Arhive etichetă: patrimoniu

Unirea Principatelor, Aman, patrimoniu

*Istoria care își păstrează prospețimea – așa am putea privi lucrurile prin lupa artei *Lucrarea de pictură a lui Theodor Aman, intitulată chiar așa – ”Unirea Principatelor”, are caracteristicile să merite prezența în categoria ”Tezaur” de patrimoniu

Lucrarea de pictură, ulei pe pânză, de Theodor Aman. Titlu: „Unirea Principatelor”. Dimensiuni: 130 x 97,5 cm

„Două tinere femei, îmbrăcate în costume populare, văzute frontal până la genunchi, stau una lângă alta, ţinându-se de mână. Tânăra din dreapta ţine cu mâna dreaptă ridicată deasupra capului celeilalte tinere un lanţ scurt, de care este atârnată o cruce de aur cu jumătatea inferioară circumscrisă într-un cerc. Tânăra din dreapta are faţa smeadă, păr negru cu cărare pe mijloc şi cu o bentiţă de bănuţi de aur ca o panglică, ochi negri. Este îmbrăcată în rochie albă cu motive roşii şi fir de aur, deschisă la gât unde are trei şiruri de mărgele mărunte, roşii, fotă roşie cu motive albe şi negre dintr-o bucată, bluză descoperită pe o mică porţiune în faţă. În talie are un brâu închis cu două catarame rotunde, de metal, pe una inscripţionat „VALAHIA”. Cea de-a doua tânără are tenul alb, ochii albaştri, părul prins în coc, cu flori roşii şi verzi, la spate. În urechi, cercei. Poartă ie albă cu motive albastre, la gât, salbă, fotă neagră din două bucăţi. La brâu, două catarame inscripţionate „MOLDOVA”. Semnat şi datat dreapta jos, cu negru: Th. Aman” –
descriere în fișa întocmită de Corina Cimpoeşu. Fişă verificată de Adrian-Silvan Ionescu.

Ordin de clasare 2718 din 22 decembrie 2008 – Tezaur. Număr de inventar 0163 (Din Bază de date de la Institutul Național al Patrimoniului) 

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2019

*Tema ediției esteBiblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural” * La Brăila, evenimentul dedicat ZEP are loc la Biblioteca Județeană, cu sprijinul Arhivelor Naționale – vernisaj în 13 septembrie, ora 12.00

   Încă din 1992, în România se organizează evenimente sub genericul Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) la fel cum peste tot în Uniunea Europeană milioane de cetăţeni sunt invitaţi, în luna septembrie, să viziteze monumente istorice sau participe la acţiuni de (re)descoperire a patrimoniul cultural organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. În România, programul ZEP permite participanţilor ocazia să descopere nu doar monumente istorice, ci și patrimoniu cultural mai puţin cunoscut.

La Brăila, activitatea ZEP 2019 este organizată de Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brăila la sediul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” unde va fi deschisă o expoziție realizată de Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale și de Biblioteca Județeană Brăila cu documente repreyentând cărți vechi, românești și străine, apărute până la anul 1900. Întâlnirea pentru vernisaj are loc vineri, 13 septembrie 2019, de la ora 12.00. ”Exponatele nu au mai fost prezentate publicului brăilean până acum. Ele vor fi prezentate de Ștefania Botez – consilier și de Giani Oltianu – șef Serviciul Brăila al Arhivelor. Gazdă va fi Ion Volcu – șef Birou Colecții Speciale din bibliotecă. Ca și în alți ani, DJC Brăila a conceput și editat un pliant dedicat sărbătorii anuale europene și temei dedicate. Menționăm că la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a fost înființat un laborator de conservare și restaurare de carte veche, aici deja titluri se află în diverse procese de restaurare și/ sau conservare”, precizează Ana Hărăpescu – director DJC Brăila.

   ** * Reprezentanţii Ministerului Culturii explică subtratul fundamentării temei ZEP 2019 – Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural: ”În 2019, prin efectul Legii 357/2018, se instituie ”Anul cărţii”, prilej cu ocazia căruia se vor organiza evenimente culturale dedicate acestei iniţiative. Ca activitate principală, Anul Cărţii propune lansarea unui program la nivel naţional, „România Citeşte”, care presupune promovarea lecturii în şcoli. Această promovare se va realiza prin întâlniri cu scriitori, personalităţi publice și voluntari care le vor citi elevilor fragmente din cele mai cunoscute opere literare. Empiric sau conform unor teorii și studii, știm că lectura are nenumărate beneficii, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și de interacțiuni sociale. Stimulează nu doar „gândirea”, ci și creierul, aducându-și contribuția la formarea unor noi conexiuni neuronale. Abilitățile de concentrare, dezvoltarea vocabularului, a cunoștințelor, exprimarea emoțiilor, empatia și imaginația, sensibilitatea pentru patrimoniu cultural – toate cunosc îmbunătățiri în urma lecturii. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene, cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor dedicate, printre care și Zilele Europene ale Patrimoniului. Acestea sunt recunoscute public și au propria lor moștenire, cu un clar caracter incluziv care merită să fie dezvoltat și studiat sistematic”.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Concurs „LinguaFEST – 100 de minute pentru România”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi destinat elevilor cu vârste între 10 şi 15 ani * Premiul cel mare este o bicicletă, ea va fi trofeul la tombola evenimentului  “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor, din 26 septembrie 2018, de la Muzeul Literaturii Române * Concurenţii trebuie să facă filme de 1 minut despre patrimoniu, ele urmând să fie transmise în perioada 20 august și 15 septembrie 2018

În Anul european al patrimoniului cultural și Anul Centenarului Marii Uniri, concursul „LinguaFEST – 100 de minute pentru România” organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România ( mai multe la https://ec.europa.eu/commission/index_ro şi la https://www.facebook.com/reprezentanta.comisiei.europene.in.romania/) îi provoacă pe elevii cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani la cunoaşterea şi recunoaşterea patrimoniului. 

Doritorii sunt invitați să realizeze un videoclip de 1 minut în care să prezinte un element de patrimoniu din zona de proveniență sau reprezentativ pentru minoritatea din care provin. Videoclipul va fi filmat cu telefonul mobil în format vertical (portrait) și trebuie să conțină imaginea autorului/ autoarei și cel puțin un element care să trimită la obiectul de patrimoniu ales. Acesta din urmă poate fi un element tangibil (o clădire, o carte, un scriitor, un articol vestimentar, un sit arheologic, un element din flora sau fauna locală etc.) sau intangibil (o melodie, expresii sau cuvinte în limba maternă sau într-un dialect local, o tradiție, o practică socială sau un meșteșug tradițional, o resursă creată în format digital etc.). Participanții se pot exprima în limba română sau în oricare limbă maternă aparținând minorităților naționale din România. Ca sursă primă de informaţii despre patrimoniul cultural există documente de la https://europa.eu/cultural-heritage/about_ro

Colajul video „100 de minute pentru România” va fi difuzat pe 26 septembrie 2018 la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, în evenimentului “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor. În același eveniment se va organiza o tombolă: premiul cel mare al concursului este o bicicletăcu care câștigătorul va putea explora în voie patrimoniul cultural.

Videoclipurile se vor transmite între 20 august și 15 septembrie prin WeTransfer/Dropbox pe adresa linguafest@touchcommunications.ro, însoțite de anexa la regulamentul concursului, completată și semnată de un părinte sau reprezentant legal al participantului.

Mărțișorul, în patrimoniul imaterial UNESCO

*Anunțul a fost făcut de Adrian Cioroianu, ambasador al ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO

     „Un Mărțișor în plină iarnă! De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO! Dragi prieteni reali sau virtuali, În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii. Astăzi, 6 decembrie 2017, la Jeju în Coreea de Sud, reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!„, a anunțat Adrian Cioroianu – ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO (http://www.unesco.org/new/en/unesco/worldwide/europe-and-north-america/romania cu sediul la Paris) – pe pagina sa Facebook. Mulțumim, domnule Cioroianu! 

Este cu adevărat un câștig pentru cultura română, un merit al echipei conduse de universitarul, profesorul de istorie Adrian Cioroianu, mai ales că în comparație cu alte state avem mai puțin obiective pe listele UNESCO – și destule încercări ratate, dar și destule obiective care ar merita să fie cunoscute. Până la urmă, prin UNESCO am avea mult mai multă vizibilitate, așa cum are Transilvania prin legendele (false… dar ce mai contează!) despre prințul Dracula (Vlad Țepeș literaturizat), despre prințul Charles al Angliei care a cumpărat câteva case ale sașilor plecați din satele lor… Deci, acum avem în listele UNESCO 7 obiective: Delta Dunăriiașezările săsești cu biserici fortificate din TransilvaniaMănăstirea Horezubisericile pictate din nordul MoldoveiCetatea Sighișoarabisericile de lemn din Maramureș, fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Mai sunt 13 obiective pe o listă considerată de lucru, și alte 4 propuse pe lsita de patrimoniu imaterial (Doina înscrisă în 2009, Ritualul Căluşului – din 2008, Ceramica de Horezu din 2012, Colindatul de ceată – din 2013, dosar comun cu Republica Moldova – toate acestea nu sunt încă incluse…

Foto de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu marțișor realizat de un elev al Școlii „Mihai Eminescu” din Brăila, prof. Marioara Bălan, într-o activitate despre tradiții populare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=423873764371885) în parteneriat cu Muzeul Brăilei (pe atunci, în 2012, nu se numea încă și Carol I) reprezentat de Brândușa Ilie.

Nota red. Apropo… pe cimec.ro, site-ul patrimoniului din România nu mai există link-ul postat în wikipedia referitor la obiectivele din listele UNESCO… nu înțeleg de ce… iar ultima știre postată este din octombrie 2017…

Europa Nostra 2017, premiile pentru România sunt către Palatului Cultural din Blaj şi Zoltán Kallós

*Până pe 3 mai 2017, şi publicul poate vota – online – un câştigător * Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017ş atunci vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu și câștigătorul premiului publicului

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat în 5 aprilie 2017, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Sunt 29 de laureați din 18 țări, recunoscuți astfel pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: Palatul Cultural din Blaj – în categoria Conservare și domnul Zoltán Kallós – în categoria Serviciu dedicat. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa.

     Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra 2017 vor fi celebrați în timpul unui eveniment de rang înalt găzduit de comisarul european Navracsics și maestrul Plácido Domingo, în data de 15 mai 2017, după-amiaza târziu la Biserica Sf. Mihail din Turku. Ceremonia de decernare a premiilor pentru patrimoniul cultural european va aduna aproape 1.200 de oameni, inclusiv profesioniști în patrimoniu, voluntari și susținători din toată Europa și reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor UE, din țara gazdă și din alte state membre. Câștigătorii își vor prezenta realizările în domeniul patrimoniului la Târgul de Excelență din data de 14 mai 2017, din Sala Sigyn a Conservatorului din Turku, și vor participa la diverse evenimente din Congresul European al Patrimoniului din Turku (11 – 15 mai). Organizat de Europa Nostra, Congresul va oferi o platformă de inspirație pentru crearea de rețele și dezbateri despre cele mai recente dezvoltări europene legate de patrimoniu, cu un accent deosebit pe Anul european al patrimoniului cultural din 2018.

De asemenea, cetățenii din întreaga lume pot vota online (temen limită de vot – 3 mai 2017) pentru premiul publicului pentru proiectul/proiectele câștigător/câștigătoare din propria lor țară sau din altă țară europeană. Votanții au șansa de a câștiga o excursie pentru două persoane în Finlanda unde vor fi invitați speciali la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare dintre ei va primi 10.000 euro, dar și câștigătorul premiului publicului, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an.

Propunerile pentru ediția din 2018 a premiilor se depun în perioada 15 mai – 1 octombrie 2017 prin intermediul paginii web dedicate.

  Câştigătorii premiilor din 2017

Categoria conservare     Capela Sf. Martin din StariBrod, lângă Sisak, Croaţia; Complexul şi grădinile baroce din Kuks, Hradec regiunea Králové, Republica Cehă; Orașul antic din Karthaia, insula Kea, Grecia; Bastionul palatului marelui Maestru din Rodos, Grecia; Piramida albă din Roma, Italia; Drumul regelui peste Filefjell, Norvegia; Biserica şi turnul Clérigos din Porto, Portugalia; Palatul Cultural din Blaj, Transilvania, România, Fortăreața Cap Enderrocat, Mallorca, Spania; Acoperișul pentru ruinele mănăstirii San Juan din Burgos, Spania; Cromford Mills: Clădirea 17, Derbyshire, Regatul Unit

Categoria cercetare    Proiectul de cercetare şi conservare a bucății din altar Rode, Tallinn, Estonia; Carnavalul, regele Europei, San Michele all’Adige, Italia; Muzeul Piranesi, Milano, Italia; Bosch Proiect de cercetare şi conservare, Hertogenbosch, Olanda

Categoria serviciu dedicat     Dl. Ferdinand Meder, Zagreb, Croaţia; Dl. Jim Callery, County Roscommon, Irlanda; Societatea farului din Norvegia, Norvegia; Dl. Zoltán Kallós, Transilvania, România

Categoria educație, formare şi sensibilizare    Erfgoedplus: platforma de patrimoniu online, Hasselt, Belgia; Centrul de Arte vizuale și cercetare, Nicosia, Cipru; Programul educațional pentru patrimoniul cultural ceh, Telc, regiunea Vysočina, Republica Cehă; Proiectul Moștenirea PaavoNurmi, Turku, Finlanda; Inițiativa patrimoniu artizanal pentru Georgia, Tbilisi, Georgia; Proiectul patrimoniu cultural şi accesibilitate, Berlin, Germania; Cartastorie: Povești în arhive, Napoli, Italia; Patrimoniu cultural evreiesc: Program educațional, Varșovia, Polonia; Master avansat în analiza structurală a monumentelor și a construcțiilor istorice, program european coordonat în Guimarães, Portugalia; Samphire: proiect de patrimoniu maritim în vestul Scoției, Regatul Unit

Premiul Europa Nostra este conferit pentru proiecte de patrimoniu remarcabile din două țări europene care nu fac parte din programul UE Europa creativă: Categoria conservare: Kılıç Ali Paşa Hamam din Istanbul, TURCIA. Categoria cercetare: Colecția de instrumente de măsurat timpul ale lui Philippe Stern, Geneva, ELVEŢIA

Palatul Cultural din Blaj

          Palatul Cultural din Blaj. Proiectat în anul 1930 de către arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui diverse evenimente culturale, Palatul Cultural (pagină la https://www.facebook.com/pages/Palatul-Cultural-Blaj/1044582412295366) din centrul istoric al Blajului a fost singura dotare de acest tip din oraș. Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, alături de diverse alte funcțiuni precum Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, biblioteca orașului sau Centrul de Radioficare Blaj. În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în ruină până în anul 2012, când administrația orașului Blaj a avut inițiativa reabilitării sale. Clădirea a suferit daune importante în urma incendiului, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiului. Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, declarând„Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”. Recuperarea ruinei a adus la o îmbunătățire a peisajului urban din vecinătate. Clădirea, folosită de-a lungul timpului pentru evenimente culturale, și-a recâștigat rolul de centru al vieții culturale al orașului Blaj, putând să găzduiască diverse evenimente precum concerte, piese de teatru, proiecții de film sau expoziții. Din acest motiv, este evidentă importanța clădirii în cadrul vieții culturale și sociale a orașului. Juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane”.

             Zoltán Kallós este unul dintre cei mai proeminenți etnografi maghiari din secolul 20. Colecțiile sale  cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania și s-au dovedit a fi o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Kallós a compilat cu devotament această colecție în ultimii 70 de ani cu scopul de a conserva nu doar dovada fizică a acestor culturi bogate, dar și cântecele, poeziile, dansurile, obiceiurile și folclorul care stau la baza identității noastre europene. A depus aceste eforturi, uneori supraomenești, în pofida circumstanțelor politice extrem de dificile și cu prețul multor sacrificii personale. Zoltán Kallós a publicat numeroase casete, CD-uri și filme despre activitatea sa și este autorul mai multor cărți. Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare, Casa Patrimoniului Maghiar din Budapesta și Muzeul și Centrul Etnografic al Fundației Kallós Zoltán, care a fost fondat în 1992 pe proprietatea familiei sale, adăpostesc aproximativ 14.000 de cântece populare colecționate de Kallós care a lucrat neobosit pentru ca generațiile tinere să cunoască tradițiile muzicale, dansurile, legendele și meșteșugurile strămoșilor. El a avut un rol esențial în dezvoltarea mișcării caselor de dans popular,  menite să reînvie și să învețe tradițiile de dans folcloric al comunităților maghiare în mai multe țări europene. În semn de recunoaștere a eforturilor sale, în noiembrie 2011 UNESCO a înscris mișcarea caselor de dans popular în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. „Domnul Kallós a lucrat din răsputeri pentru a păstra cultura acestor comunități, obținându-le recunoaștere la nivel mondial cu statutul UNESCO”, a declarat juriul. În ciuda vârstei sale înaintate, domnul Kallós rămâne activ în comunitatea sa, iar fundația care îi poartă numele se asigură de formarea profesorilor care, la rândul lor, învață această moștenire importantă copiilor noștri. „Dl Zoltán Kallós și-a dedicat viața pentru conservarea culturii diverselor comunități din Bazinul Carpatic și s-a devotat cu toată ființa sa transmiterii acestor valori pe plan mondial. Domnul Kallós a întreprins aceste fapte și în vremuri profund provocatoare. Activitatea sa, curajul său merită pe deplin acum acest premiu”, a subliniat juriul.

** * Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de federaţia pan-europeană Europa Nostra. Progarmul promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare contribuind la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene. În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. La numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. Conservarea este categoria cu cele mai multe proiecte – 1.606, educația, formarea și sensibilizarea – 457, apoi cercetarea – 340, serviciul dedicat patrimoniului – 317.

Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. Spania se află în frunte, cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60 premii, Italia pe trei – 37 premii, Germania pe patru – 29 premii, Grecia este a cincea – 27 de premii. În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători – 267, urmată de serviciul dedicat patrimoniului – 67, educația, formarea și sensibilizarea – 65, și, în sfârșit, cercetarea – 56. S-au oferit până acum 95 de mari premii în valoare de 10.000 euro pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate. „Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei„, se precizează în materialul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

** * Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, care este, de asemenea, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice. Cu mai mult de 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile care se angajează la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor este președintele organizației. Europa Nostra inițiază campanii pentru a salva monumentele pe cale de dispariție, situri și peisaje ale Europei, în special prin intermediul programului „The 7 Most Endangered”. Ea celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, aceasta contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3.

** * Europa creativă este noul program UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 euro pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea va permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.

La Colegiului Naţional “Murgoci” Brăila, educație pentru patrimoniu cu polițişti

*Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila a demarat – în săptămâna „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” – Proiectul educațional național “Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional!” derulat de Poliţia Română în parteneriat cu Fundația Collegium XXI * Clădirea in care activează colegiul national este inscrisă în lista monumentelor istorice brăilene de patrimoniu având codul BR-II-m-B-02110 şi a functionat în primii ani (1890 şi după) ca liceu de fete

Poliţia Română în parteneriat cu Fundația Collegium XXI derulează Proiectul educațional național “Cunoaşte şi protejează patrimoniul cultural naţional!”. La Brăila, primele activităţi au avut loc, în organizarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, la Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” din localitate, beneficiari ai acestor activităţi fiind elevi din clasele gimnaziale şi liceale – în săptămâna „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” .

ipj-patrimoniu-murgoci    Specialistul în protejarea patrimoniului cultural naţional de la Serviciul de Investigaţii Criminale din IPJ Brăila a prezentat tinerilor noţiuni şi exemple referitoare la patrimoniul cultural. Elevii au fost invitaţi la o călătorie în trecut, în amintirile bunicilor, în momente de formare a trecutului nostru. Discuţiile specialistului poliţiei cu elevii au avut drept rol conturarea unei imagini despre cultura şi istoria poporului român, precum şi identificarea elementelor care contribuie la formarea acestui ansamblu. Elevilor le-a fost explicat ce reprezintă identitatea unei persoane, respectiv a unui popor şi prin ce se evidenţiază această identitate. Poliţiştii au explicat elevilor ce înseamnă patrimoniu cultural naţional şi care sunt elementele de patrimoniu pe care le pot admira şi proteja în judeţul lor. Acestora le-au fost prezentate imagini ale bunurilor care reprezintă mărturii materiale ale transformărilor petrecute în spațiul geografic autohton, ale relațiilor omului cu natura și ale evoluției relațiilor sociale, potențialului creator uman și contribuției poporului român la civilizația universală. Din rolul pe care şi l-au asumat, poliţiştii au ales câteva imagini reprezentative din patrimoniul cultural al judeţului Brăila – bunuri arheologice, obiecte de ceramică, monumente, lucrări de sculptură, capiteluri, picturi – ale căror poveşti le-au fost prezentate copiilor şi pe care ulterior le vor putea admira într-o vizită la Muzeul Brăilei “Carol I” – invitația in acest sens fiind subînțeleasă.

Prezentările cu caracter interactiv au adus un plus de cunoştinţe elevilor în ceea ce înseamnă patrimoniul cultural naţional, rolul fiecăruia dintre noi în a-l conserva şi proteja. Copiii au primit informaţii despre instituţiile cu rol activ în promovarea şi păstrarea identităţii naţionale. La finalul activităţilor, aceştia au primit din partea poliţiştilor provocarea de a culege informaţii şi de a se documenta cu privire la clădirea liceului în care învaţă. Fiind clădire de patrimoniu, imobilul în care-şi desfăşoară activitatea Colegiul Naţional “Murgoci” este un edificiu încărcat de istorie, cu care comunitatea brăileană se mândreşte. Dintre întrebările la care elevii vor răspunde se numără: când a fost construită clădirea liceului, care a fost prima utilitate atribuită clădirii, din ce an funcţionează ca instituţie de învăţământ, cine a fost Gheorghe Munteanu Murgoci şi de ce liceul a primit numele lui” – din comunicatul IPJ.

Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila
Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila

N.red. (Armanda Filipine, revista de cultură si informatie Braila Chirei) Clădirea, de la adresa Bulevardul Independentei nr. 4, in care activează liceul, astăzi colegiu national, este inscrisă în lista monumentelor istorice brăilene de patrimoniu având codul BR-II-m-B-02110 şi a functionat în primii ani (1890 si dupa) ca liceu de fete. Istoria sa merită cunoscută nu doar pentru arhitectura si ingineria care i-au permis să rămână in picioare după câteva cutremure importante, cât mai ales pentru personalitătile care au predat si cele care s-au format aici.

Activităţile IPJ dedicate protejării patrimoniului cultural naţional vor continua până în luna iunie 2017, printre beneficiari numărându-se elevi ai Liceului Teoretic “Nicolae Iorga” Brăila, Şcoala Gimnazială ,,Aurel Vlaicu” Brăila, dar şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila.

Expozitie la Biblioteca Judeteana Braila, in Zilele Europene ale Patrimoniului

*Evenimentul are loc miercuri, 21 septembrie 2016, de la ora 14.00 si este o expozitie de carte veche cu titlul „Rolul comunităților locale în activitatea de definire și protejare a patrimoniului cultural”

 

afis-zilele-patrimoniului 2016 Braila     La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila are loc miercuri, 21 septembrie 2016, de la ora 14.00 un eveniment care marchează Zilele Europene ale Patrimoniului, ZEP editia a XXIV-a, in orasul in care s-au nascut Mihail Sebastian, Panait Istrati, Ana Aslan, Iannis Xenakis, Fanus Neagu, Nicu Alifantis (personalitati ce fac parte din ceea ce s-ar numi, generic, patrimoniul cultural viu).

Practic, este vernisajul expoziției de carte veche cu titlul „Rolul comunităților locale în activitatea de definire și protejare a patrimoniului cultural”; organizatori biblioteca gazdă în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brăila.

Zilele Europene ale Patrimoniului au loc la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. „Tema generală europeană sub care se desfășoară manifestările anului 2016 este <Patrimoniul și comunitățile”, prilej cu care sunt abordate discuții variate și de actualitate cu privire la cunoașterea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Vernisajul expoziției are loc în holul de intrare al bibliotecii, evenimentul fiind prezentat de: Ana Hărăpescu – director Direcția Județeană pentru Cultură Brăila, Ion Volcu – șef birou Colecții Speciale în cadrul Bibliotecii și Giani Oltianu – șef serviciu Arhivele Statului Brăila”, precizează Laura Caplea – purtător de cuvânt la biblioteca brăileană

***

În fiecare an, în septembrie, milioane de cetățeni sunt invitați să viziteze monumente istorice din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Din 1992 și în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanților ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și situri sau zone mai puțin cunoscute care, în mod obișnuit, nu sunt accesibile publicului larg. Evenimentele culturale organizate cu acest prilej, se adresează tuturor cetățenilor oferindu-le un mediu istoric atractiv ce favorizează comunicarea interpersonală. Apropierea față de patrimoniul cultural conștientizează sentimentul de apartenență a locuitorilor la valorile țării, ale regiunii, ale orașului sau ale mediului rural și îmbogățește cunoașterea diversității societății noastre contribuind la o mai bună înțelegere între cetățeni. Patrimoniul poate fi prezentat ca element catalizator pentru coeziunea socială și promovarea responsabilităților cetățenilor față de mediul lor de viață. Fiecare comunitate asociază patrimoniul cultural anumitor valori cu care se indentifică. În cadrul dezvoltării durabile, patrimoniul cultural constituie o resursă posibil a fi folosită și în scopul creșterii prosperității locuitorilor. La întâlnirea de lucru din octombrie 2015, la Consiliul Europei s-a recomandat pentru anul 2016 ca tema ZEP să se refere la legătura comunităților cu valorile și protejarea patrimoniului cultural. Câteva țări și-au arătat intenția vie de a organiza evenimente privind rolul comunităților în definirea și protejarea patrimoniului. A fost avansat și termenul de ‘comunități patrimoniale’ care ar defini comunități ce se identifică, ocrotesc și valorifică fie patrimoniul construit, fie imaterial dintr-o anumită zonă geografică. În Franța, spre exemplu, in weekendul trecut au fost deschise publicului sute de cladiri de patrimoniu, inclusiv Ambasada Romaniei a primit vizitatori.

Palmares Gala Premiilor Culturale Brăilene pentru anul 2015

*Printre laureati: Corina Ciuraru pentru Atelierul „Povestile IEI”, poetul si editorul Mihai Vintila, prof. Virgil Cernat de la Palatul Copiilor, elevii Raluca Sbîrnea, Maria Cristina Barac, Andrei Cristian Rădulescu, Radu Pupezeanu de la Colegiul Naţional „Bălcescu’, actorii Corina Bors si Emilian Oprea, Muzeul Brăilei „Carol I’, Constantin Teodorescu, Fundaţia “Obscina” Brăila, asociaţia „Cooltura’, Bogdan Lifşin – conducator al corului „Macabi” al Comunitaţii Evreilor din Brăila, Constanţa Abălaşei-Donosă 

După-amiaza de vineri, 28 ianuarie 2016 a adus bucurie unora dintre brăilenii care activează în domenii culturale sau care au desfăşurat activităţi de gen în 2015 in beneficiul publicului, al educaţiei pentru artă si cultură. Meritul oferirii acestui frumos sentiment aparţine iniţiatoarei Galei Premiilor Culturale Brăilene, prof. dr. Ana Hărăpescu – director al Directiei Judetene pentru Cultură Brăila – care a organizat şi ediţia a V-a a manifestării, oferind laurii celor care in anul 2015 au incercat să se apropie cel mai mult de idealul actului artistic, mai precis să fie şi pe gustul audienţei, dar şi să respecte regulile Artelor. Si dacă anul trecut (album foto la  – pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informatie Braila Chirei) Ana Hărăpescu a prezentat gala împreună cu teatrologul Lucian Sabados – managerul Teatrului „Maria Filotti”, de această dată l-a avut alături pe actorul Florin Chirpac – manager Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş’ (foto dreapta – de la Ana Harapescu pe Facebook, din brailapebune.net). Ana, Chirpac

Asa cum a fost anunţat (https://brailachirei.wordpress.com/2016/01/27/gala-premiilor-culturale-brailene-editia-a-v-a/), un atractiv program artistic a insoţit momentele de suspans şi de emoţia primirii premiilor. Astfel, au încantat audienta (unii dintre solisti fiind si laureaţi in gala din acest an sau din alţi ani) corul „Macabi’, Cosmin Cernat – recital de chitară clasică, Maria Radu – recital de muzică populară (a interpretat “Doină”, “Dunăre apă zglobie”, “Sârba mare” – piese specifice zonei Brăilei şi zonelor de interferenţă), Florentina Soare – arii din opereta „Valurile Dunării” de George Grigoriu, Gabriel Nicolae Ciubuc – recital de muzică uşoară, grupul “Steluţe dunărene” – recital, trupa „Antic” cu Leonard Puia – chitară şi Mario Apostol – percuţie, ultimii oferind „bis’-uri.

Palmares 

              Secţiunea  I – Cultura în sectorul public: Trofeul – profesor Virgil Cernat de la Palatul Copiilor Brăila, pentru cele 12 premii I şi II obţinute la ce-a de a IX-a ediţie a Festivalului internaţional de interpretare „Micul virtuoz” de la Bucureşti, 2015; Ansamblul „Pandelaşul” al Casei de Cultură a municipiului Brăila – coordonator instructor coregraf, Epure Marius Sandrino, pentru  locul I obţinut la Festivalul internaţional de folclor  „Plevna cântă şi dansează” (4 – 6 septembrie 2015, Plevna – Bulgaria); Dragoş Adrian Neagu – managerul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, pentru diversitatea, complexitatea şi calitatea proiectului „ Clubul de vacanţă 2015”; Tinerii Raluca Sbîrnea, Maria Cristina Barac, Andrei Cristian Rădulescu şi Radu Pupezeanu – elevi ai Colegiului Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila, pentru proiectul „Locuieşti sau aparţii locului?!” şi locul al III-lea obţinut la concursul de proiecte „Lider european” al Reprezentanţei Comisiei Europene în România; primar Dumitru Panţuru – primarul omunei Movila Miresii, pentru implicarea directă în revigorarea şi afirmarea culturii specifice comunităţii locale.

sect Patrimoniu cultural national      Secţiunea II – Patrimoniul cultural naţional: Trofeul – SC Dedal Bahamat srl, ing. Dumitru Bahamat, pentru înalta calitate a lucrărilor de restaurare, conservare şi punere în valoare a unui reper unic al patrimoniului cultural medieval, arheologic şi arhitectural din judeţul Brăila: casa monahală („Stăreţia veche”) a Manastirii voievodale Măxineni, monument istoric de importanţă naţională; SC Telorian Com. srl. – pentru  calitatea deosebită de execuţie  a lucrărilor de restaurare, renovare şi punere în valoare a imobilului din Brăila, str. Polonă nr. 4; familia George şi Silvina Codreanu – pentru succesul eforturilor de salvgardare a valorilor arhitecturale ale imobilului din strada Orientului nr. 35 , cu fonduri proprii; Corina Ciuraru – şef Serviciu la Biblioteca Judeţean „Istrati”, pentru iniţierea şi dezvoltarea cu succes a proiectului instructiv-educativ Atelierele „Poveştile IEI” (1 şi 2); Muzeul Brăilei „Carol I” – pentru lucrarea „Contribuţii privind istoria oraşelor”, vol. XIII, „Atlas istoric al oraşelor din România„ seria B, Tara Românească, fascicula 3, „Brăila”– autori: Ionel Cândea, Maria Stoica, distins cu  premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române.

Secţiunea III – Cultură scrisă şi mass-media: Trofeu –  Consiliul Judeţean Brăila, vicepreşedinte prof. dr. Viorel Mortu pentru iniţierea, organizarea şi reuşita  proiectului cultural „Târgul de carte” la Brăila, ediţia I ( 21 – 24 octombrie 2015); revista online InfoZone – director Gabriela Popa, pentru proiectul interjudeţean „Tradiţii şi obiceiuri în satele româneşti” cu  şezătoarea cultural – artistică „Datini, joc şi voie bună”; Ana Maria Curcă – corespondent regional al postului tv Digi 24, pentru consecventa implicare jurnalistică în problematica protejării patrimoniului cultural local;  editorul Mihai Vintilă – pentru sprijinul permanent şi eficient acordat în special vieţii culturale rurale şi întreaga activitate editorială în domeniul culturii, prin publicaţia online InfoEst; publicaţia online „Probrăila” – pentru complexitatea şi diversitatea activităţii publicistice în domeniul culturii locale şi naţionale.

Secţiunea IV – Arte vizuale şi muzicale: Trofeu – mezzosoprana Florentina Soare pentru obţinerea premiului II la ediţia jubiliară a Festivalului-Concurs internațional de canto „Hariclea Darclée” 2015; corul mixt „Trison” al Scolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” – dirijori prof. Marcica Lupu şi Stefan Lupu, pentru cele doua medalii de argint obţinute la cea a XIII-a ediţie a Festivalului-concurs internaţional de muzică corală „ Antonio Vivaldi” în 2015 (la Karpenissi – Grecia); actriţa Corina Georgiana Borş – pentru obţinerea premiului publicului la „Gala tânărului actor HOP” în anul 2015; actorul Emilian Oprea, pentru distribuirea în roluri de referinţă ale cinematografiei naţionale în anul 2015; Marian Căpăţână – consilier judeţean (independent), pentru iniţierea proiectului  Simpozionul internaţional de sculptură „Nicăpetre”.

Secţiunea V – Promovarea valorilor culturale brăilene; Trofeul – Constantin Teodorescu (Teo, pentru prieteni), pentru iniţierea şi dezvoltarea proiectului „Brăila – capitală europeană a culturii 2021”; Muzeul Brăilei „Carol I”, pentru proiectul cultural-educaţional „Patrimoniu imaterial: obiceiuri şi tradiţii locale în Scorţaru Nou (25 martie – 30 aprilie 2015), coordonator Viorel Stoian, muzeograf; Fundaţia “Obscina” Brăila – preşedinte prof. Fedosia Jipa-Rubanov, pentru proiectul editorial “Ruşii lipoveni din românia – istorie şi actualitate. Comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila – model de convieţuire multietnică în context naţional şi european” (autor Pavel Tudose), cofinanţat ACN şi Comunitatea Ruşilor lipoveni din România; Constanţa Abălaşei-Donosă, pictor, grafician şi poet, distinsă cu Grand Prix și medalia de argint „Floare de cireș” pentru albumul de carte poștală „Eminescu – 165 de ani de la naștere, în cadrul Concursului internațional  „Art & life” din Japonia în 2015; grupul „Steluţe dunărene” – coordonator Liliana Toader, pentru cele doua trofee şi 8 premii obţinute la a xv-a ediţie a Festivalului naţional de interpretare a cântecelor de iarnă pentru copii „Flori de gheaţă” (Bucureşti – 2015);

Secţiunea VI – Prietenii culturii brăilene: Trofeu – dr. Aurel Vainer – preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, pentru implicarea personală în organizarea, susţinerea şi promovarea valorilor culturale ale Brăilei,  prin proiectul  „Zilele Mihail Sebastian” (ediţiile I – III); prof. Bogdan Lifşin – pentru efortul de instruire şi conducere a activităţii  culturale a corului „Macabi” al Comunităţii evreilor din Brăila, la 18 ani de la înfiinţare (video preluare de la Marius Mitrof, pagina Facebook);

http://https://www.facebook.com/marius.mit.7?fref=photo

asociaţia “Cooltura“ – preşedinte Athena Bondoc, pentru inovativul proiect “lada de zestre” – expoziţie inedită de artă contemporană, tradiţii şi obiceiuri, realizată în multiple limbaje artistice; Elena Dumitrescu Nentwig – pentru prezenţa  editorială în spaţiul cultural  internaţional; asociaţia „Coloreria” pentru derularea proiectului “kinedok” de proiecţii de filme documentare în spaţii neconvenţionale (Brăila, 17 august – 2 noiembrie 2015);

Florin Mihaileascu Braila, Florin Chirpac          Secţiunea  VII – In memoriam actorul Stefan Mihăilescu-Brăila,  la 90 ani de la naştere, pentru semnificativitatea prezenţei sale artistice în elita  vieţii culturale naţionale; s-a acordat Trofeu, primit cu emotie de fiul regretatului actor, Florian Mihăilescu-Brăila (care vine an de an la Brăila si pentru Concursul national de comedie „Stefan Mihăilescu-Brăila’ organizat de Liceul de Arte „Hariclea Darclee’ si unde este in juriu).

Ziua Patrimoniului European (ZEP) 2015, la Galați

*Evenimente organizate de Centrul Europe Direct Galați in 20 septembrie

ZEP Galati 2015 sept 20       Ziua Patrimoniului European (ZEP) este serbata la Galați si de Centrul Europe Direct Galați. Parteneri in derularea manifestarii sunt Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, Biblioteca Județeană „V. A. Urechia”, Asociația „Galați, orașul meu”, Asociația „Renașterea Galațiului”, Asociația „Galatzi 2020”, Clubul de Arte Combinate din cadrul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” Galați, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați și Școala Gimnazială nr. 2 Barcea din județul Galați.

Evenimentele se deschid, in 20 septembrie 2015 începând cu ora 16.00, cu mas rotundă „Fernic, un nume cu rezonanță locală, națională și internațională” și cu o expoziție tematică „Fernic și patrimoniul industrial gălățean”.
De la ora 19,00 va avea loc un spectacol artistic susținut de grupul vocal-instrumental „Kalofonis” al Asociației pentru Promovarea Patrimoniului Cultural Galați. Tot în intervalul orar 19.00 – 21.00 va avea loc Atelierul de creație de tablouri din semințe și mărgele.

De asemenea, tot pe 20 septembrie 2015 va avea loc și vernisajul expoziției de obiecte etnografice de patrimoniu denumită „Obiceiuri tradiționale românești”, expoziție organizată de Muzeul de Istorie „Păltănea” la sediul din str. Al. I. Cuza. 

Adoptarea programului operational regional 2014-2020 pentru Romania

* Comisia Europeană permite folosirea a 8,2 miliarde euro in modernizarea serviciilor publice – ex. creșterea calității serviciilor de sănătate, spre includerea comunităților marginalizate și spre adaptarea educației și a formărilor profesionale la nevoile pieței de muncă – dar și in sprijinirea IMM-urilor , creterea suprafetelor spațiilor verzi in orașe, renovarea monumentelor de patrimoniu

corina cretu, sevil shhaideh         Comisia Europeană a adoptat Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru România, în valoare de 8,2 miliarde euro din care 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. Adoptarea a fost urmată de o ceremonie de semnare simbolică organizată la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles, la care au participat (foto preluare de la http://ec.europa.eu/) Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională și Sevil Shhaideh – ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Investițiile din program vor fi folosite pentru a îmbunătăți calitatea vieții la oraș, pentru crearea și amenajarea de spații verzi, pentru un transport accesibil și curat și pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate. Programul va sprijini, de asemenea, serviciile publice orientate spre creșterea calității serviciilor de sănătate, spre includerea comunităților marginalizate și spre adaptarea educației și a formărilor profesionale la nevoile pieței de muncă. Un accent special va fi pus pe creșterea eficienței energetice a clădirilor, pentru a contribui în mod semnificativ la tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceste investiții sunt menite să sprijine IMM-urile din sectoarele economice cu potențial de creștere accelerată. De asemenea, programul va putea fi folosit pentru a finanța investițiile în reabilitarea drumurilor care servesc la creșterea conectivității regionale și la consolidarea legăturilor cu rețeaua TEN – T.

Astfel, sunt stabilite un număr de rezultate ambițioase care vor trebui realizate până la sfârșitul perioadei cu fondurile europene: mai mult de 5.000 de IMM-uri vor fi sprijinite, ceea ce va duce la o creștere de aproape 50% a productivității muncii în regiunile mai puțin dezvoltate; mai mult de 28% din populația cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 va avea studii post-liceale; 500.000 oameni vor beneficia de servicii comunitare mai bune și de servicii îmbunătățite de asistență medicală primară, în special în regiunile mai puțin dezvoltate; consumul de energie în clădirile publice și private va fi redus; imbunătățirea transportului public urban: creșterea cu aproximativ 140 milioane a numărului de pasageri în fiecare an, în special în regiunile mai puțin dezvoltate; reabilitarea a mai mult de 2.000 km de drumuri care va duce la îmbunătățirea conectivității regionale; creșterea cu aproximativ 4% a ponderii IMM-urilor care colaborează între ele în industriile inovative; creșterea cu 10% a ratei de supraviețuire a IMM-urilor; crearea a 224.000 metri patrati spații verzi în orașe; renovarea a 45 monumente de patrimoniu cultural.

„Comori în patrimonial românesc și european – Epoca Brâncoveanu”, expozitie la ICR New York

* Vernisaj in 3 octombrie 2014, la sediul Institutului Cultural Roman din capitala culturala a Americii

despre pattrimoniul Brancoveanu, la ICR N Y Institutul Cultural Roman (ICR) New York – site cu logo si link direct din pagina de garda a revistei on-line Braila Chirei – organizeaza o ampla expoziție de arhitectură cu tema „Comori în patrimonial românesc și european – Epoca Brâncoveanu”.

Mai multe despre eveniment la http://www.icrny.org/507-Brancoveanu__Architectural_Heritage.html

Vernisajul expoziției este programat a avea loc la data de 3 octombrie 2014, ora 7 pm, la ICR New York condus de scriitoarea Doina Uricariu.

Prin aceasta expozitie, ICR New York deschide seria proiectelor majore dedicate tricentenarului morții lui Constantin Brâncoveanu (1654 – 1714).

Despre patrimoniu, in ZEP 2014 la Braila

* Traseu cultural, prezentare de obiective culturale si de materiale tematice explicative, expozitie, simpozion * Organizatori: Primăria municipiului Brăila, Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu National Brăila, Muzeul Brăilei, Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”, Arhivele Statului Braila, Organizaţia Naţională Cercetaşii României – filiala Brăila şi Garnizoana Brăila 
100_7000      Sub genericul  „Călătorie itinerantă prin Brăila – conştientizarea sentimentului de apartenenţă comună  la valorile municipiului Brăila”, sâmbătă, 20 septembrie 2014, au avut loc (cum am anuntat la http://brailachirei.wordpress.com/2014/09/19/ziua-europeana-a-patrimoniului/) evenimente care sa marcheze si in urbea natala a sopranei Haricleei Darclee, a scriitorilor Panait Istrati si Mihai Sebastian, a medicului Anei Aslan (ca sa numesc doar cateva personalitati!) Ziua Europeana a Patrimoniului (ZEP). 100_7005

100_6952       In călătoria itinerantă prin Brăila s-au vizitat, fiind prezentate pe intelesul participantilor (majoritatea elevi), obiective de gen din centrul vechi: Teatrul „Maria Filotti”, Muzeul Brăilei, Piaţa Traian (foto stanga) la Ceasul monumental (a fost montat in 1909, fiind realizat – comandat in Europa – cu bani lasati municipalitatii prin testament de braileanul Petre Naum) si Grupul Statuar Traian (opera a sculptorului Tache Pavelescu, s-a ridicat cu fonduri stranse si donatii de la profesori ai liceului „Nicolae Balcescu”; inaugurat la 8 noiembrie 1906), Piaţa Poligon – Biblioteca Judeţeana „Panait Istrati” si Casa Memoriala „Petre Stefănescu-Goangă”. 100_7009

In spatiul celei din urma, unde activeaza si Casa municipala a cultura, a avut loc o intalnire (mai multe foto la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.725903334168925.1073742029.196618800430717&type=3 in album foto de Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei, pe pagina facebook a revistei Braila Chirei) in care s-au prezentat materiale tematice. Cei mai multi dintre participanti au fost elevi de la scoli gimnaziale. IMG_5448

pliant zep 2014 fata            Astfel, in ton cu tema romaneasca a editiei ZEP, Direcţia Judeţeană pentru Cultură si Patrimoniu National (DJCPN) Brăila a lansat pliantul de informare şi popularizare a valorilor spirituale ale patrimoniului local intitulat „Ipostaze spaţiale ale valorilor renaşterii în Brăila modernă” (foto stanga si dreapta, fata si verso pliant) – a fost prezentat de Ana Harapescu – director executiv DJCPN. pliant zep 2014 spate

De asemenea, Primăria municipiului Brăila a realizat pliantul „Călătorie itinerantă prin Brăila” – flyer zep modif (click pe documentul in format DOCX pentru vizualizare)  Camelia Gusatu – director Directia Cultura, Invatamant, Sport si Turism din Primarie – a avut grija ca fiecare participant sa primeasca un exemplar din pliant. Muzeograful Maria Stoica Vrabie a prezentat cateva date despre obiectivele vizitate, iar Maria Stoica – sef Sectia de Arta a Muzeului Brailei – a spus elevilor prezenti o poveste adevarata din viata familiei Goanga, familie ce s-a inrudit prin casatorie cu familia Rally (cea care a avut in proprietate cladirea actulalului Teatru „Maria Filotti” – ambele case fiind obiective de patrimoniu national).

elevi, Armanda, Camelia, Katy, Dumitru Popescu              Biblioteca Judeţeană „P. Istrati” si Arhivele Statului Braila au amenajat o expoziţie de fotografii şi documente vechii „Brăila în imagini” tot in spatiul Casei „Goanga’.

Evenimentele dedicate ZEP la Braila s-au incheiat cu simpozionul „Sfinţii Martiri Brâncoveni în conştiinţa naţională” de la Cercul Militar Brăila, gazda Cezar Postelnicu – coodonator institutie – unde a conferentiat profesorul universitar dr. Cândea Ionel – managerul Muzeului Brăilei – si o vizită la Capela Militară „Sfinţii Martiri Brâncoveni” unde gazdă a fost Cristian Leontin – preot militar.

Manifestarea dedicata ZEP a fost realizata de Primăria municipiului Brăila în parteneriat cu DJCPN Brăila, Muzeul Brăilei, Biblioteca „Istrati”, Arhivele Statului Braila, Organizaţia Naţională Cercetaşii României – filiala Brăila şi Garnizoana Brăila prin Cercul Militar si capela „Sfinţii Martiri Brâncoveni”.

Ziua Europeană a Patrimoniului (ZEP)

* Tema centrală aleasă în România pentru ZEP are legătură cu Sfinții martiri Brâncoveni * La Brăila, ZEP este punctată printr-un traseu cultural prin centrul vechi, un simpozion și o vizită la capela militară * Direcţia Judeţeană pentru Cultură lansează sâmbătă, 20 septembrie 2014, la Casa memorială ”Goangă” pliantul cu tema „Ipostaze spaţiale ale valorilor renaşterii în Brăila modernă”

Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Brăila – instituție sub coordonarea Ministerului Culturii – serbează sâmbătă, 20 septembrie 2014, Ziua Europeană a Patrimoniului (ZEP) aflată la a XXII-a ediţie. Tema ediției 2014 este Patrimoniul renascentist și despre acest subiect reprezentanții DJC precizează următoarele:

Ziua-Europeana-a-Patrimoniului 2014              ”În 2014 se împlinesc 300 de ani de la martiriul domnitorului Brâncoveanu şi al fiilor lui, ceea ce determină organizarea unor manifestări de rememorare a acelor vremuri. Epoca Brâncoveanu constituie un moment de europenitate profund influenţată de înflorirea culturală a iluminismului occidental. În acele timpuri s-au iniţiat ample lucrări de construcţii religioase şi civile îmbinând tradiţia locală cu influenţe neo-bizantine, cu formele novatoare ale renaşterii italiene rezultând un stil caracteristic, recunoscut – de istoriografia românească în arhitectură şi în artele plastice – ca stilul brâncovenesc. Dezvoltat în secolul al XVIII-lea, stilul brâncovenesc poartă amprenta renaşterii europene manifestată timpuriu în zonele Transilvaniei. Formele de manifestare ale renaşterii transilvănene ca şi cele ale Iluminismului au pătruns mai întâi, la curţile princiare şi în centrele clericale şi nobiliare. Patrimoniul cultural mobil de factură renascentistă, rod al măiestriei artiştilor autohtoni sau europeni constituie mândria muzeelor şi generează variate manifestări culturale dedicate marelui public. Scopul acestora este acela de a oferi posibilitatea conştientizării de către comunităţile locale a diversităţii patrimoniului naţional, a punerii acestuia în valoare, a vulnerabilităţii acestuia şi, pe acest fond, a eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa. ZEP  este un semn de democraţie europeană, de acces liber la valorile culturale cu un deosebit impact asupra comunicării între persoane, manifestările încercând să sensibilizeze conştiinţele asupra existenţei valorilor cu vechime purtătoare a memoriei înaintaşilor, ce nu trebuie să fie distruse, ele fiid unice prin ireversibilitatea lor, cel puţin”. 

Manifestarea culturală organizată de DJC pentru marcarea ZEP are loc la Casa Memorială „Petre Ştefănescu Goangă” în 20 septembrie 2014, începând cu ora 11.00, şi se desfăşoară în parteneriat cu Primăria municipiului Brăila. DJC Brăila – Ana Hărăpescu director executiv – lansează un pliant de informare şi popularizare a valorilor spirituale ale patrimoniului local cu tema „Ipostaze spaţiale ale valorilor renaşterii în Brăila modernă”. Tot în 20 septembrie, la Casa ”Goangă” se vernisează expoziția ”Brăila veche în imagini” (https://brailachirei.wordpress.com/2014/09/19/expozitie-braila-veche-in-imagini-la-casa-goanga/), un eveniment dedicat tot ZEP și organizat de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Brăila, Casa Memorială „Petre Ştefănescu Goangă”.i

               Traseu cultural in centrul vechi al Brăilei și simpozion

                 Pentru a marca ZEP ediția 2014, Direcția de Cultură, Învășământ, Sport a Primăriei Brăila a gândit un traseu cultural pe care să-l străbată cei interesați de acest domeniu. Astfel, sâmbătă – 20 septembrie 2014 – se desfășoară activități sub genericul „Călătorie itinerantă prin Brăila – conştientizarea sentimentului de apartenenţă comună la valorile municipiului Brăila” cu punct de întâlnire, la ora 10.00, Piaţa Traian la Ceasul monumental; 10.05 – 10.50 Vizitarea clădirilor şi ansamblurilor arhitecturale din Piaţa Traian şi Piaţa Poligon (Ceasul monumental, Fântăna, Statuia lui Traian, Biserica Sf. Arhangheli, Casa Memorială „Nicăpetre”, Grădiniţa nr. 9, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”) cu ghidaj specializat oferit de Maria Stoica Vrabie – muzeograf, Muzeul Brailei; ora 11.00 Expoziţie foto şi videoproiecţii  la Casa „P. S. Goangă” cu clădirile de patrimoniu ale Brăilei,  urmate de dezbateri, o masă rotundă cu moderator Maria Stoica Vrabie – muzeograf, Muzeul Brailei; lansarea materialului informativ „Ipostaze spaţiale ale valorilor renaşterii în Brăila modernă” (eveniment DJC); ora 12.00-Simpozion ”Sfinţii Martiri Brâncoveni în conştiinţa naţională” la sediul Cercului Militar Brăila, coordonator prof. univ. dr. Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei; ora 12.30 Vizită la capela militară ”Sfinţii Martiri Brâncoveni”, unde gazdă este preotul militar Cristian Leontin.

Tabăra Internaţională de Arte Plastice și Fotografie “Instantanee Medievale”, la Sighişoara

* S-a incheiat in 13 iulie 2014 * Lucrarile raman in patrimoniul organizatorilor * De la Braila a participat artistul plastic Cristian Radu, reprezentand Scoala Populara ”Vespasian Lungu” 

         tabara arte plastice sighisoara 2014 - afis          A IV-a ediţie a Taberei Internaţionale de Arte Plastice si Fotografie “Instantanee Medievale” s-a desfasurat în perioada 6 – 13 iulie 2014, la Sighişoara. Organizatorii taberei au fost Centrul Judeţean pentru Cultura Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, prin secţia Şcolii Populare de Artă Tg. Mureş, şi A.L.Z.I.A.R.

Tabăra de creaţie a avut in acest an tema  „Instantanee Medievale”. Scopul taberei este dezvoltarea competenţelor artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin medieval.

                    În cetatea Sighişoarei, participanţii, elevi şi profesori ai şcolilor populare de artă dar şi artişti invitaţi, au luat contact cu motive (bolţi, porţi, ziduri fortificate, turnuri, pasaje şi ferestre) specifice universului săsesc al Evului Mediu). Schimbul de experienţă în domeniul artelor plastice (pictură, grafică, fotografie) s-a realizat prin interacţiunea elevi – profesori – artişti invitaţi. Vernisajul cu lucrările realizate în tabără, a avut loc la Turnul Fierarilor din Sighişoara, sâmbătă 12 iulie 2014.

                  Lucrările realizate şi selectate în tabără, vor face obiectul unei expoziţii itinerante, în ţară şi străinătate. De asemenea, cele mai frumoase imagini sunt imortalizate în fiecare an, pe materiale promoţionale: calendare (în limbile română, maghiară, engleză) cărţi poştale. 

Pictorul Cristian Radu (foto in stanga,Cristian Radu din arhiva Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) – profesor  al clasei de Pictură şi Grafică din cadrul Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici – filiala Brăila, a participat ca reprezentat al instituţiei brăilene. Două lucrări realizate de Cristian Radu pe parcursul şederii lui în tabără, “Impresii din Sighişoara 1” si ”Impresii din Sighişoara 2”, au rămas, conform regulamentului, în patrimoniul organizatorilor.

Muzeul Brăilei și Şcoala Tichileşti, rezultate în proiectul despre patrimoniu

* Va fi prezentată și o expoziție a proiectului „Să descoperim şi să cunoaştem valorile istorice şi tradiţiile satului nostru” la care Școala Gimnazială Tichilești și Biserica „Sfinţii Voievozi” Tichileşti au avut ca partener instituția muzeală brăileană

afis Muzeu, proiect patrimoniu, elevi          Vineri, 21 martie 2014, de la ora 9.00, la Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau” din Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galaţi) are loc prezentarea rezultatelor proiectului „Să descoperim şi să cunoaştem valorile istorice şi tradiţiile satului nostru”. Coordonatori: Gabriela Cloşcă şi Viorel Stoian – muzeografi de la Muzeul Brăilei, Valentina Bulancea – profesor la Şcoala Gimnazială Tichileşti. De asemenea, va fi prezentată și o expoziție tematică. Expoziţia cuprinde fotografii şi desene realizate de elevii Școlii Tichilești pe parcursul proiectului.

Proiectul a fost organizat de Muzeul Brăilei în colaborare cu Şcoala Gimnazială Tichileşti şi Biserica „Sfinţii Voievozi” Tichileşti. Tinerii și muzeografii s-au întîlnit, în mai multe rănduri, la școală și la muzeul brăilean, în perioada februarie 2013 – martie 2014. S-au discutat diferite aspecte tamatice în ideea ca tinerii să înțeleagă importanța patrimoniului, a elementelor din patrimoniul imaterial (tradițiile orale, muzicale etc.) ți pe care este bine/ ideal să le protejeze, să le promoveze, să nu le uite. De asemenea, s-a pus accent și pe importanța respectului față de acele persoane în vîrstă care stiu să atragă atenția tocmai asupra valorilor din tradiția populară autentică românească – nu doar în materie de port popular, muzică folclorică, meșteșuguri tradițioanle, ci și asupra Valorilor (adevăr, modele, personalități, calitate, altruism, civism).

Expoziţie de pictură românească din secolul XX, la Muzeul Cotroceni

* Este pentru prima oară cînd sînt prezentați așa de mulți autori (37 pictori valoroși ai secolului trecut) și atît de multe lucrări (peste 80) din colecția muzeală * Poate fi vizionată în perioada 12 martie – 6 aprilie 2014

invitatie-pictura-rom           Muzeul Naţional Cotroceni prezintă începînd de miercuri, 12 martie 2014, în Spaţiile Medievale ale muzeului, expoziţia„Pictură românească din secolul XX, din colecţia Muzeului Naţional Cotroceni”. Vernisajul are loc de la ora 18.00. Poate fi vizitată pînă pe 6 aprilie 2014, de marţi până duminică, în intervalul 9.30 – 17.30. Expoziţia beneficiază de un album color ce va putea fi achiziţionat de la magazinul de prezentare al muzeului.
Expoziţia prezintă, pentru prima oară de la înființarea Muzeului Naţional Cotroceni, când sînt prezentate publicului peste 80 de opere din colecţia proprie a instituției muzeale. Sînt lucrări semnate de 37 de pictori, atât mari maeştrii ai picturii româneşti, membrii fondatori ai societăţii Tinerimea Artistică, cât şi pictori interbelici mai puţin cunoscuţi publicului larg, alături de pictori contemporani, ale căror lucrări fac şi astăzi obiectul unor prestigioase expoziţii: Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Arthur Verona, Constantin Artachino, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Costin Petrescu, Octav Băncilă, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Jean Al. Steriadi, Leon Biju, Camil Ressu, Marius Bunescu, Iosif Iser, Ion Theodorescu-Sion (născut la Ianca, județul Brăila), Samuel Mützner, Eustaţiu Stoenescu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Margareta Sterian, Dumitru Ghiaţă, Rodica Maniu, Henri Catargi, Lucian Grigorescu, Aurel Băeşu, Sever Burada, Adam Bălţatu, Aurel Bordenache, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Paul Miracovici, Eugen Gâscă, Alexandru Ţipoia, Vasile Parizescu (născut la Brăila), Şerban Rusu-Arbore, Ilie Boca.
Tematica lucrărilor reflectă preocupările acestor pictori: peisaje, flori, naturi statice, satul românesc, tema Balcicului, portrete etc. Lucrările evidenţiează geniul artistic românesc, tradiţionalism şi inovaţie, fiecare pictor punându-şi amprenta asupra modului de a interpreta ceea ce alegea să picteze, asupra coloritului, luminilor şi umbrelor, limbajului artistic în general. Prezentarea realităţii în ansamblul ei, a trăirilor, gândurilor şi sentimentelor pictorului este caracteristica principală a tuturor lucrărilor prezente în expoziţie, transformându-le astfel în opere unicat şi dând colecţiei în ansamblul ei, o valoare patrimonială incontestabilă”, subliniază organizatorii.
Tablourile prezente în expoziţie, reprezintă – așa cum speră inițiatorii – o carte de vizită importantă, căci muzeul “nu trebuie să fie doar un lăcaş de tezaurizare cu depozite ferecate, iar creaţia trebuie să încânte privirea, să bucure spiritul, să-l educe..”.

Educația pentru patrimoniu: la Muzeul Brăilei, elevi de la Scorţaru Nou

* Vizită a tinerilor din proiect, în data de 15 februarie 2014

Sâmbătă, 15 februarie 2014, începând cu ora 10.00, la sediul Muzeului Brăilei (din municipiul Brăila, Piaţa Traian nr. 3), s-a derulat cea de a doua etapă a proiectului „Educaţia pentru patrimoniu”. În prealabil, tinerii beneficiari au primit vizita unui muzeograf care le-a prezentat o serie de detalii despre fenomenul cultural și muzeografie, patrimoniu.

copii la muzeu           Mai multe găsiți și la https://www.facebook.com/EducatiaPentruPatrimoniu – pagina facebook a proiectului

Au participat elevi ai Şcolii Gimnaziale Scorţaru Nou din judeţul Brăila, însoţiţi de prof. Geanina Băjenică.  Au aflat o mulțime de date interesante, admirănd și obiectele expuse la parterul muzeului – extrase din săpăturile arheologice de pe teritoriul județului Brăila ce atestă o vechime deosebită a civilizației omenești și o bogăție culturală de necontestat.
Îndrumarea elevilor şi prezentarea exponatelor au fost făcute de Viorel Stoian – muzeograf în cadrul Secţiei Arheologie, Istorie şi Memoriale, coordonatorul proiectului. Mai multe fotografii gășiți la https://www.facebook.com/viorelstoyan/media_set?set=a.235754013215636.1073741836.100003431160107&type=1  (de aici am preluat și eu o imagine) Totodată, tinerii au profitat de prezența în municipiu și au vizitat și secția de artă a muzeului.

Expoziţie cu podoabe din trecut, la Muzeul Național de Artă

* Sub genericul ”Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR”, sînt prezentate obiecte (din patrimoniul muzeal, datînd din secolele XVIII – XIX) din argint și/ sau aurite, lucrate în tehnici diverse (turnare, ciocănire, ajurare, filigran)

afis-podoabe-din-trecut - Copie            Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) ne invită la expoziţie sub genericul frumuseții, titlul fiind sugestiv: ”Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR”. Este deschisă în Rotonda sălii Auditorium (intrarea din strada Ştirbei Vodă nr. 1-3) și poate fi vizioantă pînă pe 27 aprilie 2014.

Doar miercuri, 12 februarie 2013, a fost și o vizită cu ghidaj gratuit, manifestare sub semnul ”Un ceas pentru artă” – prezentarea fiind susţinută de Carmen Tănăsoiu – curatorul expoziţiei, specialist în cadrul secţiei de Artă Veche Românească.

* * *

”Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR” aduce în atenţia publicului o selecţie de piese (80 la număr) din patrimoniul muzeului, ce datează din secolele XVIII – XIX. Sunt expuse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. pafta-din-argint-aurit-si-sidef-sec-xviii

9525            Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier. Între anii 1840 şi 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile şi cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care a introdus la Curte portul naţional românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminina a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganţă şi rafinament şi în perioada interbelică.

 

Obiecte de tezaur expuse la Muzeul Național de Istorie

* În perioada 19 decembrie 2013 – februarie 2014, expoziția prezintă valori inestimabile de patrimoniu sub genericul ”Aurul și argintul antic al României” 

afis Aurul si argintul antic           Muzeul Național de Istorie al României din București prezintă în perioada 19 decembrie 2013 – februarie 2014 obiecte din tezaur 0 colecțiile cele mai valoaroase – sub genericul ”Aurul și argintul antic al României”. Unul dintre exponate este legendara Cloșcă cu pui de aur, descoperită la Pietroasele. 100_6033

N. red. 1 La Crama Pietroasele din localitatea omonimă – unde a fost descoperită (de-acum celebra) comoară din aur – este expusă, în muzeul Cramei, în copie. Am avut bucuria să o admirăm de Ziua Europeană a Patrimoniului, la invitația Anei Hărăpescu – director Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Brăila. Foto dreapta – din călătoria de la Pietroasele

N. red. 2 Daniela Zeca Buzura (jurnalist, scriitor, cadru universitar – fost director TVR Cultural) scrie – concluzie/ invitație – pe pagina sa Facebook: ”După ce am vizitat această expoziție, m-am gândit cu o tandră nostalgie la lunile în care am lucrat, cercetând arhivele și bătând apoi o vară întreagă colinele Buzăului, pe urmele comorii de la Pietroasele, al cărei duh avea să treacă în <Demonii vântului>”.

 

Finala concursului de cunoaştere locală „Brăila – trecut, prezent şi viitor”

* S-au dovedit cei mai cunoscători ai patrimoniului local reprezentanții echipelor comunelor  Bordei Verde și Movila Miresii, orașului Însurăței

concurs 2       Casa Tineretului a găzduit, miercuri – 18 decembrie 2013 – Finala concursului de cunoaştere locală „Brăila – trecut, prezent şi viitor” . Competiția, care și-a propus promovarea, în rândul comunităţii, a valorilor patrimoniului istoric, cultural şi social brăilean, a fost organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Brăila şi Primăria Brăila, prin instituţiile lor Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” şi Casa de Cultură a municipiului Brăila, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, organizează, începînd.  Despre concurs găsiți amănunte la http://brailachirei.wordpress.com/2013/11/28/concurs-de-cunoastere-locala-braila-trecut-prezent-si-viitor/

În finală au fost selectate  9 echipe pentru confrunatrea din ultima etapă. Premiile au constat în laptop-uri şi tablete. Președintele CJ – Gheorghe Bunea Stancu, primarul Aurel Gabriel Simionescu au fost prezenți. concurs 1

Podiumul concursului arată astfel: Premiul I – reprezentanţii comunei Bordei Verde: Cristina Mariana Broască, Iuliana Lenuţa Bălan şi Ionel Comşa; Premiul II – reprezentanţii comunei Movila Miresii: Răileanu Nicolae, Olaru Violeta şi Vizireanu Laurenţiu; Premiul III – reprezentanţii oraşului Însurăţei: Popa Flaviu Dumitru, Pungă Darius Emanuel, Manea Cristina.

Foto: Biblioteca ”Istrati” Brăila