Arhive categorie: Tradiții

Activitatea „Sânzienele/ Drăgaica, Ziua universală a IEI, sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, la Etnografie

*La Brăila, în 24 iunie 2022, cu elevi de la Școala „Sf. Andrei” parteneră în proiectul „Întâlnirile interculturale de la Etnografie”

Povești din spatele triplei sărbători din 24 iunie – Sânzienele (sau Drăgaica), Ziua universală a IEI, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – și alte detalii din lumea minunată a artei populare, am spus împreună cu elevi de la Școala Gimnazială „Sf. Andrei” – prof. Cătălina Rotaru director – din clasa a VI-a A și cu diriginta, prof. Emilia Buciumeanu, dar și cu gazda noastră, muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – șef secția Etnografie și artă populară din Muzeul Brăilei „Carol I”.

Ne-am ghidat în periplul nostru de astăzi folosind cea mai recentă publicație de specialitate, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” a lui Marcel Lutic (mulțumim că a ales să lanseze ediția recentă – editura Vasiliana, 2022, – la Brăila! Și astfel avem minunatul volum), dar și înregistrările video pe care le-am făcut în localitatea maramureșeană Rogoz cu Delia Suiogan (universitar la Baia Mare) în perioada festivalului „Zilele IEI, zilele POEZIEI” (tot recent, manifestare cu scriitori desfășurată la Târgu Lăpuș).

Felicitări elevilor – Maria, Mihaela, Daria, Andra, Mihai, Adi, Leo – și dirigintei! Mulțumiri directorului Cătălina Rotaru pentru participarea in parteneriat (proiectul „Întâlnirile interculturale de la Etnografie”).

Bineînțeles că ne-am propus să ne revedem aici, in frumoasa casă Alexiu din str. Polonă nr 14 (in Lista Monumentelor istorice) și pe alte teme.

24 iunie 2022 (mai multe foto la https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10222324487408128&id=1445089699)

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Concert ”Simfonia inimilor”, oferit de Filarmonica ”Lyra – Cavadia”

*Un concert rugăciune îi spun organizatorii, susținut de orchestra ”Cavadia”, corul teatrului gălățean ”Nae Leonard”, corul filarmonicii, mezzosoprana Florentina Soare * În 29 aprilie 2022, ora 19.00

Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Brăila, condusă de Petrea Gogu, oferă publicului în Săptămâna Luminată (perioada imediat după Înviere, la creștinii ortodocși) un concert special programat pentru vineri, 29 aprilie 2022, de la ora 19.00 la Casa Tineretului.

Concertul vocal-simfonic intitulat „Simfonia inimilor”, un concert rugăciune – îl numesc organizatorii, este oferit de Orchestra de cameră „George Cavadia” a filarmonicii brăilene la pupitrul căreia se va afla Eugen Dan Drăgoi, corul Teatrului național de operă și operetă „Nae Leonard” din Galați și corul Filarmonicii „Lyra – Cavadia” Brăila, coruri reunite sub îndrumarea dirijorului Daniel Nistor. În program, piese de G. F. Händel, P. Mascagni, F. Schubert, César Franck, G. Verdi, Gabriel Fauré, G. Musicescu, Al. Podoleanu, Nicolae Lungu, E. D. Drăgoi, P. Constantinescu. Invitata serii va fi mezzosoprana Florentina Soare, iar prezentattor va fi tot Marilena Niculescu.

Bilete, ca de obicei, la agenția filarmonicii ( la sediu, Brăila, str. Ana Aslan nr 29) sau prin https://www.blt.ro/simfonia-inimilor.html Preț bilet adulți – 40 lei, bilet pensionari/ studenți – 20 lei, bilet elevi – 10 lei.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua Greciei, serbată de Comunitatea Elenă Brăila

*Un Te Deum în frumoasa Biserică Greacă (și cea mai mare din afara granițelor grecești) Buna Vestire, de la ora 13.00 urmat de un program artistic la Centrul Diversității culturale; sâmbătă – 26 martie 2022

