*In 4 ianuarie 2017, Dacian Cioloș este inlocuit de Sorin Grideanu – premier (a doua propunere acceptata de presedintele Klaus Johannis) agreat de Liviu Dragnea, liderul PSD
Miercuri, 4 ianuarie 2017, este data la care Romania are un nou Guvern, condus de Sorin Grideanu – fost sef al Consiliului Judetean Timis, propus de Liviu Dragnea – liderul PSD (partidul cu cele mai multe voturi la scrutinul din 11 decembrie 2016… zi in care au iesit sa voteze doar 39 la suta dintre cei cu drept de vot). Noul cabinet a inlocuit Guvernul Dacian Ciolos (numit la doua sapatamani dupa tragedia/ incendiul din 30 octombrie 2015 clubul bucurestean „Colectiv” in care au pierit 64 de persoane – http://www.mediafax.ro/social/tragedia-din-colectiv-cine-sunt-cele-64-de-victime-care-au-murit-in-urma-incendiului-artisti-fotografi-jurnalisti-olimpici-si-studenti-straini-printre-cei-disparuti-galerie-foto-14878395, majoritatea tineri si foarte tineri, tragedie care a dus la demisia lui Victor Ponta de la conducerea Guvernului). Tot in aceasta zi, premierul Dacian Ciolos a raportat activitatea guvernului ciolos-raport-ian-2017-finalraport (click pe document – preluat de pe site Guvern – in format PDF pentru detalii) si a avut o ultima conferinta de presa (ce a spus domnia sa, mai jos – text preluat tot de la gov.ro) in calitatea de sef al Executivului.
Dacian Cioloş: „Bună ziua, este ultima mea intervenţie în calitate de prim-ministru. Intenţia mea este să fac un scurt bilanţ, fără să intru în detaliul măsurilor luate în acest an, pentru că am avut ocazia să facem un bilanţ şi la un an de mandat şi desigur, de atunci sunt câteva lucruri care au evoluat, dar deja există în spaţiul public multe elemente de bilanţ al acestui guvern. Aş vrea însă să pornim de la punctul de început al acestui guvern, în ce context. Să reamintim în ce context s-a instalat acest guvern, pentru a înţelege mai bine şi care a fost misiunea pe care şi-a asumat-o şi modul în care a îndeplinit-o. Acest guvern a apărut după cum vă amintiţi într-un context social şi politic excepţional, după manifestaţiile de stradă, după demisia guvernului precedent, moment în care s-a convenit la nivel politic instalarea unui guvern tehnocrat. A fost deci o formulă excepţională a acestei guvernări şi în acest context trebuie să spun am beneficiat şi de o susţinere politică relativ volatilă în Parlament, ceea ce a îngreunat luarea unor decizii. Am fost, pe de altă parte, conștient că aşteptările oamenilor faţă de acest guvern vor fi foarte mari şi au fost într-adevăr foarte mari, presiunile au fost foarte mari ca acest guvern să demareze reforme şi să intervină în foarte multe domenii, atâta vreme cât, pe de altă parte, unele partide se aşteptau ca acest guvern să se ocupe în primul rând de administrarea treburilor curente ale ţării. Însă încă de la începutul guvernării, au ieşit la iveală mai multe probleme, mai multe lucruri ascunse timp de, în multe cazuri, peste 20 de ani, care şi-au făcut simţită prezenţa şi problemele au apărut, au ieşit la iveală în această perioadă, aşa încât guvernul nu avea cum să abordeze aceste lucruri frontal.
