Pesach sameach! Paște fericit!

*Sărbătoarea pascală la evrei

Sărbătoarea Paștelui la evrei are loc timp de 8 zile, în perioada 22 – 30 aprilie anul acesta, Pesah în limba ebraică. Brăila, care are o Comunitate a Evreilor – președinte Nadia Ustinescu, serbează aidoma etnicilor din întreaga lume.

Pesah simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt sub conducerea luu Moise. Simbolizează, deopotrivă, toate suferinţele îndurate de poporul evreu în timpul celor 40 ani de peregrinări prin deşert.

Unul din cântecele pentru timpul Sederului va fi „Vehi SheAmda”, simbol al perenității și rezistenței poporului evreu.

וְהִיא שֶׁעָמְדָה לַאֲבוֹתֵיֽנוּ וְלָנֽוּ. שֶׁלֹא אֶחָד בִּלְבָד, עָמַד” עָלֵיֽנוּ לְכַלּוֹתֵנֽוּ. אֶלָּא שֶׁבְּכָל דּוֹר וָדוֹר, עוֹמְדִים עָלֵיֽנוּ לְכַלּוֹתֵנֽוּ. וְהַקָּדוֹשׁ בָּרוּךְ הוּא מַצִּילֵנוּ מִיָּדָם

Vehi She’amda, La’avotainu Velanu Shelo Echad Bilvad, Amad Aleinu Lechaloteinu Ela Sheb’chol Dor VaDor Omdim Aleinu Lechaloteinu V’HaKadosh Baruch Hu Matzilenu Miyadam

– în traducere „Și acestea (binecuvântarea Domnului și Tora) ne-au ținut în viață pe noi și pe părinții noștri. Pentru că, în fiecare generație, mulți au încercat să ne distrugă, dar bunul Dumnezeu ne-a salvat din mainile lor”

Chag Pesach Kasher ve Sameach!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua minorităților din România

*Ziua minorităților în România – 18 decembrie * Despre Italieni – o comunitate mică, dar importantă (nota aut… pentru că e și a mea!)

Buon Natale! Încep așa pentru eu sunt și italiancă, și fiind perioada Crăciunului, e urarea care acum stă pe buzele „macaronarilor” – așa li se mai spunea în copilăria mea, în Dobrogea, italienilor; tatăl meu este de origine italiană – deci și eu!  

  O să spun, pe scurt, câteva elemente specifice ale tradițiilor și obiceiurilor italienești de sezon, chiar dacă la noi în casă nu s-au respectat întru totul – câteodată nu dorea mama, iar cele religioase nefiind pe placul regimului dinainte de 1989 nu prea aveau cum să fie puse în valoare pe atunci. De altfel, acesta creste unul din motivele care nu îl îndemna pe tata să tot spună că este italian.

  Îmi amintesc cu plăcere de felicitările primite în această perioadă de la rudele din Italia, multe păstrând aerului retro, cu binecunoscuta iesle în care s-a născut Mântuitorul, copii bucălați, ieduți ca de puf și clopoței gata să răsune din cartoline. Îmi părea mereu tare rău că la noi, în comerțul comunist, nu existau felicitări frumoase ca să trimitem, la rândul nostru. Oricum, corespondam – și pe atunci scrisorile ajungeau destul de bine ca timp.  .

 Mesele de sărbătoare sunt bogate în pește la italieni, dar nu neapărat. Nu lipsesc supele, fructele de mare, spaghete în diferite rețete, multe prăjituri și cozonacul italian – panettone. Mama nu-l făcea ca italienii, dar din coca de cozonac românesc păstra o bucată mai mică și făcea o pasăre, Colomba, anume pentru mine, împodobită cu stafide multe. Cafeaua, de asemenea, e nelipsită. Vinul bun e și el la mare preț.

  Copiii sunt importanți în perioada sărbătorilor de iarnă, pentru ei având grijă Befana să existe daruri și să fie răsplătiți, chiar și înainte de sărbătoarea Epifaniei.

nota. La Muzeul Brăilei „Carol I” a fost organizată ieri o întâlnire tematică, respectiv dedicată minorităților. Nu au fost invitați decât reprezentanți ai lipovenilor – din Comunitatea Rușilor Lipoveni Brăila condusă de prof. Maria Milea, a Comunităților Turcilor Galați (dar avem și la Brăila comunitate), ai grecilor (nici ei nu au fost din Comunitatea Elenă Brăila condusă de Adrian Mavrochefalos), și rromilor din comunitatea brăileană împreună cu prof. Gina Anton. Nu am văzut evrei – avem activă Comunitatea Evreilor Brăila condusă de Nadia Ustinescu, nu am văzut bulgari – și avem Comunitatea Bulgară condusă de Maria Gancev. Comunitatea italiană nu r activată – dar am anunțat la un moment dat că o reprezint și pot vorbi mut(e) inclusiv despre italienii care au contribuit la dezvoltarea orașului Brăila (nu mai spun că sediul muzeal a fost întâi o casă a unui italian, e o poveste frumoasă). Mai sunt și aromâni (sau machedoni) în Brăila care au ce povesti, tradițiile sunt încă vii. Mai e la Brăila și Biserica Armenească – nu mai sunt ce armeni, dar putem vorbi despre ei sau despre prietenii noștri armeni care fac cinste României etc. etc. Nu m-am dus la eveniment pentru că am simțit că e incomplet. Și nu îmi plac lucrurile făcute pe fragmente. Alții ar spune că e bine că s-au făcut. N-au decât… Cred că mă aflu în situația să pot face și critici – sper să fie constructive…

Armanda Filipine & Armanda Filipine & manager revista Braila Chirei &

Comunitatea Evreilor Brăila. Hanuka 5782 în ”orașul cu salcâmi”

*Nu a mai fost, datorită restricțiilor și fricilor din pandemie, bucuria întâlnirii la Templu, ci doar bucuria darurilor * A avut grijă de acest aspect echipa de conducere, în frunte cu președinta Nadia Ustinescu

Cum era și firesc în comunitățile de evrei, sărbătoarea de Hanuca a cuprins/ mărturisit/ repovestit și de această dată – conform tradiției – amintirea curajului, a simbolului luminii și bucuriei libertății, finalul fericit al revoltei fraților Macabei împotriva celor care ar fi dorit să distrugă religia iudaică în anii 165-163 î.d. H., pentru că istoria trebuie și merită să fie spusă, cunoscută, păstrată cu sfințenie.
Doar că Hanuca 5782 a fost, cel puțin în Comunitatea Evreilor din Brăila, din nou atipică. Situația incertă din pandemia de COVID-19 a obligat conducerea comunității de la Brăila să restrângă la minimum evenimentele publice, pentru a oferi membrilor, destui în vârstă (și în consecință, vulnerabili la boala pandemică), securitatea sanitară necesară păstrării sănătății. Așa că nu s-au mai întâlnit, ca altădată, în Templul Coral, nu a mai cântat corul brăilean „Macabi”, nu au mai fost oaspeți și prieteni… A fost doar bucuria cadourilor, primite de toți membrii comunității. Foto, la sediul Comunității Evreilor Brăila (strada Petru Maior) cu o parte a echipei care a pregătit și împărțit darurile.
Nadia Ustinescu – președinta Comunității Evreilor din Brăila:
„Menora ar fi fost aprinsă în sinagogă dacă nu era pandemie, dacă am fi putut încălzi acest spațiu măreț, dacă… dacă… Dar sărbătoarea a venit și s-au aprins lumânările colorate la ferestrele caselor evreilor. În case era cald și bine, dar voluntarii au considerat că trebuie să fie alături de conducerea comunității, ducând Hanuca Gelt asistaților, dar și membrilor și copiilor acestora. O parte dintre darurile de care s-au bucurat enoriașii au fost sponsorizate de familia regretatului oficiant de cult Suchar Goldstein a cărui amintire va rămâne vie și specială pentru noi, cei care l-am cunoscut. De asemenea, am dedicat o parte a lumânărilor aprinse de Hanuca membrilor de familie care ne-au părăsit, dar și unor importanți oameni, dispăruți, care ne-au amprentat existența”.

Notă. Menora (sfeșnic cu mai multe brațe) folosită de Hanuca (sau Hannukah) este cu nouă brațe, pentru fiecare zi a sărbătorii. Anul acesta, Hanuca s-a desfășurat în perioada 28 noiembrie – 6 decembrie 2021.

Oficiantul de cult Suchar Goldstein (vezi în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2021/07/13/decesul-lui-suchar-goldstein-oficiantul-de-cult-al-comunitatii-evreilor-din-braila/), născut s-a stins în 10 iulie 2021 la Galați, unde s-a născut în 14 iunie 1949.

.Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului – Yom Hashoah

*În Israel s-au derulat momentele de tăcere, iar sirenele au sunat timp de două minute întru memoria celor 6 milioane de evrei uciși de naziști și acoliții lor

Comemorarea victimelor Holocaustului este o dată – 8 aprilie, un eveniment care unește inimile tuturor evreilor, oriune s-ar afla. Și nu doar inimile lor plâng, ci a tuturor celor care știu că în cel de-al doilea război mondial 6 milioane de evrei (da! aceasta este cifra, documentată de istorici și cercetători și nu poate nimeni s-o conteste) au fost uciși, iar înainte de asta schingiuiți, gazați, torturați prin diverse metode și formule groaznice (unele executate de medici, în lagăre). Și singura lor vină a fost aceea că erau… evrei, că așa a dorit regimul nazist la ideea unora pe care – din motive de asemănare fizică – încă îi numim oameni și care au condus prin acțiunile lor la ceea ce numim Holocaust (catastrofa)…

Întru cinstirea acestor victime nevinovate, în Israel sună azi dimineață (ora 10.00) sirenele timp de două minute și toți – dar absolut toti, indiferent unde se aflau – s-au oprit nu doar în reculegere, și pur și simplu în tăcere. De altfel, așa se mai și numesc: Momentele de tăcere. Și nu mai e nimic de spus. decât că ar trebui să învățăm din trecut și ce a fost urât să nu se mai repete.

Nota red. Și Comunitatea Evreilor din Brăila, condusă de Nadia Ustinescu – președinte, marchează data, astăzi doar cu tristețe în inimi – situația pandemică (ex. Municipiul Brăila este în scenariul roșu) împiedicând derularea de evenimente publice sau întâlniri între grupuri de persoane.

”Yom Hashoah a început aseară. Evreii stiu ca numele complet al zilei de comemorare a victimelor Holocaustului este „Yom HaShoah Ve-Hagevurah” – tradus din ebraică „Ziua (rememorarea) Holocaustului și a Eroismului”. Este aniversată în a 27-a zi din luna Nissan (dupa calendarul evreiesc) – la o săptămână după sfârșitul Paștelui evreiesc și cu o săptămână înainte de Yom Hazikaron (Ziua Memorială pentru soldații căzuți din Israel). Aceasta zi marchează aniversarea Rascoalei Ghetoului din Varșovia. Data a fost stabilită într-o rezoluție adoptată de Parlamentul Israelian, Knesset, pe 12 aprilie 1951.Este comemorată de comunitățile evreiesti din toată lumea. . La începutul anilor 50, educația israeliană despre Holocaust (ebraică: Ha-Shoah, Catastrofa) punea accentul pe suferința prin care au trecut milioane de evrei europeni în timpul Holocaustului. Sondajele efectuate la sfârșitul anilor ’50 au arătat că tinerii israelieni nu empatizau cu victimele Holocaustului, deoarece credeau că evreii europeni au fost „duși ca oile la taiere”. Programa educațională israeliană a început să pună accentul pe documentarea modului în care evreii s-au opus terorii naziste prin „rezistență pasivă” – păstrându-și demnitatea umană în cele mai insuportabile condiții – și prin „rezistență activă”, luptând împotriva naziștilor în ghetouri și alăturându-se partizanilor subterani, care au opus rezistenta naziștilor. În timp ce ritualurile Yom HaShoah sunt încă în proces de evoluție și transformare, nu există nicio îndoială că această zi are o profundă semnificatie pentru evreii din întreaga lume. Tema majora este importanța amintirii – comemorarea victimelor acestei catastrofe și asigurarea că o astfel de tragedie nu se va mai repeta niciodată. Shoah (Holocaustul) a reprezentat o provocare enormă pentru iudaism și a ridicat multe întrebări: Poate fi un evreu credincios după Holocaust? Unde era Dumnezeu? Cum mai putem avea credință în umanitate? În fața acestui proportiilor acestui eveniment recent din istorie, chiar mai contează dacă cineva practică iudaismul? Teologii evrei și nu numai s-au confruntat cu aceste întrebări de zeci de ani. Faptul că evreii încă se identifică ca evrei, își practică religia – și aniverseaza Yom HaShoah răspunde la unele dintre aceste întrebări” – un text de Gilbert Saim, preluare de la Templul Coral.

Armanda Filipine & Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Purim 2019, sărbătorit la Brăila de Comunitatea Evreilor cu prieteni

*La Lyra, duminică – 17 martie 2019 – de la ora 11.00 *Participă la sărbătoarea cea mai veselă a evreilor Bucharest Klezmer Band, formaţie condusă de Boby Lifsin, actriţa Maia Morgenstern – director Teatrul Evreiesc de Stat şi nu numai

Nota red. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

Hanuka, sărbătoarea Luminii pentru evreii din întreaga lume

*La Brăila, sărbătoarea reuneşte membrii Comunităţii Evreieşti la Templu Coral duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00 * Sunt invitaţi şi prietenii Comunităţii, dar şi alţi brăileni 

Evreii din întreaga lume se află în această perioadă a anului, 2 – 10 decembrie 2018, în Hanukka, Hanuka sau Hanuca – Sărbătoarea Luminilor. Hanuka înseamnă „inaugurare“ sau „dedicare“, „educaţie“ în ebraică, fiind o tradiţie cu dublă semnificaţie, religioasă – spirituală şi istorică – de păstrare a religiei mozaice, de celebrare a tradiţiei.

   Comunităţile evreieşti de pe teritoriul românesc serbează fiecare împreună cu membrii, cu prieteni şi cu alţi locuitori care i-au tratat mereu ca pe adevăraţi fraţi de suflet. Astfel se întmplă şi la Brăila, sărbătoarea de Hanuka 5779 fiind celebrată în Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) duminică, 9 decembrie 2018, de la ora 11.00. Organizarea sărbătorii este realizată de Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu. Sunt aşteptaţi, ca de obicei, membrii comunităţii, prieteni şi toti brăilenii care doresc să fie împreună de Hanuka (ex, în 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/16/sarbatoare-de-hanuka-la-templul-coral-din-braila/).

Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt moment similar anterior, în Templul Coral, în dreapta, oficiant de cult Suchar Goldstein, în stânga Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii. 

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Momentul central al sărbătorii este aprinderea seară de seară în cele opt zile a lumânărilor, într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“), concomitent cu rostirea rugăciunilor specifice. Duminică, 2 decembrie (calendarul diferă puţin anual), seara, a fost aprinsă prima lumânare de Hanuka. Ordinea în care se aprind lumânările poate fi diferită, dar se acceptă în general ca în prima zi să se aprindă o lumânare, a doua zi două şi tot aşa, n ultima zi fiind aprinse toate cele opt lumânări de hanukaH Marţi seara au început rugăciunile din care nu lipsesc cuvintele „Veten tal umatar livraha” – „Şi dă rouă şi ploaie de belşug“), apoi rabinul sau oficiantul de cult transmite urările de „Shabat Shalom!“ – „Sărbători cu pace!“ şi „Hanuka Sameah!“ sau „Hag Hanuka Sameach” – „Hanuca cu fericire”.
Ceremonia de Hanuka se desfăşoară în în familie şi în sinagogi. De Hanuka, familiile de evrei consumă şi alimente tradiţionale, exemplu – clătite,  „sufganiot“ – gogoşi umplute cu dulceaţă, clătite, „latkes“ sau „levivot“ – chiftele de cartofi.

Hag Hanuka Sameach!

Ziua națională de comemorare a Holocaustului 2018

*Se marchează la 9 octombrie, în România, începând cu 2004 pentru recunoaşterea şi asumarea crimelor împotriva evreilor săvârşite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este marcată în România în fiecare an, la data de 9 octombrie și a fost instituită la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004. Şi astfel, la această dată au loc acţiuni culturale tematice.

Foto din 2016, arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la comemorarea Holocaustului, la Brăila – în cimitirul evreiesc, în alt an.

în cimitirul evreiesc

La Brăila (Notă. Unde evreii nu au avut de suferit, ca în alte locuri – menţiunea este realizată de fiecare dată de reprezentanţii Comunităţii Evreieşti), Ziua Holocaustului se marchează în primul rând prin participarea reprezentanţilor autorităţilor la cimitirul evreiesc din municipiu unde, alături de membri ai Comunităţii Evreilor din Brăila are loc o slujbă religioasă de comemorare şi se depun coroane de flori în memoria celor ucişi. Aşa cum ne-a fost transmis, programul este următorul: ora 9.50 întâlnirea oficialităţilor civile şi militare, la intrarea Cimitirului Evreiesc din strada Zambilelor, cartier Nedelcu Chercea; 10.00 – 10.15 rostirea de alocuţiuni. George Adrian Paladi – prefectul judeţului Brăila, Nadia Ustinescu – preşedintele Comunitaţii Evreilor Brăila; 10.15 – 10.30 ceremonialul religios efectuat de Goldstein Suchar – oficiantul de cult al evreilor; 10.30 . 10.45depunere de flori la Monumentul Victimelor Holocaustului: depun flori Primăria municipilui Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Instituţia Prefectului Brăila, Garnizoana Brăila, Comunitatea Evreilor Brăila; ora 10.45 încheierea evenimentului de la cimitir. De asemenea, tot la Brăila, de la ora 11.00 la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” elevii se întâlnesc cu preşedintele Comunităţii Evreieşti din Brăila şi discută despre fenomenul Holocaust. Iar la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-a amenajat o expoziție foto-documentară cu titlul „Ziua Holocaustului în România – Comemorare și Rememorare” organizată de bibliotecar Sorin Neagu la Secția de Împrumut pentru Adulți, deschisă în 9 – 24 octombrie 2018.

** * La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România a apreciat că, în timpul Holocaustului, în România și teritoriile aflate sub control au fost uciși sau au murit între 280000 și 380000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi (ţigani), deportați pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004. 

În anul 2009, la data de 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, şi care cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi – Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, plus două instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București. Monumentul a fost realizat la iniţiativa Ministerului Culturii și Cultelor, după recomandările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, cu scopul recunoașterii și, totodată, a asumării, crimelor comise în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva comunității evreiești și împotriva comunității rome (a ţiganilor).            

Noul An Evreiesc 2018

*Roş Haşana (Rosh Hashana) este serbat în 2018 (pentru evrei 5779), conform calendarului ebraic, în perioada 9 – 11 septembrie * Comunitatea Evreilor din Brăila organizează sărbătoarea la Templul Coral, duminică – 9 septembrie, de la ora 17.00  

    Evreii serbează trecerea în Noul An sau Roș Haşana (Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) conform calendarului ebraic. Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – a invitat membri şi prietenii la sărbătoarea ce se va desfăşura duminică, 9 septembrie 2018, de la ora 17.00 la Templul Coral (municipiul Brăila, str. Petru Maior nr. 13). Rugăciunea şi celelate elemente ritualice vor fi atributul oficiantului de cult Goldstein Suchar,

Sărbătoarea iudaică durează două zile, dar începe în seara dinainte. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței – Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii – Yom Kipur. După tradiție, este aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam şi Eva. În Torah i se mai spune și Yom Hatruá sau ziua sunării (la origine – din trâmbițe). Astfel, literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron)a crearii lumii si a primilor oameni – Adam şi Eva.

Nadia Ustinescu, în Templul Coral

Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială cu alimente simbolice, neapărat dulci – ex. mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuiau să fie prezente şi binecuvantate pe masa cinei conform tradiţiei: granate (rodii), curmale, morcovi, dovleac, fasole (verde), praz, o sfeclă şi un cap de peşte.

    Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun și dulce) și „Ktivá ve-Hatimá Tová”.

** * Ca un corolar al sărbătorii, Teatrul Evreiesc de Stat – manager Maia Morgenstern, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, a organizat în 7 septembrie, un eveniment la Muzeul Literaturii (înfiinţat de brăileanul Dumitru Panaitescu Perpessicius),  şi anume spectacolul ”Glasuri feminine din lirica evreiască”. A fost de fapt un recital susținut de actrița Maia Morgenstern, acompaniată de orchestra Teatrului Evreiesc de Stat formată din Bogdan Lifșin (dirijor şi al Klezmer Bucharest Band), Rodica Gancea, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru, Feras Sarmini, va cuprinde creații poetice aparținând autoarelor Margareta Sterian, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Luciana Friedmann, Sylvia Riri Manor și Bianca Marcovici.

Shana Tová u-Metuká!

Pesach, Paştele evreiesc

*Sărbătoarea din 2018 începe în 30 martie şi se încheie în 7 aprilie * Evreii de pretudineni refac prin Pesach un moment istoric – bucuria eliberării din robia egipteană 

  Evreii de pretutindeni serbează în această perioadă Pesah sau Pesach (în ebraică, Pesaḥ înseamnă Pasare), similar cu creştinescul Paşte. Este sărbătoarea religioasă simbolizând libertatea; evreii îşi aduc aminte de momentul istoric al eliberării din robia egipteană. În fiecare an, sărbătoarea are alte coordonate temporale. În 2018, Pesach începe la 30 martie şi se încheie după opt zile, la 7 aprilie. Data marchează începutul anului ecleziastic ebraic la fel ca în antichitate, conform calendarului evreiesc fiind perioada 14 -21 a lunii Nisan. Vineri, 30 martie 2018, şi membrii Comunităţii Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – se reunesc pentru a fi împreună în deschiderea  sărbătorii.

În adunarea evreilor, rabinul sau oficiantul de cult are câteva elemente ritualice de străbătut, inclusiv lectura din cartea sfântă împreună cu credincioşii a pasajelor unde sunt descrise ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise şi cei 40 ani de peregrinare prin deșert.

Există tradiţii culinare pe care evreii le respectă cu sfinţenie de Pesach, una dintre ele se referă la consumarea unei pâini speciale, nedospite, aşa cum au reuşit să mănânce evreii pe parcursul drumului de întoarcere din Egipt pe pământul făgăduit şi este, de altfel, singurul tip de pâine care se consumă în perioada Pesach.

Pesach sameach! 

Invitaţie la Templul Coral Brăila – Purim 5778

*Duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 * Cu invitaţi speciali Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern

Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 la Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) sărbătoarea de Purim la care sunt invitaţi toţi membrii comunităţii, dar şi alţi prieteni neevrei.  

Ca şi la alte evenimente similare, cântecele tradiţionale şi nu numai vor fi interpretate de Corul Macabi al Comunităţii Evreieşti Brăila. Invitaţi speciali sunt membri Bucharest Klezmer Band şi actriţa Maia Morgenstern – director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, care nu vine pentru prima oară în oraşul lui Mihail Sebastian. Foto stânga de la alte eveniment Purim cu membrii Corului Macabi condus de Bogdan Lifşin (acelaşi care conduce şi Bucharest Klezmer Band, arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Sărbătoare Purim în Templul Coral Brăila

** * Purim este sărbătoarea evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu de sub dominaţia Imperiului Persan-Babilonian antic. La adunarea de la Templul, se citeşte din Cartea Esterei capitolul „Megillat” – sulul, al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor). Povestea, pe scurt e cam aşa: evreica Estera, ajunge împărăteasa lui Xerxe. În acelaşi timp, unchiul ei Mardoheu îi salvează viaţa împăratului, dezvăluind un complot de la curte. Dar Aman, un influent demnitar imperial, care îl ura pe Mardoheu, îl convinge de la Xerxe să dea un decret (data e 425 î.d.Hr.) prin care se decidea că toţi evreii vor fi ucişi în ziua de 13 Adar. Data a fost trasă la sorţi. Aflând acestea, Estera a poruncit evreilor să postească şi să se roage trei zile. După acest post, ea s-a înfăţişat lui Xerxe, căruia i-a destăinuit planul lui Aman şi l-a rugat să salveze poporul. Împăratul l-a spânzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu în locul lui şi a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor să se apere în faţa celor care vor încerca să-i omoare. Aşa au fost salvaţi evreii. În memoria acestei întâmplări, evreii organizează sărbătoarea de Purim şi se veselesc.

Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Conform tradiţiei, de Purim evreii îşi oferă reciproc cadouri de alimente și băuturi, se dă de pomană săracilor, se face o masă de celebrare. De asemenea, se poartă măști și costume vesele.

Hag purim sameach!

Sărbătoare de Hanuka, la Templul Coral din Brăila

*Calendarul sărbătorii evreieşti a luminii din acest an cuprinde intervalul 12 – 20 decembrie 2017

 

corul „Macabi”

Hanukkah (sau Hanukka ori Hanuka) – sărbătoarea Luminii la evrei – începe la apus de soare marți, 12 decembrie 2017, și se termină la tot la apus de soare miercuri, 20 decembrie 2017. Sărbătoarea ca nume (hanuka) înseamnă „dăruire”, este un simbol al libertăţii religioase, triumf al valorilor umane, toleranţei şi subliniază respectul reciproc om – societate. Este un festival al luminilor; se rememorează astfel o întâmplare din istoria străveche, victoria asupra armatei grecești și miracolul ulterior de revendicare a Sfântului Templu la Ierusalim; miracolul lui Hanuka a fost acela că trebuia să ardă lumina în templu timp de opt zile, dar era decât un flacon de ulei care în mod normal ar fi rezistat doar o zi – şi totuşi, acesta a rezistat pentru zilele de sărbătoare. De aceea, în timpul sărbătorii familiile de evrei aprind pe întreaga durată a Hanuka câte o lumanare zilnic, una în plus în fiecare zi. Se mănâncă alimente tipice pentru hanuka – de obicei cele prăjite în ulei, gogoşile fiind între dulciurile preferate, se cântă melodii speciale de Hanuka, se face schimb de cadouri după aprinderea menorahului de hanuka (candelabru ritualic cu nouă braţe). Sărbătoarea de hanuka este bun prilej de organizare a unor jocuri, în special pentru copii; cel mai răspândit în acest caz este jocul cu titirezul – dreidl în limba idiş.

La Bucureşti, comunitatea evreilor din capitală organizează şi serviciu de voluntariat prin care se oferă ajutor şi cadouri persoanelor vârstnice singure, suferinde.

     La fel se va întâmpla şi la Brăila, unde Comunitatea Evreiască – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 17 decembrie 2017, de la ora 11.00 sărbătoarea de Hanuka 5778 (anul după numărătoarea evreilor) la Templul Coral din strada Petru Maior nr. 13 (singurul centru de rugăciune al evreilor rămas, din cele 14 câte existau în perioada interbelică în oraşul salcâmilor, cum l-a nemurit scriitorul Mihail Sebastian – numele real Iosif Hechter – în romanul „Oraşul cu salcâmi” publicat în 1935). Rugăciunile şi tot ce ţine de partea religioasă a tradiţiei vor fi realizate de Suchar Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii. În alte ediţii, membri comunităţii au invitat copii, persoane din rândul categoriilor defavorizate (exemplu, beneficiarii Organizaţiei „TREBUIE!”) la sărbătoare şi le-au oferit cadouri. Tot în alte ediţii, au venit oapeţi de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, a fost şi Bogdan Lifşin de la Bucureşti – conducător al Klezmer Band şi al Corului „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila, formaţia din capitală şi corul brăilean făcând parte din programul special de sărbătoare. Ca de fiecare dată, sunt bineveniţi brăilenii care nu fac parte din Comunitatea evreilor – creştini ortodocşi, membri din Comunităţile de greci, turci, ruşi lipoveni etc. care au venit şi cu alte ocazii la Templul Coral.

Hanuka 2016, invitatie la Templul Coral Braila

*Anul acesta evreii serbeaza Hanuka incepand cu seara Ajunului Craciunului *Intalnirea la lacasul de rugaciune brailean este programata pentru 28 decembrie, de la ora 11.00

Sarbatoarea luminii la evrei – Hanuka (Hanuca sau Hanukah) – este una a bucuriei; dureaza opt zile, in fiecare dintre acestea credinciosii aprind cate o lumanare in menorah (sfesnicul traditional). Pentru ca difera calendarul (ca si la rusii lipoveni – dar in alt fel), in fiecare an datele sunt usor diferite. In acest an, prima zi de Hanuka coincide cu seara Ajunului Crăciunului, 24 decembrie 2016.

    Brailenii evrei au pregatit sarbatoarea in mod public, la Templul Coral din strada Petru Maior nr. 13) unde sunt asteptati si prietenii, conform unei frumoase traditii. Comunitatea Evreilor din Braila – presedinte Nadia Ustinescu – isi asteapta cu bucurie membri si prietenii neevrei, conform invitatiei. Foto stanga: oficiantul de cult Goldstein Suchar, aprinzand o lumanare in Menorahul de Hanuka.  

Anul trecut, Templul Coral a fost plin – au venit, cum spuneam, mmebri ai Comunitatii, dar si prieteni la sarbatoarea de Hanuka. mai multe foto deArmanda Filipine la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=968034679955788 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei.

Nadia Ustinescu – presedinte Comunitatea Evreilor din Braila

Cel mai recent eveniment la care am fost, la Templul Coral brailean, a fost la Keshet IX (noiembrie 2016); album foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1217994108293176 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei.

Prezint aici si mesajul semnat dr. Aurel Vainer – presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (site la http://www.jewishfed.ro/) – cu ocazia sarbatorii de Hanuka 5777:

             „Intrarea in sarbatoarea de Hanuca 5777 reprezinta pentru evreii in Romania, ca si din intreaga lume, o saptamana de mare bucurie. Aceasta sarbatoare, de 8 zile, care a inceput in data e 25 Kislev a calendarului mozaic, consemneaza victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, dornica sa distruga religia mozaica, credincioasa Dumnezeului unic si atotputernic si sa elenizeze populatia din dominatia sa. Hanuca a devenit o sarbatoare de traditie, care isi are originile in evenimentele din anii 165 – 163 i.e.n. In fapt, este vorba de victoria hasmonaitilor, numiti si macabei, care si-au recapatat independenta. Valoarea universala a acestei sarbatori rezida si in faptul ca ea semnifica victoria monoteismului impotriva paganismului. Atunci, pe vremea hasmonaitilor, s-a pecetluit aceasta victorie mareata a credintei in Dumnezeu si nu in zei. Sa ne gandim bine ca, in fapt, este vorba de un triumf al luminii asupra intunericului.

  Cat de mare este diferenta intre a crede intr-un Dumnezeu unic si aceea  in a crede  in multi zei, fara nici o valoare reala de sugestie a creatiei divine. Desi insasi aceasta victorie este o mare minune, intrucat macabeii nu au invins  prin numar, ci prin capacitatea de credinta, de gandire si de fapta militara, in concurenta, in lupta directa, cu fortele seleucide, numeroase si organizate statal. Revolta hasmonaitilor, condusa de Marele Preot Matatiahu a fost determinata de pangarirea de catre fortele elenizate a Templului Sfant, acolo unde paganii seleucizi au denaturat valoarea de credinta in Dumnezeul unic in fapte reprobabile umane, pangarind Templul cel Sfant pentru a-l consacra zeitatilor vremii. Poporul evreu, cu o istorie multimienara, aflat acum in al 5777-lea an, a trait vremuri bune si vremuri grele, bucurii si necazuri, dar nu a renuntat niciodata la credinta in Dumnezeul unic si atotputernic, numit atat de frumos in limba ebraica “Adonai Eloheinu, Adonai Ehad!”, care, in traducere libera, putem spune “Dumnezeul nostru atotputernic, Dumnezeul nostru unic!”. Noi credem  in mod sincer in minuni, istoria noastra ne-a dovedit  ca prezenta minunilor este un dat istoric. Atunci, de Hanuca, in vremea hasmonaitilor, a macabeilor, s-a infaptuit o minune, despre care vorbim atat de mult si de atat de multa vreme. In timpul reintrarii in Templul Sfant, evreii, facand curat, ordine in acest lacas sfant, au descoperit un mic vas cu ulei, care in mod normal putea asigura iluminarea o singura zi. In realitate insa, din acea candela, avea sa iasa lumina timp de 8 zile, 8 zile in care, cu ajutorul luminii, s-a realizat aducerea in ordine a Templului. De aceea, sarbatoarea de Hanuca are o durata de manifestare de 8 zile, atat cat a durat uleiul din acea candela, care a permis iluminarea timp de 8 zile.