La Brăila se serbează Ziua Greciei (25 martie) și nici nu ar avea cum să se ocolească momentul, pentru că aici trăiește o importantă Comunitate Elenă și tot aici istoria s-a scris împreună cu grecii trăitori pe aceste meleaguri, departe de Elada natală dar cu țara în inimi. Dovadă stă frumoasa Biserică Greacă Buna Vestire (unul dintre hramuri, Buna Vestire fiind în sinaxar chiar în 25 martie; alt hram este Izvorul Tămăduirii) din centrul orașului (Calea Călărașilor nr. 3) de la Dunăre, ridicată (în anii 1862 – 1872) pe cheltuiala unor membri ai comunității elene, mulți dintre ei oameni de afaceri prosperi – armatori, industriași, comercianți etc – pentru care a rămas, ca și azi, important să ofere și comunității ceva din bogăția proprie. Biserica Greacă (foto) a fost recent renovată printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Programul gândit de Comunitatea Elenă Brăila – președinte Adrian Mavrochefalos, secretar Veronica Macri – are loc sâmbătă, 26 martie 2022, când sunt așteptați Sofia Grammata – ambasadorul Greciei în România, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – preşedintele Uniunii Elene din România.

Sâmbătă, programul începe la ora 13.00 când are loc un Te Deum la Biserica Greacă Buna Vestire, o rugăciune pentru eroii greci care și-au dat viața pentru eliberarea țării. Urmează un program artistic sub genericul ”RĂDĂCINI ELENE” / ”ΕΛΛΗΝΙΚΕΣ ΡΙΖΕΣ” – la Centrul Diversității culturale din Muzeul Brăilei „Carol I” unde a fost amenajată o expoziție cu lucrări ale artiștilor plastici Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, o altă expoziție cu icoane, carte veche și obiecte reprezentative pentru cultura și tradiția greacă (din colecţiile Comunităţii Elene Brăila, de la familiile Jana Și Gheorghe Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri0 dra și produse ale Cercului de pictură al Comunității Elene Brăila coordonat de prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru. Mai sunt expuse și câteva păpuși dăruite instituției muzeale în campania ”Obiectul meu de la muzeu”. Coordonator expozițiilor este Camelia Hristian – șef Serviciul Relaţii Publice la muzeu. Nu în ultimul rând, din program fac parte membri ai ansamblului de dansuri tradiționale ”Parnassos” al Comunității Elene Brăila (foto din arhiva BRAILA CHIREI de la alt eveniment al comunității, de la sediul din str. Malului nr. 1), prof. Filippos Delviniotis coordonator.

Și pentru că alți ani sărbătoarea a fost și mai spectaculoasă, un fragment din evenimentele organizate de Ziua Greciei la Brăila în 2017, cu oaspeți de acasă

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Bucurii spirituale, în compania rușilor lipoveni brăileni

*Muzică și stihuri duhovnicești, lansarea unui CD în interpretarea corurilor reunite ”Tihii Dunai” și ”Dunaiskie rozî” ale CRL Brăila * Prezentare de tradiții din postul Paștelui, expoziție cu obiecte tradiționale la secția muzeală Etnografie Muzeul Brăilei ”Carol I” * Vineri, 4 martie 2022, ora 17.00

Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Brăila lansează un CD cu stihuri duhovnicesti în interpretarea ansamblurile folclorice reunite ,,Tihii Dunai” și ,,Dunaiskie rozî” ale Comunității sub coordonarea prof. Maria Milea – președintele CRL Brăila. Concomitent vor avea loc și alte evenimente, respectiv prezentări ale obiceiurile lipovenești din postul Paștelui, expoziție cu obiecte tradiționale – la secția muzeală Etnografie și artă populară (str. Polonă nr. 14) Muzeul Brăilei ”Carol I”, secție care are deja expuse două costume tradiționale rusești și un samovar. Este al treilea produs muzical sub formă de CD realizat de CRL Brăila, primele două fiind de factură laică.

Activitatea coincide și cu începerea postului Paștelui (știm că spațiul religios joacă un rol important în viața etnicilor ruși lipoveni). De asemenea, este și Săptămâna Brânzei – o sărbătoare populară a rușilor lipoveni în care de obicei are loc tradiționalul Haravod (dar acum atenția se concentrează pe emoția momentului – respectiv suferința semenilor din Ucraina).

Manifestare găzduită în frumosul sediu al Etnografiei vineri, 4 martie 2022, de la ora 17.00. Intrare liberă – se respectă condițiile de pandemie. Toți participanții vor primi în dar câte un album muzical.

