Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Anunțuri

Colinde de Crăciun, la Cercul Militar Brăila

*Participă Muzica Militară a Garnizoanei, preşcolari din municipiu şi judeţ, corala bărbătească „Voces Concordiae” şi nu numai * Miercuri, 20 decembrie 2017

    Cercul Militar Brăila întâmpină sărbătorile de iarnă cu un program artistic sub genericul „Colinde de Crăciun” desfăşurat în sala de festivităţi a instituţiei, un eveniment organizat în colaborare cu Garnizoana Brăila (instituţie sub egida căreia de altfel Cercul Militar funcţionează).

Din desfăşurătorul activităţii care are loc miercuri, 20 decembrie 2017, fac parte Muzica Militară a Garnizoanei, orchestra de suflători „Army Band” a Garnizoanei Brăila – dirijor plt. adj. pr. Romică Niţu, corala bărbătească „Voces Concordiae” dirijată de prof. col (r) Petrea Gogu, precolari de la Grădiniţa Gropeni şi de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 39 din Brăila.

Moș Crăciun și Crăiasa Zăpezii, daruri pentru micii fotbaliştii de la „Dacia Unirea” Brăila

*Duminică, 17 decembrie 2017, la deschiderea Orăşelul copiilor *Tot atunci, au primit cadori şi 30 copii aflaţi în grija DGASPC

     La Brăila, duminică – 17 decembrie 2017 – s-a deschis Orăşelul copiilor şi Căsuţa poveştilor (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/copii-brailei-invitati-in-casuta-cu-povesti/) – într-un proiect al Primăriei Brăila şi al Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş”. Actorii de la teatrul pentru copii au întruchipat personaje de basm şi de tradiţie populară, şi astfel Moș Crăciun împreună cu Crăiasa Zăpezii s-au întâlnit cu micuţii brăileni, aceştia din urmă primind daruri (dulciuri) oferite din fonduri ale Primăriei. Unii dintre norocoşi au fost fotbaliștii cuminți de la Centrul de copii si juniori ai ACS „Dacia Unirea” Brăila care s-au bucurat şi pentru că au văzut două personaje mirifice sosind la ei într-o caleașcă fermecată. De asemenea, la eveniment au participat şi primarul Marian Viorel Dragomir, viceprimarul Doiniţa Ciocan, suporteri adulţi ai echipei „Dacia Unirea”.

Vremea nu a fost deloc plăcută, ploaia rece a părut că vrea să strice atmosfera, dar copii şi ceilalţi actori ai întâlnirii au reuşit să rămână în tonul necesar momentului de sărbătoare, copiii fiind fermecați de la început de vederea Moșului cu daruri şi de frumuseţea Crăiesei, albă ca zăpada. 

viceprimar Doiniţa Ciocan,
primar Marian Viorel Dragomir

Totodată, au primit daruri și 30 de copii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila. Cu toţii s-au bucurat, au apreciat întâlnirea cu Moș Crăciun darnic și Crăiasa Zăpezii, au făcut fotografii împreună.

Consiliul Director al ACS Dacia Unirea Brăila: „Mulțumim pentru prezență și sprijin atât domnului primar Viorel Marian Dragomir, cât și doamnei viceprimar Doinița Ciocan. De asemenea mulțumim copiilor, părinților, antrenorilor și, nu în ultimul rând, suporterilor care au fost alături de noi, la sărbătoarea Pomului de Crăciun!”

 

Copiii Brăilei, invitaţi în Căsuţa cu poveşti

*Un program distractiv, în Parcul Monument seară de seară în perioada 17 – 24 decembrie 2017 * Duminică, de la ora 15.30 totul începe cu un alai al personajelor, cu Moş Crăciun în frunte, care pleacă din centrul vcchi, pe fosta Regală, trece prin Piaţa Independenţei şi ajunge la desstinaţie în juriul orei 17.00

     În perioada 17 – 24 decembrie 2017, Primăria şi Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” Brăila invită copiii în Căsuţa cu poveşti, un proiect distractiv al cărui principală atracţie va fi seară de seară în parcul Monument din municipiu.

Programul începe duminică, 17 decembrie, de la ora 15.30 cu o paradă pornind din centrul vechi. Moș Crăciun și Crăiasa Zăpezii, Spiriduși, Zâne, Olaf, Shrek, Mickey Mouse, SpongeBob, Anul Nou și alte personaje din povești – realizate prin munca şi dăruirea actorilor de la „Cărăbuş” – sosesc în Piața Traian. Caleștile și alaiul fermecat își vor croi drum pe strada Mihai Eminescu, pe Bulevardul Independenței și vor poposi pe Platoul Independenţei în jurul orei 16.00; aici, „Moș Crăciun și Spiridușii așteaptă scrisori de la copii și promite să le citească pe toate și încearcă să îndeplinească dorințele tuturor„, promit organizatorii. Traseul continuă pe Calea Călărașilor, la Braieră, spre parc și Sala Polivalentă. În jurul orei 17.00, Moșul și alaiul de basm vor ajunge la Brăduțul de Crăciun din Parcul Monument, „unde cu o vrajă numai de el știută va porni feeria de luminițe” – altă promisiune din invitaţie. De asemenea, se promit cadouri copiilor participanţi.

Sărbătoare de Hanuka, la Templul Coral din Brăila

*Calendarul sărbătorii evreieşti a luminii din acest an cuprinde intervalul 12 – 20 decembrie 2017

 

corul „Macabi”

Hanukkah (sau Hanukka ori Hanuka) – sărbătoarea Luminii la evrei – începe la apus de soare marți, 12 decembrie 2017, și se termină la tot la apus de soare miercuri, 20 decembrie 2017. Sărbătoarea ca nume (hanuka) înseamnă „dăruire”, este un simbol al libertăţii religioase, triumf al valorilor umane, toleranţei şi subliniază respectul reciproc om – societate. Este un festival al luminilor; se rememorează astfel o întâmplare din istoria străveche, victoria asupra armatei grecești și miracolul ulterior de revendicare a Sfântului Templu la Ierusalim; miracolul lui Hanuka a fost acela că trebuia să ardă lumina în templu timp de opt zile, dar era decât un flacon de ulei care în mod normal ar fi rezistat doar o zi – şi totuşi, acesta a rezistat pentru zilele de sărbătoare. De aceea, în timpul sărbătorii familiile de evrei aprind pe întreaga durată a Hanuka câte o lumanare zilnic, una în plus în fiecare zi. Se mănâncă alimente tipice pentru hanuka – de obicei cele prăjite în ulei, gogoşile fiind între dulciurile preferate, se cântă melodii speciale de Hanuka, se face schimb de cadouri după aprinderea menorahului (candelabru ritualic, cu şapte braţe). Sărbătoarea de hanuka este bun prilej de organizare a unor jocuri, în special pentru copii; cel mai răspândit în acest caz este jocul cu titirezul – dreidl în limba idiş.

La Bucureşti, comunitatea evreilor din capitală organizează şi serviciu de voluntariat prin care se oferă ajutor şi cadouri persoanelor vârstnice singure, suferinde.

     La fel se va întâmpla şi la Brăila, unde Comunitatea Evreiască – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică 17 decembrie 2017, de la ora 11.00 sărbătoarea de Hanuka 5778 (anul după numărătoarea evreilor) la Templul Coral din strada Petru Maior nr. 13 (singurul centru de rugăciune al evreilor rămas, din cele 14 câte existau în perioada interbelică în oraşul salcâmilor, cum l-a nemurit scriitorul Mihail Sebastian – numele real Iosif Hechter – în romanul „Oraşul cu salcâmi” publicat în 1935). Rugăciunile şi tot ce ţine de partea religioasă a tradiţiei vor fi realizate de Sucher Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii. În alte ediţii, membri comunităţii au invitat copii, persoane din rândul categoriilor defavorizate (exemplu, beneficiarii Organizaţiei „TREBUIE!”) la sărbătoare şi le-au oferit cadouri. Tot în alte ediţii, au venit oapeţi de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, a fost şi Bogdan Lifşin de la Bucureşti – conducător al Klezmer Band şi al Corului „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila, formaţia din capitală şi corul brăilean făcând parte din programul special de sărbătoare. Ca de fiecare dată, sunt bineveniţi brăilenii care nu fac parte din Comunitatea evreilor – creştini ortodocşi, membri din Comunităţile de greci, turci, ruşi lipoveni etc. care au venit şi cu alte ocazii la Templul Coral.