Vă amintesc doar la sănătate crizele prin care am trecut şi care s-au datorat unor lucruri care nu au fost abordate frontal atunci când ar fi trebuit. Amintesc aici doar de problema biocidelor, dar nu este singura, la fel problema lipsei medicamentelor, dincolo de chestiunea legată de preţurile medicamentelor, problema lipsei medicamentelor din farmacii, care la fel trebuia abordată în mod strategic. În educaţie, vă amintiţi, discuţiile din spaţiul public la sfârşitul anului trecut legate de calitatea doctoratelor, de suspiciunile de plagiat şi de capacitatea sau mai degrabă incapacitatea sistemului de a clarifica aceste lucruri şi de a le aborda în mod obiectiv, indiferent despre cine este vorba. Apoi, în domeniul muncii, dincolo de problema salarizării, care a rămas pe masa Guvernului chiar dacă nu a fost acesta un obiectiv în programul de guvernare, dar nu aveam cum să nu abordăm acest subiect. Apoi problemele legate de şomajul cronic în anumite zone din România, coroborate cu probleme de sărăcie în anumite zone defavoriate, care se răsfrângeau nu doar asupra celor care aveau posibilitatea să muncească, dar asupra tinerilor, asupra copiilor, a şcolarilor, cu probleme mari de abandon şcolar. Apoi, în domeniul mediului, dincolo de multe probleme legate de dezvoltarea durabilă, o problemă acută care continuă să aibă nevoie de soluţii, dar noi am oferit deja nişte soluţii, legate de combaterea tăierilor ilegale a pădurilor. Deci au atâtea domenii care aveau nevoie de o abordare structurată a reformelor nu aveam cum să ne limităm doar la administrarea treburilor curente şi dincolo, chiar şi de ceea ce ne-am propus noi la începutul guvernării am fost împinşi de aceste realităţi să abordăm aceste lucruri frontal şi să propunem sau să începem anumite reforme, chiar dacă, am mai spus în mai multe rânduri, am fost conştienţi că nu vom putea deschide toate fronturile de reformă necesare într-un an de zile.
Câteva rezultate din acest ceva mai mult de un an de guvernare. Vă amintiţi, probabil, în discursul meu din Parlament de la votul de învestire am trasat acolo câteva linii principale ale acţiunii Guvernului. În primul rând, acțiuni legate de modul de a guverna. Am spus de la început că vom încerca să venim cu un alt mod de abordare a guvernării, bazată pe responsabilitate, pe transparenţă, pe profesionalism şi pe deschiderea spre dialog.
Legat de transparenţă, am transparentizat atât cât este posibil actul guvernamental, începând de la procesul de pregătire a actelor normative, unde am făcut o regulă din consultarea publică a tuturor actelor normative, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă, chiar dacă este vorba de câteva zile, am evitat să venim cu surprize în deciziile guvernamentale. Am transparentizat şi actul de decizie guvernamentală, am creat noi platforme de consultare publică şi pentru pregătirea actelor normative, dar şi pentru alte decizii administrative ale guvernelor. Am creat, chiar dacă el trebuie operaţionalizat în continuare, Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, acel registru în care structurile de lobby sau de reprezentare profesională sunt solicitate să se înscrie pentru a avea un dialog transparent şi deschis cu instituţiile publice şi am declanşat şi un proces de debirocratizare, chiar dacă aici este un şantier mare şi sunt multe de făcut. Apoi ne-am asumat organizarea unor alegeri locale şi parlamentare corecte şi transparente. Ne-am angajat să luăm măsurile care pot fi luate pentru a reduce suspiciunile de fraudă. Aici vă reamintesc faptul că pentru prima dată am folosit un sistem de control împotriva votului multiplu, care s-a dovedit eficient, şi tot pentru prima dată la alegerile parlamentare am pus la punct un sistem de supraveghere video a procesului de numărare a votului, pentru a elimina şi de acolo suspiciuni. Apoi am promis în Parlament că vom fi un Guvern care vom veghea la independenţa justiţiei şi vom sprijini şi vom continua lupta împotriva corupţiei. Aici vreau să vă amintesc, dincolo de decizii pe care Ministerul Justiţiei le-a luat în acest an sau propuneri pentru anumite posturi de responsabilitate în sistemul judiciar, am finalizat Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020, cu un plan de acţiuni detaliat, care aşteaptă să fie pus în aplicare şi sper să fie asumat şi pus în aplicare de viitorul Guvern. Am operaţionalizat şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Imobilizate, venind chiar cu decizii de modul cum ar urma să fie folosiţi şi banii recuperaţi proveniţi din recuperarea în urma săvârşirii unor infracţiuni şi care urmează să fie canalizaţi spre educaţie şi spre sănătate, două domenii care au nevoie de investiţii în România. Dar cel mai important, am spus atunci în Parlament, că prin măsurile pe care le vom lua dorim să continuăm trendul ascendent al dezvoltării economice a României, să susţinem creşterea economică şi mai ales să creştem credibilitatea statului în raport cu mediul economic şi prin asigurarea stabilităţii bugetului ţării într-un an electoral în care presiunile asupra bugetului sunt mari. Şi am spus atunci că tot ce va ţine de Guvern vom face pentru ca acest lucru să se întâmple. Suntem în momentul de faţă într-o situaţie cu o creştere economică de aproape 5%, oricum cea mai mare din UE, sigur, ea este rezultatul mai multor ani de măsuri care au fost luate, dar cred eu că măsurile pe care le-am luat şi în acest an şi modul în care am abordat lucrurile în procesul decizional care viza sectorul economic au stimulat în continuare încrederea investitorilor în România, în aşa fel încât suntem în situaţia în care au crescut şi investiţiile – şi investiţii străine, şi investiţii autohtone -, am crescut sau a crescut numărul de locuri de muncă, inclusiv în sectorul privat, cu peste 3,4% mai mult decât perioada corespunzătoare anului trecut, anului 2015, a crescut deci cu peste 155.000 numărul de locuri de muncă suplimentare create în economie şi a scăzut numărul şomerilor cu peste 90.000 de locuri, înregistrând o scădere deci a şomajului, de la 4,9 la 4,7%.
Am reuşit să menţinem şi deficitul bugetar în limitele prognozate şi, dincolo de asta, anul acesta am atins un nou prag minim al costurilor de finanţare externă. Altfel spus, atunci când statul se împrumută pentru a-şi plăti datoria, pentru împrumutul respectiv plăteşte o dobândă, nivelul dobânzii pe care îl plăteşte arată şi încrederea pe care investitorii o au şi finanţatorii o au în modul în care lucrurile sunt gestionate.
Anul acesta am avut un nivel minim al costurilor de finanţare externă. Aceste lucruri şi aceste date nu sunt doar cifre raportate într-un document scris, creşterea aceasta economică a avut deja un impact pozitiv şi în buzunarele românilor, cum le place unor politicieni să spună, pentru că veniturile lunare pe gospodării au crescut cu 13% în acest an, câştigul în 2016, câştigul salarial mediu brut pe total economie a crescut, la fel, cu aproape 13%, chiar şi pensiile au crescut, în ciuda a ceea ce am tot văzut la televizor în acest an, că tehnocraţii se pregătesc să scadă pensiile, nu doar că nu au scăzut, dar ele au crescut cu 5%. Am crescut şi salariul minim în 2016 cu 200 de lei. Dar, dincolo de asta, am înţeles că acest trend, ca să se menţină şi în anii următori, este nevoie de măsuri care să stimuleze crearea de locuri de muncă, pentru că nu este suficient să creşti salariile dacă nu produci şi locuri de muncă, dacă nu produci locuri de muncă care să contribuie apoi la potenţialul bugetului de a putea susţine anumite măsuri, inclusiv de creştere salarială în domeniul bugetar. Şi am venit aici cu măsuri suplimentare pentru ocuparea forţei de muncă, pentru reducerea şomajului, cu măsuri de mobilitate socială şi geografică a lucrătorilor. Vă amintesc aici doar acea primă instalare pentru cei care se deplasează la peste 50 de km şi doresc să se instaleze în zonele în care există locuri de muncă. Sigur, nu este o soluţie panaceu, este o soluţie de tranziţie care trebuie să fie urmată şi de măsuri pentru ca investiţiile să fie dirijate în zonele în care există un surplus de mână de lucru şi toate acestea pentru că am considerat că creşterea economică pe care se bazează inclusiv construirea bugetelor ţărilor şi inclusiv construirea bugetului României, creşterea aceasta economică, ea, din păcate, nu se poate decreta printr-o hotărâre de Guvern sau printr-un act normativ. Creşterea economică este un rezultat al unor măsuri cumulate şi de stimulare a investiţiilor şi de stimulare a consumului, dar şi măsuri şi politici ale statului. Şi, din punctul meu de vedere, o creştere economică care să poată să susţină apoi cheltuieli bugetare consistente trebuie, în primul rând, să fie în măsură să creeze locuri de muncă. Principalul impact – şi insist pe acest lucru, o lecţie pe care am învăţat-o în acest an – principalul impact pozitiv pe care o creştere economică îl poate avea în buzunarele românilor este prin crearea de locuri de muncă în economia reală, pentru că acela este semnul că creşterea economică este una sănătoasă şi de acolo decurg apoi alte posibilităţi pe care Guvernul le are de a investi bani din bugetul de stat în diferite tipuri de politici, inclusiv în politici salariale din sectorul bugetar.
Dincolo de aceste aspecte economice, am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţilor, aici am abordat chestiunea salarială prin prisma corectării inechităţilor salariale din domeniul sănătăţii şi educaţiei, pentru că, atâta vreme cât aceste inechităţi nu sunt corectate, creşterile salariale procentuale nu rezolvă probleme de fond. Şi am venit în acest an cu creşteri salariale şi în domeniul sănătăţii, şi în domeniul educaţiei, dar banii pentru aceste creşteri salariale au fost folosiţi pentru a corecta aceste grile de salarizare. Am rezolvat şi problema remuneraţiei gărzilor medicilor, am venit cu măsuri care să asigure o mai bună performanţă a managementului în spitale şi cu un sistem de transparenţă a multor acte şi decizii care vizează domeniul sănătăţii şi care erau criticate în trecut – mă gândesc aici la acea platformă transparentă a Ministerului Sănătăţii – care publică date privind achiziţiile publice, privind sponsorizările primite de medici de la industria farmaceutică, declaraţii de avere, indicatori de performanţă pentru managerii spitalelor, ş.a.m.d.
Am venit, totodată, pentru prima dată după mulţi ani de zile, cu o abordare structurată a politicii de resurse umane în domeniul sănătăţii, cu acel plan multianual pentru dezvoltarea strategică a resurselor umane, dar şi cu proiectul de infrastructură în domeniul sănătăţii. Mă gândesc aici la avansările pe care le-am putut să facem pentru cele trei spitale regionale, care acum sunt în linie dreaptă pentru proiecte tehnice şi apoi pentru execuţie, dar şi pregătirea a unor prime proiecte de parteneriat public-privat în construcţii de infrastructură în spitale, rămânând într-un sistem medical public de stat.
În domeniul educaţiei aş aminti doar câteva măsuri care vizează transparentizarea organizării concursurilor, pentru prima dată după mulţi ani de zile a unor concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director în sistemul şcolar preuniversitar, dar şi reaşezarea valorilor în şcolile doctorale prin operaţionalizarea structurii administrative care se ocupă de evaluarea tezelor de doctorat şi care a dovedit în aceste ultime luni că poate să funcţioneze.
Şi apoi, al treilea domeniu pe care ne-am concentrat în educaţie e cel vizând prevenirea abandonului şcolar, aici cu măsuri care vizau şi lupta împotriva sărăciei. Şi aici aş aminti decontarea integrală a navetei elevilor, dar şi programe precum fiecare copil în grădiniţă, profesori în şcoli defavorizate, o masă caldă în şcoli, chiar dacă este un proiect pilot, toate aceste măsuri de educaţie, coroborate cu politici sociale care să reducă riscul de abandon şcolar.
Dincolo de aceasta, o să găsiţi în raportul de guvernare pe care l-am pregătit, încercat să identificăm măsurile, deciziile sau rezultatele pe care le putem cuantifica în acest an şi ne-au ieşit pste 200, două sute şi ceva de măsuri care au fost luate în acest an. Aş aminti, pentru că s-a vorbit mult de fondurile europene şi de diferite stratageme să se încerce să se inducă în opinia publică ideea că în acest an nu s-au absorbit fonduri europene. Nu s-au absorbit decât peste 7 miliarde de euro, care au intrat în ţară de la UE concret în acest an. O parte din ei pe exerciţiul financiar 2007-2013, pe care l-am încheiat cu o creştere a ratei de absorbţie de la cincizeci şi ceva la sută, cât am găsit-o la sfârşitul lui 2015, la peste 80% la sfârşitul lui 2016, când am închis acest exerciţiu. Dincolo de asta aproape 2,5 miliarde de euro care au intrat în ţară în exerciţiul financiar 2014-2020 sau în contul acestui exerciţiu financiar.
Dincolo de aceasta, am accelerat pregătirea cadrului administrativ pentru utilizarea fondurilor europene. Din cele 35 de condiţionalităţi ex-ante pe care România trebuie să le îndeplinească înainte de a deconta bani pe anumite programe europene pentru exerciţiul 2014-2020, deci din cele 35 de condiţionalităţi, am preluat 25 de condiţionalităţi care trebuiau rezolvate. Din cele 25 de condiţionalităţi, practic 20 sunt într-un fel sau altul rezolvate, iar ultimele cinci condiţionalităţi care finalizate pentru acestea am agreat cu Comisia Europeană planuri de acţiuni pentru următoarea perioadă în aşa fel încât realizarea acestor condiţionalităţi să nu blocheze la începutul acestui an începerea decontărilor imediat ce a autorităţile de management pe fonduri europene vor fi acreditate.
În domeniul transporturilor amintesc că am lucrat, în primul rând, pentru a debloca proiecte de infrastructură rutieră şi, mai ales, de autostrăzi care erau blocate. În momentul de faţă se lucrează pentru finalizarea a aproape 160 de kilometri de autostradă. Amintesc aici şi faptul că am adoptat, în cele din urmă, după ani de zile de discuţii şi de dezbateri, Masterplanul pentru transporturi.
Apoi, în domeniul politicii salariale n-am reuşit să adoptăm proiectul de lege a salarizării unitare, dar l-am finalizat şi lăsăm un proiect fezabil de lege a salarizării unitare şi spun fezabil pentru că el se bazează pe un impact bugetar suportabil din punctul nostru de vedere şi bazează, în primul rând, pe cunoaşterea unei realităţi, pentru că, pentru prima dată după ani de zile, avem aproape finalizată în proporţie de peste 95%, din ce ştiu eu de la domnul ministru al muncii, baza de date cu salariile din sistemul public. Fără cunoaşterea, fără existenţa acestei baze de date, orice proiect de lege a salarizării unitare ar fi fost mai mult sau mai puţin o utopie, pentru că se baza pe supoziţii şi nu pe cunoaşterea realităţilor, a nivelului de salarii. Avem această bază de date care poate să fie folosită de viitorul guvern pentru a promova o lege a salarizării unitare fezabilă.
Legat de fondurile pentru agricultură, pentru că şi aici, în acest an, s-a insistat mult pe faptul că au fost întârzieri în plata subvenţiilor, întârzieri datorate stării în care am găsit sistemul informatic, în primul rând care gestiona plata agricultorilor, totuşi, în acest an, am plătit peste 4 miliarde de euro din fonduri europene, care au intrat în conturile agricultorilor, atât subvenţia pentru exerciţiul anului 2015, dar şi, şi asta este cea mai mare sumă care a fost plătită până acum în avans agricultorilor pentru exerciţiul financiar 2016, am plătit peste 800 de milioane de euro în contul subvenţiilor pentru 2016, bani în avans. Deci, odată ce am pus la punct sistemul şi am finalizat sistemul informatic, în realizarea lui, am dovedit că se pot plăti subvenţiile nu doar la timp, dar şi anticipat. Apoi aş mai aminti în domeniul pădurilor sistemul SUMAL, nu numai deciziile legislative pe care le-am luat pentru a întări cadrul instituţional de control şi de sancţionare pentru tăierile ilegale, dar am creat şi un sistem informatic care se bazează inclusiv pe imagini satelitare în timp real, sistem care să permită urmărirea şi identificarea tăierilor ilegale nu doar pe partea de transport al masei lemnoase, ci încă din faza de aprobare administrativă a tăierilor şi a exploatării masei lemnoase. Şi acest sistem este funcţional în cea mai mare parte; în următoarele săptămâni el urmează să fie complet funcţional şi va putea fi folosit de viitorul guvern. Apoi, mai amintesc şi faptul că am reuşit să negociem în acest an şi printr-o implicare directă a Guvernului României, chiar dacă ar fi fost în mare parte atribuţia Comisiei Europene, să negociem direct cu Canada eliminarea vizelor pentru călătoriile românilor în Canada, în contextul acelui acord comercial între Canada şi UE. Am folosit acel moment favorabil pentru România şi am reuşit să obţinem acest lucru. Şi sper ca şi Guvernul care vine să continue în aceeaşi notă, pentru că, vreau să amintesc, Guvernul care se instalează astăzi în mod normal va fi cel care va reprezenta România pe perioada preşedinţiei pe care România o va exercita la Consiliul UE în 2019. Este cel mai bun moment din istoria României de până acum în relaţie cu UE, în care România să demonstreze implicarea activă la nivel european pentru a susţine anumite puncte de vedere argumentat. Şi, deci, sper ca Guvernul care se instalează astăzi să folosească inclusiv ceea ce noi am pregătit deja pentru asumarea de către România a preşedinţiei europene, pentru ca România să iasă nu numai cu fruntea sus din acest proces, dar să se impună ca unul din statele membre active la nivel european.
În încheiere aş vrea să vă spun că cel puţin în ce mă priveşte am învăţat foarte mult în acest an, am învăţat în primul rând din criticile care au fost îndreptate înspre guvern, am încercat să muncim cu modestie, cu profesionalism, cu onestitate, aşa cum ne-am angajat la începutul anului, şi să arătăm că acest mod de guvernare e deschis spre interesul public şi nu spre interesul electoral, ci spre interesul public şi spre reformele într-adevăr necesare care chiar pot să aibă unele dintre ele costuri electorale, că se poate guverna şi în acest fel. Am încercat să învăţăm din greşeli şi să le corectăm de fiecare dată când asta a fost posibil, fără a face exces de orogoliu. Am înţeles şi că rostul nostru în acest an a fost în primul rând acela de a pune anumite seminţe, de seminţe de reformă, de seminţe de schimbări în societate, dincolo de măsurile care pot fi luate în guvern şi sper eu şi am încrederea că aceste seminţe vor da roade în anii care vin. În ceea ce mă priveşte, personal am avut, trebuie să recunosc, o şansă extraordinară de a putea să îmi servesc ţara și încerc să nu spun lucruri mari făcând aceste afirmaţii şi voi încerca să valorific experienţa pe care am câştigat-o în acest peste un an de guvernare şi în anii următori, într-un fel sau altul, în interesul public din România. De aceea, înainte de a lua întrebări, vreau să vă spun foarte clar că aşa cum am mai spus-o, de altfel, dar văd că insuficient sau, mă rog, nu s-a înţeles, nu mi-am pus problema să părăsesc ţara, pentru că nu am de ce să părăsesc România. Intenţionez să rămân în ţară şi să găsesc modalitatea cea mai bună de a mă implica inclusiv public pentru a-mi folosi experienţa pe care am câştigat-o, sigur, în măsura în care va exista şi susţinere pentru acest lucru. Am deja confirmarea mai multor colaboratori sau foşti colaboratori, inclusiv din guvern, că doresc să găsim o modalitate de implicare civică pentru a putea să ne valorificăm experienţa pe care am câştigat-o în acest an de mandat. Vă mulţumesc şi dvs. pentru modul în care aţi reflectat activitatea guvernului în acest an şi pentru modul în care ne-aţi ajutat ca o oglindă să ne reflectăm inclusiv propriile neajunsuri şi să putem lua şi măsurile şi deciziile necesare la timp. Vă mulţumesc”.
Concertul aniversar „Lipatti 100″, susținut de Orchestra Natională Radio sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, are loc duminică, 15 ianuarie 2017 – Ziua Culturii Naționale, de la ora 19.00, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” – Sala Radio din București. Invitații sunt soprana Teodora Gheorghiu, pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Matei Rogoz.
BRAILA CHIREI 