Un frumos cântec rusesc (este pe unul din primele CD-uri înregistrare de etnicii lipoveni brăileni), în interpretarea ansamblului lărgit ”Tihii Dunai” la aniversarea a 25 ani de existență a Comunității Rușilor Lipoveni Brăila – eveniment desfășurat în noiembrie 2016 în somptuasă Sală a Oglinzilor (sala maură, sala de conferințe) de la Teatrul dramatic ”Maria Filotti”

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Elevii Școlii Vădeni, dăruitori față de bătrânii de la Căminul ”Sf. Maria” Baldovinești

*În fiecare an sunt la fel de bucuroși să ofere bucurii bunicilor – mulți fără nepoți, așa cum îi îndrumă doamnele din cancelarie * Și în acest an, motivat de pandemie, întâlnirea a fost online – darurile au fost, însă, reale și au fost trimise persoanelor în vârstă de echipa școlii brăilene

Poate că nu s-a simțit – nu avea cum, că întâlnirea a fost online – mirosul de sărbătoare (cozonaci și alte buncătăți dedicate Crăciunului) la evenimentul online prin care elevi de la Școala Gimnazială Vădeni din județul Brăila au cântat colinde și au urat ”Crăciun fericit!” persoanelor vârstnice asistate în complexul rezidențial ”Sf. Maria” din Baldovinești. Dar pentru pentru bunicii care sunt acolo, mulți fără nepoți, a fost adevărată magie și sărbătoarea a avut exact gustul pe care îl așteptau; chiar dacă a fost doar online.

Elevii le-au arătat și bradul împodobit, cu darurile pregătite nu doar cu felicitări și colinde, toate anume pentru ei. Evident că bunicii s-au bucurat. Darurile și felicitările au fost transmise de echipa școlii la beneficiari și astfel Crăciunul a fost ceva mai bun, ca și anul trecut, cu ecoul real, palbabil, al întâlnirii online pe care au avut grijă să o pregătească așa cum se cuvine  profesoara Steluţa Perianu – directorul Școlii Vădeni, profesoarele Daniela Barbu, Elena Avârvărei şi Liliana Damian.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Comunitatea Evreilor Brăila. Hanuka 5782 în ”orașul cu salcâmi”

*Nu a mai fost, datorită restricțiilor și fricilor din pandemie, bucuria întâlnirii la Templu, ci doar bucuria darurilor * A avut grijă de acest aspect echipa de conducere, în frunte cu președinta Nadia Ustinescu

Cum era și firesc în comunitățile de evrei, sărbătoarea de Hanuca a cuprins/ mărturisit/ repovestit și de această dată – conform tradiției – amintirea curajului, a simbolului luminii și bucuriei libertății, finalul fericit al revoltei fraților Macabei împotriva celor care ar fi dorit să distrugă religia iudaică în anii 165-163 î.d. H., pentru că istoria trebuie și merită să fie spusă, cunoscută, păstrată cu sfințenie.
Doar că Hanuca 5782 a fost, cel puțin în Comunitatea Evreilor din Brăila, din nou atipică. Situația incertă din pandemia de COVID-19 a obligat conducerea comunității de la Brăila să restrângă la minimum evenimentele publice, pentru a oferi membrilor, destui în vârstă (și în consecință, vulnerabili la boala pandemică), securitatea sanitară necesară păstrării sănătății. Așa că nu s-au mai întâlnit, ca altădată, în Templul Coral, nu a mai cântat corul brăilean „Macabi”, nu au mai fost oaspeți și prieteni… A fost doar bucuria cadourilor, primite de toți membrii comunității. Foto, la sediul Comunității Evreilor Brăila (strada Petru Maior) cu o parte a echipei care a pregătit și împărțit darurile.
Nadia Ustinescu – președinta Comunității Evreilor din Brăila:
Menora ar fi fost aprinsă în sinagogă dacă nu era pandemie, dacă am fi putut încălzi acest spațiu măreț, dacă… dacă… Dar sărbătoarea a venit și s-au aprins lumânările colorate la ferestrele caselor evreilor. În case era cald și bine, dar voluntarii au considerat că trebuie să fie alături de conducerea comunității, ducând Hanuca Gelt asistaților, dar și membrilor și copiilor acestora. O parte dintre darurile de care s-au bucurat enoriașii au fost sponsorizate de familia regretatului oficiant de cult Suchar Goldstein a cărui amintire va rămâne vie și specială pentru noi, cei care l-am cunoscut. De asemenea, am dedicat o parte a lumânărilor aprinse de Hanuca membrilor de familie care ne-au părăsit, dar și unor importanți oameni, dispăruți, care ne-au amprentat existența”.

Notă. Menora (sfeșnic cu mai multe brațe) folosită de Hanuca (sau Hannukah) este cu nouă brațe, pentru fiecare zi a sărbătorii. Anul acesta, Hanuca s-a desfășurat în perioada 28 noiembrie – 6 decembrie 2021.

