Comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila, revelion 2019 pe stil vechi

*În seara de 14 ianuarie 2019, în prezenţa şi a prietenilor majoritari şi nu numai

     Comunitatea Rușilor Lipoveni din Braila a serbat în seara de 14 ianuarie 2019 trecerea în Noul An, revelionul (a doua oară, prima dată au petrecut conform calendarului gregorian folosit de toată lumea, la 31 decembrie), odată cu sărbătoarea de Sf. Vasile cel mare. Evenimentul a suprapus cele două petreceri întrucât lipovenii sunt religioşi, aşa că se conformează regulilor tradiţiei creştine care le impune să nu fie sărbătoare laică peste cea religioasă; astfel ei se duc întâi la biserică şi nu fac chefuri în acele zile. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2139245782834666 şi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213915819996698 şi video pe aceeaşi pagină, dar şi pe https://www.facebook.com/BrailaChirei/  

    Noul preşedinte al comunităţii – profesor pentru învăţământ primar Maria Milea, ajutată de preşedintele de onoare – prof. Fenia Jipa Rubanov şi de alţi membri a ales un salon încăpător pentru distracţie şi astfel au putut fi împreună şi cu alţi prieteni, care nu sunt ruşi, dar care apreciază bogăţia ernică a Brăilei. Destule doamne şi chiar unele tinere au purtat şi câteva elemente de costum popular – boneta, şalul, evantaiul. Din meniu nu au făcut parte prea multe reţete tradiţionale, dar a fost peşte – în fond, lipovenii sunt renumiţi încă pentru faptul că se pricep la pescuit.

La eveniment a fost prezent şi primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiu care, invitat să ia cuvântul, le-a adus la cunoştinţă membrilor comunităţii (sediul în cartier Pisc) că primăria Brăila a semnat un contract de asfaltare a străzilor din zona lor – anunţul a produs, cum era şi firesc, bucurie. 

Pentru ca petrecerea să fie bine gustată, a fost şi multă muzică rusească – tradiţional populară, de inspiraţie populară etc. Câteva melodii au fost interpretate de un oaspete invitat special – Paula Amelian, o tânără membru al altei comunităţi de lipoveni din ţară.

Frumoase momente au fost oferite de un grup de tineri dansatori din Comunitatea brăileană, interpretând piese din repertoriul popular. Costumele lor au fost admirate, de asemenea, chiar dacă sunt deja cunoscute. https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/vb.1445089699/10213916040722216/

    Şi nu în ultimul rând, un grup din ansamblul de dansuri „Pandora” a oferit un moment grecesc – în spiritul a ceea deja am numit că are Brăila, o bogăţie etnică specială, trăind aici împreună cu românii şi evrei, turci, ţigani (sau romi, rromi cum îşi spun de ceva vreme), bulgari. A dansat în grup şi Constantin Haraga – iniţiator al Asociaţiei filo-elene „Elefhteria”.  De altfel, cu membri acestor comunităţi, Maria Milea derulează un frumos proiect – festival judeţean „Cununa interculturalităţii” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/19/festival-judetean-cununa-interculturalitatii-proiect-al-scolii-caragiale-braila/) care are ca parteneri şi Primăria Brăila, Consiliul Judeţean. 
      De asemenea, întâlnirea a fost prilej de faptă bună: participanţii la revelionul pe stil vechi au donat pentru o tânără din comunitate, Cristina Ene Mihăilă, care are nevoie de ajutor medical.
  ** * Ruşii lipoveni (ca şi sărbii, armenii, bulgarii) petrec sărbătorile conform tradiţiei pe stil vechi. În 7 ianuarie, lipovenii au serbat Crăciunul. Trecerea în noul an fost pe 13 ianuarie şi pe 14 ianuarie, prima zi din an după calenarul iulian, ca şi la ortodocşii români, sf. Vasile. Reamintesc că ipovenii sunt ruşi sosiţi în ţara noastră după schimbările religioase începute de patriarhul Nikon, secolul XVII, schimbări urmate de represiuni faţă de cei care nu doreau să accepte noile reguli. Ei folosesc în continuare în tradiţia religioasă datele din calendarul iulian.
Reclame

Serbare de Crăciun la Şcoala „Kazantzakis” Brăila

*Eveniment la care au participat şi mulţi elevi cu CES, astfel că activitatea a devenit una de educaţie în ceea ce priveşte evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi

   Elevii claselor I – IV de la Şcoala Gimnazială „Nikos Kazantzakis” din municipiul Brăila au primit vizita lui Moş Crăciun şi au primit, conform tradiţiei religiei creştin-ortodoxe, daruri. De asemenea, ei l-au răsplătit pe daruitor oferindu-i un program artistic.

Mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2115755275183717 pe pagina din reţeaua facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Pentru că în şcoală sunt şi destui elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), activitatea s-a încadrat în genul de acţiuni psiho-pedagogice cu efect pozitiv în evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi care fac parte din programul naţional de integrare în şcolile de masă.

S-au ocupat de buna desfăşurare a serbării cadrele didactice Daniela Surdu, Felicia Dineata, profesor itinerant de sprijin Maravela Teodora, directorul şcolii Neaga Susanu fiind coordonatorul întregii activităţi din 20 decembrie 2018.

Hanuka, sărbătoarea Luminii pentru evreii din întreaga lume

*La Brăila, sărbătoarea reuneşte membrii Comunităţii Evreieşti la Templu Coral duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00 * Sunt invitaţi şi prietenii Comunităţii, dar şi alţi brăileni 

Evreii din întreaga lume se află în această perioadă a anului, 2 – 10 decembrie 2018, în Hanukka, Hanuka sau Hanuca – Sărbătoarea Luminilor. Hanuka înseamnă „inaugurare“ sau „dedicare“, „educaţie“ în ebraică, fiind o tradiţie cu dublă semnificaţie, religioasă – spirituală şi istorică – de păstrare a religiei mozaice, de celebrare a tradiţiei.

   Comunităţile evreieşti de pe teritoriul românesc serbează fiecare împreună cu membrii, cu prieteni şi cu alţi locuitori care i-au tratat mereu ca pe adevăraţi fraţi de suflet. Astfel se întmplă şi la Brăila, sărbătoarea de Hanuka 5779 fiind celebrată în Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00. Organizarea sărbătorii este realizată de Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu. Sunt aşteptaţi, ca de obicei, membrii comunităţii, prieteni şi toti brăilenii care doresc să fie împreună de Hanuka (ex, în 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/sarbatoare-de-hanuka-la-templul-coral-din-braila/).

Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt moment similar anterior, în Templul Coral, în dreapta, oficiant de cult Suchar Goldstein, în stânga Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii. 

Nadia Ustinescu - presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Momentul central al sărbătorii este aprinderea seară de seară în cele opt zile a lumânărilor, într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“), concomitent cu rostirea rugăciunilor specifice. Duminică, 2 decembrie (calendarul diferă puţin anual), seara, a fost aprinsă prima lumânare de Hanuka. Ordinea în care se aprind lumânările poate fi diferită, dar se acceptă în general ca în prima zi să se aprindă o lumânare, a doua zi două şi tot aşa, n ultima zi fiind aprinse toate cele opt lumânări de hanukaH Marţi seara au început rugăciunile din care nu lipsesc cuvintele „Veten tal umatar livraha” – „Şi dă rouă şi ploaie de belşug“), apoi rabinul sau oficiantul de cult transmite urările de „Shabat Shalom!“ – „Sărbători cu pace!“ şi „Hanuka Sameah!“ sau „Hag Hanuka Sameach” – „Hanuca cu fericire”.
Ceremonia de Hanuka se desfăşoară în în familie şi în sinagogi. De Hanuka, familiile de evrei consumă şi alimente tradiţionale, exemplu – clătite,  „sufganiot“ – gogoşi umplute cu dulceaţă, clătite, „latkes“ sau „levivot“ – chiftele de cartofi.

Hag Hanuka Sameach!

La Muzeul Ţăranului, târg al iconarilor și al meșterilor cruceri

*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă

Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă. 

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.

** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)

Noul An Evreiesc 2018

*Roş Haşana (Rosh Hashana) este serbat în 2018 (pentru evrei 5779), conform calendarului ebraic, în perioada 9 – 11 septembrie * Comunitatea Evreilor din Brăila organizează sărbătoarea la Templul Coral, duminică – 9 septembrie, de la ora 17.00  

    Evreii serbează trecerea în Noul An sau Roș Haşana (Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) conform calendarului ebraic. Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – a invitat membri şi prietenii la sărbătoarea ce se va desfăşura duminică, 9 septembrie 2018, de la ora 17.00 la Templul Coral (municipiul Brăila, str. Petru Maior nr. 13). Rugăciunea şi celelate elemente ritualice vor fi atributul oficiantului de cult Goldstein Suchar,

Sărbătoarea iudaică durează două zile, dar începe în seara dinainte. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței – Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii – Yom Kipur. După tradiție, este aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam şi Eva. În Torah i se mai spune și Yom Hatruá sau ziua sunării (la origine – din trâmbițe). Astfel, literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron)a crearii lumii si a primilor oameni – Adam şi Eva.

Nadia Ustinescu, în Templul Coral

Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială cu alimente simbolice, neapărat dulci – ex. mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuiau să fie prezente şi binecuvantate pe masa cinei conform tradiţiei: granate (rodii), curmale, morcovi, dovleac, fasole (verde), praz, o sfeclă şi un cap de peşte.

    Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce) și „Ktivá ve-Hatimá Tová”.

** * Ca un corolar al sărbătorii, Teatrul Evreiesc de Stat – manager Maia Morgenstern, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, a organizat în 7 septembrie, un eveniment la Muzeul Literaturii (înfiinţat de brăileanul Dumitru Panaitescu Perpessicius),  şi anume spectacolul ”Glasuri feminine din lirica evreiască”. A fost de fapt un recital susținut de actrița Maia Morgenstern, acompaniată de orchestra Teatrului Evreiesc de Stat formată din Bogdan Lifșin (dirijor şi al Klezmer Bucharest Band), Rodica Gancea, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru, Feras Sarmini, va cuprinde creații poetice aparținând autoarelor Margareta Sterian, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Luciana Friedmann, Sylvia Riri Manor și Bianca Marcovici.

Shana Tová u-Metuká!

La Muzeul Satului, Târg de Sfânta Maria

*În 8 şi 9 septembrie 2018 * Sunt organizate şi ateliere de creaţie

    Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” (Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1) din Bucureşti organizează şi găzduieşte în 8 şi 9 septembrie 2018 Târgul de Sfânta Maria, eveniment ce își propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc în preajma sărbătorii Nașterii Maicii Domnului – denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei. Sărbătoriţii zilelor – cu nume Maria şi Ana – au asigurată intrararea gratuită la târg. Programul complet pe pagina evenimentului la http://muzeul-satului.ro/eveniment/targul-de-sfanta-maria/

Meșteri populari, colecționari și artiști plastici sunt prezenţi la târg, iar publicul este invitat atât să achiziționeze frumoase creații dar şi să realizeze împreună cu artizanii populari propriile obiecte în timpul unor atelierele (podoabe populare și opincărit) la care participarea este gratuită.

Duminică – 9 septembrie 2018, de Sfinții şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, se sărbătoreşte familia la Muzeul Satului. Familiile cu copii sunt invitate să parcurgă un itinerariu în muzeu pentru a descoperi patrimoniul legat de tema familiei în arta populară românească. Afişul târgului este o icoană, tipic bizantină (icononografia canonică a ortodoxiei), reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul,

Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, cu Muzeul Brăilei „Carol I” şi Şcoala Valea Cânepii

*În perioada 30 august – 7 septembrie 2018 * Coordonatori muzeograf dr. Brânduşa Ilie şi prof. Aurelia Popescu * Activităţi în Unirea, Valea Cânepii, municipiul Brăila la sediul Secţiei Etnografie 

 

Şcoala de Vară cu muzeul brăilean, 2013

Muzeul Brăilei „Carol I” prin Secția Etnografie – şef, muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – organizează, în perioada 30 august – 7 septembrie 2018, Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, program de educație muzeală, în colaborare cu Școala Gimnazială Unirea și Școala Valea Cânepii, structură a Şcolii Unirea. Activităţile şcolii de vară se desfăşoară în comunele Unirea şi Valea Cânepii (jud. Brăila) şi la sediul Secţiei Etnografie – municipiul Brăila, strada Polonă nr. 14.

secţia Etnografie,
Muzeul Brăilei „Carol I”

Elevii antrenaţi în Şcoala de vară vor participa la discuții cu meșteri populari din mediul rural brăilean, la ateliere de creație, vor viziona filme documentare. De asemenea, vor primi toate detaliile despre expoziția de bază și expozițiile temporare de la sediul Secției Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Coordonatorii Şcolii de vară sunt dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, Muzeul Brăilei „Carol I” (cea care a coordonat şi celelalte şcoli de vară) şi prof. Aurelia Popescu de la Școala Valea Cânepii.

** * Ajuns la a cincea ediție – în trecut având ca partener Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila (foto stânga sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei din activităţile Şcolii de vară 2013 – o vizită la Casa Memorială „Fănuş Neagu” din Gradiştea; în dreapta, Brânduşa Ilie) – programul de educație muzeală este dedicat Centenarului Marii Uniri.