Arhive categorie: Tradiții

Botezul Mântuitorului sau Epifania

*Mare sărbătoare a spațiului creștin, în 6 ianuarie, numită și Teofania * Popular, Boboteaza – ziua când se sfințesc apele

Data de 6 ianuarie încheie, în tradițiile creștine, sărbătorile de iarnă prin Botezul Mântuitorului sau Epifania ori Teofania (din grecescul „theophania” care se traduce prin „apariția / arătarea lui Dumnezeu”) sau, cu terminologia populară, Boboteaza.

În această importantă zi a spațiului creștinătății, și în ziua dinainte, se oficiau slujbe religioase (așa cum se întâmplă și în zilele noastre), aveau loc evenimente publice spectaculoase – în unele țări, parade cu personaje cu aparență princiară, se sfințeau apele (se face și acum), se ofereau daruri (italienii aveau tradiția cadourilor oferite copiilor de Befana – o vrăjitoare bună) și oamenii se aruncau (credința e că în această zi apele au puteri tămăduitoare) în apa rece a râurilor, fluviilor, mării.

Botezul Domnului (foto 1) și Sfânta Treime (inițial, trei îngeri – foto 2), icoane de Andrei Rubliov (Андрей Рублёв, 1360 – 1430) călugăr, pictor și autor de fresce în cnezatul Rusiei, continuator al tradiției iconografiei bizantine considerat unul dintre cei mai mari autor de icoane din epoca medievală.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Obiceiuri tradiționale de An Nou. Umblatul cu Capra și Ursul. Sorcova

*Moșteniri din timpuri străvechi, unele dinainte de creștinism

Tradițiile populare românești la an nou cuprind și mersul/ umblatul cu Capra, dar și colindul Sorcova, umblatul cu Ursul. Cu Capra se mergea prin sate cam de la sărbătoarea Nașterea Domnului până la an nou (revelionul de acum). O descriere a obiceiului apare și la Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldovie”. Colindul (colindă sau corind) are ca element central un personaj întruchipând chiar o capră – bineînțeles, unul dintre colindători se maschează casa întrupeze acest animal. Costumul are o mulțime de fâșii (din material textil) colorate, acoperământul fiind un covor țărănesc sau un cojoc întors pe dos; personajului capră i se fac niște fălci din lemn, cu ajutorul lor colindătorul scoate tot felul de sunete. Ceata de colindători era de obicei formată din tineri care știau să cânte la instrumente pentru că în colindul Caprei aceasta din urmă trebuie să joace realmente – dansează, țopăie etc. Nu întotdeauna era chiar o capră. Cercetătorii folcloriști, etnologi fac trimiteri arhaice, antecreștine la acest obicei având legătură cu renașterea Timpului sau a unei divinități care întruchipează anul sau viața – menționând și diversele tipologii, pe regiuni geografice: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță – termen provenit din cuvântul bour – în sudul Transilvaniei, capră – numită brezaie – în Muntenia și Oltenia. Iată și un colind de acest fel.

Capra

Vine capra de la munte/ Cu steluțe albe-n frunte,/ Și cu barba ei lățoasă,/ A venit să intre-n casă./ Dă-ne drumu’, gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă,/ Și ne pică picurele, De pe garduri de nuiele./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară de ne vezi./ Gazdă, dacă ieși afară,/ Nu ieși cu mâna goală,/ Să ieși cu cârnați vin poală/ Și cu vinu’-n subsuoară./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară și ne vezi./ Dă-ne gazdă, drob de sare,/ Să dăm la capră că moare./ Hei, pițele mele,/ Cu cercei și cu mărgele,/ Și cu lupii după ele./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă./ Vine capra din pădure,/ A fost la cules de mure,/ Fragi și mure n-am găsit,/ Caprii-i arde de iubit./ Capra noastră-i capră bună,/ Ne dă lapte, unt și lână,/ Ne mai dă și iezișori,/ Să-i tăiem de sărbători./ Capra noastră a fătat,/ Lupii iedu’ i-a mâncat./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă” (din veche culegere de colinde).

Un alt obicei, cum spuneam, este mersul cu Sorcova. Acesta era mai degrabă al copiilor și se practica în seara sau dimineața noului an (actualul revelion). Sorcova – o crenguță împodobită cu fâșii de material textil, cu flori naturale sau de hârtie – este elementul ajutător în acest colind. Urările sunt de belșug și sănătate, de recolte bogate – aceasta și pentru că în vechime anul nou nu era ca acum, la 1 ianuarie, iar țăranii în majoritate agricultori, crescători de animale nu evaluau trecerea timpului decât după tipul de muncă pe care-l aveau de făcut în funcție de anotimpuri. Altfel spus, anul nou era mai spre primăvară.

Sorcova

Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Căte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată” (din volumul ”Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut la București în 1943)

O altă colindă a anului nou era cea cu ursul, tot colind cu mascați. Obiceiul umblatului cu Ursul sau Jocul Urşilor are legătură, confirmă specialiștii în etnografie, cu tradiții arhaice referitoare la moarte și renaștere, cu rădăcini în credințele politeiste.

Foto 1: colind cu Capra via publicația alba24.ro; foto 2: Capra via http://blog.hotelguru.ro; foto 3: copii colindători (imagine de arhivă); foto 4: colindători mascați din arhiva Muzeului Țăranului Român

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Oameni buni, primiți cu Plugușorul?

*Nu de alta, dar măcar să păstrăm tradiția populară

Trecerea spre noul an nu e doar o simplă pagină de calendar, cel puțin nu așa se întâmpla în spațiul tradițional popular. Și nu trebuie să gândim în limitele a ceea ce se întâmplă acum, ci să amintim că în cultura populară se amestecă obiceiuri de demult – antecreștine – cu elemente din cultura religioasă și din viața cotidiană. Astfel că la ceasuri din cumpăna anilor se mergea cu colinda/ corinda/ colindul și temele acestui cântec/ incantație nu sunt doar de credință în Dumnezeu, așa cum apar în preajma sărbătorii nașterii lui Iisus. Subiectele sunt extrase, și protejate de o memorie comună, din tradiții dinainte de creștinism: teme de păstorit ori agricole, dar și cosmogonice, istorice (câteodată apar în colinde împăratul roman Traian și conducătorul dac Decebal) ori povești în care se prezintă dragostea, alte relații interumane – ex. nunta (colindele cu domnițe și tineri transformați în cerbi) etc. Imaginația colindătorilor anonimi (pentru ca așa rămân în harta tradițiilor) este foarte bogată și culegerile cercetătorilor – ex. Simion Florea Marian (1847 – 1907), G. Dem. Teodorescu (1949 – 1900), s.a. – folcloriști, etnografi, antropologi, sociologici realizate de-a lungul vremii ar merita reeditate și adunate cu grijă măcar în rafturile bibliotecilor publice.

Drept pentru care, în bună tradiție românească, batem la poartă și strigăm „Primiți cu <Plugușorul>?” Poate nu mai înțelegeți toate cuvintele și va trebui sa căutați în dicționarul de arhaisme… Poate nu aveți pregătite mere, pere, poate nici colacii nu-s pe masă pentru colindători cum era datina… Ne-om mulțumi cu un zâmbet și cu o urare de răspuns la sincerul nostru colind. Și pentru ca darul să fie bine primit vă oferim aici, nu unul, ci două colinde din bogăția populară.

Colind de fereastră

Ici la curtea bună/ Mulți junei se-adună,/ Juni colindători,/ Buni cugetători,/ Stătură,/ Băură./ Din gură-mi grăiră:/ -Dormiți, nu dormiți,/ La masă mai ședeți?/ Doi stolnici de mese,/ Mese să-mi întindeți,/ Făclii să-mi aprindeți/ Curând, mai curând,/ Din ceas de la masă,/ Voi, chelari de buți,/ Vin să-mi pritociți,/ Vin din nouă buți/ Prin oale,/ Prin carne,/ Prin oale frâncești,/ Pahare domnești./ Și tot mai grăiră/ Din ceas de la masă,/ -Voi, comiși de cai,/ Trei cai să-mi aduceți/ Șeuați/ Și-nfrânați,/ Buni de-ncălecați/ Ca noi să-mi petrecem/ Ceștia juni buni,/ Juni colindători,/ Tot din casă-n casă,/ Și din masă-n masă/ Bună vremea-n casă,/ Boieri dumneavoastră/ Să-mi fiți sănătoși!” (din veche culegere de colinde)

Plugușorul

„Într‘o sfântă Joi la vale/ Se aude-un tropot mare./ Este Petre, Sfântul Petre./ Vede îngerul călare:/ – Ce cauţi tu, măi îngeraşe?/ – Cat copii cu bicişoare,/ Să-mi trăsnească,/ Să plesnească,/ Pluguşorul să-mi pornească,/ Pluguşorul cu cinci boi,/ Ca să treacă pe la voi./ La coarnele plugului/ Cu inele clopoţele./ Rămâi, gazdă, sănătoasă!/ La anul, când vom veni,/ Sănătoasă te-om găsi„(din „200 colinde populare culese de la elevii seminarului Nifon în anii 1924-1927” de Gh. Cucu – ediţie îngrijită de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1936)

Secvență foto din arhiva de Imagine Muzeul Țăranului Român: „Copii cu buhaiul la Anul Nou”, Broșteni, Neamț, 1921-1948, fotograf Adolph Chevallier

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Primiți colinda de Ajun?

*Tradiția creștinilor ortodocși se mai păstrează și astăzi… dar puțini copii mai pleacă să vestească nașterea Mântuitorului

„Am venit și noi o dată,/ La un an cu sănătate,/ Dumnezeu să vă ajute/ La covrigi și la nuci multe!/ Bună dimineața la Moș Ajun!/ Ne dați ori nu ne dați?” – așa începea colinda de Ajun.

Copiii și tinerii din familiile de creștini ortodocși mergeau din casă în casă să vestească nașterea Mântuitorului (tema principală a colindelor din ajunului sărbătorii Crăciunului).

Colindătorii primeau colaci sau covrigi, mere, nuci pe care le duceau acasă în trăistuțe – majoritatea erau din pânză lucrată de mâini harnice de țărancă în războiul de țesut. Colindătorii se străduiau să cânte frumos, să impresioneze, să fie apreciați de gazdele bucuroase, și ele, că au primit colinda. Din nefericire astăzi puțini copii mai pleacă la colindat.

Fie ca Ajunul Crăciunului să vă găsească sănătoși și voioși!

Armanda Filipine & Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Filarmonica ”Lyra – Cavadia” și Paula Seling, concert de colinde

*Programat pentru 19 decembrie 2022, la Casa Tineretului

În sărbătorile de iarnă tradiționale, românii apreciau mult colindele. Era modul în care creștinii ortodocși dar și cei mai puțin religioși se pregăteau sufletește pentru momentele cu adevărat de sărbătoarea Crăciunului – Nașterea Lui Iisus – și cele ale noului an. Bineînțeles că în perioada modernă colindele sunt interpretate și în alte stiluri, spre exemplu în variantă pop, așa cum o face Paula Seling, apreciată de iubitorii genului.

Tocmai pentru că aceste frumoase cântece să se păstreze, în programul acestei luni calendaristice Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” a inclus un concert de colinde cu Paula Seling – invitată special. Ea va fi acompaniată de Orchestra de cameră a filarmonicii dirijată de prof. col. (r) Petrea Gogu – conducătorul filarmonicii brăilene.

Concertul este programat pentru luni, 19 decembrie 2022, de la ora 18.30 la Casa Tineretului. Va prezenta prof. Alexandra Gurgu – secretarul muzical al filarmonicii. Ca de obicei, biletele se găsesc la agenția filarmonicii și pe platforma blt.ro.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Sf. Nicolae, darul din ghetuțe sau Magia faptelor bune

*Ajunului sărbătorii creștine a sfântului ocrotitor al copiilor – și nu doar al lor – e un bun prilej de a mai vorbi, încă o dată, despre oameni care definesc… sfințenia

Dacă e ajunul – 5 decembrie – de Sf. Nicolae, la creștinii ortodocși cel puțin e deja sărbătoare. Nu pentru că în post e dezlegare la pește, ci pentru că vrem să credem că în ghetuțe vom primi un mic cadou… Legenda spune că darul e mai degrabă pentru copii, Sf. Nicolae (născut în portul grecesc Patara) fiind ocrotitorul lor – dar și al celor acuzați pe nedrept, al negustorilor, al marinarilor, al fetelor tinere – și că s-ar putea să existe și o nuielușă pentru copiii mai puțin ascultători.

Această așteptare este formula pe care, antropologic vorbind, o asociem nevoii noastre umane de bine, de apartenență la comunitate și cu cât societatea e mai avansată cu atât mai sofisticate sunt și aspectele acestor obiceiuri: daruri mai scumpe și ieșirea din tiparele comune.

E adevărat, tradiția aceasta a cadourilor e mai recentă, de când cu moda Crăciunului și a bradului împodobit, și a piețelor centrale transformate în adevărate târguri de Crăciun. Dar spiritul Sfântului Nicolae e cum nu se poate de bine conectat la spațiul de târg, fiind patronul comercianților cum am spus, așa că a cumpăra un cadou e de-acum sinonim cu a te pregăti să-l serbezi pe Sf. Nicolae, că orice bun creștin (de obicei, cei care sunt de alte confesiuni imită obiceiurile bune – așa că și mulți dintre ei vor face la fel).

Așa că… sper să primim, meritat, copii mici și copii mari, ceva în ghetuțe astă-seară… măcar numai și pentru bucuria de a mai rosti încă o dată povestea acestui om, Nicolae din Myra (localitate, pe teritoriul actual al Turciei, unde și-a aflat sfârșitul) – devenit sfânt creștin, trăitor în secolul trei după Hristos și care a știut (sau poate a fost astfel fără să se gândească prea mult) să fie bun și darnic. O minunată viață-poveste-lecție!

foto 1: icoana Sfântului Nicolae

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Cu ocazia Sf. Nicolae, procesiune cu sfintele moaște la Brăila

*Cu ocazia Sf. Nicolae, procesiune cu sfintele moaşte la Brăila *Credincioșii le vor afla până în ziua de 6 decembrie, ca și în alți ani, la biserica „Sf. Nicolae” unde sunt așezate anume pentru rugaciuni

Conform obiceiului, manifestările pastoral-misionare dedicate Sfântului Ierarh Nicolae – ales (imediat după evenimentele din decembrie 1989) ocrotitor spiritual al municipiului Brăila, au început în data de 4 decembrie 2022, prin aducerea sfintelor moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Nicolae de la reședința arhiepiscopiei Galați. Tradiționala procesiune „Călători pe cărările sfinţilor“, a fost precedată – duminică, 4 decembrie – de un eveniment desfășurat în curtea interioară a Penitenciarului Brăila unde IPS Casian – arhiepiscopul Dunării de Jos – împreună cu sobor de preoți din protoieria Brăila a oficiat slujba Acatistului Sfântului Ierarh Nicolae în prezența conducerii penitenciarului, a angajaților, a persoanelor aflate în regimul privării temporare de libertate. Deținuții au primit binecuvântare, s-au rugat la sfintele moaște, iar o parte dintre ei – 30 la număr, dintre cei implicaţi în activităţile cultural-educaţionale dar care nu sunt vizitaţi, au fost răsplătiţi cu daruri de Moş Nicolae, respectiv obiecte de igienă personală, fructe, cărţi de rugăciune şi iconiţe.

După-amiază, arhiepiscopul Casian a deschis procesiunea având alături 100 preoţi din Galaţi şi Brăila, copii şi tineri de la şcolile şi liceele brăilene – unii au îmbrăcat cu această ocazie costum popular, numeroși credincioşi. Raclele cu moaştele Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfântului Apostol Andrei au fost purtate în procesiune pe traseul centrul istoric, de la biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ – Calea Călăraşilor – biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” unde poposesc până în ziua de hram, 6 decembrie – data serbării Sf. Nicolae. Ca de fiecare dată, odoarele sfinte au fost aşezate spre închinare în baldachinul special amenajat în fața frumoasei biserici (numită si Catedrala, multă vreme, în veacul trecut) de pe strada (acum) Ana Aslan.

Duminica s-a încheiat în biserica ”Sfântul Nicolae” unde chiriarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba Vecerniei unită cu Litia, rostind la final si un cuvânt de învăţătură – ca de obicei, bine primit de credincioșii care s-au închinat şi rugat, evlavios, la sfintele moaşte. După Sfânta Liturghie arhierească din biserica „Sf Nicolae”, în 6 decembrie sfintele moaşte se vor întoarce acasă, la Galaţi.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Conferințele CJCPCT Brăila. „Tradiții și obiceiuri de iarnă”

*Prelegere susținută de Antoaneta Olteanu și momente de dans tradițional românesc

La Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila, în sala ProArte, s-a desfășurat în 23 noiembrie 2022 o întâlnire sub genericul „Conferințele CJCPCT”, de această dată tema fiind „Tradiții și obiceiuri de iarnă” pentru că ne apropiem de tradiționalele sărbători de Moș Nicolae, Crăciunul și anul nou cu colinde, cu superstiții și foarte multe obiceiuri pe care câteodată le mai dăm formă, dar cei mai mulți le-au uitat înțelesul (dacă îl vor fi știut vreodată).

Dialogul s-a desfășurat moderat de Alina Petronela Sulicu – manager CJCPCT (sau Casa de Cultură Brăila ), iar invitatul special a fost Antoaneta Olteanu – cadru universitar la Universitatea București, traducător, etnolog (autoare a multor cărți de etnografie și folclor, **titluri pe care le regăsim în destule citate oferite pe paginile Facebook ale unor muzee din țară).

Invitata a dezvoltat, cu detalii ale profilurilor etnografie și lingvistică, mai multe subiecte tematice – între altele referindu-se și la vrăjitoare, strigoi/ strigoaice (teme care ii fac pe unii să nu mai doarmă vibe noaptea… iar pe alții să poarte usturoi în buzunar!), dar și elementele distincte ale tradiției creștine cu tot cu împrumuturi (comparația între Moș Nicolae și Santa Claus sau Tatăl Crăciun). De urmărit, pentru detalii, înregistrarea (care a fost LIVE pe pagina Facebook Centrul de Creatie Braila) întâlnirii.

De asemenea, pentru exemplificarea obiceiurilor populare a fost prezentat un program artistic susținut de ansamblul folcloric „Măxineanca”.