Oficiantul de cult Suchar Goldstein (vezi în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2021/07/13/decesul-lui-suchar-goldstein-oficiantul-de-cult-al-comunitatii-evreilor-din-braila/), născut s-a stins în 10 iulie 2021 la Galați, unde s-a născut în 14 iunie 1949.

.Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Târg de Sfântul Nicolae, la MȚR

*Până în 5 decembrie 2021, inclusiv * Program: zilnic, între 10.00 – 18.00 * Intrare cu bilet și certificat verde

La tradiționalul Târg de Sf. Nicolae din capitală participă peste 60 de meșteri – olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR https://www.facebook.com/MuzeulTaranului). Până duminică, 5 decembrie (popular, „undrea”), inclusiv, e deschis – zilnic, de la 10.00 la 18.00. Sunt și alte obiecte de admirat și cumpărat: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi. Nu lipsesc de la târg nici bunătățile pentru masă: prăjituri de casă, cozonaci, miere de albine etc. Mai sunt, ne informează organizatorii, si ierburi de leac, tradiționala țuică, precum si publicațiile MȚR: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022, revista Martor.

Sâmbătă, 4 decembrie, în intervalul 11.00 – 17.00 vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu o fanfara din Valea Mare. De altfel, satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut pentru fanfare care erau, cândva, în număr mare – 10, alteori 12. Azi au rămas doar trei, Fanfara Șarambel fiind cea mai apreciată și ea va interpreta în curtea Muzeului Țăranului hore, sârbe și bătute moldovenești.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei. Organizator eveniment: Muzeul Național al Țăranului Român.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Tradiții și obiceiuri. Sf. Apostol Filip, Filipii de toamnă, lăsatul de sec

*Filipii sunt zei ai casei, în credința populară * Sărbătoarea era, deopotrivă, dedicată lupilor

Ziua de 14 noiembrie este închinată Sf. Apostol Filip și este miezul unei sărbători populare denumită Filipii de Toamnă. Tot astăzi este Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului. Filipii se țin cu trei zile înaintea fiecărei lăsări de post. Trei se serbează toamna, în ultimele zile ale dulcelui dinaintea Postului Crăciunului, aceștia sunt mai buni.
Filipii sunt niște zei ai casei (unu, doi, trei sau chiar șase), niște penați, în onoarea cărora numai femeile măritate sau rămase văduve țin sărbătoarea în intervalul 12 – 17 noiembrie, nemuncind nimic. Când fata, măritându-se, părăsește casa părintească, și mama ei rămâne fără altă fată și moare fără noră, atunci tânăra își ia și ține și Filipii mamei sale sau ai casei părintești, pe lângă cei ai soacrei; în felul acesta ajung Filipii la un număr de șase.

Filipii apără casa de rele, de primejdii, de foc, de lupi, de șerpi. Prin unele părți se crede că Filipii sunt niște sfinți mai mari peste fiarele sălbatice sau peste lupi. Uneori, cât durează Filipii, se ține atârnată de lemnul coșului o secure, pentru ca familia să fie păzită de pagube.
În această zi se lipește gura sobei, ca să se lege și gura lupului. Gospodina n-are voie să măture prin casă sau să dea gunoiul afară. Prin unele părți se mătură noaptea și gunoiul se ține strâns după ușă trei zile, după care se ardeiază și apoi se aruncă afară. De asemenea, gospodina n-are voie să coasă (mai ales cu roșu), să împungă în piele sau să ia acul ori alt lucru ascuțit în mână, să nu macine, să nu toarcă, să nu pieptene lâna și să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături și foc.
În perioada sărbătorilor dedicate lupilor se evită pronunțarea cuvântului lup sau, dacă este absolut necesar, i se spune gădineț. Se credea că numai la simpla pronunțare a cuvântului, lupul auzea și venea la oi. În aceste zile se fierbe porumb și se împarte prin vecini turtă coaptă în vatră. Copiii n-au voie să mănânce boabe de porumb, ca să nu se bubeze: „atât se va face bubatul (vărsatul) de mare, cât de mari sunt boabele de porumb”.
Ca la Lăsatul Secului de Postul Mare, și acum se fac petreceri, cu puști, pistoale, cu mâncare și băutură, între rubedenii. Încep șezătorile, unde fetele și nevestele torc pentru pânză. La Lăsatul de Sec pentru Postul Crăciunului, după masă toate oalele se pun cu gura în jos, pentru ca să fie feriți cei din casă de orice pagubă. După Lăsatul de Sec se adună toate oasele și celelalte rămășițe de mâncăruri, se pun într-o față de masă și a doua zi se aruncă afară spre răsărit, zicându-se: „Paserile cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite!“ In acest chip se crede că vrăbiile mai ales nu vor strica ogoarele” – din volumul „Calendarele poporului român” de Antoaneta Olteanu (Paideia, 2000)

