Moara de Hârtie: lansare „Cărțișor de Autor Maria, Regina României”

*Eveniment derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, în 13 februarie 2019, de la ora 19.00 în capitală

     Asociaţia Moara de hârtie (https://www.moaradehartie.ro) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române – director Ioan Cristescu, scriitor –  organizează miercuri, 13 februarie 2019, de la ora 19.00, de lansare a unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Maria, Regina României, manufacturat înAtelierul-muzeu Moara de hârtie din Comana. Participă istoricul Georgeta Filitti, actrița Simona Mihăescu – şi care interpretează rolul Reginei Maria, într-un spectacol regizat de Ștefan Lupu la Teatrul Mic, scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică. Amfitrion va fi Loreta Popa. Evenimentul are loc la sediul MNLR Bucureşti (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 – în spatele Bisericii Albe). Intrarea este liberă. Mărţişoarele speciale au preţuri cuprinse între 7 sau 12 lei până la 100 (şi peste) lei.

Cărțișorul de Autor Maria, Regina României, ediția 2019, cuprinde între copertele lui un scurt fragment din volumul „Patru anotimpuri din viața unui om”, capitolul „Primăvara!”. Anul acesta, Cărțișorul de Autor apare și în limbile engleză și franceză. Pentru că Maria, Regina României, a scris în engleză şi multe dintre cărţile ei au fost traduse şi în franceză, iar mărţişorul se află pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, Moara de hârtie și Muzeul Național al Literaturii Române își doresc ca versiunile în cele două limbi străine să fie percepute şi ca un mesager al tradiţiilor româneşti în Europa şi în lume. Vor exista, ca și anul trecut, trei versiuni: Cărțișorul de Autor, prins pe o cartolină, Cărțișorul de Autor din hârtie de mână, ambalat în cutie sub formă de carte având imprimată pe copertă, cu negru, monograma Reginei Maria, Cărțișorul de Autordin fire de bumbac, ambalat în cutie sub formă de carte, având monograma Reginei Maria imprimată pe o presă de poleit, în auriu. Produsul este realizat din hârti reciclată realizată manual, coperta având inserţii de plante.

Iniţiatorii – „De ce Cărțișor? Pentru că în lada de zestre a poporului nostru există un obicei străvechi, cel al Mărțișorului, iar cartea merită purtată în dreptul inimii. Cărțișorul de Autor, lansat acum doi ani cu versurile poetei Ana Blandiana, a continuat cu un alt nume de aur al literaturii române, Nichita Stănescu, iar anul acesta marchează Centenarul României Mari cu cea care a fost Maria, Regina României. De ce Maria, Regina României? Pentru că, deşi nu s-a născut în România, Regina şi-a iubit ţara de adopţie şi a stat în spatele realizării acestui vis al Marii Uniri de la 1918, fiind considerată Regina Tuturor Românilor. Pentru că este mai puțin cunoscut faptul că Maria, Regina României, a găsit timp să scrie nu doar memorii, ci şi nuvele şi poveşti. Hărăzită cu talent literar şi o mare sensibilitate artistică, s-a remarcat prin scrieri de o frumuseţe aparte. Dacă paginile biografice cuceresc printr-un extraordinar simţ al observaţiei, sinceritate şi farmecul mărturisirii, paginile de poveste constituie o dezlănţuire de metafore, de imagini ce abundă în detalii dintre cele mai surprinzătoare, creând o atmosferă ce învăluie cu totul cititorul, purtându-l într-o lume de legendă„.

Reclame

Expoziţia „Dialog-Imagine”, patru artişti la Galeriile de Artă Brăila

*Pe simeze, lucrări de Ana Maria Negară, Daniel Nistor, Iulia Tsamuris şi Traian Tsamuris * Vernisaj sâmbătă, 9 februarie 2019, de la ora 16.00

    Galeriile de Artă (Piaţa Traian nr. 2, parter) Brăila prezintă din 9 februarie 2019 expoziţia „Dialog – Imagine” cu lucrări semnate de artiştii plastici Ana Maria Negară (a participat la simpozionul/ tabăra de sculptură „Nicăpetre” organizat la Brăila de Consiliul Judeţean prin Muzeului Brăilei „Carol I” şi are lucrări monumentale în oraş, la fel cum are şi în alte oraşe din ţară şi din lume), Nistor Daniel-MihaiIulia Livia Tsamuris – artist vizual de formație grafică, cu studii sub îndrumarea lui Abraham Jakab și Carmen Apetrei; pasionată de fotografie – şi Traian Tsamuris (artistul nonconformist, de fapt el e specializat în pictură religioasă – dar eu am un minunat portret de copil realizat la minut, cândva pe faleză, fiind încă elev – artist care ne-a încântat de câteva ori în spaţii neconvenţionale ex. https://brailachirei.wordpress.com/2010/01/24/„tsamuris-friends-reloaded”-sau-cand-artistii-plastici-coboara-in…-public/). Evenimentul este organizat de filiala Brăila – preşedinte Gh. Mosorescu – a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România. Expoziţia vine să înlocuiască de pe simeze lucrările regretatului Ion Găţă care au putut fi admirate din 19 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/18/expozitie-ion-gata-in-memoriam-la-galeria-de-arta-braila/).

Este întâlnirea lucrărilor a patru artişti de specialitate diferită care îşi sustin crezul artistic. Astfel sculptura, ceramica, grafica, fotografia şi pictura comunică armonios în spatiul Galeriilor de Artă ale UAP Brăila„, precizează Traian Tsamuris în invitaţie.

Partener al evenimentului este firma Bella Italia – managerul Iulian Zamfir fiind unul dintre absolvenţii Liceului de Arte „Hariclea Darclee” din Brăila, unul dintre împătimiţii colecţionari de artă brăileni.

 

** *  Informaţii de la vernisaj, foto şi video vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Concert simfonic cu Orchestra de cameră „Cavadia”, la Lyra

*Evenimentul organizat de Filarmonica „Lyra – George Cavadia” este programat pentru data de 20 februarie 2019 de la ora 18.00, sub conducerea dirijorală a maestrului Petrea Gogu

Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Braila – manager Ionuţ Săndel Balaban – invită publicul meloman miercuri, 20 februarie 2019, cu începere de la ora 18.00 în sala de concerte „Dr. Nicu Teodorescu” a Palatului „Lyra” din municipiul Brăila la cel de-al doilea concert simfonic al anului, sustinut de Orchestra de cameră a filarmonicii dirijată de col (r). prof. Petrea Gogu. 
Solişti în concert sunt Petrea Gisca – la corn, Carina Tanase-Ene – la pian, Victor Tiganusi – la corn.
În program, lucrări de Joseph Haydn – Uvertura la Opera „Armida”, Concert pentru pian, orchestră de coarde în Do Major şi Simfonia nr. 45 în Fa diez minor, de Georg Philipp Telemann – Concert pentru 2 corni şi orchestră de coarde în Mi bemol Major.

Bilete se găsesc la agentia filarmonicii din Calea Călăraşilor nr. 52 (Casa Tineretului) de luni până vineri între orele 8.00 – 18.00. Detalii şi rezervări la telefoanele 0787261117 şi 0787817063. Preţ bilet: 30 lei.

 

Ziua internațională a cititului împreună 2019, la Brăila

*Gazdă şi organizator, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila – secţia Ludotecă, coordonator Doina Stanciu * În 31 ianuarie; cu elevi, în principal de la ciclul primar, de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” şi de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă”

   La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-au desfăşurat, 31 ianuarie, evenimente dedicate Zilei Internaţionale a Cititului Împreună (ZICI – marcată în peste 100 de țări) ediţia 2019 organizată împreună cu Asociația “Citim Împreună România” care a inițiat proiectul şi a atras anul acesta peste 600 de parteneri din toate județele. Scopul manifestărilor este de a trimite un mesaj celor implicați în creșterea unui copil – părinți, profesori, dar și factorilor de decizie – şi anume că fiecărui copil merită să i se citească minimum 20 de minute pe zi, începând din prima sa zi de viață și până când poate citi singur. Tema de anul acesta este „ZICI ca să ȘTIM” (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) – o simbioză perfectă între lectură și învățare. 

       Au avut loc sesiuni de lectură, la secţia Împumut pentru Copii. Ludoteca,  joi, 31 ianuarie, cu elevi, clasa a III-a, de la Școala Gimnazială “Vlaicu Vodă” – cu prof. înv. primar Daniela Vişan – şi elevi, clase a III-a și a VI-a. de la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius” – cu prof. înv. primar Rodica Bianu şi prof. Adriana Tudor, voluntar Popa Lidia. Evenimentele au fost coordonate de bibliotecar Doinița Mihaela Stanciu de la secţia gazdă. Mai multe foto la https://www.facebook.com/Secția-de-Împrumut-pentru-copiiLudoteca-394830023982410/

Cu prima grupă s-a lecturat din „Vivi și copacul roditor”, de Dana Cristiana Maier și Cristina Barsony. La final, micuții au fost recompensați cu alune – pentru că făceau parte din poveste, dar şi cu diplome, semne de carte. Elevii de la Pedagogicc au lecturat din „Marea fabrică a cuvintelor” de Agnes de Lestrade şi Valeria Docampo. Au primit şi ei, la final, daruri.

Atelier de storytelling pentru adulți, în proiect Erasmus+ la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Înscrieri până pe 13 februarie 2019, la Ludotecă

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila derulează, până în iunie 2020, proiectul inter-generațional intitulat „Fabrica de poveşti”, finanțat prin programul european Erasmus+ cu scopul de a „îmbunătăți performanțele profesionale a doi angajați și a unui voluntar ai bibliotecii, în ceea ce privește stoytelling-ul, ceea ce va conduce la realizarea unor activități mai atractive pentru publicul brăilean„. Coordonator proiect este bibliotecar dr. Eduard Claudiu Brăileanu – șef Relații cu Publicul. 

        Câteva din activităţi vor fi desfăşurate în 14, 19, 26 februarie și 12 martie 2019 sub genericul „Cum se spun poveştile? Atelier de storytelling pentru adulți„. Doritorii se pot înscrie la Ludoteca bibliotecii – secţia Împrumut pentru copii (Piața Poligon nr 4) până pe 13 februarie 2019.  

      Alte activităţi s-au desfăşurat în decembrie 2018 sub genericul „Povești cu Zâna Măseluță pentru copii și părinți” – atelier de educație privind igiena orală susținut de medicul Oana Pireu. În 16 februarie 2019, de la ora 10.00, încep alte ateliere cu acelaşi generic. pentru copii cu vârste de 3 și 7 ani, dar şi cu vârste între 8 și 12 ani. 

Consiliul Local Municipal Brăila, şedinţa ianuarie 2019

*În 31 ianuarie, de la ora 10.00 

Consiliul Local Municipal (CLM) Brăila se reuneşte în plen, pentru şedinţa ordinară aferentă lunii în curs, în data de 31 ianuarie 2019 de la ora 10.00 în sala de şedinţe a Companiei de Utilităţi Publice „Dunărea”. 

Ordinea de zi propusă de primarul Marian Viorel Dragomir cuprinde 68 de puncte (click pe document proiect ordine de zi sedinta ordinara 31 ianuarie 2019 în format DOCX pentru amănunte).

1) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexelor nr. 1 și 2 la HCLM nr. 622/ 21.12.2017, referitoare la „Stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Brăila și Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brăila, în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/ 2017”; 2) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 623/ 21.12.2017 referitoare la <Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr. 153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică „Seroplant” Brăila>; 3) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 624/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila”; 4) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei nr. 2 la HCLM nr. 625/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea statului de funcții și salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr. 153/ 2017, pentru Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila”; 5) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 626/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară Brăila”; 6) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Anexei la HCLM nr. 627/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr.153/ 2017, pentru Serviciul Public de Asistență Medicală și Administrare a Creșelor Brăila” (….)

Unirea Principatelor Române, marcare la 160 de ani

*La Brăila, evenimentele publice de aniversare încep la ora 11.00 * Pentru oraşul de la Dunăre, Unirea de la 1859 a condus la creştere urbană şi modernizare 

 

domnitorul
Alexandru Ioan           Cuza

Data de 24 ianuarie 2019 reprezintă momentul istoric crucial pentru ceea ce se va numi, din 1918, România. De aceea au loc manifestări publice, în organizarea administraţiilor centrale şi locale, dedicate împlinirii celor 160 ani de la Unirea Principatelor Române – Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub un acelaşi sceptru, al colonelului Alexandru Ioan Cuza ales succesiv domn al Moldovei la 5 ianuarie (atunci data era 17 ianuarie 1859, după calendarul gregorian în vigoare) și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859 (atunci conform calendarului vechi, 5 februarie).

La Brăila, evenimentele publice au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bust, foto în dreapta) – reamplasat, cum se ştie, în capătul dinspre Calea Călăraşilor a bulevardului care îi poartă numele, după următorul program stabilit de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila: ora 10.50 întâlnirea oficialităţilor; ora 11.00 ceremonialul militar: Semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României; ora 11.10 serviciu religios oficiat de soborul de preoţi; ora 11.20 evocare a momentului 24 ianuarie 1859, cuvânt al prefectului George Adrian Paladi; ora 11.25 program artistic prezentat de Ansamblul “Pandelaşul”, Maria Ciocan şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila; ora 11.45 depunere de jerbe și buchete de flori la monument; ora 12.15 încheierea manifestării. 

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila transmite că la manifestare efective IJJ vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică: „În vederea prevenirii oricăror situaţii nedorite, jandarmii brăileni se vor afla în zona în care se desfăşoară manifestările dedicate acestui eveniment şi vor avea misiunea de asigurare a unui climat de ordine şi siguranţă publică atât în zona de desfăşurare, cât şi pe traseele de afluire/defluire ale participanţilor. Recomandăm participanţilor să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale (genţi, poşete etc.) şi a celor de valoare şi să evite conflictele de orice natură. Totodată, reamintim cetăţenilor că pentru eventuale sesizări se pot adresa cu încredere jandarmilor prezenţi în dispozitiv„.

** * Oraşul Brăila a profitat din plin de Unire. Noile reguli administrative, dar şi complexitatea vieţii în noua formulă, au condus la dezvoltare urbană, la efectuarea unor primi paşi în modernizare. Se remarcă acest lucru dacă îl lecturăm pe Nae A. Vasilescu, un autor (prea ades copiat, prea rar citat… primul care foloseşte sintagma „stradele”) care ne-a lăsat cel puţin o carte de referinţă despre Brăila veche – din cea publicată în 1906 citez mai jos – cu păstrarea grafiei vremii (notă. Şi mă întreb cu ce mai rivalizăm acum, în 2019. când cea mai frumoasă parte urbană, zona centrală – plină de construcţii incluse în Lista Monumentelor Istorice Lista_monumetelor_istorice_din_judetul_Braila-2004, nu este renovată şi pusă în valoare astfel încât să arate cu adevărat pe măsura fabuloasei istorii a Brăilei):

După planul căpitanului rus R. Von Barroczyn, ridicat în anul 1834 din ordinul generalului conte Kiselef, guvernatorul principatelor Ţării Româneşti, oraşul se întindea până la Bulevardul Cuza pe care în acel timp erau construite numai bordee şi locuinţe din lemn, toate pe partea stângă a stradei, începând de la malul Dunării până la actuala stradă a Şcoalei Publice. Pe toată cea-laltă întindere a stradei, până la Cetăţuie, nu se vedea nici o clădire. Oraşul, în genere, era puţin populat (…) Bulevardul Cuza forma raionul oraşului, iar pe strada Unirii era şanţul, a cărui urmă a existat până în 1885, în partea de la Biserica Maicii Domnului şi până la podişcă, care servea şi de scurgere a apelor, ce se strângeau din ploi. Cu facerea pavajului şi nivelarea stradelor s-a astupat şi această parte de şanţ, desfiinţându-se podişca. Pe locul unde este acum Bulevardul Carol, începând cam de la ulicioara ce duce la Biserica Maicii Domnului şi până la Piaţa Carantinei, erau maluri înalte dintre care unul nu a fost tăiat şi nivelat de cât în 1884.

        Din timpul de demult puţini mai povestesc şi azi, de viea lui moş Mitu: una din cele mai frumoase vii din împrejurimile Brăilei, unde pe vremea turcilor mergeau Paşii de se desfătau. Cămara lui moş Mitu rea plină de peşte uscat, afumat şi sărat. Păstrămioara de berbec şi de oaie nu lipsea. Dulapul era plin cu roşcove, alune, stafide, năhut şi toate mizilicurile cu care se puteau cinsti feţele curate ale oaspeţilor. Viea lui moş Mitu era în inima oraşului de azi (notă. Reţinem, anul 1906), pe partea stângă a stradei Regale, în Piaţa Poporului, vie care a durat până în 1860.

      În 1841 s-au săvârşit primele barieri la raza oraşului (…) După înaltul ordin (notă. Din 1844), Municipalitatea hotărăşte mutarea barierelor mai spre câmp, stabilindu-se zona oraşului unde actualmente se află strada Griviţei. Până în anii din urmă se vedea urmele şanţului vechiu lângă Spital. 

      Prin anul 1869-70, oraşul crescând, populaţiunea mărindu-se, se simte din nou nevoea mărirea razei oraşului şi se hotărăşte o nouă zonă, care este cea de azi (notă. Repet, anul 1906). Avem astfel din mica cetate de odinioară, care cuprinde cartierul cel mai principal, porţiunea dinspre strada Dobrogei, strada Rubinilor, strada Danubiului şi care este mai des locuit, cu cât se întindea spre localul Poştei, spre Dunăre şi în spatele Palatului Administrativ  până la Bulevard; un oraş care ar putea rivaliza cu cele mai moderne oraşe din occident„.