masă,/ Voi, chelari de buți,/ Vin să-mi pritociți,/ Vin din nouă buți/ Prin oale,/ Prin carne,/ Prin oale frâncești,/ Pahare domnești./ Și tot mai grăiră/ Din ceas de la masă,/ -Voi, comiși de cai,/ Trei cai să-mi aduceți/ Șeuați/ Și-nfrânați,/ Buni de-ncălecați/ Ca noi să-mi petrecem/ Ceștia juni buni,/ Juni colindători,/ Tot din casă-n casă,/ Și din masă-n masă/ Bună vremea-n casă,/ Boieri dumneavoastră/ Să-mi fiți sănătoși!” (din veche culegere de colinde)

Plugușorul

„Într‘o sfântă Joi la vale/ Se aude-un tropot mare./ Este Petre, Sfântul Petre./ Vede îngerul călare:/ – Ce cauţi tu, măi îngeraşe?/ – Cat copii cu bicişoare,/ Să-mi trăsnească,/ Să plesnească,/ Pluguşorul să-mi pornească,/ Pluguşorul cu cinci boi,/ Ca să treacă pe la voi./ La coarnele plugului/ Cu inele clopoţele./ Rămâi, gazdă, sănătoasă!/ La anul, când vom veni,/ Sănătoasă te-om găsi„(din „200 colinde populare culese de la elevii seminarului Nifon în anii 1924-1927” de Gh. Cucu – ediţie îngrijită de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1936)

Secvență foto din arhiva de Imagine Muzeul Țăranului Român: „Copii cu buhaiul la Anul Nou”, Broșteni, Neamț, 1921-1948, fotograf Adolph Chevallier

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Primiți colinda de Ajun?

*Tradiția creștinilor ortodocși se mai păstrează și astăzi… dar puțini copii mai pleacă să vestească nașterea Mântuitorului

„Am venit și noi o dată,/ La un an cu sănătate,/ Dumnezeu să vă ajute/ La covrigi și la nuci multe!/ Bună dimineața la Moș Ajun!/ Ne dați ori nu ne dați?” – așa începea colinda de Ajun.

Copiii și tinerii din familiile de creștini ortodocși mergeau din casă în casă să vestească nașterea Mântuitorului (tema principală a colindelor din ajunului sărbătorii Crăciunului).

Colindătorii primeau colaci sau covrigi, mere, nuci pe care le duceau acasă în trăistuțe – majoritatea erau din pânză lucrată de mâini harnice de țărancă în războiul de țesut. Colindătorii se străduiau să cânte frumos, să impresioneze, să fie apreciați de gazdele bucuroase, și ele, că au primit colinda. Din nefericire astăzi puțini copii mai pleacă la colindat.

Fie ca Ajunul Crăciunului să vă găsească sănătoși și voioși!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Filarmonica ”Lyra – Cavadia” și Paula Seling, concert de colinde

*Programat pentru 19 decembrie 2022, la Casa Tineretului

În sărbătorile de iarnă tradiționale, românii apreciau mult colindele. Era modul în care creștinii ortodocși dar și cei mai puțin religioși se pregăteau sufletește pentru momentele cu adevărat de sărbătoarea Crăciunului – Nașterea Lui Iisus – și cele ale noului an. Bineînțeles că în perioada modernă colindele sunt interpretate și în alte stiluri, spre exemplu în variantă pop, așa cum o face Paula Seling, apreciată de iubitorii genului.

Tocmai pentru că aceste frumoase cântece să se păstreze, în programul acestei luni calendaristice Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” a inclus un concert de colinde cu Paula Seling – invitată special. Ea va fi acompaniată de Orchestra de cameră a filarmonicii dirijată de prof. col. (r) Petrea Gogu – conducătorul filarmonicii brăilene.

Concertul este programat pentru luni, 19 decembrie 2022, de la ora 18.30 la Casa Tineretului. Va prezenta prof. Alexandra Gurgu – secretarul muzical al filarmonicii. Ca de obicei, biletele se găsesc la agenția filarmonicii și pe platforma blt.ro.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine