La Şcoala “Cuza”, proiect şi simpozion interjudeţean „Paştele la români – păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor autentice”

Face cinste mediului instructiv şcolar iniţiativa de a promova valorile autentice, tradiţia şi obiceiurile populare – mai ales acum, în vremurile tulburi ale unui postmodernism sălbatec, în care regulile par să fie altele decât cele ale normei calitative şi ale bunului simţ. În acest context înscriu şi iniţiativa Şcolii cu clasele I – VIII “Al. I. Cuza” din municipiul Brăila de a desfăşura Simpozionul interjudeţean „Paştele la români – păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor autentice”, rezultat al unui proiect omonim derulat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila. Scopul proiectului derivă din însuşi titlul său, ales de echipa de coordonatori din care fac parte profesorii Petre Enache şi Florica Teodor, respectiv directorul şi directorul adjunct al şcolii, prof. Roxana Jipa, institutor Mirela Cireaşă, învăţătoarea Emilia Trifan (in foto, de la stânga, Emilia Trifan, Roxana Jipa şi Mirela Cireaşă) – de altfel, o echipă cunoscută şi din alte proiecte derulate la nivelul Şcolii „Cuza”.

A fost prima ediţie anul acesta, simpozionul având loc pe 7 aprilie 2011, în sala de festivităţi a şcolii unde au fost prezenţi cam 30 de profesori şi învăţători. Principalele subiecte ale reuniunii au fost secţiunile de comunicări ştiinţifice – referate (la această secţiune au fost 50 de lucrări participante) şi prezentări Power-Point (10 în total înscrise) din proiect. Dintre referate s-au evidenţiat câteva şi anume cele prezentate de prof. Mariana Şerbănescu de la Şcoala Şuţeşti, învăţătoarea Rodica Vlad de la Şcoala gazdă „Cuza”, institutor Marioara Dediu de la Şcoala Cuza”, prof. Gicuţa Caragaţă de la Şcoala Baldovineşti. La Power- Point-uri au fost apreciate în special cele ale grupului de cadre didactice de la SAM Şuţeşti şi ale elevilor de la Şcoala Stăncuţa. De asemenea, un material care a suscitat interesul audienţei a fost şi cel al Palatului Copiilor Timişoara, dar şi un film documentar despre Putna realizat de preotul Iulian Vasile de la Neamţ.

La fel de interesantă s-a dovedit şi introducerea realizată de preotul Ştefan Gheorghe (în imagine) de la Biserica „Sf. Parascheva” din apropierea şcolii gazdă, din parohia căreia face parte, de altfel şi unul din partenerii la proiect. Bucuria de a fi împreună la un simpozion care aduce un aer de poveste cu miros de pască şi cozonac, ca în copilărie, a fost împlinită de încântarea şi atmosfera duhovnicească pe care a instaurat-o discursul părintelui Ştefan, la fel de hâtru şi de pilduitor ca atunci când desfăşoară ore de religie cu copiii în sfântul lăcaş din imediata apropiere a Pieţei Concordia.

Proiectul a presupus şi desfăşurarea unor expoziţii cu tematică pascală şi cu participare interjudeţeană incluse în Concursul „Tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri pascale din diferite zone ale ţării”, una dintre ele fiind vernisată chiar la simpozion. Alte expoziţii au fost deschise la Biserica Sf. Parascheva” şi la sediul Casei Corpului Didactic (CCD) Brăila. Au fost expuse lucrările de desen, pictură, colaje, felicitări, icoane, ouă încondeiate de la cei 410 concurenţi.

Proiectul s-a bucurat de participarea a 400 de elevi şi 100 de cadre didactice din toată ţara, parteneriatul cu ISJ Brăila, CCD Brăila şi Parohia „Sf. Parascheva” fiind unul reuşit. De asemenea, organizatorii doresc să mulţumească şi pirn intermediul publicaţiei „Brăila Chiei” altor prieteni care şi-au oferit cu generozitate sprijinul, şi anume familiei Sigmund şi Cecilia Hennric, familiei Tudorel şi Georgeta Anton, dar şi comitetului parohial, preoţilor de la Biserica Sf. „Parascheva”.

Anunțuri

„Scandal în culise”, o comedie spumoasă la „Maria Filotti”

Dacă nu aţi vizionat încă „SCANDAL ÎN CULISE” de Michael Frayncel, cel mai recent spectacol de la Teatrul „Maria Filoltti” (TMF) din municipiul Brăila, în acest sfârşit de săptămână aveţi ocazia. Este o comedie spumoasă, jucată cu plăcere de actorii din distribuţie, motivul fiind poate legat şi de subiect, unul cu şi despre actori şi lumea din spatele cortinei.
Distribuția: „Salsdon Mobray” – Bujor Macrin; „Dotty Otley” – Mihaela Trofimov; „Federik Felows” – Valentin Terente; „Garry Lejeune” – Alin Florea; „Belinda Blair” – Cătălina Nedelea; „regizorul Lloyd Dallas” – Liviu Pintileasa; „Tim Algood” – Adrian Ştefan; „Broke Ashton” – Corina Borş, elevă la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”; „Poppy” – Alexandra Poiană.
Regia aparţine lui Radu Nichifor, scenografia fiind semnată Gheorghe Mosorescu. Muzica – Cornel Cristei, regia tehnică – Bebe Toea, lumini – Aurel Cosma, sonorizare – Marian Ecmegian.
Piesa este programată vineri, 29 aprilie, sâmbătă şi duminică seara în Sala Mare a TMF.

Cum spuneam, merită să mergeţi la spectacol mai ales dacă iubiţi comedia, dar şi dacă vreţi să aflaţi mai multe amănunte despre modul cum se lucrează la un spectacol, aceasta pentru că scenaristul autor al piesei nu se dă în lături din a caricaturiza – uneori în tuşe groase – tarele actorilor, ale regizorilor şi ale altor categorii de oameni care ajung să lucreze în lumina reflectoarelor sau în culise.
Veţi observa că talentul autorului textului se detaşează clar, oferind o panoplie greu de uitat de personaje: un actor bătrân, decrepit, alcoolic care o mai face şi pe hoţul – jucat cu mult haz, şi cu elemente sugestive din arta actorului, de Bujor Macrin, un regizor când blazat, când enervat şi plin de fumuri, uneori tolerant – în rol Liviu Pintileasa, actori-personaje care se cred mai importanţi şi mai talentaţi decât regizorul-personaj, mai precis intendendenta casei, foarte intepată şi plină de importanţă, cea care plimbă tava cu sardele (un leit-motiv al hazului din piesă) – Mihaela Trofimov, un agent imibiliar dornic de aventuri – Alin Florea, stăpânul casei care fuge de Fisc – Valentin Terente, soţia stăpânului casei – Cătălina Nedelea, un maşinist cu noroc pentru că ajunge şi el să fie distribuit – Andrei Ştefan.
Şi hazul umblatului de sus în jos pe scările decorului (cam refolosit… cei care vin la teatru ştiu şi de unde..), trântitul de uşi şi veşnica strigare după… tava cu sardele dau şi ele un farmec aparte, special, comediei, care ne face să uităm adesea că este o piesă în piesă şi că este, în fond, o farsă, o critică la adresa lumii din spatele strălucirii reflectoarelor. O menţiune importantă: tinerele din distribuţie, la început de drum în arta Thaliei, fac faţă cu brio proximităţii colegilor cu experienţă şi demonstrează pe lângă talent şi calităţile unui învăţământ de specialitate demn de toată lauda la Liceul „Darclee” unde Leti Brânzia şi Zarcu Zane îşi dau toată silinţa să-i ajute pe tinerii chemaţi de ecoul gongului şi pasionaţi de luminile scenei.

Este un spectacol care va face săli pline, pentru că aşa cum am remarcat şi cum a descoperit şi directorul Mircea Bodolan, brăilenii vor comedie. Eu am însă un amendament: sper să vină şi la alte piese din repertoriul TMF cei care râd (numai) la replică şi nu văd dincolo de aparenţe, care vin la spectacole doar ca să se laude că au fost şi ei la teatru…
Şi mai sper ca diriguitorii de buget să nu uite că teatrul are nevoie şi de piese grele în repertoriu, numai aşa putem merge la festivaluri, numai cu acestea rămânem în Istorie. Cu şuşe la care se râde cu hohote – nu e cazul acestei piese, dar altele sunt… – nu facem decât să avme de ce să plecăm din casă şi cam atât, evenţial să citim în presa de slabă calitate cum era desfăşurarea subiectului şi în ce fel îmbrăcate personajele… scuzaţi, actriţele, că doar aşa scriu pseudo-cunoscătorii de teatru.

La Comunitatea Greacă din Brăila, oaspeți de Izvorul Tămăduirii

* Și un program deosebit în următoarea perioadă

Membrii Comunității Elene din Brăila au oaspeți din patria natală și din alte județe din țară, de fiecare dată la sărbătoarea creștină Izvorul Tămăduirii care este și al doilea hram al Bisericii ”Buna Vestire” Greacă din municipiul brăilean – lăcașul de cult este construit (încă din veacul al XVIII-lea) cu fonduri elene și la inițiativa unui grup entuziast de greci trăitori în Brăila.

În 29 aprilie 2011, au fost bine primiți de grecii din Brăila în frunte cu Haralambie Caravia – președintele Comunității Elene Brăila – conaționali de etnie elenă din Constanța, doamna Hrisula Cotenescu – președinte al Comunității Elene din Târgoviște – și câțiva membri din comunitate, apoi greci din Galați, Ploiești, București împreună cu domnul Pârvan – președintele Comunității Elene din capitală, tot din București și surorile Mihăilescu (născute la Brăila – au învățat. îmi spun, la liceul ”Murgoci”). Au primit ajutor de la grecii brăileni și de la Babi Caravia să poată pleca de la hramul din Brăila cu apa sfințită de Arhiepiscopul dr. Casian Crăciun al ”Dunării de Jos” și sobor de preoți brăileni.

Se mulțumește în mod deosebit, cu acest prilej, domnlui Jean Valvis și firmei Acqua Carpatica pentru că a susținut persoane nevoiașe, a ajutat membri ai Comunității Elene la sărbătorirea Izvorului Tămăduirii.

N.aut. Personal, am a-i mulțumi lui Haralambie Caravia pentru importanta donație de carte, realizată împreună cu Elena Lazăr – directorul de la Editura OMONIA, pentru emisiunea mea televizată ”Gâlceava înțeleptului cu lumea” pe care o realizez săptămânal cu scriitorul Vasile Datcu. Vom oferi cărțile drept premii pentru publicul fidel și atent la emisiunile unde încercâm să readucem în atenție farmecul Brăilei de altădată, personalități de marcă ale zonei – din care unele sunt greci – idei de la care am ajuns, la sugestia profesorului Ionuț Eduard Budur – directorul Școlii Waldorf – să pregătesc desfășurarea și a unui Club de povești brăilene ”Chira Chiralina” cu elevii acestei unități brăilene.

Programul Comunității Elene Brăila este și în următoarea perioadă încărcat. Astfel, pe 9 mai are loc în parteneriat cu Muzeul Brăilei un eveniment prin care se dezvelește placa memorială a casei natale a lui Yannis Xenakis (născut în 1922) din strada Bolintineanu și placa memorială a casei lui Andreas Embericos – poet simbolist grec născut în 1902; sunt așteptați oficiali de  al Ambasada Elenă din București. Pe 17 mai va avea loc un concert, la Palatul Lyra, oferit în premieră de corul municipiului Giannitsa din regiunea Pella (Grecia) – un cor mixt care are în repertoriu  cântece laice și religioase. Iar pe 21 – 22 mai este programată o activitate, de asemenea în parteneriat cu Muzeul Brăilei, dedicată prieteniei dintre Panait istrati și Nikos Kazantkakis, eveniment realizat împreună cu Comunitatea Elenă din Geneva.

Pot să mai menționez în context o vizită grecească (ea a avut deja loc) la Brăila. Scriitoarea Mariana Koromila – profesoară în Athena – a venit cu câțiva greci la noi în oraș. Autoare a cărții ”Fericit cel care a mers pe urmele lui Ulise” și-a exprimat intenția, după cum a afirmat Babi Caravia, să traducă volumul în limba românî și să îi organizeze lansare și la Brăila.

Poeme pentru suflet în „Lumea ta…” de Valentina Balaban

* Lansarea de la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” i-a avut ca protagonişti atât pe autoare, cât şi pe poetul Constantin Gherghinoiu în calitate de critic, dar şi pe bibliotecar dr. Claudiu Brăileanu din partea gazdelor

„Lumea ta…”, cartea recentă a Valentinei Balaban (în imaginea alturată) apărută la Editura Danubius a fost lansată joi – 28 aprilie 2011 – la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din municipiul Brăila. Autoarea a avut la eveniment sprijinul scriitorului poet Constantin Gherghinoiu, profesor, director al Liceului Pedagogic „D. P. Perspessicius” fiind şi autorul prefeţei cărţii, dar şi a bibliotecarului dr Claudiu Brăileanu – şef Serviciu Relaţii Publice la instituţia gazdă. De altfel, acesta din urmă a avut şi rolul de moderator al întâlnirii, amintind şi celelalte trei volume anterioare acesteia pe care le-a lansat Valentina Balaban: „Copilul ca o primăvară” – poezii pentru copii, în 2008 la Editura Enos, „Salvaţi copilăria” – poezii pentru copii, în 2009 la Editura Enos, „Filosofia vieţii” – poeme, în 2010 la Editura Olimpiada.

Pentru ilustrarea succintă a cuprinsului cărţii, am să citez din prefaţa lui Constantin Gherghinoiu: „Treburile scrisului ţin de înzestare şi de chemare (…) Pentru a face literatură pentru copii este nevoie de puritate a sufletului şi a minţii, de trăire autentică, de emoţie vie transpusă în vers sau în ritmul frazei. Când nu scrie o carte destinată copiilor, Valentina Balaban se ocupă de cealaltă faţetă a literaturii, când îşi simte sufletul încărcat de zgura vieţii, iese din paginile destinate vârstelor mici şi se dedică literaturii zise adevărate”. În noua sa carte, susţine C. Gherghinoiu, autoarea nu părăseşte regsitrele poetice din primele volume şi nici dezinvoltura în practica poeziei pe care deja am remarcat-o în cărţile menţionate. Totodată, poetul afirmă şi că autoarea noastră se detaşează de zona reflexivă modernă impusă în poezie de Lermontov ori nihilişti, continuând linia clasică a compoziţiilor pe teme de credinţă, viaţă şi moarte etc.

Iată o mostră:
„Omu-i evoluţie
Tu eşti o soluţie
Viaţa e miraj
Creaţie… curaj
Caută-şi puterea
Tu îşi eşti averea(…)” – din poemul „Tu…”

„Sigur, nu putem vorbi doar cu Divinitatea, cu Sinele, se poate vorbi şi cu … instinctualitatea din om, dar cu miez şi cu sens aşa cum observăm că face în volumul de faţă Valentina Balaban. Volum în care descoperim valori adevărate, bun simţ”, afirmă Constantin Gherghinoiu (foto de Dan Bistriceanu de la Biblioteca Judeţeană, C. Gherghinoiu in dreapta imaginii), descoperind şi un alte atu-uri ale cărţii: metrica de factură populară, temele majore ale Poeziei din toate timpurile – dragostea, natura, credinţa. Nu în ultimul rând, vorbitorul ne relevă şi altă caracteristică a celor mai recente creaţii semnate Valentina Balaban: exprimarea eliptică, un adevărat sens giratoriu către sine care poate determina un alt punct de atracţie şi de unicitate volumului.

Bucuroasă că ne poate oferi un fragment din lumea sa prin intermediul acestui foarte nou produs al minţii şi sufletului, respectiv cea mai recentă carte, autoarea ne-a făcut părtaşi totodată şi la emoţia vie a dăruirii de sine prin intermediul lecturării în variantă proprie a unor poeme, aşa cum se deschidea volumul, la întâmplare.

Fiind prezenţi şi câţiva epigramişti membri ai Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea”, asistenţa a avut parte şi de şarja unor catrene cu haz, majoritatea compuse special pentru eveniment şi autoarea prezentă. Astfel, i-am audiat şi ne-am amuzat de catrenele lui Păun Condruţ, Ionel Negruţ, Vasile Mandric, Stela Şerbu-Răducan. Vă pot ilustra atmosfera cu unele dintre catrene: cel numit „Dilemă” şi semnat Ionel Negruţ: „Întrebarea ce se pune/ Pentru critici, corifei:/ Cum s-o critici, când îţi spune/ „Lumea ta” e lumea ei”, dar şi catrenele Stelei Şerbu-Răducan: „Din suflet eu vreau să-i ţin partea/ Citesc, cu atenţie, cartea/ Încât nici o rimă nu scap/ Îţi vine să-şi iei lumea-n cap!” şi „Poezia-i minunată/ Autoarea-i talentată/Să mai scrie, să trăiască! Lasă lumea să vorbească…”.

Pelerinii credinţei la Izvorul Tămăduirii de la Biserica Greacă din Brăila

Biserica brăileană cu hramul Buna Vestire, construită de membri ai Comunităţii Grecilor din Brăila între 1863 şi 1872 este atracţia credincioşilor din întreaga ţară şi nu numai în aceste zile, pelerinajul de Izvorul Tămăduirii fiind unul deja intrat în tradiţia locului. Apa a ţâşnit, exact de unde era gândit sfântul altar, încă din perioada construcţiei lăcaşului, aşa că situaţia a fost considerată, pe bună dreptate, miracol divin. De aceea, al doilea hram al bisericii a fost ales Izvorul Tămăduirii.
De-a lungul timpului, credincioşii au descoperit virtuţile cu adevărat miraculoase ale acestei ape şi vestea s-a dus până departe, atrăgând oameni, de diferite categorii sociale, pentru care medicina tradiţională s-a dovedit neputincioasă.
Unii pelerini, mai cu seamă cei sosiţi din depărtare – chiar şi din Bulgaria, Grecia, Ungaria – ajung din vreme la Brăila şi se aşează cuminţi la rând, alături de localnici, în aşteptarea momentului când Înalt Preasfinţia Sa dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi în frunte cu Părintele Protopop al Protoieriei Brăila – preot Gheorghe Marinescu şi preotul paroh Filip Nicolescu al Bisericii Greceşti, va oficia Sfânta Liturghie şi va da sfânta binecuvântare în dimineaţa zilei de 29 aprilie 2011, în sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Dar slujba religioasă începe din ajun, în seara de joi, 27 aprilie. Pentru pelerinii călători comitetul parohial asigură hrană, sprijin binevenit pentru destui dintre aceştia.

Efective de jandarmi asigură ordinea, 100 de angajaţi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi după cum confirmă plt. Sorin Neftode sunt prezenţi la datorie, alături de reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie, ai Poliţiei Comunitare, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dunărea” şi ai Serviciului de Ambulanţă.

“Fără credinţă nu se poate!”

Anul acesta primii pelerini au fost deopotrivă gălăţeni şi brăileni, ei aşezându-se la rând în curtea bisericii încă de la orele de prânz ale zilei de miercuri, 27 aprilie. Vorbesc (n.aut. joi, 28 aprilie, oră de prânz) cu Aurel Munteanu, din municipiul Galaţi, care a fost printre fruntaşi şi are forţa să reziste atâta vreme afară, sub cerul liber. “Am sosit aici miercuri, pe la ora trei după-amiază. Vin de cinci ani la rând şi pot să spun că această apă miraculoasă a făcut şi pentru mine un bine pe care doctorii nu au reuşit să-l facă. Aveam dureri mari în partea dreaptă a corpului şi nimeni nu ştia să-mi spună de ce, iar de leac nici nu putea fi vorba. Apa de la Izvorul de sub altarul Bisericii Greceşti de la Brăila a adus vindecarea pentru mine, aşa că de atunci vin aici să iau din această apă. Dar fără credinţă nu se poate. Noi trebuie să credem în aceste lucruri dumnezeieşti!”, ne îndeamnă bărbatul.
La fel ca dânsul afirmă şi alţi creştini situaţi în primele locuri, imediat în preajma uşii pe unde vor coborî la izvor şi de îşi vor lua provizii cu apa care nu îşi schimbă compoziţia nici după câţiva ani şi a cărei putere vindecătoare este confirmată mereu şi mereu de credincioşi.
Biserica Greacă este vestită şi pentru frumuseţea sa, fiind zidită după planurile arhitectului Avraam Ioanidis din Brusa şi având printre lucrările de pictură interioară şi unele realizate de binecunoscutul Gheorghe Tăttărescu, acestea conferindu-i calităţi pentru care a fost înscrisă în lista monumentelor istorice. Foarte mulţi reprezentanţi ai Comunităţilor Elene din ţară sosesc, de asemenea, la sărbătoare şi este prezent – ca de altfel în toate momentele importante de acest gen – şi Haralambie Caravia, preşedintele Comunităţii Grecilor din Brăila.

Cu prilejul Săptămânii Luminate şi a sărbătorii de Izvorului Tămăduirii, la Teatrul „Maria Filotti” se vernisează expoziţii de flori, de icoane şi de produse pascale, o tradiţie ce include şi prezenţa IPS Casian la aceste evenimente, binecuvântarea Înaltului Păstor al Arhiepiscopiei Dunării de Jos fiind aşteptată şi de brăilenii care păşesc în spaţiul altarului Thaliei.

Zilele Colegiului „Murgoci” – sărbătoare în cinstea patronului spiritual

În perioada calendaristică în care se află sărbătoarea creştină dedicată Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Colegiului Naţional „Gh. Munteanu – Murgoci” din municipiul Brăila, se desfăşoară şi tradiţionala manifestare aflată sub semnul Zilelor Colegiului. Astfel că în zilele de 27 şi 28 aprilie 2011, la liceul menţionat (fost de matematică – fizică şi unul din cele mai importante din urbe) au avut loc o serie de evenimente menite să sublinieze importanţa instrucţiei şi nivelului acesteia în şcoala secolului XXI.
Din programul coordonat de directoarele Viorica Moşescu şi Florina Marin împreună cu echipa din cancelarie nu lipsesc activităţile artistice, sportive şi aplicative.
Primul punct din şirul de evenimente a constat în lansarea aplicaţiei online „Note în catalog”, după care a urmat tradiţionala serbare a liceenilor derulată şi în acest an în sala mare a Teatrului „Maria Filotti” şi prefaţată de premierea olimpicilor. Şi sala de sport a liceului s-a dovedit atractivă, aici având loc întreceri handbalistice şi simultane de şah.

Catedrele de istorie, geografie, ştiinţe sociale şi religie au avut momente distincte. Astfel, în Amfiteatrul mare s-a prezentat cartea „Reîntoarceri” de prof. Maria Cogălniceanu – în prezenţa autoarei, volumul bazat pe documente având darul să stârnească, şi în rândul tinerilor, interesul pentru lectură şi cercetare. Au fost alături de autoare, în caliatte de referenţi, prof. dr. Elena Emilia Lica (foto, cu revista „Vox Historiae”) şi Daniela Drăghici. Tot în Amfiteatru s-a lansat şi revista „Vox Historiae” nr. 8 şi au fost acordate premiile Societăţii de istorie „A. D. Xenopol” ce activează în cadrul Colegiului „Murgoci”.
Cabinetul de geografie a găzduit, în aceeaşi zi, un concurs cu elevi din clasele de gimnaziu şi tardiţioanla întrecere „Danubiana” coordonată de profesorii Steluţa Dan, Gabriel Pascu şi Mirela Apostolache.
În Amfiteatrul mic s-a derulat o dezbatere cu elevii sub genericul „Prezenţa lui Dumnezeu în vieţile noastre” coordonatori fiind profesorii Mariana Maţian, Ionuţ Al. Chioreanu şi Cornelia Munteanu.

Sesiunea interdisciplinară de comunicări ştiinţifice pe domeniile fizică şi biologie s-a derulat în cabinetul de fizică sub coordonarea profesorilor Manuela Gheorghiu şi Felicia Popescu. Sesiunea de comunicări la matematică a reunit elevii pasionaţi de această disciplină în sala P 2, aici avându-i ca maeştrii de ceremonii pe profesorii Dan Negulescu şi Gheorghe Alege.
Prof. Vlad Mădălina s-a preocupat de evenimentul lansării, în cabinetul de chimie, a revistei „Chimia de nota 10” nr. 12 – 13 şi tot aici a avut loc sesiunea de comunicări pe profil.

Ziua de 28 aprilie a fost şi ea plină de evenimente, iar elevii s-au arătat la fel de entuziaşti. Pasionaţii de limba, literatura şi cultura franceză au participat la sesiunea de comunicări omonimă în cabinetul de profil, profesorii Ingrid Iavorschi şi Mihai Lefter fiind coodonatori.
Elevii vorbitori de limbă engleză şi-au exersat cunoştinţele într-un concurs de discurs public, participând deopotrivă şi la lansarea revistei „Celebrating English” – coordonatori prof. Dana Oprescu, Rodica Neagu, Elena Dumitru.
Şi pentru iubitorii artelor plastice a existat un moment, vernisajul expoziţiei de pictură „Osterfeler” din holul etajului al doilea reunindu-i în special pe elevii clasei a VIII-a împreună cu prof. Tatiana Badea.
Vorbitorii de germană au avut alt program, ei fiind invitaţi la premierea în cadrul concursului de eseuri cu tema „Was ist wichtig fur im Leben”. Şi tot ei au realizat un interesant panou (foto alăturat, elevi şi directorul Viorica Moşescu) amplasat la parter.

Catedra de informatică a desfăşurat mai multe activităţi, semn că elevii cu acest gen de preocupări fac parte dintr-o categorie lărgită, având şi pasiuni adiacente. Astfel, a fost lansată revista „iTeam” nr. 4 – coordonator prof. Gherghina Stanciu, iar elevii claselor a IX-a au participat la prezentarea proiectelor multitouch realizată de prof. Cristina Anton. În colaborare cu Casa Corpului Didactic Brăila şi Şcoala „Miron Costin” a avut loc Concursul interjudeţean de informatică „Micii IT-işti” destinat elevilor din clasele a V-a şi a VI-a, coordonatorii competiţiei fiind profesorii Florina Marin, Cristian Anton şi Paul Pruş. Nu în ultimul rând, s-au desfăşurat întrecerile finalei de fotbal şi de tenis de masă.

Evident, se cuvine menţionat că acolo unde s-au realizat reviste, acestea au fost împlinite cu directul concurs al elevilor – chiar dacă aici ei nu apar menţionaţi. Cu siguranţă, secvenţe din sărbătoare vor putea fi admirate şi pe site-ul liceului http://www.cngmm.ro
De asemenea, pe parcursul evenimentelor s-a auzit şi imnul colegiului „Vivat Murgociul” – din care vă ofer o mostră

„Vivat Murgoicul, frumoşi liceeni
Petale scăldate-n parfum de polen,
Cu ochi de lumină, cu zâmbet de vis,
Clădind din cerneală un mic paradis
Al celor mai vrednici prinţi brăileni!”

Expoziţie de acuarelă a lui Hugo Mărăcineanu la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”

Arta ne dezvăluie faţete miraculoase ale mediului înconjurător, atât de banal uneori, şi de aceea merită să fii în preajma artiştilor, să afli mai multe despre lume şi despre Artă, mai cu seamă că micul nostru univers familiar(l) nu prea ne oferă multe şanse de evadare către spaţiile spirituale la care orice om are dreptul. De aceea, este binevenită invitaţia la un periplu pictural prin intermediul simezelor de la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din municipiul Brăila care găzduieşte în aceste zile o expoziţie de acuarelă, lucrările aparţinând profesorului Hugo Mărăcineanu – membru al filialei brăilene a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

La vernisajul din 27 aprilie oficiile de gazdă au fost realizate de Dragoş Adrian Neagu (foto, în dreapta, lângă Hugo) – directorul Bibliotecii, acesta ţinând să aprecieze prezenţa lucrărilor plasticianului în contrapondere cu frecvenţa mai mare a ocupării spaţiul expoziţional de la parterul sediului din Calea Călăraşilor de lucrări ale elevilor, evident şi din cei de la Cenaclul Plastic „Coloana H” coordonat de Hugo Mărăcineanu de mai bine de un deceniu.

Pentru prietenii prezenţi la vernisaj chiar autorul şi-a prezentat expoziţia. „Cei care îmi ştiu lucrările poate că au fost puţin surprinşi. Este adevărat că acuarela este o tehnică rapidă în care contează foarte mult spontaneitatea”, aşa şi-a depănat Hugo povestea unei călătorii către începuturi, depănând firul expoziţional cu secvenţe din vremea când era foarte tânăr şi avea senzaţia că o acuarelă este neapărat o tehnică foarte rapidă, aceasta fiind impresia neiniţiatului. A aflat destul de curând că la o acuarelă poţi lucra şi câteva luni, ori ani, un element foarte important fiind reprezentat de modul cum se prepară hârtia. De asemenea, lucrările de acuarelă sunt mai sensibile şi trebuie protejate cu mare grijă, în timp putând fi deteriorate simţitor dacă nu iau măsuri speciale – de lumină, umiditate etc.

„De ce acuarelă? Întâi de toate pentru că permite nişte lucruri extrem de interesante faţă de celelalte modalităţi de exprimare plastică. În primul rând, îmi permite să abordez uşor tehnica mea de lucru: pornesc de la alb şi mă adâncesc în umbre (…) Acuarela este o peliculă transparentă, bizară, pe care trebuie să ştii s-o manevrezi cu vârful pensulei, cu coada pensulei, cu degetul în aşa fel încât să nu ataci textura hârtiei. Dacă acuarela este proastă, dintr-o dată hârtia devine mată, se matisează, dacă acuarela este bună, transparentă şi hârtia este mai groasă atunci şi rezultatul este pe măsură. Spuneam că fac mai multe tehnici de acuarelă, din dorinţa de a-i învăţa pe ceilalţi. Astfel, fac tehnica de acuarelă fuzionată, umedă, engleză, de la acre trec la alte tehnici, de pildă acuarela uscată în care foloseşti hârtia uscată şi petele sunt mai puţin fluide şi permit nişte juxtapuneri interesante, păstrând transparenţa şi în acelaşi timp pauzele de alb, există o tehnică a contururilor concentrice şi există o tehnică haşurată, există o tehnică a învăluirii cromatice pe etape: aşa le-am sistematizat, aşa le-am exersat, le-am predat…”, sunt doar câteva din elemntele de pedagogie a picturii în tehnicile de acuarelă pe care Hugo a ţinut să le enunţe la vernisaj.

Şi pentru în programul-catalog artistul şi-a dezvăluit câteva gânduri, selectez câteva idei aici: „Când, după lungi etape de frământări şi întrebări abisale asupra rostului artei şi al omului, de exerciţii şi elaborări alambicate compoziţional, după manevrări spectaculoase a mijloacelor plastice în variate tehnici: ulei, acrilice, tempera, cerapastel, grafică, linogravură, metoplastie etc. pe care mă trudesc a le supune voinţei mele ca să dezvălui privitorului nu numai lumea aşa cum o văd şi o înţeleg, ci mai ales tâlcurile, legile şi frumuseţile ei profunde, când obosesc simt nevoia unei pauze, unei reverii spre plutirea plină de viaţă a începuturilor (…)”.

Au ales să-i fie alături colegului de domeniu artiştii Vasile Gaiţă şi Ionel Radu – colegi de filială UAPR, profesorul şi artistul plastic Victor Chiriloaie – binecunoscut caricaturiştilor mai ales cu supranumele „Chiril”, deopotrivă coleg de cancelarie cu autorul la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, caricaturistul Costel Pătrăşcan, Nelu Ivan – colecţionar, membru al Cenaclului filateliştilor. Păcat că publicul brăilean alege să fie departe de asemenea manifestări unde ar avea ocazia nu doar să cunoască artiştii şi să dialogheze cu ei pe teme izvorâte din chiar lucrările prezente pe simeze, ci şi să ia contact cu informaţii şi detalii artistice aidoma unor adevărate lecţii de artă, aşa cum s-au întâmplat lucrurile şi la vernisajul despre care vă povestesc.

Hugo Mărăcineanu, vicepreşedinte al filialei brăilene a UAPR, este la a 57-a personală. A expus, încă din 1969, în ţară şi nu numai. Are lucrări în colecţii particulare din Australia, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Polonia, SUA, Ungaria.

„Privitorule, vei trăi aceste bucăţi de reverie aşa cum poţi, cum eşti, cum te-ai educat – de vrei să afli cine sunt eu, caută-mă în umbrele coloarte, în atmosfera şi-n dominanta cromatică, dar ami ales în bucuria cu cere am venit spre tine”, este îndemnul autorului care expune acuarele diversificate şi atractive tematic, de la „Meri în floare” la „Noapte la Lepşa”, de la Mănăstirea Secu” la „Comorofca iarna” ori „Colţ la strada Unirii”. Vizionare plăcută!