Ziua culturii elene, ediţia 2019 la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Serbată de Comunitatea Elenă Brăila în colaborare cu echipa muzeală duminică, 24 martie 2019, de la ora 11.00 * La sediul muzeal vor fi alocuţiunile, conferinţă cu Georgeta Filitti şi program de dansuri şi muzică, iar la Centrul Diversităţii Culturale sunt expoziţii

Ansamblul „Parnassos”

    Zilei Naţionale a Greciei (25 martie 1821) este serbată sub genericul Ziua Culturii Elene, ca de obicei la Brăila unde trăieşte încă o importantă Comunitate Elenă, la Muzeul Brăilei „Carol I” duminică, 24 martie 2019, cu începere de la ora 11.00. Evenimentele au loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi la Centrul Diversităţii Culturale.

Din programul prezentat în sala de conferinţe a muzeului: alocuţiuni rostite de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” – şi de  Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila; conferinţă susţinută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti, istoric din Bucureşti, pe tema „Documente inedite despre revoluţia grecilor de la 1821”, spectacol de dansuri populare şi muzică tradiţională susţinut de Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii Elene Brăila, în program fiind şi solistul Robert Stoian. Foto dreapta sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, cu ansamblului „Parnassos” (o formulă a lui) la ediţia 2018 a Zilei Greciei.

  La Centrul Diversităţii Culturale a fost amenajată o expoziţie sub genericul „Rădăcini” şi care cuprinde lucrări de pictură (în foto stânga jos, câteva tablouri) şi desen ale artiştilor plastici Jana Andreescu, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, lucrări de tapiserie realizate de artistul plastic Marilena Ioanid care predă la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, dar şi obiecte de uz casnic, fotografii, documente de la famiile Reghina Caligas, Beatrice Dobrescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri, Manuela Dumitrescu, Costel Mândroiu şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Nu în ultmul rând, expoziţia cuprinde şi obiecte de tipul Hand made realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Florentina Snae, Costel Mândroiu.  Toate acestea vor fi prezentate de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la Muzeul Brăilei „Carol I” –  care s-a ocupat şi de organizare/ amenajare, dar şi de artistul plastic Gheorghe Andreescu – muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. Expoziţia este deschisă şi în luna mai 2019.

Secvenţă din programul artistic din 2018 de la Ziua Greciei serbată la Muzeul Brăilei „Carol I”

** *  Informaţii de la evenimente – conferinţă şi vernisaj, în formate foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Reclame

La Gârboavele (Galaţi), patru tipuri de case ţărăneşti la Muzeul Satului

*Dacă nu ştiaţi, merită să aflaţi – şi să admitaţi când treceţi pe la Gărboavele, judeţul Galaţi, că există aici un Muzeul al satului

    Dacă nu ştiaţi, ei bine, aflaţi că la Gârboavele, judeţul Galaţi, există un Muzeul al satului încă din 2006 şi a fost realizat în baza unui proiect cu fonduri europene, respectiv Programul de Vecinatate Romania – Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2004. Aplicant fost Consiliul Judeţului Galaţi, iar parteneri Centrul Cultural „Dunarea de Jos” si Muzeul Tinutului Cahul, Republica Moldova.

        Pot fi admirate patru tipuri de case ţărăneşti: Gospodaria de la Corod, Gospodaria de la Măstăcani, Gospodaria de la Cavadineşti (toate trei din judeţul Galaţi), Gospodaria de la Cahul. Mai multe pe site la http://www.muzeulsatuluigalati.ro 
       În imagine, gospădăria de la Corod, judeţ Galaţi.
Nota red. Chiar dacă aparent nu ar avea o legătură directă, e bine de ştiut şi că Biserica Ortodoxă Română a ales ca 2019 să fie Anul Omagial al Satului Românesc. De fapt, dacă ne gândim la felul în care a influenţat religia ortodoxă viaţa satului până acum ceva vreme, vom vedea că există o legătură între subiecte…

Comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila, revelion 2019 pe stil vechi

*În seara de 14 ianuarie 2019, în prezenţa şi a prietenilor majoritari şi nu numai

     Comunitatea Rușilor Lipoveni din Braila a serbat în seara de 14 ianuarie 2019 trecerea în Noul An, revelionul (a doua oară, prima dată au petrecut conform calendarului gregorian folosit de toată lumea, la 31 decembrie), odată cu sărbătoarea de Sf. Vasile cel mare. Evenimentul a suprapus cele două petreceri întrucât lipovenii sunt religioşi, aşa că se conformează regulilor tradiţiei creştine care le impune să nu fie sărbătoare laică peste cea religioasă; astfel ei se duc întâi la biserică şi nu fac chefuri în acele zile. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2139245782834666 şi la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10213915819996698 şi video pe aceeaşi pagină, dar şi pe https://www.facebook.com/BrailaChirei/  

    Noul preşedinte al comunităţii – profesor pentru învăţământ primar Maria Milea, ajutată de preşedintele de onoare – prof. Fenia Jipa Rubanov şi de alţi membri a ales un salon încăpător pentru distracţie şi astfel au putut fi împreună şi cu alţi prieteni, care nu sunt ruşi, dar care apreciază bogăţia ernică a Brăilei. Destule doamne şi chiar unele tinere au purtat şi câteva elemente de costum popular – boneta, şalul, evantaiul. Din meniu nu au făcut parte prea multe reţete tradiţionale, dar a fost peşte – în fond, lipovenii sunt renumiţi încă pentru faptul că se pricep la pescuit.

