Arhive etichetă: turneu

Horia Mihail, Turneul „Pianul Călător” și noi concerte în … colecţia de toamnă

*La cererea publicului, în Piatra Neamț (deja a fost), apoi la Roman – 7 septembrie, și la Brașov – 11 septembrie 2020 

 

Horia Mihail

În luna septembrie a acestui an, Horia Mihail continuă programul ”Pianul călător” cu o serie de concerte în aer liber, programate la cererea publicului, ca o continuare a turneului din vară. La a zecea sa ediţie, turneul Pianul călător a avut un destin şi un traseu cu totul inedit. Pianistul Horia Mihail a cântat în lunile iunie şi iulie 2020 în aer liber, online şi on air, pentru un public dornic de emoţie live după o primăvară îngheţată, pentru un public care aştepta ca muzica clasică să revină la viaţă, cu un repertoriu marcând aniversarea Beethoven 250.

După concertele petrecute în vară la Caracal, Alba Iulia, Deva, Sibiu, Bucureşti şi Constanţa, recitalurile din toamnă sunt pe 5 septembrie la Piatra Neamţ, la Curtea Domnească în “Neamţ Art Festival”, pe 7 septembrie la Roman, în Curtea Şcolii de arte “Sergiu Celibidache” şi pe 11 septembrie, la Braşov.

Anul acesta, turneul “Pianul călător” a ajuns la ediţia cu numărul 10 – de fapt totul a pornit de la o poveste găsită în cărţile de istoria muzicii, cea a turneului lui Franz Liszt din 1846-1847 prin spațiile de limbă și cultură română. În ultimul deceniu, Horia Mihail a vizitat zeci de oraşe din ţară însoţit de pianul călător sau cântând pe pianele din oraşele în care a ajuns. Acum, pianele călătoare puse la dispoziţie de Radio România, sunt încredinţate comunităţilor din Tulcea, Caracal, Deva, Alba Iulia şi Roman, dar drumul lor a fost mai lung şi, uneori fără să se oprească mai mult de o seară, a trecut prin multe oraşe care încă au nevoie de piane de concert.

Luni, 7 septembrie – Roman, Curtea Şcolii de arte “Sergiu Celibidache”

Vineri, 11 septembrie – Braşov, scena în aer liber

Ludwig van Beethoven
Sonata pentru pian nr. 14 op. 27 nr. 2 în do diez minor „Sonata lunii” – partea I
Sonata nr. 21 pentru pian op. 53 “Sonata Waldstein”
32 Variațiuni în do minor pe o temă originală WoO 80
„Für Elise” bagatelă pentru pian în la minor WoO 59

Producător: Pro Contemporania
Coproducători: TVR 3, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional
Cu sprijinul: JTI, Erste Private Banking – serviciu oferit de BCR, Vimetco ALRO Slatina, Jorom Accent, Ade Gas Oil, Nucleo, Piccolo Maestro, Senia Music, SENSE.
Parteneri culturali şi organizatori locali : Filarmonica din Braşov, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Consiliul Judeţean Neamţ, Şcoala de artă “Sergiu Celibidache” din Roman.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, spectacol în turneu național

*”Manifest pentru dialog” este genericul turneului, sponsorizat de BRD, susținut în șase orașe de echipa Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu implicată în jocul pe textul celebrei piesei americane * La Brăila se joacă în 20 februarie 2020, de la ora 19.30 la Teatrul ”Maria Filotti” și a doua zi la Teatrul ”Fani Tardini” din Galați

   Spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu se află în turneul național ”Manifest pentru dialog” susținut finnaciar de BRD – Groupe Société Générale într-un program dedicat promovării și susținerii tinerilor artiști. Doar că piesa, scrisă în anii 1960 ai secolului trecut, nu e pentru orice vârstă – spectacolul e recomandat celor de peste 14 ani.

Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Crețu și Horia Fedorca, respectiv cei patru actori care dau viață personajelor din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de americanul Edward Albee, traducere Ionuț Grama, regia Andrei și Andreea Grosu, joacă în șase orașe: la Târgu Jiu – 16 februarie, București – 18 februarie, Brăila -20 februarie 2020), Galați – 21 februarie, Târgu Mureș – 25 februarie 2020, Cluj-Napoca în 27 februarie 2020 și acasă, la Sibiu, în 8 martie 2020. Scenografia la „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” aparține lui Vladimir Turturică, managerul de proiect este Claudia Maior. Spectacolul durează ca o oră și 50 minute. La Brăila se joacă la Teatrul ”Maria Filotti” de la ora 19.30.

Piesa, al cărui titlu chiar autorul îl explica prin întrebarea ”Cui îi e frică să trăiască o viață fără iluzii?”, pune întradevăr o serie de probleme ale celor care conviețuiesc în cuplu. Iată o listă de dileme, așa cum o vede echipa sibiană, pe care încercă să le descifreze… sau să le adâncească și mai tare în mintea audienței: ”Cui i-e frică de relațiile familiale?”, ”Cui i-e frică de relațiile conjugale?”, ”Cui i-e frică de femei și bărbați prea obosiți de viață?”, ”Cui i-e frică de amabilitățile de suprafață?”, ”Cui i-e frică de sinceritate?”, ”Cui i-e frică de jocuri așa-zis nevinovate?”, ”Cui i-e frică de Martha și George? Sau de musafirii lor, Nick și Honey, care nici măcar nu bănuiesc ce noapte îi așteaptă?”, ”Cui i-e frică de mame și de tați? Sau de fiii absenți? De întâlnirile nocturne înecate în alcool? Sau de replicile incisive care mușcă din tine, „până la măduvă”?”

Notă. Ideal ar fi să știm și cine a fost Virginia Woolf… să fi citit ceva din creația romancierei, și câte ceva din biografia sa, cu toate că nu e musai!

În turneul ”România MultiCulturală”, spectacol la Lyra dedicat Zilei Culturii Naționale 2020*

*Un spectacol poetic și muzical cu actrița Lamia Beligan, soprana Sorina Munteanu și pianista Viorela Ciucur în 16 ianuarie 2020 de la ora 18.30

  Turneul eveniment sub genericul “România MultiCulturală”, cu un spectacol de poezie și muzică se oprește și la Brăila, mai precis la palatul Lyra joi, 16 ianuarie 2020, de la ora 18.00. Evenimentul are loc cu sprijinul și în organizarea Filarmonicii ”Lyra – George Cavadia” Brăila – manager prof. Ionuț Săndel Balaban. Preț bilet: 20 lei Biletele se găsesc la agentia filarmonicii din Calea Călărașilor nr. 52 (Casa Tineretului) și pe BLT.ro la https://www.blt.ro/romania-multiculturala.html

În spectacol evoluează actrita Lamia Beligan, soprana Silvia Sorina Munteanu și pianista Viorela Ciucur. Vor fi prezentate poezii de Mihai Eminescu, dar si ale unor autori din etnii trătoare la noi: maghiară, germană, evreiască, armeană, greacă, polonă: Sándor Petőfi, Endre Ady, Nikolaus Lenau, Maria Banus, Nina Cassian, Haig Acterian, Alexandru Philippide, Alexandru Macedonski. Vor fi interpretate arii și lieduri compuse de creatorii români.

** * Lamia Beligan, absolventă a Academiei de Teatru si Film Bucuresti în1990, clasa Ion Cojar, a debutat la Teatrul National din Craiova. În prezent este actrita a Teatrului National din Bucuresti. În 2017 – 2018 a fost apreciată în spectacolele ”Vivien Leigh: ultima conferință de presă”, ”Două pe față, două pe dos”, ”Sinucigașul”. A fost distinsă cu Premiul Fundației ”Silvia Popovici” pentru cea mai buna actriță a anului 1998, Leul de Argint pentru rolul Marta din filmul “Hotel de lux” regia Dan Pita în 1992, Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală „Buna seara, domnule Wild” la Festivalul de la Liverpool în 1990, Medalia Meritul Cultural conferită de președintele Romaniei; de curând a primit Premiul Bussines Arena Magazine pentru Excelența în Artele Spectacolului.