Regele Mihai I, revenire pentru totdeauna în România natală… la înmormântare

*După un zbor cu aeronava Forţelor Aeriene Române, primire cu onoruri militare a sicriului – acoperit cu Stindardul Regelui – la aeroportul Otopeni, deplasare la castelul Peleş, iar spre seară depunerea sicriului Majestății Sale Defuncte în sala tronului la Palatul Regal din Bucureşti unde va sta până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când are loc înmormântarea la Curtea de Argeş * În tot acest timp, o mare de tristeţe şi de frumuseţe umană… sute de români au dorit să se închine la trupul Regelui, conform tradiţiei creştine 

Regele Mihai I

Mihai I – ultimul rege al României, s-a întors pentru totdeauna în ţara sa natală miercuri, 13 decembrie 2017, pentru a fi înmormântat. A decedat la puţin peste 96 de ani (împliniţi la 25 octombrie 2017) în localitatea Aubonne, în Elveţia, unde s-a stabilit împreună cu Regina Ana – regretata sa soţie – după ce a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947 şi după un periplu trist şi dureros prin mai multe locuinţe închiriate, în mai multe ţări.

Ziua a fost şi rămâne una plină de emoţie nu doar pentru Familia Regală – cele cinci fiice, nepoţi, gineri etc. – ci şi pentru oficiali, care şi-au luat obligaţia legală de a se ocupa de funeraliile unui fost şef de stat (s-au decretat şi trei zile de doliu naţional, din 14 până 16 decembrie 2017) – Majestatea Sa fiind nu doar rege al ţării, de două ori, ci şi conducător al armatei. Ziua a fost tristă, de assemenea, pentru foarte mulţi români care au ţinut să-şi ia rămas bun de la un om deosebit, un român care a trăit aproape toată viaţa în exil forţat şi care a ştiut să se comporte întotdeauna demn, indiferent de situaţie, care a făcut nenumărate demersuri diplomatice în favoarea intrării României în NATO şi Uniunea Europeană.  Oamenii simpli, mulţi dintre ei care nu au învăţat la şcoală despre regalitate sau au auzit minciuni drespre viaţa regelui, au înţeles în ultimii ani măreţia şi, în acelaşi timp, simplitatea acestui minunat Om căruia abia în regimul Emil Constantinescu i-a fost redată cetăţenia română, abia acum, când presa a dezvăluit amănunte dureroase din trista sa viaţă de exilat şi televiziunile (unele!) au oferit interviuri cu Majestatea Sa în care povesteşte despre copilărie (şi aceea foarte dramatică, părăsit de tată, obligat să stea şi fără mamă o vreme, detronat de tată), despre perioadele când a condus ţara, despre momentul dramatic când a fost obligat să abdice (şantajat că vor fi ucişi 1000 de tineri) şi să părăsească ţara – urmărit de o legendă complet falsă cum că ar fi plecat cu o mulţime de averi, despre viaţa în străinătate unde nu a putut să trăiască aşa cum ar fi fost normal pentru un rege ori fost rege, ci a muncit, având mai multe tipuri de joburi pentru a-şi întreţine familia, ca oricare alt om. 

E demn de subliniat felul în care s-au comportat aceşti români în momentele triste: au aplaudat la apariţia coşciugului, au aşteptat în linişte şi ordine, mulţi cu feţe pline de lacrimi să treacă întreg cortegiul şi apoi să meargă să se închine în faţa trupului neînsufleţit, după datina creştină; s-a scandat şi „Monarhia salvează România”. Ieri, 12 decembrie 2017, de la ora 15.00 (ora Elveției), la Catedrala Ortodoxă Greacă de la Lausanne a avut loc ultima slujbă închinată Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I în Confederația Elvețiană care i-a fost patrie adoptivă timp de aproape 70 de ani. La slujba religioasă din Elveţia au participat două dintre fiice – ASR Principesa Elena, ASR Principesa Sofia. Tot acolo au venit şi ambasadorii României la Berna și Geneva, ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, reprezentanți ai Consiliului Regal și ai Casei Majestății Sale, dar și destui români trăitori în Elveţia care au dorit să-i aducă un ultim omagiu.

Astăzi, sicriul Majestății Sale Defuncte a fost adus în ţară cu aeronava Forțelor Aeriene Române care a decolat dimineaţă, la ora 6.00, de la Geneva şi a aterizat la ora 13.00 pe aeroportul Otopeni fiind întâmpinat cu onoruri militare; la acel moment, toate clopotele au început să bată (în toate bisericile!). Sicriul, acoperit cu Stindardul Regelui – cum a fost aşezat încă din Elveţia, a fost purtat de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Mitropolitul Nifon a oficiat momentul de rugăciune. La ora 13.20 cortegiul funebru a ajuns la domeniul regal de la Sinaia, unde de asemenea Majestatea Sa Defunctă Regele Mihai I a fost primit cu onoruri militare, purtat pe umeri de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Sicriul a fost introdus pe ușa regilor și urcat pe scara de onoare a Castelului Peleş – locul unde regele Mihai I s-a născut. Majestatea Sa Margareta – Custodele Coroanei, fiica sa cea mare și ceilalți membri ai Familiei Regale au urmat cu tristeţe sicriul depus pe catafalcul din holul de onoare, iar deasupra a fost așezată coroana de oțel (o copie a celei pe care toţi regii României au purtat-o începând cu Regele Carol I, una făurită din oţel de tun). Aici au venit să se reculeagă şi personalităţi ale vieţii publice, în frunte cu Klaus Werner Iohannis – președintele României şi alţi oficiali români, membri ai corpului diplomatic acredidat în România, oficiali din Republica Moldova.

Regele Mihai I

După câteva ore, vreo patru, de stat la Peleş, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost dus la Palatul Regal (actualul Muzeul Naţional de Artă al României) din capitală, după ce a trecut şi pe sub Arcul de Triumf (în calitatea sa de fost şef de stat şi de fost comandat al armatei, Mihai I are acest drept). Mulţime de bucureşteni au venit să-l întâmpine, câteva sute de persoane au aprins lumânări, au aplaudat. Sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal unde rămâne până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când va avea loc înmormântarea la Curtea de Argeş (acolo se va ajunge cu Trenul regal). Toţi cei care doresc să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte au avut acces până la ora 24.00, apoi pot veni şi joi, între 8.00 şi 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între 8.00 şi 22.00, aşa cum a fost anunţat Casa Regală programul funeraliilor (http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/programul-funeraliilor-regelui-mihai-i-al-romaniei) – unul foarte riguros, după uzanţelor.

** * Conform anunţului Casei Regale. Regele Mihai I a murit marți, 5 decembrie 2017, la ora 13.00 (ora României), la reședința sa din Elveția. De atunci, o emoţie frumoasă a cuprins România şi tot mai mulţi români se întreabă dacă nu cumva ţara ar fi avut numai de câştigat dacă sorţii ar fi fost de partea regalităţii şi nu a comunismului după al doilea război mondial.

N. aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) E o vorbă a poporului care spune „Despre morţi, numai de bine!”. Se subînţelege că am putea să aducem aminte şi defecte. În cazul Majestăţii Sale Regele Mihai I, nici măcar nu se poate pune problema de a menţiona defecte… nu pentru că nu ar fi avut, doar nu e nimeni perfect, ci pentru că suma calităţilor este incomensurabil mai mare. O tristeţe imensă pune stăpânire, cred, pe cei care revăd toate interviurile cu Regele Mihai, ascultă fragmente din viaţa sa prea dramarică pentru statura unui rege, revăd înregistrări cu momentele când a fost întors din drum atunci când a încercat să revină în ţară – după 1990. Reascultând discursul (Discursul Regelui Mihai I 2011 – cick pe document în format DOCX pentru detalii) rostit în Parlamentul României când a împlinit 90 de ani (când, în sfârşit, i s-a permis să se adreseze românilor!), descoperim acel Om care rămâne un model, care trebuie reintrodus acolo unde îi este locul în pagina de istorie contemporană a ţării. Aleg din acest discurs, un adevărat testament politic şi moral al severanului alungat din propria sa ţară, dar atât de demn şi de supus timpului, următorul citat: „Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie„.

Moş Nicolae, cu daruri la Şcoala „Naum” Brăila

*Cu sprijinul unui generos sponsor, elevi cu CES au avut bucuria nu a unor aplauze… ci a unor cadouri! 

      Moş Nicolae a fost cu daruri şi la elevii din Şcoala Gimnazială „Gheorghe Naum” Brăila, dar mai ales la cei cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Pentru ca bucuria să fie şi mai mare, Moşul (n.red. Sfântul ierarh Nicolae, serbat în calendarul creştin ortodox la 6 decembrie, şi pe care tradiţia populară l-a îmbrăţişat şi transformat într-un darnic moş, oferind cadouri mai ales copiilor cuminţi… celor care au mai făcut şi trăsnăi oferindu-le şi o nuieluşă) a avut un ajutor – firma brăieană SC Cimbrişor.

Bineînţeles că momentul a fost pregătit special, elevii prezentând şi un scurt program artistic realizat împreună cu profesor Maravela Teodoraela, profesor Emilia Secan şi director Dorel Onosa.

Mai mult foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1623583671067549 Nota red. (Armanda Filipine, administrator şi redactor unic revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) Ne facem o datorie de onoare din a prezenta astfel de activităţi în care instrucţia se îmbină cu educaţia şi, în plus, prezintă şi un aspect mai rar în societatea de astăzi – generozitatea.