Sarbatoarea de Hanuca este o sarbatoare a innoirii pe fondul sarbatorii luminii. Se face o asociere directa intre innoire, nou si lumina. Este apelul la lumina, datorita si faptului ca, scrie in Geneza – principalul capitol din Tora, la facerea lumii, a acestei creatii desavarsite a lui Dumnezeu, lucrurile au inceput ca o consecinta directa a primelor cuvinte rostite de Dumnezeul nostru unic  “Vaiehii or!” – “Sa se faca lumina!”. Dar nu este vorba numai de lumina fizica, ci si de lumina care straluceste peste tot si ii evidentiaza pe cei care vor binele si lupta pentru el. Acesta este inceputul procesului de creatie divina, cuvintele astfel rostite au avut darul de a desparti lumina de intuneric, viata de moarte, binele de rau si, ca sa mergem prin extensie, frumosul de urat. Noi sarbatorim de Hanuca lumina, acest miracol al insasi existentei umane, dar si innoirea Templului Sfant. Noi mergem chiar mai departe, de Hanuca ne innoim in toate, ne innoim constiinta, comportarea, activitatea de zi cu zi. In fiecare seara de Hanuca se aprinde cate o lumanare, astfel incat, progresiv, la sfarsitul sarbatorii, procedand de la stanga la dreapta, se ajunge la a opta lumanare. Atunci ne bucuram de deplinatatea luminii, pe care candelabrul ne-o pune la dispozitie. Si in anul acesta – 5777, ne dorim cu totii sa avem parte de un an mai bun, plin de lumina, in care fortele luminii sa invinga fortele intunericului, ale raului. Cu aceste cuvinte, doresc sa va transmit mesajul meu de bine, de sanatate deplina si de realizari in toate, ca indivizi, familii, comunitati sau societate, in ansamblu. Fie ca si in anul acesta, sarbatoarea nostra de Hanuca sa ne aduca lumina in suflete si in simturi, sa ne calauzeasca spre progres continuu, spre invatare si convietuire rodnica intre etnii, intre noi – ca minoritate nationala si poporul roman – majoritar. Sa ne dorim ca Hanuca 5777 sa vesteasca un an mai bun, cu mai multa prosperitate si, mai cu seama, cu pace si intelegere, intelegere umana. In modul cel mai sincer, dorim ca anul ce vine sa fie un an de progres si intelegere intre membrii tuturor comunitatilor evreiesti din Romania, intre comunitatile evreiesti teritoriale si Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania. Fie ca minunea de Hanuca sa dainuie, iar noi, generatie dupa generatie, sa ne inscriem sub acest arc al luminii, al luminii constituite dintr-un spectru larg de culori diferite„.

                        “HAG HANUCA SAMEAH”!   “ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU”!

Ziua Europeană a culturii iudaice, serbată la Bucuresti

*Duminica, 4 septembrie 2016, se organizează la Bucuresti Ziua Portilor Deschise la Templul Coral, recitaluri sustinute de Klezmer Band si corul Hazamir, iar Cartierul evreiesc se mută la Share Cafe unde vor concerta Berti Barbera si Nicu Patoi 

      La Bucuresti se serbează duminica, 4 septembrie 2016, Ziua Europeana a Culturii Iudaice, tema centrala din acest an fiind limbile vorbite de evrei. 

Programul zilei cuprinde un interval sub genericul  Ziua Portilor Deschise la Templul Coral (foto – str. Sfanta Vineri nr. 9) unde va avea loc un concert susținut de Corul Hazamir și Bucharest Klezmer Band condus de prof. Bogdan Lifșin (foto dreapta jos de la un concert sustinut la Templul Coral din Braila in Zilele „Mihail Sebastian”) din care fac parte cântece în idiș, ebraică, ladino și română. 

      De asemenea, Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) organizează ”Cartierul Evreiesc” care se mută la “Share Cafe” (str. Olari nr. 8 in zona Mosilor / Izvorul Rece) unde atentia clientillor va fi captată de „farmecul urban al mestesugurilor, muzicii, dansului, aromelor etc. evreieşti, care sunt parte – mai mult sau mai putin vizibila – a metropolei Bucurestene” după cum imbie organizatorii, precum si un recital Berti Barbera si Nicu Patoi de la ora 20.00; evenimente organizate de JCC Bucuresti al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania in parteneriat cu Share Cafe.

Data de 7 Septembrie a fost ziua aleasă de europeni pentru sărbătorirea culturii evreilor: un eveniment menit să afirme că dialogul şi cunoaşterea reciprocă reprezintă forme esenţiale ale dinamicii interculturale.

Program de educatie religioasa, keshet VI, la Templul Coral Braila

*Duminica, 6 septembrie 2015, de la ora 10.00

Comunitatea Evreilor din Braila, una care isi leaga traditiile proprii, datinile si obiceiurile de mereu bunele relatii cu romanii din preajma, are un frumos program de activitati in aceasta perioada. Si cum o sarbatoare sau un eveniment nu e implinit daca nu e impartasit, cu atat mai mult o secventa dintr-un program educativ merita sa fie savurata ca atare; cu atat mai mult cu cat pentru neevrei ea vine sa completeze cunostintele despre acest popor deosebit, greu incercat in istorie, care a dat personalitati de seama si locului la care facem acum referire – un exemplu cu totul si cu totul special este Iosif Hechter – scriitorul si dramaturgul pe care noi il cunoastem mai bine ca Mihai Sebastian.   

         Iata deci invitatia de la reprezentantii Comuniatii Evreilor din Braila (postata pe Facebook de Dumitra Iosif – in foto alaturata impreuna cu David Segal Iancu, presedintele Comunitatii brailene a evreilor): „Vin sarbatorile de toamna o ocazie minunata de a reflecta la valorile si ideile spirituale ale poporului evreu. Va invitam sa luati parte la evenimentul de educatie iudaica, keshet VI, ce va avea loc pe 6.09.2015, ora 10.00, Templul Coral din Braila, str. Petru Maior nr. 13. Va asteptam!”

Evenimentul de duminica sta sub semnul Zilei Europene a Culturii Evreiesti, cand portile sinagogii din Braila se deschid pentru publicul larg, ce poate asista nestingherit si urmari elemente ale traditiei si culturii iudaice.

Alte imagini din lacasul de rugaciune evreiesc de la Braila de la sarbatoarea vesela de Purim din aceasta primavara – 15 martie 2015, arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei  – in care apar si Goldstein Suchar – oficiantul de cult, dar si Nadia Ustinescu – vicepresedinte al comunitatii.

Evreii, în bucuria de Purim

* Comunitatea Evreilor din Braila invită concetăţenii duminică, 15 martie 2015, la Templul Coral din str. Petru Maior 

Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte David Iancu Segal – transmite o invitaţie pentru duminică, 15 martie 2015, ora 11.00, la Templul Coral Brăila (str. Petru Maior nr.13) la spectacol dedicat sărbătorii de Purim. 

                Comunitatea Evreilor din Brăila serbează an de an “PURIMUL”, în spiritul bucuriei, participanţii având șansa să facă parte din publicul concertului oferit de Corul „Macabi” condus de prof. Bogdan Lifsin care o să încânte audienţa cu un „Potpuriu Velyrusalaim”.

 
„Mulţumim pentru tot ce ai creat,
Mulţumim pentru ce ne-ai dat,
Pentru un cântec pe care-l dăruim din inimă
Datorită acestora noi trăim„

 Vă aşteptăm cu drag. HAG PURIM SAMEAH!

                  Comunitatea evreiască face parte din bogătia multietnică si multiculturală a Brăilei, alături de Comunitatea greacă, Comunitatea de ruși-lipoveni, Comunitatea de tigani, Comunitatea turcilor, Comunitatea bulgarilor, Comunitatea armenilor, Comunitatea italienilor (acestea având încă membri activi); de asemenea, la Brăila au trăit – dintotdeauna, am putea spune – în bună înţelegere cu românii și albanezi, francezi, germani, tătari…

                  * * *

                 Purim-ul este sărbătoarea prin care se celebrează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman în 427 îdHr și în urma decretului reginei Estera ce conduce la executarea celor 10 fii ai lui Haman (425 îdHr) –  conform celor înscrise în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther) la capitolul Megillah, al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor) din Misna. Un secol după ce Neemia s-a întors să rezidească Templul din Ierusalim, Haman (Aman), mai marele căpeteniilor împăratului persan Achashverosh jignit de iudeiul Mardoheu din seminția lui Veniamin, trage la sorți pentru a stabili data la care să fie exterminați evreii. Estera sau Hadasa – fiica unchiului lui Mardoheu care a fost lăsată în grija acestuia până a devenit regină.

               Purim este o sărbătoare veselă; e celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii de ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Ca și în alte sărbători evreiești, Purim începe de la apusul de soare în ziua precedentă. În orașele care s-au protejat de un zid în zilele lui de Joșua, Shushan (Susa) și Ierusalim, Purim este sărbătorit pe data de 15 a lunii, cunoscut sub numele de Shushan Purim. De Purim au loc recitări publice din cartea Esterei, se oferă cadouri – alimente și băuturi, pomană pentru săraci, dar și o masă de celebrare. Alte obiceiuri: purtarea de măsti, costume, sărbătoriri publice.

Ziua internaționala de comemorare a victimelor Holocaustului – 27 ianuarie

* Data cand a fost deschis/ eliberat lagarul de exterminare de la Auschwitz, in 1945, este celebrata peste tot in lume scopul fiind de neuitare, pentru ca greselile istoriei sa nu se mai repete

         Acum exact 70 de ani in urma, la 27 ianuarie se deschideau portile lagarului de concentrare nazist de la Auschwitz-Birkenau si armatele rusesti eliberau supravietuitorii de teroare iminenta a mortii. Astazi, la Auschwitz s-au desfasurat ample manifestari de comemorare la care au fost prezente personalitati social-politice si culturale din intreaga lume – mai putin liderul rus Vladimir Putin care nu are o imagine prea buna in aceasta perioada, urmare a tensiunilor internationale cauzate de presiunile sale armate asupra vecinilor moldoveni, ucrainieni si nu numai. Din delegatia Romaniei au facut parte Ionut Vulpescu – ministrul Culturii, universitarul clujean Andrei Marga – fost ministru la Externe si al Educatiei etc.

Tot astazi, presedintele roman Klaus Iohannis a decorat supravietuitori ai Holocaustului (foto) „in semn de profund respect pentru suferintele indurate in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial in lagarele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dorind a pastra vie memoria Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie sa o mai cunoasca„, dupa cum se precizeaza in comunicatul presedintiei aferent decretului de decorare (semnat inca din 23 ianuarie 2015). Astfel, la Palatul Cotroceni au primit Ordinul National „Serviciul Credincios” in grad de Cavaler doamnele Elizabeta Asztalos, Gabriela Bone, Viora Braun, Susana Diamantstein, Marta Marmor, Vasile Szekely si Etelca Tusa. 

La Auschwitz au fost exterminati, dupa ultimele estimari, intre 1,1 si 1,6 milioane de evrei, polonezi, tigani etc. prin metode oribile – camere de gazare, crematorii, infometare, bataie, experimente medicale barbare etc. Data de 27 ianuarie a fost aleasa la rezolutia ONU din 2005 ca Ziua internationala de comemorare a Holocaustului (procesul prin care nazistii doreau sa-i extermine pe evrei, la porunca lui Hitler; situatie care a dus, in al doilea razboi mondial la uciderea a milioane de evrei, cifra vehiculata fiind de 6 milioane in total). Peste tot in lume evreii au grija ca aceasta data sa fie una de importanta in calendarul societatii civile si al oficialilor tocmai pentru ca ororile sa nu se mai repete.

        Foto sus: femei si copii, asteptand trierea pentru camerele de gazare la Auschwitz. Tot acolo are loc Marsul durerii, adesea de Ziua Memoriei Holocaustului (sau Yom HaShoah), stabilita de parlamentul israelian la 12 aprilie 1951; se merge pe asa-numitul Drum al mortii, de 3 km, de la poarta cu inscrisul ,,Arbeit macht frei” (foto alaturat) a fostului lagar hitlerist KL Auschwitz, pana la Auschwitz II – Birkenau.

Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului – 27 ianuarie

La 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Polonia, a fost eliberat de armata sovietică și atunci au fost eliberați și evreii încă în viață închiși, fără altă vină decît cea a… naționalității. Această dată a fost aleasă  ca Zi Internaţională de Comemorare a Holocaustului.

           A vorbi despre ororile din istorie este o modalitate nu neapărat de a ierta, ci mai mult de a arăta tinerei generații cum nu e indicat să se scrie istoria. În acest spirit, Dan Ben-Eliezer – ambasadorul Israelului în România – a subliniat: „Comemorarea nu este doar pentru noi, nu se face pentru a cunoaşte trecutul. Noi trebuie să comemorăm Holocaustul pentru a arăta tinerei generaţii cum să combată rasismul, xenofobia şi antisemitismul, în aşa fel încât Holocaustul să nu se mai repete” .

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” (înfiinţat în 2005) identifică, cercetează și publică în România documente referitoare la Holocaust.