Soprana Sorina Munteanu a absolvit Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Arte, specializarea Canto, in 1995, obtinand apoi un master la Academia Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, institutie unde a obtinut si doctoratul în muzică. Este prim-solistă a Operei Naționale București. A colaborat cu Teatrele de Opera de la Timişoara, Cluj-Napoca, Budapesta, Sofia, Craiova si cu Filarmonicile din București, Arad, Timişoara, Oradea, Baia-Mare, Ploieşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Iasi. A susţinut concerte, spectacole de opera si recitaluri în SUA, Spania, Portugalia, Belgia, Bulgaria, Serbia, Germania, Olanda, Franta, Italia, Elveția.

Pianista Viorela Ciucur este cadru didactic la Universitatea Națională de Muzică București, este doctor in muzicologie, din 2003 este si profesor asociat la Universitatea din New Jersey. A susținut peste 300 recitaluri si peste 50 concerte cu orchestre în țară a cântat pe scene din Germania, Italia, Anglia, Olanda, Austria, Grecia, Canada.

Turneul ”Cartea de identitate”, şi la Brăila

*Întâlnire publică în 22 octombrie 2019, de la ora 16.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” cu Nicu Alifantis, Silviu Angelescu, Mircia Dumitrescu * În 23 octombrie, echipa în aceeaşi formulă va fi la Galaţi

Turneul ”Cartea de identitate” ajunge marți, 22 octombrie 2019, la Brăila fiind a patra secvenţă. Proiectul ”Cartea de identitate”, sponsorizat de Loteria Română, constă în donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România către zece comunităţi. De la ora 16.00, în sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” a Muzeului Brăilei ”Carol I” (Piața Traian nr.3) evenimentul public din turneul presupune şi o conferință susținută de cantautorul Nicu Alifantis, acad. Mircia Dumitrescu și prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Moderator va fi Loreta Popa. Proiectul este iniţiat de scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu (http://www.agentiadecarte.ro). 

Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. Donația de cărți pe care APLER o face către 10 biblioteci, însumând peste 1000 de titluri de la editurile membre ale asociației nu este doar un dar, este, în Anul Cărții, un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin cele 1000 de titluri. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității”, a declarat scriitorul Ioan Cristescu – președintele APLER, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti (al cărui fondator este brăileanul Dumitru Panaistescu Perpessicius). 

În 23 octombrie 2019, a doua zi, echipa menţionată – în aceeaşi formulă – va fi la Galaţi, la sediul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” de la ora 16.00.

Prezentarea invitaţilor (realizată de organizatorii turneului)

Nicu Alifantis

 Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, se trage dintr-o familie cu o frumoasă împletire de rădăcini grecești, aromâne și românești. Primul instrument la care a învățat să cânte a fost acordeonul. Debutul său a avut loc în 1973, la TVR, în emisiunea TeleTop. Intrarea sa în Cenaclul Flacăra nu a fost tocmai ușoară, câțiva dintre artiștii deja prezenți obiectând asupra stilului său care nu ar fi fost folk. Susținut de oameni ca Gelu Colceag, Tudor Gheorghe și de liderul cenaclului, Adrian Păunescu, își câștigă locul în grup, dar și respectul și prietenia colegilor. Nicu Alifantis este unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de teatru, compunând coloana sonoră pentru peste 100 de piese și lucrând cu mari regizori români precum Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Cristian Hadji Culea, Gelu Colceag, Cătălina Buzoianu și mulți alții. Nu s-a limitat la a compune muzică de teatru, ci a și jucat mici roluri. A realizat, de asemenea, coloana sonoră pentru 17 filme. De-a lungul anilor, a fost recompensat pentru activitatea sa muzicală cu numeroase premii. Concertele lui Nicu Alifantis în Grădina MNLR au devenit deja tradiție, mai ales că artistul are o legătură de lungă durată și deosebit de strânsă cu poezia și cei călăuziți de inspirație, cu alte cuvinte, poeții. „Aveam deja câteva piese pe versurile lui când m-am întâlnit prima oară cu Nichita Stănescu, la ziua actorului Florin Zamfirescu. Atunci i-am aflat părerea despre ele. Am fost impresionat de faptul că era un om normal, prietenos, generos, amabil, foarte cald. Nichita era deosebit de normal. Asta m-a marcat; mai ales în noaptea în care s-a întâmplat să strige către mine: «Să smulgem fildeşii din Alifantis». Faptul că un munte uriaş cum era Nichita și-a întors privirea către mine mi s-a părut absolut remarcabil. A fost o întâmplare fericită că am scos un album pe versurile lui”, recunoaște artistul.

Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București.

Silviu Angelescu

Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995).

Mircia Dumitrescu

Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.

** *  ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Bibliotecile publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni din Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc – primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale, volume publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri membre APLER. 

Turneul „Doamnele muzicii româneşti”, popas şi la Brăila

*În 7 noiembrie 2019, la Teatrul „Maria Filotti” de la ora 19.30 – acces gratuit * Invitaţii, la agenţia de bilete a teatrului * Se oferă şi CD-ul realizat prin cofinanţare AFCN

    În perioada 10 octombrie – 8 noiembrie 2019, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga (iniţiator proiect) susțin un turneu național de promovare recentului proiect cultural și produs discografic care le aparține, intitulat „Doamnele muzicii românești”. În data de 7 noiembrie 2019 va fi recital şi la Brăila, în sala mare a Teatrului „Maria Filotti” de la 19.30. Intrarea este liberă. Accesul se face în baza unei invitaţii care se poate obţine de la Agenţia Teatrului.

Proiectul este consacrat celebrării importanței și valorii prezenței feminine în evoluția culturii românești, o prezență care, prin remarcabile personalități  – creatoare de act cultural, artiste, compozitoare, oameni de știință, sportive inegalabile – a dăruit istoriei noastre modele profesionale, artistice și umane de excepție. Înregistrările au fost realizate în sala Radio, între 23 şi 27 septembrie 2019, în timpul turneului urmând a fi oferite, gratuit, 500 de compact-discuri imprimate cu creații semnate Felicia Donceanu, Hilda Jerea, Violeta Dinescu (aranjament semnat de Vlad-Răzvan Baciu), Carmen Petra Basacopol, Laura Manolache și Liana Alexandra. De altfel, acesta va fi şi programul recitalurilor din turneu. Proiectul este realizat de Asociația Heart-Core cu partener Radio România Muzical, cofinanțat de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Turneul „Vioara lui George Enescu” 2019

*În perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2019 în Bucureşti, Slatina, Piteşti, Caracal, Bârlad, Bistriţa, Timişoara, Deva, Ploieşti

Gabriel Croitoru şi
Horia Mihail

Turneul „Vioara lui George Enescu” (http://www.vioaraluienescu.ro/) revine pe scene din România în perioada 18 septembrie – 5 octombrie 2019. cu aceiaşi doi artişti generoşi care s-au gândit să ofere această bucurie iubitorilor muzicii chiar şi acolo unde Marea muzică ajunge mai rar: violonistul Gabriel Croitoru care cântă pe vioara Guarneri del Gesu supranumit㠄Catedrala” (instrument pus la dispoziţie din patrimoniul Muzeului National „George Enescu” şi la care artistul cântă pentru că a câştigat concursul organizat în acest scop) şi pianistul Horia Mihail. Programul recitalurilor cuprinde trei sonate emblematice pentru repertoriul pentru vioara si pian de Claude Debussy, Richard Strauss si César Franck.

Din anul 2012, cu vioara Guarneri del Gesu ce i-a aparţinut lui George Enescu, violonistul Gabriel Croitoru a reluat misiunea pe care şi-a asumat-o Enescu atunci când străbătea ţara în timpul primului razboi mondial pentru a-şi duce muzica la bolnavi, răniţi în război, oameni aflaţi în necazuri şi nevoi. Şi tot de atunci, este împreună pe scenă cu pianistul Horia Mihail.

Foto (mai multe, pe site) cu cei doi artişti muzicieni din turneul 2018, foto Mihai Oprina.

Program turneu 2019

18 septembrie – Bucureşti în Sala Teatrelli; 19 septembrie – Slatina în Centrul cultural „Eugen Ionescu”; 20 septembrie – Piteşti în Sala Filarmonicii; 21 septembrie – Caracal în Teatrul Naţional; 22 septembrie – Bârlad în Pavilionul „Margel Guguianu”; 23 septembrie – Bistriţa în Sinagoga; 28 septembrie – Timişoara în Sala Capitol; 2 octombrie – Deva în Sala Pro Arte; 4 octombrie – Bucureşti în Sala Radio; 5 octombrie – Ploieşti în Sala Filarmonicii.