Hanuka, sărbătoarea Luminii pentru evreii din întreaga lume

*La Brăila, sărbătoarea reuneşte membrii Comunităţii Evreieşti la Templu Coral duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00 * Sunt invitaţi şi prietenii Comunităţii, dar şi alţi brăileni 

Evreii din întreaga lume se află în această perioadă a anului, 2 – 10 decembrie 2018, în Hanukka, Hanuka sau Hanuca – Sărbătoarea Luminilor. Hanuka înseamnă „inaugurare“ sau „dedicare“, „educaţie“ în ebraică, fiind o tradiţie cu dublă semnificaţie, religioasă – spirituală şi istorică – de păstrare a religiei mozaice, de celebrare a tradiţiei.

   Comunităţile evreieşti de pe teritoriul românesc serbează fiecare împreună cu membrii, cu prieteni şi cu alţi locuitori care i-au tratat mereu ca pe adevăraţi fraţi de suflet. Astfel se întmplă şi la Brăila, sărbătoarea de Hanuka 5779 fiind celebrată în Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00. Organizarea sărbătorii este realizată de Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu. Sunt aşteptaţi, ca de obicei, membrii comunităţii, prieteni şi toti brăilenii care doresc să fie împreună de Hanuka (ex, în 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/sarbatoare-de-hanuka-la-templul-coral-din-braila/).

Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt moment similar anterior, în Templul Coral, în dreapta, oficiant de cult Suchar Goldstein, în stânga Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii. 

Nadia Ustinescu - presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Momentul central al sărbătorii este aprinderea seară de seară în cele opt zile a lumânărilor, într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“), concomitent cu rostirea rugăciunilor specifice. Duminică, 2 decembrie (calendarul diferă puţin anual), seara, a fost aprinsă prima lumânare de Hanuka. Ordinea în care se aprind lumânările poate fi diferită, dar se acceptă în general ca în prima zi să se aprindă o lumânare, a doua zi două şi tot aşa, n ultima zi fiind aprinse toate cele opt lumânări de hanukaH Marţi seara au început rugăciunile din care nu lipsesc cuvintele „Veten tal umatar livraha” – „Şi dă rouă şi ploaie de belşug“), apoi rabinul sau oficiantul de cult transmite urările de „Shabat Shalom!“ – „Sărbători cu pace!“ şi „Hanuka Sameah!“ sau „Hag Hanuka Sameach” – „Hanuca cu fericire”.
Ceremonia de Hanuka se desfăşoară în în familie şi în sinagogi. De Hanuka, familiile de evrei consumă şi alimente tradiţionale, exemplu – clătite,  „sufganiot“ – gogoşi umplute cu dulceaţă, clătite, „latkes“ sau „levivot“ – chiftele de cartofi.

Hag Hanuka Sameach!

Reclame

La Muzeul Ţăranului, târg al iconarilor și al meșterilor cruceri

*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă

Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă. 

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.

** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)

Noul An Evreiesc 2018

*Roş Haşana (Rosh Hashana) este serbat în 2018 (pentru evrei 5779), conform calendarului ebraic, în perioada 9 – 11 septembrie * Comunitatea Evreilor din Brăila organizează sărbătoarea la Templul Coral, duminică – 9 septembrie, de la ora 17.00  

    Evreii serbează trecerea în Noul An sau Roș Haşana (Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) conform calendarului ebraic. Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – a invitat membri şi prietenii la sărbătoarea ce se va desfăşura duminică, 9 septembrie 2018, de la ora 17.00 la Templul Coral (municipiul Brăila, str. Petru Maior nr. 13). Rugăciunea şi celelate elemente ritualice vor fi atributul oficiantului de cult Goldstein Suchar,

Sărbătoarea iudaică durează două zile, dar începe în seara dinainte. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței – Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii – Yom Kipur. După tradiție, este aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam şi Eva. În Torah i se mai spune și Yom Hatruá sau ziua sunării (la origine – din trâmbițe). Astfel, literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron)a crearii lumii si a primilor oameni – Adam şi Eva.

Nadia Ustinescu, în Templul Coral

Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială cu alimente simbolice, neapărat dulci – ex. mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuiau să fie prezente şi binecuvantate pe masa cinei conform tradiţiei: granate (rodii), curmale, morcovi, dovleac, fasole (verde), praz, o sfeclă şi un cap de peşte.

    Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce) și „Ktivá ve-Hatimá Tová”.

** * Ca un corolar al sărbătorii, Teatrul Evreiesc de Stat – manager Maia Morgenstern, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, a organizat în 7 septembrie, un eveniment la Muzeul Literaturii (înfiinţat de brăileanul Dumitru Panaitescu Perpessicius),  şi anume spectacolul ”Glasuri feminine din lirica evreiască”. A fost de fapt un recital susținut de actrița Maia Morgenstern, acompaniată de orchestra Teatrului Evreiesc de Stat formată din Bogdan Lifșin (dirijor şi al Klezmer Bucharest Band), Rodica Gancea, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru, Feras Sarmini, va cuprinde creații poetice aparținând autoarelor Margareta Sterian, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Luciana Friedmann, Sylvia Riri Manor și Bianca Marcovici.

Shana Tová u-Metuká!

La Muzeul Satului, Târg de Sfânta Maria

*În 8 şi 9 septembrie 2018 * Sunt organizate şi ateliere de creaţie

    Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” (Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1) din Bucureşti organizează şi găzduieşte în 8 şi 9 septembrie 2018 Târgul de Sfânta Maria, eveniment ce își propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc în preajma sărbătorii Nașterii Maicii Domnului – denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei. Sărbătoriţii zilelor – cu nume Maria şi Ana – au asigurată intrararea gratuită la târg. Programul complet pe pagina evenimentului la http://muzeul-satului.ro/eveniment/targul-de-sfanta-maria/

Meșteri populari, colecționari și artiști plastici sunt prezenţi la târg, iar publicul este invitat atât să achiziționeze frumoase creații dar şi să realizeze împreună cu artizanii populari propriile obiecte în timpul unor atelierele (podoabe populare și opincărit) la care participarea este gratuită.

Duminică – 9 septembrie 2018, de Sfinții şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, se sărbătoreşte familia la Muzeul Satului. Familiile cu copii sunt invitate să parcurgă un itinerariu în muzeu pentru a descoperi patrimoniul legat de tema familiei în arta populară românească. Afişul târgului este o icoană, tipic bizantină (icononografia canonică a ortodoxiei), reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul,

Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, cu Muzeul Brăilei „Carol I” şi Şcoala Valea Cânepii

*În perioada 30 august – 7 septembrie 2018 * Coordonatori muzeograf dr. Brânduşa Ilie şi prof. Aurelia Popescu * Activităţi în Unirea, Valea Cânepii, municipiul Brăila la sediul Secţiei Etnografie 

 

Şcoala de Vară cu muzeul brăilean, 2013

Muzeul Brăilei „Carol I” prin Secția Etnografie – şef, muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – organizează, în perioada 30 august – 7 septembrie 2018, Școala de Vară „Satul brăilean în Centenar”, program de educație muzeală, în colaborare cu Școala Gimnazială Unirea și Școala Valea Cânepii, structură a Şcolii Unirea. Activităţile şcolii de vară se desfăşoară în comunele Unirea şi Valea Cânepii (jud. Brăila) şi la sediul Secţiei Etnografie – municipiul Brăila, strada Polonă nr. 14.

secţia Etnografie,
Muzeul Brăilei „Carol I”

Elevii antrenaţi în Şcoala de vară vor participa la discuții cu meșteri populari din mediul rural brăilean, la ateliere de creație, vor viziona filme documentare. De asemenea, vor primi toate detaliile despre expoziția de bază și expozițiile temporare de la sediul Secției Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Coordonatorii Şcolii de vară sunt dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, Muzeul Brăilei „Carol I” (cea care a coordonat şi celelalte şcoli de vară) şi prof. Aurelia Popescu de la Școala Valea Cânepii.

** * Ajuns la a cincea ediție – în trecut având ca partener Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Brăila (foto stânga sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei din activităţile Şcolii de vară 2013 – o vizită la Casa Memorială „Fănuş Neagu” din Gradiştea; în dreapta, Brânduşa Ilie) – programul de educație muzeală este dedicat Centenarului Marii Uniri.

Caloianul în Bărăgan și Paparuda, tradiții păstrate la Școala Surdila Greci

*Un proiect cultural-educativ, cu Primăria partener, având drept scop păstrarea tradițiilor populare a reunit, în mai multe activități, elevi și de la structurile arondate – școlile primare din Făurei Sat și Horia, dar și preșcolari și părinți

La Școala Gimnazială Surdila Greci – prof. Iulia Olguța Vuțino, director – și structurile arondate, respectiv Școala primară din Făurei Sat și Școala primară din Horia, s-a derulat în perioada 18 -27 aprilie 2018, Proiectul educațional „Renașterea tradițiilor și obiceiurilor locale – Caloianul în Bărăgan”. Echipa de proiect formată din învățătoarele Lenuța Panait, Nela Antonescu, Georgiana Baciu, Sabina Bratosin și consilierul educativ, Carmen Draghia s-a preocupat să respecte obiectivul propus: valorizarea tradițiilor și obiceiurilor poporului nostru în contextul actual socio-cultural din comunitate. „Tradițiile, moștenite din moș-strămoși, dorim să fie preluate și transmie următoarelor generații, pentru a sădi în inimile copiilor dragostea pentru frumos și mai ales autentic, dar și cultivarea sentimentului de apartenență față de comunitatea locală, natală și implicit față de poporul român” – organizatorii. 

Au fost mai multe activități desfășurate: 1) „Tradiții și obiceiuri locale – Caloianul și Paparuda”, lansarea proiectului 2) „Ce este Caloianul? Dar Paparuda?” – întâlnire de prezentare explicită a celor două obiceiuri (n.red.  Nelipsite din viețile bunicilor, acum, din ce în ce mai rar se petrec în comunități…) și de consolidare a colaborării dintre școală – familie – comunitatea locală; 3) „De la lume adunate” – activitate de colectare a materialelor, memorarea versurilor, reportoriului tradiției legate de cele două obiceiuri; 4) „Ritualul de înmormântare a Caloianului”; 5) „Dezgroparea Caloianului și aruncarea pe apă”, „Paparuda”; 6) „Să ne păstrăm tradiția locală” – aplicare de chestionare, vizionarea filmărilor de la celelalte activități, concluzii.

Au fost implicați preșcolarii de la structurile Grădinița Făurei Sat, Grădinița Horia, elevii din ciclul primar de la Școala primară Făurei Sat, Școala primară Horia, Școala Gimnazială Surdila Greci și elevii din clasele V – VI de la Școala Gimnazială Surdila Greci.  Parteneri au fost părinții copiilor, Primăria Surdila Greci, dar și alți membrii ai comunității locale. Copiii s-au compotat așa cum spune tradiția: s-au costumat pentru alai și au pregătit păpușa Caloian, au plâns-o ca pe un mort (ea chiar reprezintă un mort, uneori este îngropat și dezgropat, apoi dus pe o apă) au dansat locul pentru îmblânzirea Paparudei – ambele ritualuri străvechi, specifice culturilor de tip agrar, au ca scop invocarea spiritelor pentru ajutor ca să vină ploaia și să se facă recoltele.

Pesach, Paştele evreiesc

*Sărbătoarea din 2018 începe în 30 martie şi se încheie în 7 aprilie * Evreii de pretudineni refac prin Pesach un moment istoric – bucuria eliberării din robia egipteană 

  Evreii de pretutindeni serbează în această perioadă Pesah sau Pesach (în ebraică, Pesaḥ înseamnă Pasare), similar cu creştinescul Paşte. Este sărbătoarea religioasă simbolizând libertatea; evreii îşi aduc aminte de momentul istoric al eliberării din robia egipteană. În fiecare an, sărbătoarea are alte coordonate temporale. În 2018, Pesach începe la 30 martie şi se încheie după opt zile, la 7 aprilie. Data marchează începutul anului ecleziastic ebraic la fel ca în antichitate, conform calendarului evreiesc fiind perioada 14 -21 a lunii Nisan. Vineri, 30 martie 2018, şi membrii Comunităţii Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – se reunesc pentru a fi împreună în deschiderea  sărbătorii.

În adunarea evreilor, rabinul sau oficiantul de cult are câteva elemente ritualice de străbătut, inclusiv lectura din cartea sfântă împreună cu credincioşii a pasajelor unde sunt descrise ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise şi cei 40 ani de peregrinare prin deșert.

Există tradiţii culinare pe care evreii le respectă cu sfinţenie de Pesach, una dintre ele se referă la consumarea unei pâini speciale, nedospite, aşa cum au reuşit să mănânce evreii pe parcursul drumului de întoarcere din Egipt pe pământul făgăduit şi este, de altfel, singurul tip de pâine care se consumă în perioada Pesach.

Pesach sameach!