Premiile Festivalului Poeţilor din Balcani

        Festivalul Poeţilor din Balcani de la Brăila, ediţia a IV-a derulată în organizarea Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” şi Consiliului Judeţean Brăila, şi-a desemnat sâmbătă – 25 septembrie, în cea de-a doua zi a evenimentului – câştigătorii, întro atmosferă îmbibată de poezie autentică. Reprezentanţii Albaniei şi ai Republicii Kosovo, oaspeţii de onoare ai ediţiei, au recunoscut în Brăila oraşul căruia patria lor îi este profund recunoscătoare pentru că aici a trăit o bună vreme Naum Vechilargi – personalitate de prim rang a culturii albaneze, dar şi important revoluţionar – care a alcătuit ăntre altele, la Brăila, şi primul abecedar albanez. De altfel, despre valorosul reprezentant al istoriei albaneze a conferenţiat Marius Dobrescu (foto mai jos) – jurnalist, scriitor, traducătorul lui Ismail Kadare în ţara noastră, brăilean de origine –

conferinnţă susţinută în dimineaţa zilei de sâmbătă. Alte două conferinţe au suscitat interesul audienţei  – din păcate, alcătuită mai mult din confraţi decât din reprezentanţi ai publicului (n.aut. Şi asta cu toate că au fost transmise invitaţii, din vreme, şi informări în toate mediile unde se ştia că există interes pentru acest gen de manifestări, şi evident pentru artă, cultură!!!) – şi anume “Literatura albaneză în spaţiul balcanic” susţinută de Luan Topciu – ministru consilier la Ambasada Albaniei din capitală, “Viaţa culturală la Kosovo” susţinută de Sami Pirraj – director al Departamantului pentru Cultură de pe lângă Ministerul Culturii din Republica Kosovo.

Recital de poezie

       Alt moment deosebit al celei de-a doua zile, ultima din festivalul-concurs brăilean, a fost recitalul de poezie care a avut loc începând cu ora 17.00, după ce s-a vernisat expoziţia “Literatura albaneză în România” cuprinzând cărţi, documente tematice. A fost deosebit recitalul nu doar pentru că ne-a permis încă o dată să evadăm din spinoasele probleme ale cotidianului, cu criza lui care parcă nu se mai termină, ci şi pentru că i-am putut urmări, pe viu, pe autorii înşişi recitându-şi creaţiile; lucru rar şi demn de atenţie, stimaţi prieteni şi cititori, pentru că aşa aflăm tonul corect şi modul cum ar trebui înţeleasă poema cu pricina, asta dacă ne interesează de-adevărat-e-lea POEZIA. Şi astfel i-am audiat (exact în ordinea următoare) pe Angela Baciu – recitând din volumul  bilingv “Poezii/Versek” apărut la Editurile Limes/ AB ART, Ileana Mălăncioiu (foto) –

 recită din memorie un poem despre care ne spune că este de demult, dar al cărui conţinut trist nu s-a perimat, apoi ne vorbeşte puţin – ca şi ieri – de brăilenii pe care îi stimează, unul dintre ei fiind filosoful Anton Dumitriu  (despre care acum a aflat că este brăilean…), Corneliu Antoniu – preşedintele filialei Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România a recitat un poem lung  (n.aut. Frumos. Mie mi-a plăcut!) din volumul “Fructe de mare @ yahoo.rom” apărut în 2010 la Editura Fundaţia Culturală Antares (şi lansat la Viena), Constantin Gherghinoiu – din volumul bilingv “Opt plus Unu pentru Europa”, apărut la Editura Fundaţia Culturală Antares în 2009, Victoria Milescu, Adrian Alui Gheorghe, Adrian Munteanu din volumele “Sonete 2” şi “Paingul orb” (sonete 3) apărute la Editura Arania, Braşov, Gheorghe Lupaşcu – care povesteşte şi câteva momente  autobiografice din perioada anticeauşistă, Rodian Drăgoi – din volumul “Lumină de mireasă” apărut la Editura Muzeului Literaturii Române, Valentin Tălpălaru, Ana Maria Zlăvog, Sanda Panait, Cornelia Vîju, Adela Adriana Moscu – sosită din America, unde locuieşte în prezent, recită din volumul “Dansul dorului”, Mircea Andronic Romian  – prezintă poeme în primă audiţie şi chiar remarcă faptul că din punctul său de vedere aşa ar fi trebuit să fie toate versurile din recital, Nicolae Grigore Mărăşanu – cel care a făcut şi oficiile de prezentator al fiecăruia dintre poeţii prezenţi în recital. Şi nu în ultimul rând, Adrian Munteanu a recitat din creaţia lui Baki Ymeri, din volumul “Kaltrina” apărut la Editura Kriterion în 1994.

 Palmaresul ediţiei

      Vasile Spiridon şi Radu Voinescu, primul în calitatea sa de preşedinte al juriului şi celălalt unul din membrii juriului, au înmânat premiile împreună cu Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii “Istrati”. Palmaresul ediţiei arată astfel. Poeţii Adrian Alui Gheorghe şi Bardhyl Londo, care este şi consilier la Ministerului Culturii din Albania, au primit Premiul Balcanica pentru Poezie. Foto: Adrian Alui Gheorghe, felicitat de Dragoş Neagu, lângă ei Vasile Spiridon şi Radu Voinescu

      Tot în tandem, unui roman şi unui albanez, li s-a oferit şi Premiul Balcanica pentru Traducere, lui Marius Dobrescu şi lui Luan Topciu, acestuia din urmă fiindu-i recunoscute eforturile de a ajuta breasla scriitoricească, neocolind activitatea de traducere chiar dacă acum deţine, cum aminteam, poziţia de ministru consilier la Ambasada Albaniei în România.

      Premiul Balcanica pentru întreaga activitate a fost oferit poetei Ileana Mălăncioiu care şi-a exprimat bucuria pentru acest gest de recunoaştere a operei sale menţionând pe Gabriel Dimisianu şi Nicu Carandino din panoplia personalităţilor brăilene care au influenţat-o şi pe care îi stimează. Laureaţii au susţinut un microrecital de poezie, evident, cum era programat. Foto: Bardhyl Londo

       Zece dintre concurenţi – doar patru români, ceilalţi albanezi – altfel spus finaliştii, au fost publicaţi în volumul “Balcanica 4”: Sali Bashota, Rodian Drăgoi, Basri Caprigi, Victoria Milescu, Emir Nika, Horia Zilieru, Skender Rusi, Visar Zhiti alături de premianţii deja menţionaţi pentru poezie. Volumul a apărut în îngrijirea unei echipe de la Biblioteca “Istrati”,  redactori dr. Eduard Claudiu Brăileanu şi Aurel Furtună, coperta seriei aparţinând unui erudit şi polivalent om de cultură brăilean, l-am numit pe Candiano Priceputu Tirian.

       Nicolae Grigore Mărăşanu a ţinut să amintească şi că face parte, alături de Constantin Gherghinoiu şi Stere Bucovală, din triada iniţiatorilor competiţiei, din prima echipă făcând parte şi Rodica Drăghici – fostul director al Bibliotecii, prezentă la toate activităţile din programul ediţiei 2010 a festivalului.

      Ceilalţi participanţi în festival, care au primit diplome de participare, au fost publicaţi în revista “Balcanica”, numărul 1, anul II, publicaţie apărută sub egida USR filiala Brăila – Galaţi. Astfel, aici regăsim versuri şi mici biografii ale următorilor poeţi: Anthonia Amatti, Nicolae Băciuţ, Florica Bud, Marin Cioranu, Viorela Codreanu Tiron, Ion Gaghii, Adrian Munteanu, Elena Păduraru, Vlad Scutelnicu, Daniela Şontică, Octavian Şoviany, Valentin Tălpălaru, Mariana Vicky Vîrtosu, Cornelia Vîju, Miruna Vlady, Ana Maria Zlăvog.

        În conformitate cu programul generos al Festivalului Poeţilor din Balcani, pe numai puţin de 10 ani, ediţia 2011 va prilejui întâlnirea cu poezia din Grecia, după ce la ediţiile precedente au fost oaspeţi poeţi din Serbia, Macedonia, Bulgaria.