Foto din arhiva Muzeului Țăranului Român, colecția Leopold Adler; o procesiune religioasă din comuna Marga, județ Caraș-Severin (sec. XIX – XX)

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Întâlnire culturală cu membri ai Comuntăților de ruși lipoveni

*Ruși lipoveni din Brăila, Tulcea și Constanța, la evenimentul ”La o cafea despre Brăila – seară rusească” * Se desfășoară la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale * Duminică, 14 noiembrie 2021 de la ora 13.00 – transmisie LIVE

Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila s-a înființat ca structură organizatorică în noiembrie 1991, deci în aceste zile împlinește trei decenii de existență oficială. Dar rușii lipoveni locuiesc în orașul de la Dunăre, și în alte locuri de pe teritoriul românesc, încă din secolul XVIII când staroverii (ruși de rit vechi) s-au refugiat din spațiul rusesc pe motive de credință (nu doreau să treacă la forma nouă de religie impusă de patriahul Nikon).

Pentru a puncta public această aniversare, Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) de la Brăila, acum condusă de prof. Maria Milea – directorul Școlii Gimnaziale ”A. S. Puskin”, și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila (sau Centrul de Creație) – manager Alina Petronela Sulicu – au organizat pentru duminică, 14 noiembrie 2021, de la ora 13.00 în Sala Pro Arte a Centrului de Creație un eveniment sub genericul „La o cafea despre Brăila – seară rusească”. Organizatorii pun, deopotrivă întâlnirea culturală și sub semnul împliniri a 200 ani de la naşterea scriitor Feodor Dostoievski, dar și a celor 75 ani de la recunoașterea oficială a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România.

În program (transmis live pe pagina de facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila) vor fi momente artistice oferite de grupul vocal „Nuferii albi” din comuna tulceană Jurilovca, solista Paula Amelian din Constanța, ansamblurile „Tihii Dunai” (foto de la aniversarea din noiembrie 2016) şi „Dunaiskie Rozî” ale Comunității Rușilor Lipoveni Brăila, formația ”Folk Band Ruskyi RiTm” din Tulcea. De remarcat este și faptul că nu întâmplător artiștii sunt din Brăila, Tulcea și Cosntanța – aici sunt cele mai mari comunități de lipoveni din România.

Nota organizatorilor. Accesul în sala este permis pe bază de invitaţii și, bineînțeles, conform regulilor de conduită sanitară în pandemie.

Nota red. Pentru că noi am fost împreună cu membrii CRL Brăila aniversarea celor 25 de ani, prezint aici un scurt film de la evenimentul organizat în teatrul dramatic brăilean și unde ansamblul ”Tihii Dunai” = evident, componența sa diferă un pic – a prezentat câteva din frumoasele cântece tradiționale

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sărbătoarea Sfântului Martin, o tradiție antică

*Au serbat și elevii de la Școala Primară „Sfânta Maria” din Brăila

Un mod de a învăţa generozitatea; copiii și-au făcut daruri (ideea e „să împărţim din bunurile avute”) în școala și grădiniţa patronate de Congregatio Jesu filiala Brăila (functionează pe programul școlar românesc, au cursuri în limba germană; congregația a venit din Germania la finele secolului XIX în București unde a înființat școală). Elevi și profesori (care sunt deopotrivă surori, fiind parte a congregației religioase) din Școala Primară Sfânta Maria – Brăila s-au bucurat pe noul teren de sport şi loc de joacă. A fost vreme frumoasă, lecție şi voia bună.

** Ziua Sfântului Martin este sărbătoarea lui Martin de Tours, în calendarul catolic și cel protestant la 11 noiembrie. Preia un obicei antic, din vremea Imperiului Bizantin când primii creștini îl serbau pe Sf. Martin și era ultima mare sărbătoare înaintea postului Crăciunului. Practic, în seara zilei de Sf. Martin (în germană Martinstag) au loc procesiuni ale copiilor – așa se petrece în Europa Apuseană; ei parcurg un traseu, au lămpi amuzante în mâini și fredonează cântecul lui Martin.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei