La Lyra, fantezia muzical distractivă „Ceata lui Zambilici în căutarea lui Moş Crăciun”

*Sâmbătă, 9 decembrie 2017, de la ora 17.00; spectacol al Teatrului Junior din Târgovişte

     Copiii şi nu doar ei sunt invitaţi la un spectacol deosebit, sâmbătă – 9 decembrie 2017 – de la ora 17.00, când Teatrul Junior din Târgovişte prezintă la Brăila fantezia muzical-distractivă „Ceata lui Zambilici în căutarea lui Moş Crăciun”.
După cum subliniază organizatorii – loco, Filarmonica „Lyra – George Cavadia” condusă de Ionuţ Săndel Balaban, evenimentul va cuprinde muzică, teatru, personaje de poveste, jocuri, baloane de săpun, lasere, efecte speciale şi invitaţi surpriză. În plus, publicul participă la o tombolă cu premii. Altă bucurie: Moş Crăciun va oferi daruri tuturor copiilor prezenţi la spectacol.
Pret bilet, 25 lei – special pentru Brăila. Biletele pot fi achizitionate de la Palatul „Lyra” zilnic intre orele 16.00 – 19.00 şi sâmbătă începând cu ora 9.00.

Anunțuri

Poetul Nicolae Grigore Mărășanu, aniversat la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 17.00 prin lansarea cărţii „Locuirea în poezie. O estetică a supraviețuirii / convorbiri” cu prof. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman) 

     La Muzeul Brăilei „Carol I” are loc vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 17.00 lansarea cărții „Locuirea în poezie. O estetică a supraviețuirii / convorbiri”, apărută la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, autori fiind Nicolae Grigore Mărășanu şi Viorel Coman (numele de autor al prof. dr. Viorel Mortu).
Evenimentul este dedicat aniversării poetului Nicolae Grigore Mărășanu (născut la 7 decembrie 1937 în Măraşu, judeţ Brăila – localitate în spaţiul Insulei Mari a Brăilei, a fost strămutată la un moment dat după inundaţii masive pentru că se afla mult prea aproape de fluviul Dunărea). Vor prezenta cartea şi autorul sărbătorit Zamfir Bălan, Valentin Popa, Vasile Datcu.
Moderator va fi Ionel Cândea – manager al muzeului gazdă; evenimentul are loc în sala de festivități a sediului din Piața Traian, nr. 3.

Expoziţii ale Muzeului Jucăriilor, la Brăila

*”Ani de școală… amintiri și nostalgii”, la Centrul Diversității Culturale şi „Păpuși în costume tradiționale”, la Secția Etnografie *Vernisaje vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 12.00 şi ora 13.00 

      Brăila găzduieşte din nou obiecte colecţionate de ing. Cristian Dumitru şi Mihail Dumitru de la Asociaţia Muzeul Jucăriilor Bucureşti. De această dată, sunt două expoziții care au fost amenajate la Muzeul Brăilei „Carol I” şi se vernisează vineri, 8 decembrie 2017.
Expoziția „Ani de școală… amintiri și nostalgii” este deschisă la Centrul Diversității Culturale – gazdă Camelia Hristian, şef Relaţii Publice (Piața Traian nr. 3) cuprinde rechizite, accesorii școlare, oracole și jurnale din perioada 1880 – 1980. Vernisajul are loc de la ora 12.00. 
A doua expoziţie, „Păpuși în costume tradiționale” (s-au fabricat în România, dar nu se puteau cumpăra din magazinele româneşti… aveau destinaţie externă şi de protocol) poate fi admirată la Secția Etnografie – gazdă muzeograf Gabriela Cloşcă, şef secţie (în noul sediu, din strada Polonoă nr. 14) a Muzeului „Brăilei Carol I”. Vernisajul are loc de la ora 13.00.  În caz că nu ajungeţi imediat, fotografii sunt pootate la https://www.facebook.com/pg/AsociatiaMuzeulJucariilor/photos/?tab=album&album_id=893581540801520 şi la https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/?fref=mentions pe paginile Facebook ale organizatorilor. N. red. Dar, cu siguranţă, va fi mult mai plăcut să le admiraţi îndeaproape!
Ambele expoziții vor fi deschise până pe lunii februarie 2018, când jucăriile pleacă să fie admirate/ cunoscute şi de alt public.