** Între titlurile cărților publicate de Antoaneta Olteanu se regasesc „Mitologie comparată” – teză sa de doctorat (editura Universității din București, 1998), „Ipostaze ale maleficului în medicina magică (editura Paideia, București, 1998), „Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară (Paideia, 1998), „Dicționar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite (Paideia, 2004), „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat” (Paideia, 1998), „Calendarele poporului român” (Paideia, 2001 și 2009), „Zile și demoni. Calendar și mitologie bulgară” (editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008), „Reprezentări ale spațiului în credințele românești” (Paideia, 2009) etc.

foto 1: Antoaneta Olteanu; foto 2: Alina Sulicu și Antoaneta Olteanu; foto 3: ansamblul folcloric „Măxineanca”

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Activitatea „Sânzienele/ Drăgaica, Ziua universală a IEI, sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, la Etnografie

*La Brăila, în 24 iunie 2022, cu elevi de la Școala „Sf. Andrei” parteneră în proiectul „Întâlnirile interculturale de la Etnografie”

Povești din spatele triplei sărbători din 24 iunie – Sânzienele (sau Drăgaica), Ziua universală a IEI, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – și alte detalii din lumea minunată a artei populare, am spus împreună cu elevi de la Școala Gimnazială „Sf. Andrei” – prof. Cătălina Rotaru director – din clasa a VI-a A și cu diriginta, prof. Emilia Buciumeanu, dar și cu gazda noastră, muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă – șef secția Etnografie și artă populară din Muzeul Brăilei „Carol I”.

Ne-am ghidat în periplul nostru de astăzi folosind cea mai recentă publicație de specialitate, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” a lui Marcel Lutic (mulțumim că a ales să lanseze ediția recentă – editura Vasiliana, 2022, – la Brăila! Și astfel avem minunatul volum), dar și înregistrările video pe care le-am făcut în localitatea maramureșeană Rogoz cu Delia Suiogan (universitar la Baia Mare) în perioada festivalului „Zilele IEI, zilele POEZIEI” (tot recent, manifestare cu scriitori desfășurată la Târgu Lăpuș).

Felicitări elevilor – Maria, Mihaela, Daria, Andra, Mihai, Adi, Leo – și dirigintei! Mulțumiri directorului Cătălina Rotaru pentru participarea in parteneriat (proiectul „Întâlnirile interculturale de la Etnografie”).

Bineînțeles că ne-am propus să ne revedem aici, in frumoasa casă Alexiu din str. Polonă nr 14 (in Lista Monumentelor istorice) și pe alte teme.

24 iunie 2022 (mai multe foto la https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10222324487408128&id=1445089699)

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Concert ”Simfonia inimilor”, oferit de Filarmonica ”Lyra – Cavadia”

*Un concert rugăciune îi spun organizatorii, susținut de orchestra ”Cavadia”, corul teatrului gălățean ”Nae Leonard”, corul filarmonicii, mezzosoprana Florentina Soare * În 29 aprilie 2022, ora 19.00

Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Brăila, condusă de Petrea Gogu, oferă publicului în Săptămâna Luminată (perioada imediat după Înviere, la creștinii ortodocși) un concert special programat pentru vineri, 29 aprilie 2022, de la ora 19.00 la Casa Tineretului.

Concertul vocal-simfonic intitulat „Simfonia inimilor”, un concert rugăciune – îl numesc organizatorii, este oferit de Orchestra de cameră „George Cavadia” a filarmonicii brăilene la pupitrul căreia se va afla Eugen Dan Drăgoi, corul Teatrului național de operă și operetă „Nae Leonard” din Galați și corul Filarmonicii „Lyra – Cavadia” Brăila, coruri reunite sub îndrumarea dirijorului Daniel Nistor. În program, piese de G. F. Händel, P. Mascagni, F. Schubert, César Franck, G. Verdi, Gabriel Fauré, G. Musicescu, Al. Podoleanu, Nicolae Lungu, E. D. Drăgoi, P. Constantinescu. Invitata serii va fi mezzosoprana Florentina Soare, iar prezentattor va fi tot Marilena Niculescu.

Bilete, ca de obicei, la agenția filarmonicii ( la sediu, Brăila, str. Ana Aslan nr 29) sau prin https://www.blt.ro/simfonia-inimilor.html Preț bilet adulți – 40 lei, bilet pensionari/ studenți – 20 lei, bilet elevi – 10 lei.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei