Arhive categorie: Tradiții

Elevii Școlii Vădeni, dăruitori față de bătrânii de la Căminul ”Sf. Maria” Baldovinești

*În fiecare an sunt la fel de bucuroși să ofere bucurii bunicilor – mulți fără nepoți, așa cum îi îndrumă doamnele din cancelarie * Și în acest an, motivat de pandemie, întâlnirea a fost online – darurile au fost, însă, reale și au fost trimise persoanelor în vârstă de echipa școlii brăilene

Poate că nu s-a simțit – nu avea cum, că întâlnirea a fost online – mirosul de sărbătoare (cozonaci și alte buncătăți dedicate Crăciunului) la evenimentul online prin care elevi de la Școala Gimnazială Vădeni din județul Brăila au cântat colinde și au urat ”Crăciun fericit!” persoanelor vârstnice asistate în complexul rezidențial ”Sf. Maria” din Baldovinești. Dar pentru pentru bunicii care sunt acolo, mulți fără nepoți, a fost adevărată magie și sărbătoarea a avut exact gustul pe care îl așteptau; chiar dacă a fost doar online.

Elevii le-au arătat și bradul împodobit, cu darurile pregătite nu doar cu felicitări și colinde, toate anume pentru ei. Evident că bunicii s-au bucurat. Darurile și felicitările au fost transmise de echipa școlii la beneficiari și astfel Crăciunul a fost ceva mai bun, ca și anul trecut, cu ecoul real, palbabil, al întâlnirii online pe care au avut grijă să o pregătească așa cum se cuvine  profesoara Steluţa Perianu – directorul Școlii Vădeni, profesoarele Daniela Barbu, Elena Avârvărei şi Liliana Damian.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Târg de Sfântul Nicolae, la MȚR

*Până în 5 decembrie 2021, inclusiv * Program: zilnic, între 10.00 – 18.00 * Intrare cu bilet și certificat verde

La tradiționalul Târg de Sf. Nicolae din capitală participă peste 60 de meșteri – olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR https://www.facebook.com/MuzeulTaranului). Până duminică, 5 decembrie (popular, „undrea”), inclusiv, e deschis – zilnic, de la 10.00 la 18.00. Sunt și alte obiecte de admirat și cumpărat: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi. Nu lipsesc de la târg nici bunătățile pentru masă: prăjituri de casă, cozonaci, miere de albine etc. Mai sunt, ne informează organizatorii, si ierburi de leac, tradiționala țuică, precum si publicațiile MȚR: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022, revista Martor.

Sâmbătă, 4 decembrie, în intervalul 11.00 – 17.00 vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu o fanfara din Valea Mare. De altfel, satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut pentru fanfare care erau, cândva, în număr mare – 10, alteori 12. Azi au rămas doar trei, Fanfara Șarambel fiind cea mai apreciată și ea va interpreta în curtea Muzeului Țăranului hore, sârbe și bătute moldovenești.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei. Organizator eveniment: Muzeul Național al Țăranului Român.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Tradiții și obiceiuri. Sf. Apostol Filip, Filipii de toamnă, lăsatul de sec

*Filipii sunt zei ai casei, în credința populară * Sărbătoarea era, deopotrivă, dedicată lupilor

Ziua de 14 noiembrie este închinată Sf. Apostol Filip și este miezul unei sărbători populare denumită Filipii de Toamnă. Tot astăzi este Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului. Filipii se țin cu trei zile înaintea fiecărei lăsări de post. Trei se serbează toamna, în ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Crăciunului, aceștia sunt mai buni.
Filipii sunt niște zei ai casei (unu, doi, trei sau chiar șase), niște penați, în onoarea cărora numai femeile măritate sau rămase văduve țin sărbătoarea în intervalul 12 – 17 noiembrie, nemuncind nimic. Când fata, măritându-se, părăsește casa părintească, și mama ei rămâne fără altă fată și moare fără noră, atunci tânăra își ia și ține și Filipii mamei sale sau ai casei părintești, pe lângă cei ai soacrei; în felul acesta ajung Filipii la un număr de șase.

Filipii apără casa de rele, de primejdii, de foc, de lupi, de șerpi. Prin unele părți se crede că Filipii sunt niște sfinți mai mari peste fiarele sălbatice sau peste lupi. Uneori, cât durează Filipii, se ține atârnată de lemnul coșului o secure, pentru ca familia să fie păzită de pagube.
În această zi se lipește gura sobei, ca să se lege și gura lupului. Gospodina n-are voie să măture prin casă sau să dea gunoiul afară. Prin unele părți se mătură noaptea și gunoiul se ține strâns după ușă trei zile, după care se ardeiază și apoi se aruncă afară. De asemenea, gospodina n-are voie să coasă (mai ales cu roșu), să împungă în piele sau să ia acul ori alt lucru ascuțit în mână, să nu macine, să nu toarcă, să nu pieptene lâna și să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături și foc.
În perioada sărbătorilor dedicate lupilor se evită pronunțarea cuvântului lup sau, dacă este absolut necesar, i se spune gădineț. Se credea că numai la simpla pronunțare a cuvântului, lupul auzea și venea la oi. În aceste zile se fierbe porumb și se împarte prin vecini turtă coaptă în vatră. Copiii n-au voie să mănânce boabe de porumb, ca să nu se bubeze: „atât se va face bubatul (vărsatul) de mare, cât de mari sunt boabele de porumb”.
Ca la Lăsatul Secului de Postul Mare, și acum se fac petreceri, cu puști, pistoale, cu mâncare și băutură, între rubedenii. Încep șezătorile, unde fetele și nevestele torc pentru pânză. La Lăsatul de Sec pentru Postul Crăciunului, după masă toate oalele se pun cu gura în jos, pentru ca să fie feriți cei din casă de orice pagubă. După Lăsatul de Sec se adună toate oasele și celelalte rămășițe de mâncăruri, se pun într-o față de masă și a doua zi se aruncă afară spre răsărit, zicându-se: „Paserile cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite!“ In acest chip se crede că vrăbiile mai ales nu vor strica ogoarele” – din volumul „Calendarele poporului român” de Antoaneta Olteanu (Paideia, 2000)

Foto din arhiva Muzeului Țăranului Român, colecția Leopold Adler; o procesiune religioasă din comuna Marga, județ Caraș-Severin (sec. XIX – XX)

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Întâlnire culturală cu membri ai Comuntăților de ruși lipoveni

*Ruși lipoveni din Brăila, Tulcea și Constanța, la evenimentul ”La o cafea despre Brăila – seară rusească” * Se desfășoară la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale * Duminică, 14 noiembrie 2021 de la ora 13.00 – transmisie LIVE

Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila s-a înființat ca structură organizatorică în noiembrie 1991, deci în aceste zile împlinește trei decenii de existență oficială. Dar rușii lipoveni locuiesc în orașul de la Dunăre, și în alte locuri de pe teritoriul românesc, încă din secolul XVIII când staroverii (ruși de rit vechi) s-au refugiat din spațiul rusesc pe motive de credință (nu doreau să treacă la forma nouă de religie impusă de patriahul Nikon).

Pentru a puncta public această aniversare, Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) de la Brăila, acum condusă de prof. Maria Milea – directorul Școlii Gimnaziale ”A. S. Puskin”, și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila (sau Centrul de Creație) – manager Alina Petronela Sulicu – au organizat pentru duminică, 14 noiembrie 2021, de la ora 13.00 în Sala Pro Arte a Centrului de Creație un eveniment sub genericul „La o cafea despre Brăila – seară rusească”. Organizatorii pun, deopotrivă întâlnirea culturală și sub semnul împliniri a 200 ani de la naşterea scriitor Feodor Dostoievski, dar și a celor 75 ani de la recunoașterea oficială a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România.

În program (transmis live pe pagina de facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila) vor fi momente artistice oferite de grupul vocal „Nuferii albi” din comuna tulceană Jurilovca, solista Paula Amelian din Constanța, ansamblurile „Tihii Dunai” (foto de la aniversarea din noiembrie 2016) şi „Dunaiskie Rozî” ale Comunității Rușilor Lipoveni Brăila, formația ”Folk Band Ruskyi RiTm” din Tulcea. De remarcat este și faptul că nu întâmplător artiștii sunt din Brăila, Tulcea și Cosntanța – aici sunt cele mai mari comunități de lipoveni din România.

Nota organizatorilor. Accesul în sala este permis pe bază de invitaţii și, bineînțeles, conform regulilor de conduită sanitară în pandemie.

Nota red. Pentru că noi am fost împreună cu membrii CRL Brăila aniversarea celor 25 de ani, prezint aici un scurt film de la evenimentul organizat în teatrul dramatic brăilean și unde ansamblul ”Tihii Dunai” = evident, componența sa diferă un pic – a prezentat câteva din frumoasele cântece tradiționale

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sărbătoarea Sfântului Martin, o tradiție antică

*Au serbat și elevii de la Școala Primară „Sfânta Maria” din Brăila

Un mod de a învăţa generozitatea; copiii și-au făcut daruri (ideea e „să împărţim din bunurile avute”) în școala și grădiniţa patronate de Congregatio Jesu filiala Brăila (functionează pe programul școlar românesc, au cursuri în limba germană; congregația a venit din Germania la finele secolului XIX în București unde a înființat școală). Elevi și profesori (care sunt deopotrivă surori, fiind parte a congregației religioase) din Școala Primară Sfânta Maria – Brăila s-au bucurat pe noul teren de sport şi loc de joacă. A fost vreme frumoasă, lecție şi voia bună.

** Ziua Sfântului Martin este sărbătoarea lui Martin de Tours, în calendarul catolic și cel protestant la 11 noiembrie. Preia un obicei antic, din vremea Imperiului Bizantin când primii creștini îl serbau pe Sf. Martin și era ultima mare sărbătoare înaintea postului Crăciunului. Practic, în seara zilei de Sf. Martin (în germană Martinstag) au loc procesiuni ale copiilor – așa se petrece în Europa Apuseană; ei parcurg un traseu, au lămpi amuzante în mâini și fredonează cântecul lui Martin.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Comunitatea Evreilor Brăila, în sărbătoarea Șavuot

*Lectura oficiantului de cult, despre aducerea Torei, a fost completată cu impresionanta tradiție locală a citirii listei cu numele celor dispăruți și pe care nu-i vom mai întâlni vreodată

Comunitatea Evreilor Brăila și-a onorat buna tradiție de Șavuot și, în frunte cu președintele Nadia Ustinescu, a transformat măcar sufletește Templul Coral (din strada Petru Maior nr. 13) în loc de sărbătoare. Fiind încă perioadă de anume restricții sanitare, membrii comunității s-au aflat împreună în număr mai mic ca altădată la reunirea din 18 mai 2021. Înainte de intrarea în Templu și-au dat binețe cu bucuria revederii (pandemia transformând fiecare întâlnire în sărbătoare), au depănat micile istorii personale ale timpului în care nu s-au putut vedea, au admirat florile – iriși, trandafiri – din curte, mai puține ca în alți ani datorită temperaturii prea reci. Mai multe foto (de Armanda Filipine) în album la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10220289609497452

  Dar bucuria Șavuot-ului și atmosfera plăcută, plină de florile din povestea primirii Torei, a fost subliniată de Suchar Goldstein, oficiantul de cult. În plus, s-a continuat și o tradiție locală impresionată: unul dintre membrii Comunității, Marian Bucureșetanu, a dat citire listei cu cei dispăruți, păstrând astfel vie memoria evreilor pe care nu-i vom întâlni vreodată. Un nume care a răsunat în templu a fost cel al lui Iosif Hechter (scriitorul, dramaturgul Mihail Sebastian).

  De asemenea conform tradiției, membri Comunității și-au oferit daruri (pachete cu produse alimentare, așa cum fac și creștinii ortodocși în memorie celor morți) și au spus cu căldură ”Hag Șavuot Sameah!”

** Șavuot este o sărbătoare evreiască din ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul când Legea divină (Tora) a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele „șaloș regalim”, adică cele trei evenimente festive când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim.De Șavuot sinagoga este împodopită cu flori pentru că, în traditia iudaică, Muntele Sinai, aflat in desert, a inflorit si inverzit când Dumnezeu a dat evreilor Tora. Sărbătoarea Șavuot este legată de mai multe aspecte ale vieții evreiești, mai ales din timpul practicării agriculturii în Israelul antic, din acest motiv poartă în Biblie mai multe denumiri: Sărbătoarea săptămânilor (חג השבועות Hag haȘavuot), Festivalul secerișului( חג הקציר Hag haKațir), Ziua primelor roade(יום הבכורים Iom haBikurim). În Talmud acestă sărbătoare este numită Ațeret (ebr: „adunare solemnă”) pentru că reprezintă o desăvârșire a activităților din timpul și de după zilele de Pesah.Deoarece Șavuot se sărbătorește după 50 de zile de la Pesah, creștinii îl numesc Pentecostul (Rusaliile). Șavuot este si legat de sezonul recoltei grânelor, care dura șapte săptămâni și era un timp al bucuriei. Acest sezon începea cu recolta orzului la Pesah și se termina cu recolta grâului la Șavuot. Una din traditiile respectate de Șavuot este lectura Carții lui Ruth, ce amintește de sărbătoarea secerișului și de dorința ei de a deveni cu trup și suflet membră a poporului evreu prin acceptarea Torei. În secolul al XII-lea în Franța a apărut obiceiul de a dedica prima noapte de Șavuot lecturii și studiului Torei (Tikkun Leil Shavuot), obicei ce este respectat pană in ziua de azi (via Templul Coral https://www.facebook.com/templulcoral)

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei