Pesach, Paştele evreiesc

*Sărbătoarea din 2018 începe în 30 martie şi se încheie în 7 aprilie * Evreii de pretudineni refac prin Pesach un moment istoric – bucuria eliberării din robia egipteană 

  Evreii de pretutindeni serbează în această perioadă Pesah sau Pesach (în ebraică, Pesaḥ înseamnă Pasare), similar cu creştinescul Paşte. Este sărbătoarea religioasă simbolizând libertatea; evreii îşi aduc aminte de momentul istoric al eliberării din robia egipteană. În fiecare an, sărbătoarea are alte coordonate temporale. În 2018, Pesach începe la 30 martie şi se încheie după opt zile, la 7 aprilie. Data marchează începutul anului ecleziastic ebraic la fel ca în antichitate, conform calendarului evreiesc fiind perioada 14 -21 a lunii Nisan. Vineri, 30 martie 2018, şi membrii Comunităţii Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – se reunesc pentru a fi împreună în deschiderea  sărbătorii.

În adunarea evreilor, rabinul sau oficiantul de cult are câteva elemente ritualice de străbătut, inclusiv lectura din cartea sfântă împreună cu credincioşii a pasajelor unde sunt descrise ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise şi cei 40 ani de peregrinare prin deșert.

Există tradiţii culinare pe care evreii le respectă cu sfinţenie de Pesach, una dintre ele se referă la consumarea unei pâini speciale, nedospite, aşa cum au reuşit să mănânce evreii pe parcursul drumului de întoarcere din Egipt pe pământul făgăduit şi este, de altfel, singurul tip de pâine care se consumă în perioada Pesach.

Pesach sameach! 

Reclame

Ziua culturii elene, ediţia 2018 la Brăila

*Evenimente organizate în colaborare cu Comunitatea Greacă din Brăila sâmbătă, 24 martie 2018, de la ora 11.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” şi de la ora 13.00, la Casa „Goangă” expoziţie de fotografie „Familii de greci din Brăila” *Duminică, 25 martie 2018, la Biserica Greacă se oficiază de la 11.30 o slujbă de Te Deum 

La Brăila se serbează, ca de fiecare dată, Ziua naţională a Greciei – 25 martie – şi nu doar Comunitatea Grecilor din Brăila se bucură de aceasta. Practic, sunt organizate sâmbătă. 24 martie 2018, mai multe evenimente sub genericul Ziua Culturii Elene. Intrarea este liberă. Foto dreapta sus, ansamblul Parnassos (una dintre formule) – arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei 

ansamblul Parnassos

     Primul eveniment are loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi Centrul Diversităţii Culturale (Piaţa Traian nr. 3) cu începere de la ora 11.00. Programul se deschide cu alocuţiuni susţinute de reprezentanţi ai Comunităţii Elene şi ai instituţiei gazdă, urmate de conferinţa „Dora D’Istria (Elena Ghica, 1828 – 1888). o mare scriitoare a secolului al XIX-lea” susținută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti – istoric din Bucureşti. Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii grecilor brăileni va oferi celor prezenţi, ca de fiecare dată, bucuria reîntâlnirii cu dansul popular elen şi revederea frumoaselor costume tradiţionale populare greceşti.

În spaţiul Centrului Diversităţii Culturale, Camelia Hristian – coordonator Centru şi şef Relaţii Publice la muzeu – a pregătit la sugestia grecilor brăileni o expoziţie de artă plastică numită „Fragmente de poveste” realizată cu lucrări semnate Iulia Livia Tsamuris şi Traian Tsamuris (etnic de origine greacă).

Notă. În timpul pregătirii expoziţiei, artiştii expozanţi s-au întâlnit (foto stânga, facebook muzeu) cu elevi de la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” (unde a absolvit Traian Tsamuris) şi cu prof. artist plastic Marilena Ioanid (de asemenea, cu origini greceşti). 
           Nu în ultimul rând, tot sâmbătă – 24 martie 2018 – de la ora 13.00 se vernisează la Casa de Cultură a municipiului Brăila, în Casa memorială „Petre Ştefănescu Goangă” (Piaţa Poligon nr. 6) expoziţia de fotografie „Familii de greci din Brăila”.

     Iar duminică, 25 martie 2018, de la ora 11.30, la Biserica Greacă „Buna Vestire”  – ctitorie a grecilor trăitori la Brăila în secolul al XIX-lea, cea mai mare biserică a grecilor din afara graniţelor Eladei, una dintre cele mai frumoase construcţii religioase – se oficiază o slujbă de Te Deum. 

 ΗΜΕΡA ΤΟΥ ΕΛΛΗΝΙΚΟΥ ΠΟΛΙΤΙΣΜΟΥ εκδήλωση αφιερωμένη στην Εθνική Επέτειο της 25ης Μαρτίου 1821

Notă. În 2017, la manifestarea similară organizată tot la Muzeul Brăilei „Carol I” au dansat şi greci veniţi din ţara-mamă (video postat în pagina facebook  a revistei Braila Chirei)

Şi un frumos program al ansamblurilor (copii şi tineri) de dansuri ale Comunităţii  Greceşti brăilene de la Noaptea muzeelor, ediţia 2017 – video postat pe facebook muzeul brăilean

Invitaţie la Templul Coral Brăila – Purim 5778

*Duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 * Cu invitaţi speciali Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern

Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 la Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) sărbătoarea de Purim la care sunt invitaţi toţi membrii comunităţii, dar şi alţi prieteni neevrei.  

Ca şi la alte evenimente similare, cântecele tradiţionale şi nu numai vor fi interpretate de Corul Macabi al Comunităţii Evreieşti Brăila. Invitaţi speciali sunt membri Bucharest Klezmer Band şi actriţa Maia Morgenstern – director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, care nu vine pentru prima oară în oraşul lui Mihail Sebastian. Foto stânga de la alte eveniment Purim cu membrii Corului Macabi condus de Bogdan Lifşin (acelaşi care conduce şi Bucharest Klezmer Band, arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Sărbătoare Purim în Templul Coral Brăila

** * Purim este sărbătoarea evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu de sub dominaţia Imperiului Persan-Babilonian antic. La adunarea de la Templul, se citeşte din Cartea Esterei capitolul „Megillat” – sulul, al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor). Povestea, pe scurt e cam aşa: evreica Estera, ajunge împărăteasa lui Xerxe. În acelaşi timp, unchiul ei Mardoheu îi salvează viaţa împăratului, dezvăluind un complot de la curte. Dar Aman, un influent demnitar imperial, care îl ura pe Mardoheu, îl convinge de la Xerxe să dea un decret (data e 425 î.d.Hr.) prin care se decidea că toţi evreii vor fi ucişi în ziua de 13 Adar. Data a fost trasă la sorţi. Aflând acestea, Estera a poruncit evreilor să postească şi să se roage trei zile. După acest post, ea s-a înfăţişat lui Xerxe, căruia i-a destăinuit planul lui Aman şi l-a rugat să salveze poporul. Împăratul l-a spânzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu în locul lui şi a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor să se apere în faţa celor care vor încerca să-i omoare. Aşa au fost salvaţi evreii. În memoria acestei întâmplări, evreii organizează sărbătoarea de Purim şi se veselesc.

Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Conform tradiţiei, de Purim evreii îşi oferă reciproc cadouri de alimente și băuturi, se dă de pomană săracilor, se face o masă de celebrare. De asemenea, se poartă măști și costume vesele.

Hag purim sameach!

Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Colinde de Crăciun, la Cercul Militar Brăila

*Participă Muzica Militară a Garnizoanei, preşcolari din municipiu şi judeţ, corala bărbătească „Voces Concordiae” şi nu numai * Miercuri, 20 decembrie 2017

    Cercul Militar Brăila întâmpină sărbătorile de iarnă cu un program artistic sub genericul „Colinde de Crăciun” desfăşurat în sala de festivităţi a instituţiei, un eveniment organizat în colaborare cu Garnizoana Brăila (instituţie sub egida căreia de altfel Cercul Militar funcţionează).

Din desfăşurătorul activităţii care are loc miercuri, 20 decembrie 2017, fac parte Muzica Militară a Garnizoanei, orchestra de suflători „Army Band” a Garnizoanei Brăila – dirijor plt. adj. pr. Romică Niţu, corala bărbătească „Voces Concordiae” dirijată de prof. col (r) Petrea Gogu, precolari de la Grădiniţa Gropeni şi de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 39 din Brăila.

Festival judeţean “Cununa interculturalității”, proiect al Şcolii „Caragiale” Brăila

*Prima ediţie, proiect cu scopul de a promova şi fructifica bogăţia culturală şi multietnică a Brăilei * Lansare în 18 decembrie 2017, de Ziua Minorităţilor Naţionale * Parteneri: ISJ Brăila, Primăria Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Ruşilor lipoveni din Brăila,  Centrul Cultural „Anton Pann”, Colegiul Naţional „Ana Aslan”, Şcolile „A. S. Puskin”, „Ecaterina Teodoroiu”, Unirea etc.

       Şcoala Gimnazială ”I. L. Caragiale” Brăila şi-a trecut în calendarul activităţilor un interesant proiect educativ prin care se doreşte utilizarea unei bogăţii cultural-sociale a Brăilei, respectiv cea a comunităţilor etnice. Proiectul este numit Festival judeţean ”Cununa interculturalității” şi el s-a lansat în 18 decembrie 2017, dată la care se sărbătorește Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Astfel, Școala ”Caragiale” și-a deschis porțile pentru a primi oaspeți. Elevi și cadre didactice din oraș și din județ, persoane din forurile de conducere ale orașului şi județului, reprezentanți ai Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila au participat la eveniment. 

Proiectul a fost iniţiat de prof. înv. primar Maria Milea și se derulează cu sprijinul conducerii școlii, directorii prof. Valeriu Rusu şi prof. Maria Magdalena Nehoianu. Echipa de proiect formată din cadre cu experiență (prof. Maria Milea, prof. Monica Ionescu, prof. Petrica Encuţu, prof. Elena Stanislav, prof. Silvia Vlad, prof. Maricica Radu, bibliotecar Mihaela Baicu) care lucrează cu multă dăruire.

     Echipa lucrează împreună cu parteneri care s-au alăturat ideii și desfășurării proiectului, doresc să demonstreze că obiectivele propuse sunt uşor de realizat dacă se lucrează cu dăruire: „Este foarte important să cunoaștem cât mai multe aspecte specifice minorităților prezente în spațiul nostru cultural,  să ne respectăm reciproc, să ne bucurăm de libertatea de a ne manifesta liber, fără teamă, fără constrângeri și să cultivăm tinerei generații dorința de a duce mai departe obiceiurile și tradițiile moștenite din moși-strămoși. Rolul celor care desfășoară acest proiect este acela de a insufla tinerei generații, ideea că, obiceiurile și tradițiile specifice sunt cartea noastră de vizită. Cu cât ne cunoaștem mai bine rădăcinile, cu atât vom reuși să ne modelăm mai eficient vlăstarele și să recunoaștem cu mândrie, că, împreună aparținem acestei țări. Despre aceste repere morale, despre ceea ce ne deosebește și ne aseamănă, în același timp, vor vorbi activitățile propuse spre a fi desfășurate pe parcursul acestui an școlar, în cadrul acestui proiect. Organizatorii rămân deschiși  la modalități de colaborare cu toți cei care au ceva de spus, în acest sens. Deschiderea spaţiului scolii către comunitate şi specificul ei, organizarea unor întâlniri, simpozioane, excursii, festivaluri/ serbări cu specific intercultural dar nu în detrimentul majorităţii, urmăreşte realizarea obiectivelor de egalizare a şanselor în educaţie. Interculturalitatea este, înainte de orice, respectul diferenţelor„.

Proiectul, prima ediţie în anul şcolar 2017 – 2018, se desfăşoară cu parteneri ISJ Brăila, Primăria Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Ruşilor lipoveni din Brăila, Şcoala Gimnazială „A. S. Puskin”, Centrul Cultural „Anton Pann”, Colegiul Naţional „Ana Aslan”, Şcoala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu”, Şcoala Gimnazială Unirea şi alte institutii scolare cu tradiţie în promovarea cântecului şi jocului popular românesc ori a tradiţiilor minorităţilor etnice.

Moș Crăciun și Crăiasa Zăpezii, daruri pentru micii fotbaliştii de la „Dacia Unirea” Brăila

*Duminică, 17 decembrie 2017, la deschiderea Orăşelul copiilor *Tot atunci, au primit cadori şi 30 copii aflaţi în grija DGASPC

     La Brăila, duminică – 17 decembrie 2017 – s-a deschis Orăşelul copiilor şi Căsuţa poveştilor (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/copii-brailei-invitati-in-casuta-cu-povesti/) – într-un proiect al Primăriei Brăila şi al Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş”. Actorii de la teatrul pentru copii au întruchipat personaje de basm şi de tradiţie populară, şi astfel Moș Crăciun împreună cu Crăiasa Zăpezii s-au întâlnit cu micuţii brăileni, aceştia din urmă primind daruri (dulciuri) oferite din fonduri ale Primăriei. Unii dintre norocoşi au fost fotbaliștii cuminți de la Centrul de copii si juniori ai ACS „Dacia Unirea” Brăila care s-au bucurat şi pentru că au văzut două personaje mirifice sosind la ei într-o caleașcă fermecată. De asemenea, la eveniment au participat şi primarul Marian Viorel Dragomir, viceprimarul Doiniţa Ciocan, suporteri adulţi ai echipei „Dacia Unirea”.

Vremea nu a fost deloc plăcută, ploaia rece a părut că vrea să strice atmosfera, dar copii şi ceilalţi actori ai întâlnirii au reuşit să rămână în tonul necesar momentului de sărbătoare, copiii fiind fermecați de la început de vederea Moșului cu daruri şi de frumuseţea Crăiesei, albă ca zăpada. 

viceprimar Doiniţa Ciocan,
primar Marian Viorel Dragomir

Totodată, au primit daruri și 30 de copii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila. Cu toţii s-au bucurat, au apreciat întâlnirea cu Moș Crăciun darnic și Crăiasa Zăpezii, au făcut fotografii împreună.

Consiliul Director al ACS Dacia Unirea Brăila: „Mulțumim pentru prezență și sprijin atât domnului primar Viorel Marian Dragomir, cât și doamnei viceprimar Doinița Ciocan. De asemenea mulțumim copiilor, părinților, antrenorilor și, nu în ultimul rând, suporterilor care au fost alături de noi, la sărbătoarea Pomului de Crăciun!”