La eveniment a fost prezent şi primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiu care, invitat să ia cuvântul, le-a adus la cunoştinţă membrilor comunităţii (sediul în cartier Pisc) că primăria Brăila a semnat un contract de asfaltare a străzilor din zona lor – anunţul a produs, cum era şi firesc, bucurie. 

Pentru ca petrecerea să fie bine gustată, a fost şi multă muzică rusească – tradiţional populară, de inspiraţie populară etc. Câteva melodii au fost interpretate de un oaspete invitat special – Paula Amelian, o tânără membru al altei comunităţi de lipoveni din ţară.

Frumoase momente au fost oferite de un grup de tineri dansatori din Comunitatea brăileană, interpretând piese din repertoriul popular. Costumele lor au fost admirate, de asemenea, chiar dacă sunt deja cunoscute. https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/vb.1445089699/10213916040722216/

    Şi nu în ultimul rând, un grup din ansamblul de dansuri „Pandora” a oferit un moment grecesc – în spiritul a ceea deja am numit că are Brăila, o bogăţie etnică specială, trăind aici împreună cu românii şi evrei, turci, ţigani (sau romi, rromi cum îşi spun de ceva vreme), bulgari. A dansat în grup şi Constantin Haraga – iniţiator al Asociaţiei filo-elene „Elefhteria”.  De altfel, cu membri acestor comunităţi, Maria Milea derulează un frumos proiect – festival judeţean „Cununa interculturalităţii” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/19/festival-judetean-cununa-interculturalitatii-proiect-al-scolii-caragiale-braila/) care are ca parteneri şi Primăria Brăila, Consiliul Judeţean. 
      De asemenea, întâlnirea a fost prilej de faptă bună: participanţii la revelionul pe stil vechi au donat pentru o tânără din comunitate, Cristina Ene Mihăilă, care are nevoie de ajutor medical.
  ** * Ruşii lipoveni (ca şi sărbii, armenii, bulgarii) petrec sărbătorile conform tradiţiei pe stil vechi. În 7 ianuarie, lipovenii au serbat Crăciunul. Trecerea în noul an fost pe 13 ianuarie şi pe 14 ianuarie, prima zi din an după calenarul iulian, ca şi la ortodocşii români, sf. Vasile. Reamintesc că ipovenii sunt ruşi sosiţi în ţara noastră după schimbările religioase începute de patriarhul Nikon, secolul XVII, schimbări urmate de represiuni faţă de cei care nu doreau să accepte noile reguli. Ei folosesc în continuare în tradiţia religioasă datele din calendarul iulian.

Serbare de Crăciun la Şcoala „Kazantzakis” Brăila

*Eveniment la care au participat şi mulţi elevi cu CES, astfel că activitatea a devenit una de educaţie în ceea ce priveşte evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi

   Elevii claselor I – IV de la Şcoala Gimnazială „Nikos Kazantzakis” din municipiul Brăila au primit vizita lui Moş Crăciun şi au primit, conform tradiţiei religiei creştin-ortodoxe, daruri. De asemenea, ei l-au răsplătit pe daruitor oferindu-i un program artistic.

Mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2115755275183717 pe pagina din reţeaua facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Pentru că în şcoală sunt şi destui elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), activitatea s-a încadrat în genul de acţiuni psiho-pedagogice cu efect pozitiv în evoluția cognitivă si comportamentală a acestor elevi care fac parte din programul naţional de integrare în şcolile de masă.

S-au ocupat de buna desfăşurare a serbării cadrele didactice Daniela Surdu, Felicia Dineata, profesor itinerant de sprijin Maravela Teodora, directorul şcolii Neaga Susanu fiind coordonatorul întregii activităţi din 20 decembrie 2018.

Hanuka, sărbătoarea Luminii pentru evreii din întreaga lume

*La Brăila, sărbătoarea reuneşte membrii Comunităţii Evreieşti la Templu Coral duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00 * Sunt invitaţi şi prietenii Comunităţii, dar şi alţi brăileni 

Evreii din întreaga lume se află în această perioadă a anului, 2 – 10 decembrie 2018, în Hanukka, Hanuka sau Hanuca – Sărbătoarea Luminilor. Hanuka înseamnă „inaugurare“ sau „dedicare“, „educaţie“ în ebraică, fiind o tradiţie cu dublă semnificaţie, religioasă – spirituală şi istorică – de păstrare a religiei mozaice, de celebrare a tradiţiei.

