Arhive etichetă: studenti

Noul Erasmus+ are peste 28 miliarde euro pentru proiecte de mobilitate și educație

*Bugetul este aproape dublu față de cel aferent perioadei 2014-2020 * Noul program va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 25 martie 2021, primul program de lucru anual Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027. Are un buget de 26,2 miliarde euro (comparativ cu 14,7 miliarde euro alocate pentru 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde euro din instrumentele externe ale UE. Noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale.

Programul de lucru anual, publicat și el astăzi, pregătește calea pentru primele cereri de propuneri din noul program Erasmus+. Poate solicita finanțare orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Ca de obicei, va fi util sprijinul agențiilor naționale Erasmus+ din statele membre UE și din toate țările terțe asociate la program.

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Faptul că bugetul Erasmus+ pentru următorii șapte ani aproape că s-a dublat demonstrează importanța acordată în Europa educației, tineretului și învățării pe tot parcursul vieții. Erasmus+, derulat în 33 de țări și accesibil restului lumii prin intermediul activităților sale internaționale, rămâne un program unic din punctul de vedere al dimensiunii, al sferei sale de aplicare și al recunoașterii de care se bucură la nivel mondial. Invit toate organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului să consulte noile cereri de propuneri publicate și să solicite finanțare. Grație programului Erasmus+, vom face din Spațiul european al educației o realitate”.

Noul program Erasmus+ oferă oportunități de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului. El este deschis elevilor, studenților, elevilor din învățământul profesional, cursanților adulți, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret și antrenorilor sportivi.

Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investește și în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate cu parteneri instituții de învățământ superior, școli, instituții de educație și formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), centre de învățământ pentru adulți, organizații de tineret și sport, furnizori de educație și formare profesională (de exemplu, centrele de excelență profesională) și alți actori din domeniul educației.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 1) Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăți se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi și activitățile de mobilitate pentru cursanții adulți. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare. De asemenea, programul ăși dezvoltă și mai bine caracterul internațional prin consolidarea cooperării cu țările terțe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor și proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent și la sectorul sportului și al educației și formării profesionale; 2) Erasmus+ digital Pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera tranziția digitală a sistemelor de educație și formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competențelor digitale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, va oferi formare și schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinningplatforma School Education Gateway și Portalul european pentru tineret și va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activități de învățare și de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată și simplificată și mai mult, Odată cu implementarea integrală a legitimației europene de student programul va fi digitizat, simplificat; 3) Erasmus+ ecologic: Prin Pactul verde european, programul va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu și va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice; 4) Erasmus+ pentru tineriDiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ oferind tinerilor de 18 ani șansa permisului de călătorie prin Europă, ocazia să învețe alte culturi și să întâlnească alți tineri europeni. Se deschid și oportunități de schimb și de cooperare prin noi activități de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze și să învețe mai multe despre valorile europene comune.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Preşedintele Iohannis: „Cred în România educată”

*Președintele Klaus Iohannis doreşte ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată” * Demersul este mai mult decât necesar; în prezent, România este pe ultimul loc în UE la numărul de studenţi

Klaus Iohannis, preşedintele României

Președintele Klaus Iohannis participă luni, 30 septembrie 2019, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019 – 2020 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde decorează cele șase universități de stat clujene, la împlinirea a 100 ani de învățământ românesc la Cluj.

În context, se impune o subliniere referitoare la „România Educată” – proiectul președintelui Iohannis prin care doreşte transformarea educației prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. De altfel, încă din decembrie 2018 președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, proiect care este o viziune și strategie rezultate din consultarea actorilor importanți din societate, a publicului larg și care a ținut cont de contextul social-economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament. un rol important îl au universitățile – din Europa, deci şi cele românești, care sunt influențate de globalizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice – astfel că sunt tot mai multe fonduri pe programul Erasmus+. Măsurile vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. Din nefericire, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Proiectul „România Educată” vine cu propuneri de reformă pentru învățământul superior și cel preuniversitar în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie. În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important. Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare. Totodată, „România educată” propune măsuri de creștere a echității și a participării la educația universitară.

Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare. Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată. Toate aceste măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.

Stimulente pentru angajatarea elevilor și studenților în vacanță

*Fiecare angajator beneficiază lunar, de 250 lei, stimulent acordat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare elev şi student încadrat

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila – director Monica Bratu – reaminteşte angajatorilor că pot beneficia de un stimulent financiar lunar, în valoare de 250 lei, acordat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare elev şi student încadrat în muncă pe perioada vacanței. Acțiunea este utilă și tinerilor care, astfel, vor căpăta mai multe abilități utile în viața reală și, în plus, vor fi remunerați penrru munca depusă.

sediul AJOFM Braila

Angajarea elevilor şi studenţilor se poate realiza pe perioada vacanţelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii. Pentru informaţii suplimentare, angajatorii interesaţi se pot adresa AJOFM-urilor, datele de contact sunt disponibile la www.anofm.ro.

Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut mai sus angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza următoarelor documente: a) contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial; b) contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă. Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor”, este precizat în materialul transmis de Serviciul Comunicare şi Secretariatul Consiliului de Administraţie al AFOFM Brăila.

Festival internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” 2019, ed- VIII la Brăila

*Competiţie pentru elevi şi studenţi iniţiată de prof.dr. Gabriela Vasiliu *Organizator principal, Liceul tehnologic „A. Saligny” – Şcoala „C. S. Aldea”* În 17 şi 18 mai 2019

    La Brăila are loc în 17 şi 18 mai 2019 a opta ediție a Festivalului internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” . competiţie literară pentru elevi şi studenţi, prilej de întâlnire a tinerilor cu scriitori consacraţi, inclusiv cu cea care a permis să îi fie folosit numele pentru manifestare – poeta Ana Blandiana, cofondatoare – împreună cu regretatul Romulus Rusan (soţul) – a Memorialului Durerii de la Sighet. Festivalul este iniţiat de prof. dr. Gabriela Vasiliu – coordonator al manifestării, care conduce la Şcoala Gimnazială „Constantin Sandu Aldea” (structură a Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”) şi cenaclul literar „Nicolae Băciuţ” – numele este al scriitorului Nicole Băciuţ, el însuşi profesor şi prezent la evenimentele din festival, ca şi la ediţiile precedente. Şi tot dumnealui asigură, prin editura pe care o coordonează la Tg. Mureş, tipărirea volumelor care includ textele premiate în festival. 

din ediţia 2018 a festivalului „Ana Blandiana”

În acest an, evenimente au loc în 17 şi 18 mai; în data de 17 mai 2019 la Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – vineri, 17 mai, în intervalul orar 10.00 – 11.30, întâlnire sub genericul „Călătorie prin oraşul cu poveşti”, la Teatrul „Maria Filotti” eveniment sub genericul „”, în sala studio „Bujor Macrin” în intervalul orar 12.00 – 14.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” în intervalul orar 17.00 – 19.30, simpozionul „Motivul umbrei în literatura română și universală” în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”. La acest din urmă eveniment, organizatorii anunţă participarea scriitorilor Ana Blandiana, Nicolae Băciuț, Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu de la Brăila), Corneliu Goldu, Dorin Popescu, prof. drd. Daniel Kițu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Murgoci” Brăila, Adriana Elena Dumitrescu, Diana Cătălina Popa, Liviu Chifane, Silvia Terpan, Ecaterina Stanciu. Moderatorul simpozionului va fi conf. dr. Zamfir Bălan de la muzeul gazdă. foto stânga, din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila chirei, de la ediţia 2018 a simpozionului cuprins în festival – în muzeul brăilean.

Sâmbătă, 18 mai 2019, este programată festivitatea de premiere, Gala festivalului, care va avea loc în sala de spectacole a Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş” în intervalul orar  11.30 – 14.30.

Festivalul internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” de la Brăila este sprijinit în organizare de Inspectoratul şcolar Judeţean Brăila, Asociaţia culturală „Ars poetica”.

** *  Informaţii de la ediţia precedentă şi nu numai, în formate foto şi video, sunt disponibile pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia de pe pagina fb Braila Chirei ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Casa pasivă Over4, deschisă publicului în București

*Timp de o lună de zile, începând cu 15 mai 2019, în spațiul situat la intersecția Bulevardul Unirii cu Nerva Traian * Echipa Over4, care va construi prototipul în 10 zile, participă cu acest proiect de casă solară la Solar Decathlon Europe din Ungaria

     Echipa Over4 construiește în București casa pasivă Over4, cu care va reprezenta România anul acesta la Solar Decathlon Europe – cea mai importantă competiție internațională de case solare la nivel european, din Ungaria, în iulie 2019.  Este o casă eficientă energetic, sustenabilă și accesibilă financiar – cele trei elemente fundamentale care au stat la baza proiectării și construcției Over4. Având o amprentă de 130 mp, produce de trei ori mai multă energie decât consumă și va fi certificată cu standardul Passive House, cel mai exigent standard de eficiență energetică din lume. Este rezultatul muncii a unei echipe multidisciplinare de peste 50 studenți voluntari din peste 5 domenii profesionale ce răspund prin proiectul Over4 unei probleme actuale importante: cum construiești eficient, sustenabil și cu costuri reduse.

Competiția Solar Decathlon este considerată ”Olimpiada caselor solare” și este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii și construcțiilor la nivel mondial, cu peste 20 ediții pe toate continentele de la prima ediție din 2003 din SUA. Ediția din acest an a Solar Decathlon va avea loc în iulie 2019 în Ungaria și aduce la start 11 echipe din 10 țări și de pe patru continente. Fiecare echipă participantă are la dispoziție 15 zile pentru a asambla și pune în funcțiune locuințele solare ce vor fi ulterior jurizate în 10 probe – de la arhitectură, la eficiență energetică și până la comunicare și sustenabilitate.

         Proiectul Over4 reprezintă România la Solar Decathlon Europe 2019 cu prototipul Over4 – o casă solară, 100% electrică și modulară, ce va fi transportată în 6 TIR-uri în Ungaria și construită în doar 10 zile și care îndeplinește toate exigențele în ceea ce privește confortul interior și consumul de energie.

Considerăm că tot efortul depus în ultimul an și jumătate se încununează cu rezultatul mult așteptat: un prototip inovator de locuință sustenabilă care răspunde tutor cerințelor de confort, eficiență energetică și nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. Mulțumim universităților partenere, celor peste 50 de tineri pasionați implicați până în prezent și celor peste 40 de parteneri cu sprijinul cărora am ajuns până în acest punct. Suntem și mai motivați să ținem steagul României pe podiumul competiției din Ungaria și pentru asta căutăm parteneri cu care să asigurăm restul de 40% din bugetul total al proiectului”, precizează Daniel Butucel – responsabil Parteneriate și co-fondator Proiect Over4.

Înainte de competiția Solar Decathlon, casa Over4 va fi asamblată și deschisă publicului timp de 30 zile în centrul Bucureștiului, pe un teren situat la intersecția dintre Bulevardul Unirii și Nerva Traian. Evenimentul oficial de deschidere va avea loc miercuri, 15 mai 2019 și va da startul perioadei de vizitare în care vor fi organizate tururi publice zilnice și evenimente pe teme de eficiență energetică și dezvoltare sustenabilă. Sunt așteptați să viziteze casa cei interesați de domeniul construcțiilor sustenabile, în special cei care vor să-și construiască sau să achiziționeze o locuință de acest tip, casa Over4 fiind un exemplu practic ce răspunde nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. De asemenea, cei interesați să afle mai multe detalii despre procesul de construcție al casei sunt invitați pe spațiul de construcție, unde voluntarii proiectului pot oferi detalii tehnice. Printre partenerii proiectului se află Makita, Glulam, ProBuilding, Kronospan, Knauf Insulation, NOD Makerspace, Valrom, Daikin, Aluprof, Hoval, Grohe, Romania Green Building Council.

** * Over4 (www.over4.org) este un ONG fondat de Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” și are ca scop derularea proiectului Over4 dar și ale altor proiecte cu impact pozitiv din punct de vedere educațional dar și din punct de vedere al cercetării și dezvoltării în domeniul construcțiilor sustenabile și eficiente energetic. Proiectul funcționează prin parteneriate strategice și sponsorizari.

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.