Festival de literatură umoristică, ediţia I la Brăila

*Susţinut financiar din bugetul Consiliului Judeţean Brăila – se oferă premii în bani; evenimente în 8 decembrie 2017 

    Consiliul Judeţean Brăila, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii (pe scurt, Centrul de Creaţie) Brăila, propune creatorilor şi publicului un Festival de literatură umoristică. Este prima ediţie şi are două secţiuni: Proză scurtă umoristică și Cea mai bună carte de umor apărută în perioada 2016-2017. Aşa cum precizează iniţiatorii, festivalul are ca scop „cultivarea literaturii umoristice în literatura de gen a Brăilei, descoperirea şi promovarea a noi talente, realizarea unor întâlniri ale publicului brăilean cu nume sonore ale genului satirico-umoristic„. Se oferă disctincţii în bani: Premiul l în valoare de 1500 lei, Premiul ll de 1200 lei, Premiul lll de 1000 lei.

Deja organizatorii au anunţat câștigătorii acestei prime ediții. La secţiunea Cea mai bună carte de umor (din 2016 – 2017): Alex Ştefănescu, Florin Alexandru, Mihai Batog Bujeniţă. La secţiunea Proză scurtă umoristică: Ana Drăgoianu, Marian Răţulescu, Pavel Lică.

Oaspeţii au sosit în 7 decembrie 2017, iar în data de 8 decembrie 2017 au loc evenimente cu public. De la ora 11.00, la Liceul Pedagogic “Dunitru Panaitescu Perpessicius” are loc o șezătoare umoristică şi de la ora 17.00 va fi festivitatea de premiere, unde au loc şi lansări de carte, dar și un spectacol de umor – în sala “Pro Arte” a Centrului de Creaţie (Piața Traian nr. 2).  Aşa cum se observă şi pe afiş, participă şi caricaturistul brăilean Costel Pătrăşcan, caricaturistul (şi talentatul portretist) Leonte Năstase, dar şi Ananie Gagniuc, Cornel Udrea, Sorin Tănase şi umoriştii brăileni în frunte cu Mihai Frunză – preşedintele Clubului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea”.

Mărțișorul, în patrimoniul imaterial UNESCO

*Anunțul a fost făcut de Adrian Cioroianu, ambasador al ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO

     „Un Mărțișor în plină iarnă! De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO! Dragi prieteni reali sau virtuali, În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii. Astăzi, 6 decembrie 2017, la Jeju în Coreea de Sud, reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!„, a anunțat Adrian Cioroianu – ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO (http://www.unesco.org/new/en/unesco/worldwide/europe-and-north-america/romania cu sediul la Paris) – pe pagina sa Facebook. Mulțumim, domnule Cioroianu! 

Este cu adevărat un câștig pentru cultura română, un merit al echipei conduse de universitarul, profesorul de istorie Adrian Cioroianu, mai ales că în comparație cu alte state avem mai puțin obiective pe listele UNESCO – și destule încercări ratate, dar și destule obiective care ar merita să fie cunoscute. Până la urmă, prin UNESCO am avea mult mai multă vizibilitate, așa cum are Transilvania prin legendele (false… dar ce mai contează!) despre prințul Dracula (Vlad Țepeș literaturizat), despre prințul Charles al Angliei care a cumpărat câteva case ale sașilor plecați din satele lor… Deci, acum avem în listele UNESCO 7 obiective: Delta Dunăriiașezările săsești cu biserici fortificate din TransilvaniaMănăstirea Horezubisericile pictate din nordul MoldoveiCetatea Sighișoarabisericile de lemn din Maramureș, fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Mai sunt 13 obiective pe o listă considerată de lucru, și alte 4 propuse pe lsita de patrimoniu imaterial (Doina înscrisă în 2009, Ritualul Căluşului – din 2008, Ceramica de Horezu din 2012, Colindatul de ceată – din 2013, dosar comun cu Republica Moldova – toate acestea nu sunt încă incluse…

Foto de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu marțișor realizat de un elev al Școlii „Mihai Eminescu” din Brăila, prof. Marioara Bălan, într-o activitate despre tradiții populare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=423873764371885) în parteneriat cu Muzeul Brăilei (pe atunci, în 2012, nu se numea încă și Carol I) reprezentat de Brândușa Ilie.

Nota red. Apropo… pe cimec.ro, site-ul patrimoniului din România nu mai există link-ul postat în wikipedia referitor la obiectivele din listele UNESCO… nu înțeleg de ce… iar ultima știre postată este din octombrie 2017…

Regizorul Alexa Visarion, lansare de carte la Galaţi

*Joi, 7 decembrie 2017, la ora 12.00 la Teatrul „Fani Tardini”

Cartea „Împotriva uitării”, eseuri de Alexa Visarion, se lansează joi, 7 decembrie 2017, de la ora 12.00 în foaierul sălii mari de spectacole a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, la Galaţi.
Evenimentul face parte din seria Salonului Literar AXIS LIBRI și este organizat de teatrul gazdă „Fani Tardini” în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia”.  Moderator va fi actrița Tamara Constantinescu. 

Cartea regizorului şi scenaristului de teatru şi film Alexa Visarion a apărut cu sprijinul Institutlui Cultural Român (ICR) la Editura Ideea Europeană, colecţia Teatru.  Autorul, sărbătorit la 11 septembrie 2017 pentru împlinirea vârstei de 70 ani (prin eveniment la sediul ICR), propune aici, într-o abordare interdisciplinară, fascinante trasee de creativitate ale universului Thaliei.

** * Alexa Visarion a montat în ţară şi străinătate peste 100 de spectacole, preferinţele sale fiind – se pare – dramaturgia lui I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Shakespeare, Eugene O’Neill. Ca autor de film , a semnat şi „Înainte de tăcere” (1978), „Înghiţitorul de săbii” (1981), „Napasta” (1982), „Luna Verde” (2008),  „Ana” (2014). În 1983, Alexa Visarion a primit primul grant Fulbright în domeniul teatrului. În 1985 – 1986 a fost invitat să predea la Universitatea din Texas, iar în 1986 – 1988 i s-a acordat o nouă bursa Fulbright; a susţinut cursuri în domeniul filmului la universităţi din Los Angeles, New York şi Boston. A fondat, în 1991, Teatrul romano-american „Eugene O’Neill” – primului teatru independent bilingv din Romania, iar în 2002, a pus bazele Asociaţiei Culturale „Dialog”.

Titlul de patrimoniu cultural european pentru Memorialul Sighet

*În total, 38 de locuri de patrimoniu vor fi laureatele European Cultural Label în 2018 – Anul european al patrimoniului cultural; ceremonia oficială de decernare a titlurilor va avea loc în martie 2018

     Memorialul Sighet (www.memorialsighet.ro/ alcătuit din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti) este unul dintre cele 9 situri/ locuri ce marchează/ simbolizează lupta pentru istoria, integrarea, idealurile și valorile europene selectate pentru a primi titlul de Patrimoniu cultural european (European Cultural Label).  Selecția a fost anunțată înaintea lansării Anului european al patrimoniului cultural – 2018, la Forumul cultural european de la Milano. Celelalte titluri merg spre siturile de patrimoniu muzical din Leipzig din Germania, complexul sinagogal de pe strada Dohány din Ungaria, Fortul Cadine din Italia, Biserica Javorca din Slovenia, fostul lagăr Natzweiler și lagărele adiacente din Franța și Germania, Bois du Cazier din Belgia, satul Schengen din Luxemburg și Tratatul de la Maastricht – Olanda. Mai multe date aici 

Un juriu independent înființat de Comisia Europeană a ales noile situri/ locuri dintr-o listă cu 25 de candidaturi, preselectate de statele membre UE care au participat la această inițiativă. În total, 38 de situri au fost alese să primească titlul de patrimoniu cultural european. Comisia va menționa în mod oficial premianții în februarie 2018, iar ceremonia oficială va avea loc în luna martie 2018.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport – a declarat: „Uniunea Europeană este construită pe valori precum pace, libertate, toleranță și solidaritate. Acestea nu trebuie să fie considerate ca fiind un dat, trebuie să actionăm pentru a le păstra în fiecare zi. Toate siturile de pe lista de patrimoniul cultural european promovează aceste valori și ne amintesc de toți cei care au luptat să le instaureze și să le păstreze. Aștept cu nerăbdare să sărbătoresc cele nouă situri ce vor fi adăugate pe listă în timpul Anului european al patrimoniului cultural în 2018„.

Notă. Un rol important în recunoașterea internațională, ca valoare istorică deosebită, a Memorialului Sighet l-a jucat poeta Ana Blandiana care, în 1993, a prezentat Consiliului Europei proiectul de realizare a Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței, pe locul închisorii Sighet (unde au pierit între alții foștii ministri Constantin I. C. Brătianu, Gh. I. Brătianu, Iuliu Maniu, fostul prim-ministru Constantin Argentoianu, fostul primar al Brăilei, un destoinic gospodar, Radu Portocală) care s-a realizat în 19914, iar Comisia Europeană l-a luat sub egida lui. În plus, Memorialul în care s/a implicat enorm de mult Remulus Rusan, regretatul soț al Anei Blandiana, a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. În octombrie 1998, Memorialul Sighet a fost nominalizat de CE printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.