   Comunităţile evreieşti de pe teritoriul românesc serbează fiecare împreună cu membrii, cu prieteni şi cu alţi locuitori care i-au tratat mereu ca pe adevăraţi fraţi de suflet. Astfel se întmplă şi la Brăila, sărbătoarea de Hanuka 5779 fiind celebrată în Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00. Organizarea sărbătorii este realizată de Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu. Sunt aşteptaţi, ca de obicei, membrii comunităţii, prieteni şi toti brăilenii care doresc să fie împreună de Hanuka (ex, în 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/sarbatoare-de-hanuka-la-templul-coral-din-braila/).

Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt moment similar anterior, în Templul Coral, în dreapta, oficiant de cult Suchar Goldstein, în stânga Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii. 

Nadia Ustinescu - presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Momentul central al sărbătorii este aprinderea seară de seară în cele opt zile a lumânărilor, într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“), concomitent cu rostirea rugăciunilor specifice. Duminică, 2 decembrie (calendarul diferă puţin anual), seara, a fost aprinsă prima lumânare de Hanuka. Ordinea în care se aprind lumânările poate fi diferită, dar se acceptă în general ca în prima zi să se aprindă o lumânare, a doua zi două şi tot aşa, n ultima zi fiind aprinse toate cele opt lumânări de hanukaH Marţi seara au început rugăciunile din care nu lipsesc cuvintele „Veten tal umatar livraha” – „Şi dă rouă şi ploaie de belşug“), apoi rabinul sau oficiantul de cult transmite urările de „Shabat Shalom!“ – „Sărbători cu pace!“ şi „Hanuka Sameah!“ sau „Hag Hanuka Sameach” – „Hanuca cu fericire”.
Ceremonia de Hanuka se desfăşoară în în familie şi în sinagogi. De Hanuka, familiile de evrei consumă şi alimente tradiţionale, exemplu – clătite,  „sufganiot“ – gogoşi umplute cu dulceaţă, clătite, „latkes“ sau „levivot“ – chiftele de cartofi.

Hag Hanuka Sameach!

Expoziţia „Hashira-e”; gravuri-stîlp japoneze

*Expoziţie temporară, la Muzeului Naţional de Artă al României, cu lucrări din patrimoniul muzeal *În sălile Kretzulescu, perioada 29 noiembrie 2018 – 31 martie 2019

 

image description

Muzeul Naţional de Artă al României (http://www.mnar.arts.ro/) prezintă, în sălile Kretzulescu, o expoziţie temporară cu un grupaj de lucrări inedite din patrimoniul muzeal. Lucrările, de gravură tip ukiyo-eHashira-e, sau gravuri-stîlp. Autentică cronică a vieţii tumultuoase din capitala Edo (Tōkyō de azi), gravurile-stîlp erau un mijloc eficient de promovare a activităţilor culturale şi mondene specifice unei clase burgheze active și amatoare de divertisment. Ele au apărut pe la jumătatea secolului XVIII, au un mare succes vreme de nouă decenii, după care au căzut în uitare. Curatorul expoziţiei este Carmen Brad.

Sunt 45 exemplare de garvuri-stâlp în expoziţie. Ele ilustrează caracteristicile ce dau unicitate acestui gen neobişnuit: formatul foarte îngust, compoziţia novatoare, rezolvările spaţiale îndrăzneţe, recursul la imaginaţia privitorului. Evantaiul tematic divers include curtezane din cartierul Yoshiwara, perechi de îndrăgostiţi, femei frumoase, compoziţii cu semnificaţii simbolice faste, parodii ale temelor clasice. Sunt opere ale unora dintre cei mai reprezentativi creatori de hashira-e: Ishikawa Toyonobu (1711-1785), Suzuki Harunobu (1725?-1770), Isoda Koryūsai (1735-1790), Torii Kiyonaga (1752-1815), Kitagawa Utamaro (1754-1806), Hosoda Eishi (1756-1829), Katsukawa Shunchō (activ între 1780-1801), Kikugawa Eizan (1787-1867). Ansamblul principal este completat cu gravuri de tip kakemono-e, apropiate ca format şi factură artistică.

Expoziția se înscrie într-un program mai amplu dedicat de muzeu gravurii ukiyo-e sau „Imaginilor lumii trecătoare”, fenomen artistic original, definitoriu pentru cultura urbană a epocii Edo (1615-1868). Se poate vizita în Sălile Kretzulescu, în perioada 29 noiembrie 2018 – 31 martie 2019. Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00. Prețul biletului: 10 lei, Gratuit, în prima miercuri din lună.

La Muzeul Ţăranului, târg al iconarilor și al meșterilor cruceri

*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă

Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă. 

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.

** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)