N. aut. (Armanda Filipine) Am ales ca ilustare un afis foarte violent tocmai pentru cele spuse mai sus. Cine nu știe ce e Holocaustul să citească, spre exemplu, volumele – peste 50 la număr – semnate Elie Wiesel, originar din România, unul dintre supravieţuitorii lagărelor naziste laureat (în 1986) al Premiului Nobel pentru Pace ca mesager al omeniei.

 

Ziua Holocaustului în România – 9 octombrie

* Muzeul Brailei si Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila marcheaza evenimentul      

Miercuri, 9 octombrie 2013, ora 14, la sediul Muzeului Brăilei din Piaţa Traian nr. 3, va avea loc o manifestare dedicată „Zilei Holocaustului în România”. Manifestarea este organizată de Muzeul Brăilei în colaborare cu Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila, Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” Brăila şi Colegiul Sanitar „Ana Aslan” Brăila. Coordonator: cercetător dr. Adrian Trifan, secţia „Istorie” a Muzeului  Brăilei. Programul cuprinde prezentări în Power Point realizate de elevii liceelor participante.

Si Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” din municipiul Braila marcheaza momentul, organizand la Sectia Imprumut pentru Adulti expozitia foto-documentara cu titlul „Ziua Holocaustului in Romania: comemorare si rememorare”; aceasta poate fi vizitata in perioada 9 – 24 octombrie 2013.

          Evocari despre moarte si supravietuire in lagarele de exterminare naziste din toata Europa pot fi gasite in volume: „Insemnari din preajma crematoriului” de O. Lustig, „Cinci ani la Auschwitz” de W. Kielar, „Am fost la Auschwitz detinutul A-13221″ de M. Lica-Masala, „Numarul 31328″ de I. Venezis, „Am scapat de la Auschwitz” de A. Marton. 

         La fel de interesante – subliniaza Doina Braileanu, bibliotecar – sunt si publicatiile care fac referire la biografia celor care au pus la cale oribila tragedie: „Razboinicii lui Hitler” de G. Knopp, „Heinrich Himmler – viata sinistra a sefului SS-ului si al Gestapoului” de R. Manvell, „Oamenii lui Hitler. Elita national-socialismului (1919-1945)” de F. Gallego.

Alte documente, precum „Evreii din Romania intre anii 1940-1944″, „Dictionarul enciclopedic de iudaism” sau „Evrei in lume. Dictionar biografic” sunt marturii incontestabile ale prezentei, culturii si civilizatiei evreiesti.

„Imaginile prezentate vorbesc de la sine despre masacrul caruia i-au cazut victime milioane de evrei”, precizeaza Laura Caplea – purtator de cuvant la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila.

In Comunitatea Evreilor din Braila, bucuria de purim

Braila se bucura, cum stim, de un mediu cosmopolit, interesant si astazi, iar viata comunitatilor – a grecilor, rusilor lipoveni, tiganilor, evreilor, bulgarilor, armenilor, italienilor (n.aut. Am enumerat Comunitatile intr-o ordine aproximativa, dupa cum sunt ca numar membrii acestora in Braila moderna si contemporana) – ne ofera mereu ceva nou prin comparatie cu ceea ce stim despre traditii, obiceiuri.

Si daca romanii majoritari au serbat la 24 februarie ziua Dragobetelui – sarbaaaorea dragostei in spatiul romanesc, Comunitatea Evreilor din Braila a serbat in 24 februarie 2013, la fel ca toti evreii din lume si din Romania, ceea ce in traditia lor se numeste Purim. Toti cei prezenti au primit salutul traditional „Purim Savmeach”.

 In spatiul de rugaciune – Templul Coral situat pe strada Petru Maior nr. 14, in municipiul Braila, David Segal Iancu – președintele Comunitatii Brăila din Federația Comunităților Evreiești din România – a primit cu drag nu doar membrii comunitatii ci si numerosi oaspeti, de alte nationalitati, multi romani, ca de fiecare data la sarbatorile evreiesti. De asemenea, a oferit – pentru oaspeti – si cateva detalii ale sarbatorii Purim, o sarbatoare vesela din care nu lipsesc mastile de carnaval.

Oficiantul de cult Goldstein Suchar (foto mai sus, in dreapta imaginii, alaturi de David Segal Iancu) a condus serviciul religios traditional de Purim. Iar Ansamblul „Macabi” (foto dreapta), condus de profesor Bogdan LIfsin, a sustinut un program artistic.

Foto – Gabriel Stoica si Camelia Hristian, din arhiva Muzeului Brailei.

Purim este sărbătoarea evreiasca prin care se comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuția lui Haman (427 îdHr) și în urma decretului reginei Estera care duce la executarea celor 10 fii ai lui Haman  (425 îdHr), după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther). Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic, in a 14-a zi a lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor.

La Muzeul Brailei, eveniment de comemorare a Holocaustului

* La activitati au participat, nu doar ca public, elevi si profesori de la Grupul Scolar „Saligny’, Liceul Pedagogic „Perpessicius’ si Scoala „Fanus Neagu’ * Acestia au sustinut prelegeri si comunicari tematice

Chiar daca la Braila nu au fost ucisi evrei in perioada de trista amintire a Holocaustului si nici nu s-au aflat mentiuni despre alte tipuri de agresiuni ale omului impotriva semenilor sai, an de an la Muzeul Brailei au loc evenimente care comemoreaza tragedia poporului evreu petrecuta in cel de-al Doilea Razboi Mondial si ale carei urmari sunt vii si astazi.

Astfel, miercuri, 10 octombrie 2012, incepand cu ora 16.oo, la sediul Muzeului Brăilei din Piaţa Traian nr. 3 a avut loc o manifestare dedicată Zilei Holocaustului din România, actiune avand ca tema „Rugurile vieţii”.

Manifestarea a fost organizată de Muzeul Brăilei în colaborare cu Grupul Şcolar Industrial „Anghel Saligny” Brăila, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila. Coordonator si prezentator a fost cercetător dr. Adrian Trifan de la secţia „Istorie” a Muzeului  Brăilei.

In program: alocutiune cu tema „Semnificaţiei zilei de 9 octombrie” – prezentator profesor Adriana Dumitrescu de la Grup Şcolar Industrial „Anghel Saligny”; „Amintirile Soniei Palty” – moment comemorativ realizat de elevii clasei a VIII-a a Grupului Şcolar Industrial „Anghel Saligny”;  „Anul 1941 în drama evreilor din Brăila şi România” – prezentare comparativă realizată de profesor Ştefan Aftodor de la Şcoala cu clasele I-VIII „Fănuş Neagu” Brăila; prelegeri şi prezentări in format Power-Point ce au ca temă evreii din România în anii celui de-al Doilea Război Mondial, realizate de elevii Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila, coordonaţi de profesor Bertescu Manuela.